Profesor coordonator: Ungureanu Mihaela

Cuprins:
I Norme de protecie n laboratorul de chimie II - Organizarea laboratorului de chim
ie 1.Generalitati 2.Incaperile laboratorului 3.Instalatiile laboratorului 4.Mobi
lierul de laborator
III - Dotarea laboratorului de chimie 1.Sticlarie 2.Vase de laborator din portel
an 3.Ustensilele de laborator metalice si din alte materiale 4.Aparate si dispoz
itive pentru incalzire IV - Atenie!!! V - Bibliografie

Activitatile experimentale ale elevilor se efectueaza in laboratorul de chimie,

sub indrumarea directa a profesorului. Pentru prevenirea unor accidente, trebuie
sa cunoasteti anumite reguli de protectie. - Se poarta halatul alb, incheiat cu
nasturi, curat, pentru protejarea imbracamintei si a pielii. - Toate experiment
ele se executa cu cantitati mici de substante. - Se lucreaza in vase curate. - I
nainte de utiliazarea reactivilor, se citeste cu atentie eticheta pentru identif
icarea substntelor chimice. - Subsatntele chimice nu se gusta si nu se miros dir
ect. - La diluarea H2SO4, se toarna acid de apa si nu invers. - Resturile de sub
stante toxice nu se arunca in canal, ci se aduna in borcane si se arunca in locu
ri special amenajate. - Aparatura de sticla nu se incalzeste direct pe flacara.
- Manipularea substantelor toxice se face sub nisa. - Aparatele electrice nu sem
anipuleaza cu mana umeda.

Generaliti
Printre laboratoarele cu destinaie special se numar alturi de laboratoarele din spit
ale, forme agricole, antiere de construcie etc i laboratoarele din coli. Laboratoare
le scolare sunt destinate efectuarii unor experimente demonstrative dar si desfa
surarii de catre elevi a unor activitati practice prevazute de discipline si pro
grame care vizeaza dezvoltarea unor abilitati necesare pregatirii profesionale a
acestora. Aceste laboaratoare trebuie sa dispuna de o datoare adecvata scopuilu
i urmarit. Indiferent de destinatie, laboratoarele trebuie sa fie cat mai spatio
ase si luminoase, sa permita o buna aerisire, sa dispuna de mobilier adecvat si
sa fie dotate corespunzator cu materiale.aparatura, reactivi. Cladirile laborato
arelor trebuie sa fie asezate departe de surse de praf, zgomot si trepidatii.

ncperile laboratorului
Un laborator trebuie sa dispuna de urmatoarele incaperi: - Sali de lucru care re
prezinta laboratoarele propriu zise in care se efectueaza analize , se executa m
asuratori. Numarul acestora este determinat de metodele de analiza aplicate, de
exemplu: - sala pentu metode chimice; - sala pentru metode cinematografice; - De
pozit magazii) pentru reactivi, ustensile, materiale diverse aparatura etc: - Sa
la de balante - Sala pentru dezagregari si calcinari - Camera obscura prevazuta
cu posibilitati de diminuare a luminii naturale, necesara unor determinari speci
ale( analize fizio-chimice) - Camera pentru obtinerea apei distillate, a diverse
lor gaze uzuale etc. - Biroul sefului de laboratoare.
Salile de lucru trebuie sa fie luminoase darn u expune la soare, sa aiba posibil
itati bune de aerisire naturala, sa fie incalzite corespunzator.Usile si ferestr
ele se recomanda sa fie cat mai mari, iar peretii sa fie imbracati in faianta pe
ntru a nu permite absorbtia unoe gaze sau vapori nocivi. Salile destinate a fi d
epozitate de reactivi materiale etc. , trebuie sa asigure o temperature cat mai
constanta, o atmosfera cat mai uscata, sa fie ferrite curenti si de gaze solare.

Instalaiile laboratorului
Laboratoarele moderne dispun de o serie de instalatii care sa le permita o buna
functionare si anume: - instalatia de apa - serveste la alimentarea laboratorulu
i cu apa proastapa si este constituita din tevi confectionate din plumb sau otel
zincat imbinate perfect etans; - instalati de canalizare - serveste la evacuare
a apei uzate si este de obicei confectionata din tevi din fonta imbinate prin et
ans, introduce in tuburi de beton; - instalatia electrica de iluminat - are rolu
l de a asigura conditii optime de vizibilitate, iluminat artificial realizanduse
prin utilizarea curentului alternative. - instalatia de gaze - serveste la alim
entarea de gaze combustibile a becurilor de gaze si asigura posibilitatea accesu
lui gazelor combustibili in intreg laboratorul; - instalatia de aerisire - asigu
ra alaturi de aerisirea naturala(prin usi si ferestre),improspatarea aerului din
laborator cu ajutorul unor instalatii mecanice care au rolul de a elibera aerul
viciat;

Mobilierul de laborator
In vederea desfasurarii in bune conditii a lucrarilor, laboratoarele trebuie sa
dispuna de mobilier specific constand in mese de laborator , nise, dulapuri, eta
jere, rafturi, scaune, taburete. Mesele de laborator - servesc pentru materialel
or si a aparaturii necesare efectuarii experimentelor. Mesele de laborator pot f
i: - simple-la care se lucreaza la o singura parte - duble-care permit lucrul pe
ambele parti Nisele de laborator - sunt spatii speciale amenajate destinate efe
ctuarii lucrarilor in care intervin substante impacabile, explozibile, toxice si
corozive.Nisele trebuie sa fie racordate la sistemul de aerisire al laboratorul
ui sis a fie dotate cu toate utilitatile ca si mesele de laboartor (apa, gaze, c
urrent electric, aer conditionat, vid) Dulapurile, etajerele, rafturile - sunt u
tile in laboratoare si mai ales in depozitele de materiale si aparatura, pentru
pastarea acestora in bune conditii; Scaunele si taburetele - sunt utile in timpu
l unor explicatii sau date, intocmirii unor referate sau completarii unor fise d
e lucru sau in timpul observarii unor lucrarii de lunga durata.Scaunele confecti
onate din lemn si metal, cele mai indicate fiind taburetele circulare si putin m
ai inalte decat scaunele obisnuite.

n dotarea laboratoarelor intr o serie de vase i ustensile confecionate din materiale

diverse, precum: sticl, cuar, porelan, lemn, materiale plastice, materiale metalic
e, cauciuc .a. care trebuie sa reziste la aciunea agenilor chimici, la solicitrile m
ecanice, la variaiile de temperatur la care sunt supuse n timpul experimentelor.

Sticlria
Datorit caracteristicilor sale precum: rezistena fa de diferii ageni chimici, transpa
ena, rezistena mecanic i termic, cost redus, curaare uoar, sticla este un material
e mult ntrebuinat la confecionarea vaselor de laborator. Din acestea se menioneaz: Ep
rubete - utilizate pentru efectuarea reaciilor de prob. Epubretele sunt primele va
se de laborator pe care elevii le utilizeaz pentru efectuarea unor experiene simpl
e i care permit acestora s-i formeze deprinderi practice. Au forma unor tuburi nchis
e la un capt, sunt de regul confecionate din sticl termorezistent i pot fi gradate su
negradate. Pahare de laborator - utilizate pentru efectuarea reaciilor care au lo
c la temperaturi nu prea ridicate, sau a unor operaii precum: dizolvarea, evapora
rea, fierberea, precipitarea, decantarea, filtrarea, titrarea volumetric etc. Au
capaciti cuprinse ntre 25 - 3000 ml i sunt de mai multe tipuri, cele mai uzuale fiin
d: - pahare Berzellius - de form cilindric; - pahare Erlenmeyer - conice, utilizat
e n special pentru titrri volumetrice; - pahare conice gradate; - pahare conice, d
e tromp, de titrare cu tub. Baloane - au utilizari multiple, capaciti i forme diferi
te n funcie de destinaie, dup cum urmeaz: - baloane cu fund plat i rotund - utilizate
pentru fierberea soluiilor, determinarea unor constante fizice; au capaciti cuprins
e ntre 50 - 5000 ml; - baloane rotunde cu tub lateral Wurtz i baloane Engler - uti
lizate pentru distilri, respectiv determinarea vscozitii unor produse; - baloane cot
ate - utilizate pentru preperarea soluiilor de concentraii date i pentru msurarea cu
exactitate a volumelor de lichide. Sunt baloane cu fundul plat i gtul alungit, ac
esta din urm fiind prevzut cu un semn circular care delimiteaz capacitatea de umple
re a balonului cotat. Aceasta variaz ntre 25 - 3000 ml. Capacitatea balonului este
gravat pe aceasta ca i temperatura de etalonare. Sunt prevzute cu dopuri rodate ca
re permit agitarea coninutului; - baloane Kjeldal - utilizate pentru determinarea
azotului din substane organice; au forma alungit.

Cilindri gradai - utilizai la msurarea aproximativ a volumelor de lichide. Sunt conf

ecionai din sticl groas i gradai n mililitri i fraciuni de mililitru, avnd marcat
superioar capacitatea maxim de umplere care variaz ntre 5 - 2000 ml i temperatura de
etalonare, de obicei 20gr C (temperatura considerat ca fiind cea mai apropiat de
temperatura de lucru din laborator Pipete - utilizate pentru msurarea volumelor d
e lichide, au capaciti diferite, sunt calibrate pentru anumite temperaturi, se pstr
eaz n stative de lemn sau metal speciale i sunt de diferite tipuri: - pipete gradat
e - au form cilindric, au capaciti mici de 1, 2, 5, 10 cm3; - pipete cu bul - au form
cilindric de diametru variabil, partea central avnd diametru variabil, partea centr
al avnd diametrul cel mai mare (bula). Au capaciti de 25, 50, 100 cm3 i sunt marcate
cu un singur semn circular practicat la partea superoar, sau cu dou semne circular
e, unul la partea superioar a bulei iar cel de-al doilea, la parte inferioar a ace
steia. Biurete - utilizate pentru titrri volumetrice cu soluii de diveri reactivi s
au pentru msurarea cu exactitate a volumelor de lichide sau de gaze (biurete pent
ru gaze). Din punct de vedere constructiv, sunt tuburi cilindrice gradate care a
u la partea inferioar un dizpozitiv de ncheiere i reglare a curgerii soluiei. Acest
dispozitiv poate fi un tub din cauciuc cu clem sau un robinet din sticl. Dup capaci
atea lor, biuretele pot fi: - macrobiurete - avnd capaciti de 25, 50 i, mai rar, 100
cm3, gradate n cm3 i zecimi de cm3; - semimicrobiurete, avnd capaciti de 5 i 10 cm3;
- microbiurete, avnd capaciti de 1, 2, 3 cm3, gradate n cm3, zecimi i sutimi de cm3 (
0.1 respectiv 0.01 cm3). Sticlue picurtoare - sunt de diferite tipuri i se utilizea
z pentru picurarea unor cantiti mici de lichide, de exemplu, indicatori. Flacoane p
entru pstrarea substanelor - au diferite forme, sunt nchise cu dopuri. Cele destina
te pstrrii substanelor sensibile la lumin sunt colorate.

Plnii - sunt de mai multe tipuri, n funcie de utilizri i anume: - plnii de filtrare utilizate la filtrarea precipitatelor; - plnii pentru transvasarea lichidelor; plnii de separare - utilizate pentru separarea lichidelor nemiscibile cu densiti di
ferite; sunt prevzute cu dop lefuit i robinet i au diferite capaciti; plnia este sus
de un stativ de oel cu ajutorul unui inel metalic; - plnii de picurare - utilizate
pentru picurarea unor cantiti de lichid n baloane de reacie. Picnometre vase de sti
cla avand capacitatea cuprinsa intre 10 si 100 cm cubi, utilizate pentru masurar
ea densitatii. Fiole de cantarire utilizate pentru cantarirea cu precizie a subs
tantelor lichide sau solide sub forma de pulberi. Sticle de ceas utilizate pentr
u: cantarirea substantelor solide, acoperirea paharelor, a cristalizoarelor, in
analiza preliminara a substantelor. Cristalizoare utilizate pentru concentrarea
rapida a solutiilor, pentru recristalizare. Refrigerente utilizate pentru racire
a vaporilor si a gazelor, pentru condensarea vaporilor si, in anumite conditii,
chiar pentru incalzirea gazelor. exsicatoare utilizate pentru uscarea lenta si c
onservarea substantelor care necesita un mediu uscat. Mojare utilizate pentru ma
runtirea materialelor solide, maruntirea realizandu-se cu ajutorul pistilului. P
iseta utilizata pentru pastrarea apei distilate, necesara in operatii de spalare
a precipitatelor, lucrarile de analiza chimica, pentru aducerea la semn in vase
le de masura. Aparatul Kipp utilizat pentru prepararea diferitelor gaze precum:
hidrogenul sulfurat, dioxidul de carbon etc. Baghete din sticla cu manson de cau
ciuc utilizate in general pentru omogenizarea substantelor lichide.

Vase de laborator din portelan

Vasele de laboartor din portelan sunt mult mai rezistente la temperaturi inlate
decat cele din sticla. Cele mai utilizate vase din aceasta categorie sunt:
palni
i Buchner utilizate pentru filtrarea in vid
creuzete utilizate pentru uscarea sa
u calcinarea precipitatelor, pentru dezagregarea probelor
capsule utilizate pent
ru concentrarea solutiilor prin evaporare, recristalizare mojare cristalizatoare

Ustensile de laborator metalice i din alte materiale Laboratoarele chimice sunt n

ecesare pentru montarea aparatelor o serie de elemente de sustinere si de legatu
ra precum: stative, cleme, mufe, inele etc. Aceste ustensile se confectioneaza d
in materiale metalice, din plastic, din lemn. Din aceasta categorie se mentionea
za: Stative - stative confectionate din lemn sau materiale plastice utilizate pe
ntru sustinerea eprubetelor, a pipetelor, pentru uscarea vaselor; - stative conf
ectionate din otel sau fier utilizate pentru sustinerea pieselor componente ale
unor instalatii de laborator in realizarea carora se utilizeaza cleme si inele C
leme utilizate pentru inchiderea accesului sau reglarea debitului lichidelor sau
gazelor prin tuburi de cauciuc sau pentru fixarea aparatelor pe stative Inele a
u rolul de a fixa aparatele pe stative, prinderea lor pe stativ facandu-se cu aj
utorul mufelor. Clesti - utilizati pentru prinderea obiectelor fierbinti; pot fi
confectionati din metal sau lemn. Trepiede, site cu azbest, triunghiuri cu port
elan - sunt suporturi pentru diverse vase sau aparate utilizate pentru incalzire
a sau calcinarea substantelor; Din aceasta categorie de ustensile mai pot fi men
tionate:
spatule
linguri de ars
pere din cauciuc

Aparate si dizpozitive pentru incalzire

Incalzirea este o operatie cu multiple utilizari in activitte de laborator si an
ume in accelerarea reactiilor chimice endoterme sau operatii precum:dizolvarea,
sublimaream, distilarea, topirea, uscarea, determinarea punctelor de fierbere si
de topire ale substantelor.
Cele mai uzuale dispozitive si aparate pentru incalzire sunt: Becuri de gaze- ut
ilizate fie pentru incalzirea directa in flacara sub agitare continua, a eprubet
elor, paharelor, baloanelor din sticla termorezistenta fie pentru incalzirea pe
sita cu azbest sau sita din sarma a vaselor din sticla, a capsulelor, la distila
re, dizolvare. Nu se incalzesc direct pe flacara substantele volatile si inflama
bile.Cele mai uzuale sunt becurile de gaze Teclu si Bunsen; Resouri, plite elect
rice- utilizate pentru incalzirea directa a paharelor, baloanelor cu fund plat;
Fierbatoare lichidelor; de imersieutilizate pentru incalzirea
Baile de incalzire - folosesc substante gazoase, lichide,solide ce nu sunt bune
conducatoare de caldura.Dintre acestea:
baile cu aer - realizeaza incalzirea cu
aer incalzit, fie de un dispozitiv electric, fie un bec de gaze; se utilizeaza p
entru incalziri care nu necesita transmiterea unei cantitati mari de caldura;

baile cu abur - realizeaza incalzirea cu vapori de apa suprainclziti, procedeul

prezentand siguranta in lucru.Din punct de vedere constructive, cele mai simple
au forma unor palnii metalice prevazute cu coada in forma literei S, prin care s
e evacueaza condensul si un tub lateral pentru admisia aburului.Balonul cu lichi
dul de incalzit se asaza in deschiderea palniei
baile cu apa - sunt cele mai fre
cvent utilizate pentru:incalzirea substantelor lichide sau solide, evaporarea li
chidelor, favorizarea unor reactii chimice, diferite separari, in cazurile in ca
re nu sunt necesare temperaturi care sa depaseasca 100 C .Au forma:emisferica, t
ronconica, cilindrica, diferite dimensiuni, sunt confectionate din cupru, incalz
irea lor putandu-se realiza pe flacara sau electric; baile cu nisip - des utiliz
ate in laboratoare, contin nisip fin, asezat in strat subtire intr-o tava sau o
capsula metalica, incalzite la flacara sau electric; bai cu ulei, saruri topite,
metele topite, diferite lichide precum:glicerina,etilenglicolulasigura incalzir
ea la temperature mai ridicate, pana la 400 C. Cuptoare electrice - in care se i
ncalzesc in general creuzete se fac uscari, calcinari, coaceri.Din aceasta categ
orie pot fi mentionate: Etuve - utilizate pentru uscari; asigura temperature pan
a la 200 C; Cuptoare de calcinare - asigura temperaturi mai ridicate, necesare o
peratiilor de calcinare si anume 400-1200 C.

Pentru asigurarea conditiilor optime si de securitate, dimensiunile incaperilor

laboratorului sunt determinante intr-o proportie importanta de numarul persoanel
or care isi desfasoara activitatea in acestea.
Aparate si instalatiile electrice nu se manipuleaza cu mana umeda. PERICOL DE EL
ECROCUTARE!
Becurile de gaz se aprind numai cand cerintele experimentelor impun si nu se las
a nesupravegheate.
Pe masa de lucru nu se vor aseza numai aparatura si materialele necesare lucrari
i ce urmeaza a fi efectuata. La terminarea lucrarilor masa va fi eliberata si cu
ratata.

Manipularea substantelor inflamabile, explozibile, toxice in vederea efectuarii

unor experimente se face NUMAI sub nisa!
Biuretele cu tub de cauciuc si clema se utilizeaza pentru solute alcalinae, iar
cele cu robinet di sticla , atunci cand se lucreaza cu solutii agresive pentru c
auciuc, precum solutii acide, solutii oxidante, solutii reducatoare. In vederea
umplerii, biuretele se aseaza in pozitie perfect verticala cu ajutorul unor clem
e pe stative de otel. Umplerea se face turnand solutia pe partea superioara de r
egula printr-o palnie.
Cristalizoarele nu pot fi incalzite direct pe flacara!
Este recomandat ca inchiderea si deschiderea exsicatoarelor sa se faca prin culi
sarea capacului.
Aparatul Kipp se foloseste numai sub nisa iar in cazul prepararii hidrogenului s
e vor indeparta sursele de caldura sau becurile e gaz.

Este recomandabil ca dopurile rodate si robinetele din sticla sa

fie legate de corpul vaselor din care fac parte (baloane, biurete etc) deoarece
pierderea sau spargerea dopului face inutilizabil vasul respective.
Pentru a mari durata de viata a vaselor din portelan , acestea se vor incalzi tr
eptat la flacara inainte de a fi introduce in cuptorul cald. Scoaterea lor din c
uptor se va face treptat tinandu-se circa 2 minute in zona mai rece a cuptorului
.
Aparatura de laborator se utilizeaza numai dupa ce i se verifica integritatea si
i se asigura o stare perfecta de curatenie!
Se recomanda efectuarea lucrarilor de laborator stand in picioare pentru ca acea
sta pozitie asigura mai multa atentie si o mai buna mobilitate in efectuarea luc
rarilor.

Cateva reguli elementare de utilizare a eprubetelor: - eprubetele se umplu cu su

bstante, cel mult pana la jumatate, continutul agitandu-se doar prin scuturare l
aterala; - incalzirea la flacara unui bec de gaze se va realiza tinandu-se eprub
eta cu un cleste sau manson, putin inclinata pentru a se evita degajarea brusca
a vaporilor; se va evita, de asemenea, orientarea deschiderii eprubetei catre pe
rsoanele din jur; - procedeul de omogenizare a continutului eprubetei prin astup
are cu degetul si apoi rasturnare este gresit si daunator; - eprubetele gradate
sunt confectionate din sticla groasa, mai putin rezistenta la socuri termice, de
aceea nu se recomanda incalzirea acestora la flacara puternica a unui bec de ga
ze;
Reguli de utilizare a pipetelor Pentru masurarea cu ajutorul pipetei a unui anum
it volum de lichid se procedeaza astfel : - se introduce varful pipette iin lich
id si se aspira cu para de cauciuc fixata la partea superioara a acesteia, astfe
l incat nivelul lichidului sa depaseasca gradatia, in cazul pipetei gradate, sau
semnul circular de la partea superioara, in cazul pipetei cu bula; - se scoate
para de cauciuc, obturandu-se cu degetul aratator orificiul superior al pipetei
si se lasa sa se scurga surplusul de lichid, ridicandu-se usor degetul; - se urm
areste nivelel lichidului la nivelul ochilor astfel incat acesta sa fie tangent
la gradatie, respectiv semn si anume meniscul inferior, in cazul lichidelor inco
lore, si cel superior in cazul celor colorate; - prin ridicarea degetului se las
a lichidul sa se scurga in vasul pregatit anterior;

- eliminarea ultimelor picaturi de lichid se face prin apropierea varfului pipet

ei de peretele interior al vasului; NU se sufla in pipeta pentru a se realize ac
est lucru !
- Manual de Chimie, clasa a IX-a;
- Manual de Chimie, LVScrepuscul;
clasa
a
X-a,
editura
- Manual de Instrumente si Tehnici de Laborator, clasa a X-a, editura LVScrepusc
ul;
- Internet.