Sisteme informatice de asistarea a deciziei (SIAD)

3.1. Ce inseamna SIAD

Contextul economico-social actual a impus supervizarea procesului economic decizional prin intermediul unor tehnologii
informatice tot mai complexe, astfel au aparut sistemele informatice care au drept obiectiv principal asistarea decidentului in
diferite faze ale procesului de decizie. Implementarea in practica a acestor sisteme ridica diverse probleme pe plan informational,
financiar, tehnologic si uman.
Termenul de SIAD are acceptiuni multiple:
- Sistem informatic pentru management - Management Information System - MIS;
- Sistem informatic pentru decidenti - Executive Information System - EIS.
SIAD presupune:
- un sistem - arhitectura complexa privita ca entitate;
- interactiv, se refera la rolul important pe care il poate avea omul in functionarea SIAD;
- de asistare a deciziei, cu precizarea ca decizia nu este luata de sistem.
Little in anii '70 defineste SIAD ca un model bazat pe un set de proceduri pentru procesarea datelor si pentru asistarea
unui manager in procesul de luare a deciziilor. Un ast 616e46g fel de sistem trebuie sa fie simplu, flexibil, usor de manipulat si
complet in vederea furnizarii rezultatelor finale.
Un an mai tarziu Klein si Tixier identifica situatiile in care se face apel la un SIAD si anume:
- existenta unor factori esentiali (rationamentul, intuitia si experienta decidentului);
- gasirea solutiilor optime ce implica activitati legate de cautarea informatiilor necesare, gestionarea datelor, modelarea si
structurarea modelelor;
- deciziile au la baza criterii numeroase care adesea pot fi conflictuale si dependente de utilizatori.
Steven Alter defineste SIAD ca fiind sisteme destinate managerilor ce au ca obiect principal eficacitatea deciziilor spre
deosebire de sistemele traditionale folosite de operatori si care au ca obiect eficienta si consistenta datelor.
Moore si Chang demonstreaza ca un astfel de sistem este extensibil, capabil sa suporte analize ad-hoc si sa modeleze
decizia fiind orientat catre viitor si utilizat pe un interval de timp neregulat si nedeterminat.
Keen in 1978 defineste SIAD ca un produs al procesului de dezvoltare in care managerul proiectantul si sistemul sunt
capabili sa se influenteze reciproc cu rezultate in evolutia sistemului.
Holsapple si Whiston definesc particularitatile unui SIAD in 1996 astfel:

- contine o baza de cunostinte care reflecta unele aspecte ale lumii decidentului;
- permite achizitionarea si gestionarea unor cunostinte descriptive sau de alta natura (reguli, proceduri);
- asigura selectarea unui set de cunostinte in scopul vizionarii acestora pentru extragerea unor informatii necesare procesului
decizional;
- ofera facilitati de prezentare a unor cunostinte ad-hoc sau de elaborare a unor rapoarte periodice;
- dispune de modul prin care se poate interactiona direct cu decidentul si ii asigura acestuia flexibilitate in alegerea solutiilor sau
in gestionarea cunostintelor.

Prin sintetizarea celor prezentate anterior un SIAD poate fi definit ca "un

sistem interactiv, flexibil si adaptat rezolvarii problemelor nestructurate
pentru ameliorarea procesului decizional in management ".
Apelarea la tehnologiile informatice se face doar in anumite faze ale actului decizional si ii lasa factorului de decizie
controlul derularii operatiilor de rezolvare.
Trasaturile esentiale ale unui SIAD sunt:
-

este un sistem informatic asistat de calculator;

furnizeaza asistenta decidentilor pentru problemele care nu sunt in totalitate structurate;

combina rationalitatea umana cu prelucrarea automatizata a informatiei;

controlul derularii procesului de decizie revine decidentului;

este un instrument ce influenteaza eficacitatea procesului de decizie mai mult decat eficienta procesului decizional
(adoptarea unor decizii satisfacatoare).
3.2 Evolutia SIAD

Evolutii semnificative ale domeniului au fost inregistrate in ultimele 3 decenii. Unii specialisti il sustin pe Peter Keen care
considera cercetarile domeniului indreptate catre studiile teoretice si documentatiile tehnice desfasurate la MIT in anii '60.
Scott Morten a marcat debutul preocuparilor legate de studierea, definirea si implementarea sistemelor informatice
folosite in procesul decizional pentru productie, marketing, politici de pret si publicitate.
In 1989 Morton si Gorry abordeaza suportul decizional sub forma unei matrice astfel:
- pe linii se regasesc tipurile de decizii (structurate, semistructurate si nestructurate);
- pe coloane se identifica nivelurile proceselor de conducere (strategic, tactic, operational).
In general managerii la nivel operational foloseste surse interne de informatii de natura repetitiva; ei apeleaza la putine
date istorice sau la surse externe. Managerii care decid la nivel tactic apeleaza mai mult la informatii istorice pentru a previziona
anumite evenimente viitoare. Managerii strategici folosesc foarte multe surse de date externe care le furnizeaza atat o imagine
de ansamblu despre strategie firmelor concurente cat si informatii privind tendintele noi de pe piata. De asemenea, managerii

nivelului strategic au nevoie de date agregate si de calitate superioara in timp ce managerii operationali apeleaza mai mult la date
de detaliu si pun accent pe aspectul calitativ al acestora.
3.3 Caracteristicile unui SIAD
Particularitatile fundamentale ale SIAD in raport cu facilitatile pe care le asigura sunt:
A) Asigura rezolvarea problemelor semistructurate de decidentii implicati in procesul de conducere.
Modul de rezolvare al unei probleme e puternic influentat de natura acesteia si de tipul situatiei decizionale. Deciziile pot
fi impartite in 3 mari categorii:
- structurate - apar in toate fazele procesului decizional, au obiective bine definite si au drept avantaj faptul ca toate variabilele
sunt cunoscute si complet programate;
- semistructurate - apar atunci cand problemele pot fi doar partial structurate si apeleaza la creativitatea si intuitia umana;
- nestructurate - apar atunci cand obiectivele sunt greu de cuantificat si e aproape imposibil sa se proiecteze o solutie viabila;
SIAD in acest caz ofera decidentului doar suportul necesar pentru solutionarea partilor structurabile ale problemei.
B) Asistarea deciziilor se poate realiza la toate nivelurile de conducere, de la managerii operationali la top manageri.
In acest sens se impune adaptarea si actualizarea sistemelor in functie de nivelul conducerii.La nivel tactic deciziile
sunt complexe iar volumul de informatii utilizat e mare. La nivel strategic deciziile sunt orientate catre probleme legate de
performantele organizatiei, iar la nivel operational deciziile sunt luate pe termen scurt si au adesea caracter repetitiv.
C) Dispune de resurse pentru sustinerea procesului decizional in toate fazele sale si poate fi adaptat diverselor stiluri decizionale.
Identificam aici urmatoarele faze ale procesului decizional:
1. Identificarea problemei care se bazeaza pe cercetarea informatiei. Arta decidentului consta in definirea adevaratei probleme
pentru a gasi solutii corespunzatoare. Rolul SIAD e acela de accesare rapida si eficienta a surselor de date interne si externe
organizatiei; de analiza a ansamblului de informatii.
2. Modelarea fenomenului care a generat problema prin prisma modalitatilor de structurare si utilizare a informatiilor. Cea mai
utila practica in reprezentarea unei situatii reale e cea a modelarii. Generarea alternativelor pentru problemele structurate poate fi
furnizata de SIAD prin intermediul unor metode standard sau specializate. Construirea modelelor alternative pentru problemele
complexe impune o anumita experienta ce poate fi furnizata de om sau de un sistem expert intrucat SIAD-ul nu face o varianta a
variantei optime.
3. Definirea deciziei sau a variantelor decizionale. La nivelul organizatiei procesul de informare se materializeaza prin
posibilitatea adoptarii deciziei sau a variantelor decizionale pe baza informatiilor rezultate din activitatea de modelare.

SIAD-urile pot constitui un punct de sprijin din cadrul procesului prin analize de tip "what - if" sau "goal - seeking".
4. Implementarea deciziilor propuse
5.Evaluarea deciziilor adoptate. Problema aprecierii deciziei adoptate nu se fundamenteaza in mod exclusiv prin prisma
efectelor directe sau indirecte pe care decizia le genereaza pe plan managerial sau organizational.
D) Permite decidentului sa controleze procesul decizional.
In cadrul unei organizatii decizia se manifesta ca o activitate ce se finalizeaza cu selectia uneia din variantele
prezentate, iar decidentul trebuie sa aiba controlul asupra acestei selectii finale. SIAD-ul devine astfel un suport al procesului de
selectie chiar daca acesta doar extinde capacitatea de luare a deciziilor.

E) Poate asista mai multe decizii interdependente si/sau secventiale, avand in vedere faptul ca in practica economica majoritatea
deciziilor sunt intercorelate.
SIAD-urile genereaza decizii mult mai consistente si mai obiective avand in vedere faptul ca se bazeaza pe o analiza
completa a informatiilor si sunt realizate cu aportul direct sau indirect al celor implicati. Astfel deciziile au sanse mai mari de a fi
implementate cu succes in practica.
F) Permite imbunatatirea eficacitatii procesului decizional.
De gradul in care decizia atinge obiectivele predefinite in cadrul organizatiei depinde eficacitatea procesului de stabilire
a deciziilor. Facilitatile oferite de SIAD trebuie sa urmareasca si modul in care acesta contribuie la realizarea obiectivelor.
G) E un sistem adaptabil in timp fiind dezvoltat, in general, printr-un proces iterativ-evolutiv.
Decidentul trebuie sa aiba un comportament reactiv in utilizarea SIAD-urilor; sa sesizeze modificarea conditiilor de
mediu si a preferintelor manageriale. Folosirea unui prototip iterativ in proiectarea si construirea unui astfel de sistem poate fi o
solutie viabila pentru satisfacerea exigentelor utilizatorilor.
In general sistemele sunt proiectate pentru anumite situatii decizionale ce nu pot fi generalizate. La acestea se adauga
creativitatea, intuitia sau imaginatia care deocamdata nu pot fi automatizate.
Notiunea de SIAD universal nu exista.
Decidentul e obligat sa coordoneze multiple sisteme care comunica intre ele, integrarea acestora e complexa si destul de
incerta. Specialistii in domeniu au incercat sa proiecteze si sa dezvolte SIAD-uri care stimuleaza creativitatea si procesul de
invatare si care pot oferi facilitati suplimentare de intretinere, gestionare si dezvoltare a bazei de cunostinte necesare procesului
decizional. SIAD-ul reprezinta cea mai flexibila si interactiva solutie in domeniul tehnologiile informatice care asista adoptarea
unei decizii in conditiile in care problemele nu sunt structurate, deci nu dispunem de modele stabile sau reguli riguros definite.
Trebuie sa facem diferentierea intre sistemele informatice de gestiune (care reprezinta metoda tipica de furnizare a unor
rapoarte predeterminate in functie de care decidentul adopta o decizie bine fundamentata) si sistemul de asistare a deciziei care
permit introducerea treptata pe diferite niveluri a datelor de intrare, modelarea acestora prin diferite tehnici conducand in final la
obtinerea unor rezultate ce vor fi evaluate de decident.

Calitatile indispensabile ale unui SIAD:

- simplitate, in sensul ca modelele folosite trebuie sa contina numai fenomenele importante eliminand tendinta de a adauga
detalii;
- robustete, prin eliminarea posibilitatii de a furniza raspunsuri incorecte sau false;
- adaptabilitate, pentru ca sistemul trebuie sa fie capabil sa integreze si sa actualizeze cu usurinta noi informatii;
- exhaustivitate, pentru ca descrierea structurii modelelor folosite trebuie sa permita tratarea unui numar cat mai mare de
fenomene fara sa genereze o complexitate ridicata;
- naturaletea comunicarii concretizata in faptul ca decidentul trebuie sa poata schimba usor intrarile si sa obtina rapid rezultatele;
aceasta depinde de calitatea interfetei care asigura dialogul om - calculator.
3.4 Clasificarea SIAD- urilor
In literatura de specialitate apar mai multe criterii dupa care se clasifica SIAD-urile. Astfel aveam drept criterii:
- felul asistentei acordate de un SIAD in practica decizionala;

- frecventa de utilizare a acestora;

- complexitatea procedurilor existente in structura aplicatiei;
- modalitatea de orientare a SIAD-urilor catre date, modele, text sau reguli standard;
- numarul de utilizatori existenti in procesul decizional.
Cea mai importanta clasificare este cea care imparte SIAD-urile in functie de masura in care solutia oferita de sistem este
structurata pe baza modelarii / analizei datelor. Vom avea:
1. SIAD-urile orientate pe modele care au principii de functionare bazate pe modelul cantitativ si efectueaza analize de tipul
"what-if", antrenand activitati de simulare optimizare, previziune, rezultatele obtinute se pot concretiza in actiuni sugerate de
procesul decizional.
2. SIAD-urile orientate pe date se bazeaza pe analiza unui volum mare de informatii stocate in cadrul sistemului informatic in
diferite momente de dezvoltare ale acestuia.
Utilizarea are drept efect extragerea de informatii utile din ansamblul de date disponibile. Stocarea datelor se realizeaza
sub forma unor depozite de date de tip Data Warehouse iar analiza se fundamenteaza pe noile tehnologii informationale Data
Mining, care presupun explorarea si cautarea datelor si OLAP (procesarea analitica on-line).
Un alt criteriu important grupeaza SIAD-urile in functie de tipul sistemului care asigura managementul informatiilor.
1. SIAD-urile orientate pe text care evidentiaza necesitatea prelucrarii si reprezentarea textului intr-o forma cat mai accesibila cu
scopul de a asigura gestionarea rapida si eficienta a datelor de catre decident. In acest caz SIAD-ul va crea, va revizui si vizualiza
automat unele documente, va identifica locatiile aferente unor colectii mari de date, va grupa, fuziona si expedia documentele
utilizand tehnologii diverse: hipertext, instrumente web.etc.
2. SIAD-urile orientate pe baze de date in cadrul carora baza de date a organizatiei este componenta esentiala a sistemului.
Gestionarea bazelor de date presupune identificarea tehnicii de date a acestora, precizarea modului de acces si formularea unor
interogari care sa corespunda obiectivelor propuse.
Organizarea bazelor de date se poate face in fisiere sau poate avea forme specifice: baze de date relationale, ierarhizate,
obiectuale, multidimensionale. Baze de date relationale sunt mai rigide datorita volumului mare de date folosite si de aceea sunt
mai putin utilizate. SIAD-urile orientate pe baze de date sunt preferate pentru ca dispun de facilitati de interogare puternice si au
capacitatea de a genera situatii de sinteza complexe.
3. SIAD- urile orientate pe procesoare de tabele. Acestea se bazeaza pe organizarea datelor sub forma tabelara asemenea unei
matrici.
Un procesor de tabele este un instrument software care permite utilizatorului sa descrie modelele in scopul efectuarii unor
analize cat mai pertinente. Acesta dispune de tehnici si metode care permit vizualizarea situatiilor finale si manipularea
informatiilor procedurale.
Metoda de baza consta deci in introducerea valorilor aferente unui parametru intr-un tablou matricial iar modificarea
acestora implica reactii in lant asupra tuturor elementelor care depind de acel parametru. Modulul se construieste pe baza de
obiecte (concepte) si relatii (ecuatii) intre obiecte.
De exemplu putem avea o cercetare inteligenta care determina cresterea rentabilitatii firmei. Pornind de la acest nivel se
pot lua masuri pentru cresterea veniturilor, masuri ce sa determine scaderea cheltuielilor toate in scopul cresterii rentabilitatii.

In situatia in care decidentul gestioneaza mai multe foi de calcul apare posibilitatea de a se consacra unei cercetari
artistice.
4. SIAD-urile orientate pe reguli presupun existenta unui ansamblu de reguli in cadrul unei componente speciale numita sistem
de gestiune a cunostintelor utilizand formalisme de prezentare proprii inteligentei artificiale.
Dupa frecventa utilizarii lor, SIAD - urile mai pot fi:
1. SIAD-urile organizationale care permit descrierea unor obiective clare pt asistarea deciziilor ce se repeta in mod frecvent in
cadrul organizatiei. Acestea impun un grad mare de interactivitate intre utilizatori si SIAD-ul asociat.
2. SIAD-urile ad-hoc care gestioneaza problemele specifice asupra carora nu se pot emite previziuni sau care se gasesc destul de
rar in cadrul procesului decizional. Datorita costurilor ridicate pe dezvoltarea unor astfel de programe, utilizarea sistemelor
devine ineficienta si este doar o solutie extrema.