MODELAREA PERSONALITATII COPIILOR CU CERINTE EDUCATIVE

SPECIALE

Factorul cultural este strans legat cu cel social in formarea personalitatii unui copil.
Modelarea personalitatii depinde, printre altele, si de modul in care copilul asimileaza si
interiorizeaza elementele culturii la care este expus de la nastere. In fiecare societate exista o
cultura predominanta. Cultura europeana corespunde unui anumit model de personalitate, care
este conturat de catre ingrijitori in educatia si modul de dezvoltare ale copiilor. Principalele
caracteristici ale culturii europene sunt:

sociabilitatea;

competivitatea;

cooperarea;

pragmatismul;

punctualitatea;

creativitatea.

Tipuri de personalitate observabile la copil

Principalele categorii de personalitate in care se incadreaza copiii la varsta prescolara sunt:

copilul temator (hipersensibil);

copilul sfidator (obraznic);

copilul neatent;

copilul apatic (visator);

copilul activ (cu accente agresive).

Beneficiile activitatilor creative

fizic (spre exemplu, imbunatatirea si dezvoltarea abilitatilor motorii sau recuperare);

social (spre exemplu, imbunatatirea abilitatilor interpersonale);

emotional (spre exemplu, construirea stimei de sine);

intelectual (spre exemplu, imbunatatirea abilitatilor cognitive sau de rezolvare a

problemelor);

dreptul copiilor la joc;

importanta jocului in ingrijirea, invatarea si dezvoltarea copiilor.

JOCUL
Ce este jocul?
Jocul este orice activitate in care o persoana se angajeaza fara a urmari alt scop (adica,
activitate de dragul activitatii, pentru amuzament). Jocul este placerea de a face ceva. Jocurile
au un numar imens de variatii. Aceste variatii ofera copiilor modalitati de a experimenta, de a
incerca lucruri noi, de a incerca sa faca fata mediului. Bineinteles, trebuie sa existe un
echilibru intre experimentare si respectarea regulilor.

Care sunt cele cinci caracteristici ale jocului?

1. Nu are un scop clar, de care copilul sa fie constient. Daca acesta nu realizeaza ca
trebuie sa invete ceva dintr-o activitate, acea activitate este joc. Conceptul de joc de
invatare (didactic) exista doar in mintea adultului. Astfel, controland scopul, adultul
poate transforma jocul copilului in munca, fara ca acesta din urma sa-si dea seama (sau
sa manifeste opozitie etc.).
2. Trebuie sa fie voluntar. Nimeni nu poate fi fortat sa joace un joc. Adultul nu trebuie
sa oblige copilul sa se joace.
3. Regulile sunt flexibile. Acestea pot fi modificate, cu conditia ca si restul jucatorilor sa
le inteleaga si sa fie de acord. Schimbarea, adaptarea sau inventarea noilor reguli
stimuleaza inteligenta si creativitatea.
4. Evoca raspunsuri emotionale de scurta durata: bucurie, frica, speranta, usurare,
inecuritate etc. Pe de o parte, acestea pot fi intense. Pe de alta parte, situatia poate fi
detensionata usor (E doar un joc). E un mod de a se confrunta cu tensiunile, intr-un
mod constructiv.
5. Exista beneficii de pe urma experimentarii. Pot fi folosite diverse tactici, scopuri,
interpretari ale regulilor. Experimentarea este o modalitate de a invata ceva nou.

Obiectivele jocurilor
Experimentarea si trairea functiilor (Jean Piaget)
Exersare si automatizare (Jean Piaget, G. Stanley Hall, Kar Groos)
Invatarea si exersarea regulilor (Jean Piaget)
Confruntarea impulsurilor (G. Stanley Hall)
Trairea si exprimarea puterii (Alfred Adler)
Catharsis (purificare) (Sigmund Freud)

 Invatare cognitiva (Jean Piaget)

Activare (Heinz Heckhausen)
Conservarea excesului de energie (Herbert Spencer).

Rolul instructorului:

Sa realizeze ca nu face copilului o favoare;

Sa aleaga jocurile adecvate nivelului de dezvoltare al copiilor (spre exemplu, copilul

normal nu poate intelege jocul cu reguli pana la varsta cronologica de 5 ani);

Sa ajute indivizii, fara a-i face dependenti;

Sa protejeze copiii, fara a fi supraprotectiv. Lasati-i sa isi creeze propriile experiente;

Sa permita copiilor sa se aranjeze singuri in perechi sau in grupuri daca doresc, dar sa ii
ajute pe cei care nu sunt alesi;

Sa mentina la minim competitia;

Sa creeze o atmosfera deschisa si sa le demonstreze copiilor cum se pot ajuta.

Tipuri de jocuri
a.

Jocuri pentru dezvoltarea maturitatii socio-afective (+ Joc de rol)

Acest tip de joc se joaca in grupuri si favorizeaza dezvoltarea capacitatii de identificare a

emotiilor, gandurilor, de dezvoltare a abilitatilor de comunicare, cooperare, integrare in grup,

toleranta, reducerea agresivitatii etc.
Jocul de rol este o forma particulara de joc pentru antrenarea abilitatilor sociale si
cuprinde urmatoarele etape:
o Jucarea unei situatii- adultul propune o serie de situatii pe care copiii trebuie sa le
interpreteze in cadrul jocului. Este preferabil ca situatiile alese sa fie cat mai apropiate de
situatiile reale pe care copilul le intalneste;
o Reflectarea - discutia despre joc si solutionarea situatiilor este o parte necesara a jocului
de rol;
o Reluarea jocului - jocul este reluat daca acest lucru este dorit de copii, sau daca adultul
considera acest lucru necesar (pre exemplu, in cadrul jocului de rol nu se manifesta
comportamentul dezirabil social);
o Generalizarea comportamentului la viata de zi cu zi - Continuturile jocului de rol sunt
relationate cu viata de zi cu zi. Se asteapta ca participantii sa invete si sa exerseze noi
modalitati de a face fata situatiilor. Spre exemplu, adultul poate cere copiilor ca pana la
intalnirea urmatoare sa identifice 2-3 situatii in care si-au folosit noile cunostinte.

STRUCTURA JOCULUI DE ROL

I. Punerea in scena a unei situatii

1. Discutii referitoare la povestea data si
la punerea in scena;
2. Stabilirea rolurilor si jucarea povestii;
3. Reluarea jocului dupa schimbarea
rolurilor si dupa schimbarea intre ei a
jucatorilor cu spectatorii.

II. Reflectare verbala

1. Discutarea actiunilor (Ce s-a
intamplat in pregatirea si
desfasurarea jocului?);
2. Discutarea emotiilor (Cum v-ati
simtit?);
3. Definirea regulilor (Cum v-ati putea
comporta mai bine?)

III. Reluarea jocului in

functie de circumstante
Copiii reiau punctul 1 (1)(3)

IV. Extrapolarea la viata de zi cu zi

Povestiti o intamplare asemanatoare, pe care
ati trait-o voi! Cum v-ati comporta acum in
situatia respectiva? Puneti in scena
intamplarea!

Ordinea jocurilor pentru dezvoltarea maturitatii socio-afective

Se incepe cu jocuri de incalzire.

Dupa cateva joculete se introduce tema, ca spre exemplu Agresivitatea.

Apoi, se poate merge spre o perspectiva preventiva (jocuri pentru cooperare etc.).

Activitatile creative tridimensionale

Arta tridimensionala ofera stimulare tactila si confera un raspuns emotional prin atingere
datorita versatilitatii materialelor. Lucrul tridimensional ofera copiilor oportunitatea de a creste
in toate ariile de dezvoltare. Copiii se dezvolta fizic pe masura ce isi folosesc mainile, degetele,
bratele, atunci cand creeaza obiecte tridimensionale. De asemenea, se dezvolta si coordonarea
mana-ochi cand lucreaza cu lut sau alte materiale tridimensionale, cum ar fi asamblarea.
Dezvoltarea limbajului apare natural, in urma

invatarii a noi cuvinte pentru materialele

tridimensionale. Increderea in sine si conceptul de sine sunt incurajate deoarece copiii capata
controlul asupra formelor create cu materialele tridimensionale.

Exemplu: La inceput, lutul este strans intre degete intr-un mod incontrolabil, cu scop de
explorare. Copiii sunt interesati de calitatile materialelor (cum se simte, ce poate face
etc.). Pe masura ce controlul copilului asupra materialului creste, acesta incepe sa
manipuleze lutul cu un scop. Copilul se simte bine observand efectele pe care miscarile
lui le are asupra materialului.

Arta si joc
1. Jocul design-ului creativ- se executa individual sau
Se cere copiilor sa ia doua obiecte foarte diferite si sa realizeze un desen, combinandu-le
astfel incat sa obtina ceva complet nou. Puteti folosi un numar foarte mare de biletele puse
intr-o cutie. Copiii vor selecta, cu ochii inchisi, doua biletele, vor executa desenul si ii vor da
un nume.

2. Castigi, pierzi sau desenezi

Copiii sunt impartiti in doua echipe. Cate un jucator din fiecare echipa trebuie sa deseneze pe
o tema data (fructe, flori etc.), intr-un anumit interval de timp, in timp ce colegii lor vor
trebui sa ghiceasca corect obiectul/ persoana data.

3. Razboiul lutului
Toti copiii au o cantitate egala de lut si trebuie sa modeleze obiecte, cum ar fi: cea mai inalta
structura posibila fara ca aceasta sa cada, o sfera perfecta, cel mai lung baton, un cub perfect,
cea mai amuzanta figura etc. Copiii pot fi impartiti pe echipe, sau pot lucra individual.

4. Razboiul culorilor
Copiii pot concura in echipe sau individual, incercand sa realizeze urmatoarele: sa gaseasca
cea mai corecta nuanta utilizand doar culorile primare si neutre, cea mai apropiata nuanta de
culoarea unei flori, sa picteze cea mai realista mancare, cel mai infricosator monstru, sau alte
idei.

5. Sculptura in lut: se realizeaza individual (preferabil, cu suportul unui psiholog)

Obiective:
-

Stabilirea unui climat pozitiv si deschis;

Identificarea verbala si exprimarea emotiilor, sentimentelor;

Identificarea unor teme ce vor fi explorate in alte intalniri;

Cresterea auto-constientizarii.

Materiale: lut colorat, hartie, creion sau pix.

Descriere: Cereti copilului sa construiasca o sculptura care spune ceva despre el, ce ii place/
displace, sau ceva ce doreste sa afle despre el. Este important ca adultul sa realizeze in acelasi
timp, propria sculptura. Nu conteaza daca este realista sau abstracta. Culorile reprezinta emotiile,
dar nu vom spune asta copilului pana la final. Odata ce sculptura e finalizata, puneti intrebarile
de mai jos si scrieti rspunsurile, intr-un format poetic (versuri). Copilul inca nu stie ca realizeaza
un poem, astfel incat raspunsurile sale pot si infrumusetate.
-

Cum ai numi aceasta lucrare?

Ce emotie reprezinta fiecare culoare (fiecare raspuns este un vers al

poemului).

Indiferent daca este o persoana sau un lucru, intrebati-l ce i-ar spune

mamei, tatalui, fratelui, bunicilor, celui mai bun prieten (sau oricine din
viata sa). Asigurati-l ca orice spune este in regula, deoarece sculptura
poate spune ceea ce simte fara a-si face griji in legatura cu reactiile sau
emotiile altora.

Care este mancarea favorita a sculpturii?

Ce ii place/ displace? De ce?

Ce ar vrea sa stie lumea despre el?

Repetati titlul la finalul poemului.

Puteti pune orice alta intrebare relevanta care va vine in minte. Fiti creativi in modul in care
arata poemul si anuntati-l pe copil ca a realizat un poem doar la final. Cititi-l copilului pentru a
observa placerea ca a creat o lucrare speciala. La final, poate pastra lucrarea.

6. Bomboane colorate: se realizeaza in grup

Obiective:
-

Adunarea informatiilor despre copii;

Cresterea comunicarii deschise;

Identificarea unor arii unde se pot face schimbari.

Materiale: bomboane colorate cum ar fi jeleuri sau Skittles

Descriere: se distribuie 10-15 bomboane fiecarui membru al grupului. Cereti fiecarui copil sa le
sorteze pe culori (cu instructiunea sa nu le manance). Cereti unui membru al grupului sa aleaga o
culoare si sa spuna cate bomboane are de acea culoare (spre exemplu, 2 verzi). Cereti-i sa dea
doua raspunsuri la urmatoarele intrebari sau sa inventeze unele relevante pentru problemele de
grup curente (ex. abilitati sociale, managementul furiei).
Verde: Ce cuvinte ai alege pentru a te descrie?
Violet: Ce modalitati de a te distra preferi?
Portocaliu: Ce lucruri pe care ai vrea sa le schimbi la tine?
Rosu: Ce lucruri care te ingrijoreaza?
Galben: Ce lucruri iti plac la acest grup?

Dupa ce un copil a raspuns la intrebari, cereti-i sa aleaga urmatoarea persoana care sa

raspunda la aceleasi intrebari. Exercitiul se termina cand fiecare membru al grupului a raspuns la
intrebari. Apoi, copiii pot manca bomboanele. Fiti atenti ca fiecare copil sa fie ascultat de
ceilalti. Dupa aceea, se pot pune o serie de intrebari, cum ar fi:

7.

Ce ai invatat?

Te-a surprins ceva?

Cum vei face ca sa se intample schimbarile dorite?

Sunt, cred ca sunt, nu cred ca sunt: se realizeaza individual (de preferinta, cu

suportul unui psiholog)

Obiective:
-

Evalueaza stima de sine a copilului si modul in care vede viata;

Descopera credintele pozitive si negative ale copilului despre el/ ea;

Stimuleaza vocabularul privind valorile.

Materiale:
Set de afirmatii pozitive:
Sunt frumos
Sunt inteligent
Sunt dragut (amabil) cu alti copii
Sunt harnic
Sunt elev bun la invatatura
Sunt cuminte
Sunt vesel etc.
Desfasurare
Adultul roaga copilul sa sorteze afirmatiile in 3 categorii: atribute pe care stie sigur ca le are,
atribute pe care crede ca le are, atribute pe care nu crede ca le are. Apoi, se discuta aceste
afirmatii cu copilul (Sunt curios cum au ajuns cartonasele in categorii diferite, Am observat
ca nu crezi ca esti sensibil la nevoile altora. Spune-mi mai multe despre asta). Acest lucru
permite copilului sa se exprime intr-un mediu sigur. Astfel, adultul se poate concentra pe
punctele tari ale copilului si le poate dezvolta pe celelalte. Exercitiul il angajeaza pe copil activ si
experiential in procesul auto-constientizarii. Adultul poate intelege viata din perspectiva
copilului si poate intui nivelul de stime de sine al copilului.

8. CD-ul vietii mele: se executa individual

Obiective:
-

Stabilirea unui climat securizant;

Adunarea informatiilor despre viata copilului si a perceptiei asupra trecutului.

Materiale: o carcasa goala de CD, hartie, carton, markere, creioane colorate.

Pregatiri: taiati cateva bucati de hartie care sa incapa in carcasa.

Descriere: incepeti prin a explora gusturile in materie de muzica ale copilului (cantareti, trupe si
CD-uri). Aratati-i copilului carcasa goala si explicati-i ca isi va realiza propriul CD. Acest lucru
va include: titlul CD-ului, un design al copertii, o lista de melodii. Tema CD-ului poate fi vaga
(Acest CD va fi despre viata ta, sau mai specific, cum ar fi concentrarea asupra unei probleme
anume: furie, doliu etc.). Copilul poate crea titluri fictive de melodii sau sa selecteze melodii
reale care au o insemnatate pentru el, ori o combinatie. Multi adolescenti sunt cufundati in lumea
muzicii. Versurile melodiilor le sugereaza emotii puternice, permitand exprimarea acestora intrun mod securizant. Conexiunea la muzica este un mod excelent de a stabili o relatie cu

adolescentii intr-un mod ne-amenintator. In alta intalnire se poate crea Volumul II: Viitorul
meu (concentrarea asupra obiectivelor). Posibilitatile sunt nesfarsite.

9. Povestea vietii: individual (preferabil de lucrat in colaborare cu psihologul)

Obiective:
-

Aflarea a cat mai multe lucruri despre perspectiva copilului privind viata;

Cresterea abilitatii copilului de a-si exprima opinia despre sine;

Dezvoltarea abilitatii copilului de a-si exprima emotiile despre sine, fapte de viata
si oameni importanti, semnificativi;

Dezvoltarea constientizarii copilului privind alegerile sale pentru viitor.

Materiale: o bucata mare de hartie, marker, foarfece, lipici, reviste, resturi ce pot fi folosite
pentru arta.

Descriere: Activitatea consta in creionarea vietii copilului pe o bucata de hartie. In prima etapa
se da copilului o bucata mare de hartie si i se cere sa deseneze o linie orizontala pe mijlocul foii.
La un capat al liniei, adultul scrie data de nastere a copilului. La celalalt capat al liniei, se trece
anul la care copilul crede ca viata sa se va sfarsi. Spre exemplu, un copil nascut in 1993 isi poate
imagina ca va trai 100 de ani (anul 2093). Apoi, adultul imparte linia in 4 segmente, apoi in 8 si,
in final in 16 segmente. Fiecare segment reprezinta aproximtiv 5 ani din viata copilului. Apoi,
adultul deseneaza o linie de aceeasi lungime cu varsta copilului. Astfel, incepe cu data nasterii si
se finalizeaza la 10 ani. Acest lucru permite mai mult spatiu pentru detalii din viata copilului.
Apoi, copilul ilustreaza evenimentele semnificative din viata sa prin cuvinte, desene, realizand
un colaj etc. (vezi figura de mai jos). Adultul poate facilita acest proces punand intrebari despre
evenimentele importante sau oamenii semnificativi din viata copilului. In vreme ce copilul isi
aminteste relativ usor evenimente precum zile de nastere, gradinita, nasterile fratilor, unele
evenimente sunt mai dificil de evocat. Copilul este incurajat sa-si aminteasca avand grija ca
acesta sa se simta confortabil. Este important sa se exploreze perceptiile si emotiile copilului
despre trecut si sa le integreze in prezent. Spre exemplu, Cum te-ai simtit cand s-a intamplat
asta? Cum te simti acum? Este vreo diferenta? Daca ar fi o cale de a schimba orice s-a
intamplat in trecut pentru ca prezentul sa fie mai bun, ce ai face?.

Fig. 1
O alta fateta a acestei activitati este sa se observe cat a ramas din viata. Acesti ani vor fi
completati cu fanteziile, expectantele si sperantele (luarea permisului auto, casatoria, nasterea
copiilor, angajarea, pensia) copilului. Adultul poate ajuta copilul prin urmatoarele intrebari: Ce
speri sa devii cand vei creste? Ce meserie iti doresti? Te vezi casatorit sau singur? Vei dori
copii? Ce locuri ai vrea sa vizitezi? Cum iti va placea sa te distrezi?.
Activitatea ajuta copilul sa inteleaga unicitatea vietii sale si ca fiecare copil are o alta poveste de
viata. Permite copilului sa reflecteze asupra proceselor de schimbare sau crestere, maturitate.
Poate stimula copiii sa inceapa sa isi creeze o poveste coerenta ce ii poate ajuta sa faca fata
traumelor din trecut precum si provocarilor si realizarilor din prezent. Mai departe, meditarea cu
privire la evenimentele din trecut poate ajuta copilul sa isi imagineze posibilitatile viitorului.

10. Oglindirea
Mod de aplicare: individual sau in grup

Obiective:
-

Armonizarea dintre doi sau mai multi oameni;

Imbunatatirea auto-controlului;

Imbunatatirea abilitatii de a urma directivele unei alte persoane.

Descriere
Explicati aceasta activitate astfel: Vreau sa stai in fata mea chiar aici (la 1,5 m de adult). Tu vei
fi oglinda mea. Tot ceea ce fac eu, tu va trebui sa imiti, dar smecheria este ca va trebui sa ma
copiezi in acelasi moment in care eu fac ceea ce fac, la fel ca o oglinda. Ma voi misca incet
pentru ca tu sa ai timp sa te gandesti la ce voi face pentru ca tu sa procedezi ca mine in acelasi
timp. Nu ne putem atinge. Eu voi conduce primul si apoi va fi randul tau. Esti pregatit?
Incepem!.
Aceasta activitate este foarte eficienta pentru stabilirea unui bun raport intre oameni. Participantii
trebuie sa fie complet atenti, implicati, sensibili unii la ceilalti. Ii motiveaza sa colaboreze.
Adultul trebuie sa corecteze micarile persoanei care conduce daca este prea rapida, pentru ca
partenerul sau sa poata imita. Daca liderul incepe sa se miste in pozitii dificile, adultul poate
sugera: Fa lucruri simple, astfel incat celalalt sa oglindeasca actiunea. Se poate sugera ca la
inceput sa se miste doar mainile.

11. Reteta succesului

Modalitate de aplicare: in grup
Obiective:
-

Cresterea constientizarii privind nevoile individuale si de grup;

Identificarea punctelor tari/ slabe din grup.

Materiale: o foaie de hartie dintr-un album (orice fel); instrumente de scris (creion, pix),
decoratiuni (de orice natura), bonete de bucatar (optional).

Desfasurare:
Se cere grupului sa colaboreze la dezvoltarea unei retete a succesului, adica una care include
ingredientele necesare pentru a avea un grup fericit, de succes. Pot fi incluse ingrediente,
cantitati, instructiuni pentru gatit. Ingredientele nu trebuie sa fie legate direct de mancare, ci
mai degraba de emotii, ganduri, senzatii, comportamente. Spre exemplu, dragoste, incredere,
respect etc.
Pentru a creste interesul fata de aceasta activitate, fiecare membru al grupului isi poate crea o
boneta de bucatar.
Intrebarile care trebuie adresate:
1. Descrieti procesul prin care s-a compus reteta. Cu ce a contribuit fiecare?
2. La ce v-ati gandit cand ati construit reteta?
3. Ce ati simtit cand ati construit reteta?

4. V-a surprins vreun ingredient? In ce fel?

5. Descrieti procesul de generare a intructiunilor. Care e cel mai important pas?
Care e cel mai putin important?
6. Ce poate face fiecare dintre voi pentru a se asigura ca reteta iese bine?
Toate ingredientele si cantitatilor lor (negociate de membrii grupului) vor fi adunate si se
va scrie reteta. Apoi, va fi decorata si afisata in dormitor.

12. Mere de lut

Modalitate de aplicare: individual, grup, preferabil in colaborare cu un psiholog

Obiective:
-

Sa creasca identificarea si exprimarea a 5 stari afective;

Imbunatatirea abilitatii de a face fata exprimarii emotiilor altor persoane;

Constientizarea faptului ca oamenii pot reactiona diferit in aceeasi situatie.

Cinci culori diferite de lut;

5 animale de plus (spre exemplu, un caine, un lup, un iepure, o pasare, un urs);

Farfurii de hartie cu o fotografie a fiecarui animal;

Creioane.

Materiale:

Descriere
Se discuta urmatoarele emotii de baza cu copilul: fericit, trist, speriat, suparat, surprins.
Dati exemple pentru fiecare dintre aceste emotii. Accentuati faptul ca si alti oameni traiesc aceste
emotii. Oferiti copilului 5 culori diferite de lut si cereti-i sa aleaga o culoare pentru fiecare
emotie. Apoi, se cere copilului sa sculpteze 5 mere din lut pentru fiecare culoare. Explicati-i ca
se va citi o poveste in care personajele vor manifesta diferite emotii. Oferiti copilului farfuriile,
cerandu-i sa aleaga un mar din lut si sa il puna in farfuria corecta, de fiecare data cand un
personaj din poveste traieste o anumita emotie. Marul din lut trebuie sa fie de culoarea pe care
copilul a ales-o pentru o emotie specifica: spre exemplu, un mar verde cand ursuletul e trist, daca
s-a ales verdele pentru tristete, sau un mar rosu cand lupul e furios, daca s-a ales culoarea rosie
pentru furie. Adultul trebuie sa spuna povestea de cel putin 3 ori. Este important ca, desi
personajele se comporta conform unei anumite emotii, adultul sa nu o numeasca. Copilul va avea
ocazia de a eticheta diferitele emotii prin observarea comportamentului verbal sau nonverbal al
animalelor de plus.

Dupa finalizarea povestii, copilul poate explica de ce a ales o anumita culoare pentru o
emotie specifica. Copilul poate fi intrebat cum ar raspunde fiecarui personaj, si ce ar putea spune
pentru a-l face sa se simta mai bine. Daca copilul spune unui personaj ca ceea ce simte este rau,
sau ca ar trebui sa se simta diferit, adultul poate discuta rapunsuri mai adecvate si explica faptul
ca emotiile nu sunt rele, desi acestea pot fi manifestate intr-un mod mai pozitiv.

Discutii
Empatia este baza abilitatilor sociale. Copiii cu probleme emotionale au adesea dificultati in
identificarea propriilor emotii, si nu au abilitatea de a raspunde adecvat emotiilor altor persoane.
Prin aceasta activitate, creste constientizarea emotiilor altora. Copilul mai invata si sa utilizeze
indicii verbali si non-verbali. Copiii cu un nivel scazut de inteligenta emotionala pot avea
dificultati de etichetare a emotiilor. Acesti copii vor avea nevoie la inceput de activitati mai
simple pentru identificarea emotiilor si obtinerea unor raspunsuri emotionale in vocabular inainte
de angajarea in aceasta activitate. Adultul trebuie sa ia in considerare nivelul de constientizare al
copilului inainte de aceasta activitate.

13. Baloane care explodeaza

Modalitate de aplicare: individual, grup

Obiective:
-

Invatarea, practicarea, implementarea strategiilor adecvate pentru exprimarea

furiei;

Identificarea modului in care pastrarea furiei poate cauza probleme.

Baloane;

Bucati mari de hartie;

Scotch;

Marker;

Ochelari de protectie.

Materiale:

Pregatiri avansate: tapetarea peretelui cu hartie.

Descriere: Oferiti fiecarui participant un balon. De asemenea, dati fiecarui participant o pereche
de ochelari de protectie, pentru a evita ranirea cand baloanele explodeaza. Apoi, cereti-le sa se
gandeasca la o situatie in care s-au simtit furiosi. Spuneti-le ca trebuie sa se gandeasca la acea
situatie dar sa nu vorbeasca in acest moment, despre sentimentele lor. Cereti-le sa sufle in balon

emotiile negative. Acest lucru se repeta, utilizand o varietate de situatii la care se gandec, pe
masura ce continua sa sufle in balon. La un moment dat, baloanele vor exploda. Invitati
participantii sa spuna de ce cred ca explodeaza baloanele. Intrebati:
-

Ce se intampla cand tii pentru prea mult timp emotiile negative in tine?

Cum te face sa actionezi?

Dati fiecarui participant un al doilea balon si cereti-le sa se gandeasca din nou la un moment
cand s-au simtit suparati si apoi sa inceapa sa sufle din nou emotiile negative in balon. Cand
baloanele s-au umplut putin cu aer, spuneti-le sa se opreasca si sa elibereze aerul din balon, cate
putin, dupa care intrebati-i ce anume s-a schimbat de aceasta data. Intrebati copiii ce pot face
pentru a nu exploda cand se simt furiosi. Scrieti aceste strategii pe o foaie de hartie. Daca au
dificultati in ceea ce priveste gasirea solutiilor, oferiti-le sugestii precum:
1. Vorbiti cu cineva despre emotii;
2. Numarati descrescator de la 10;
3. Respirati adanc, lent, pana cand corpul va devine relaxat;
4. Amintiti-va ceva frumos;
5. Vizualizati un STOP.
Odata ce lista a fost generata, rugati participantii sa isi voteze strategia favorita de coping, dupa
care cereti-le sa o repete cu dumneavoastra, pana cand reusesc. Peste o saptmana, intrebati copiii,
in cadrul activitatii, urmatoarele:
1. Imi poti spune cand ai folosit vreo strategie pentru a nu exploda cand esti nervos?
2. Daca ai explodat, ce anume te-a impiedicat sa folosesti strategiile pe care le-am
invatat?
3. Ce alta strategie din lista ai vrea sa incerci?
4. Ce poti face pentru a preveni alte explozii in viitor?

Discutii
Multi copii fac eforturi pentru a-si exprima furia in moduri adecvate. Unii isi externalizeaza furia
devenind agresivi verbal si fizic, in vreme ce altii o internalizeaza prin retragere si auto-izolare.
Niciunele dintre aceste strategii nu sunt sanatoase. Aceasta tehnica ofera posibilitatea de a ajuta
copiii sa inteleaga pericolele acumularii furiei si a modului in care aceste emotii pot conduce la
comportamente distructive sau la sentimentul de neajutorare. Li se da sansa de a vedea cat este
de util sa se elibereze de furie cand incepe sa se acumuleze si cat de bine se pricep sa gestioneze
emotiile negative.

14. Orchestra grupei

Mod de aplicare: grup
Obiective:
-

Cresterea comunicarii non-verbale intre membrii grupului;

Cresterea nivelului de armonizare a grupului;

Identificarea unor aspecte legate de sensibilitate si raspuns adecvat la nevoile/

starile celorlalti membrii ai grupului.

Materiale
-

Un instrument de percutie (toba etc.)

Opt cartonase.

Pregatiri avansate
Fiecare cartonas trebuie sa aiba scris cuvantul schimbare pe fata si o fotografie/ imagine
simpla care sa arate tipul de percutie corporala pe spate. Sub fotografie/ imagine, tipul de
percutie corporala trebuie identificat prin cuvinte (vezi lista de mai jos). Initial, se urmeaza
urmatoarele 8 forme de percutie corporala. Pot fi introduse mai multe, pentru a adauga varietate
si a creste nivelul de schimbare.
Cartonas 1. Bate din palme;
Cartonas 2. Bate din picior;
Cartonas 3. Frecatul mainilor;
Cartonas 4. Piscat obrazul;
Cartonas 5. Plescait cu limba;
Cartonas 6. Atinge-ti degetul de la picior;
Cartonas 7. Atinge-ti umarul
Cartonas 8. HUU-HUU (sa imite sunetul facut de bufnita).

Descriere:
Adultul citeste urmatoarele instructiuni in fata grupului de copii:
Pentru inceput vom invata sa facem diferite zgomote cu parti diferite ale corpului nostru. Dupa
ce vom exersa aceste sunete, vom invata sa facem cantecele scurte, dupa ritmul tobei. Pentru a
deveni o orchestra, trebuie sa imitam ritmul tobei. Eu voi fi dirijorul, iar voi veti fi atenti la
mine.
Pasul 1. Haideti sa ne uitam la tipurile de sunete de percutie pe care le putem face cu ajutorul
gurii sau corpului nostru. Oricine poate lua un cartonas si poate vedea ce fel de sunete ne cer sa
facem cartonasele.

Pasul 2. Acum vom amesteca bine cartonasele.

Pasul 3. Acum voi da toba fiecarui dintre voi si fiecare o poate proba. Acum incepem. Vreau sa
observati daca bat toba tare sau incet. De asemenea, observati daca bat toba in ritm lent, mediu
sau rapid.
Pasul 4. Bine, acum ca am exersat, vom incepe sa ne jucam impreuna, pentru a deveni o
orchestra cu sunete produse de corpurile noastre.
Pasul 5. Am reusit sa exersam o data. Acum vom da toba urmatoarei persoane din dreapta celui
care a fost lider. Aceasta persoana poate sa bata un nou ritm si apoi va preda toba celui din
dreapta. Aceasta persoana va lua un nou cartonas si va copia noul ritm. Noi restul, vom copia
ritmul liderului cu ajutorul corpului nostru. Secventa va continua pana cand fiecare membru al
grupului va avea sansa sa fie dirijor.
Pasul 6. In runda finala vom amesteca toate cartonasele. O persoana va incepe cu un ritm si
restul vor respecta ritmul, dupa care va preda toba si se va forma alt ritm. Hai sa vedem ce fel de
orchestra suntem.
La final, facilitati discutia prin intrebari:
1. Care parte vi s-a parut mai amuzanta la orchestra noastra?
2. Cum v-ati simtit in postura de dirijori?
3. Care catonas v-a placut mai mult? De ce?
4. Daca ati inventa un ritm care sa va reprezinte grupul, care ar fi acela?
5. Daca ati putea adauga alt instrument, ce ati alege? Din intregul grup, care ar fi cel
mai bun pentru a canta la acest instrument?
6.

In ce momente din viata de zi cu zi trebuie sa grabiti sau sa incetiniti ritmul?

7. Cum va puteti da seama cine este in sincron (acelasi ritm) cu voi?

Discutii:
Aceasta activitate amplifica comportamentele de armonizare deoarece fiecare trebuie sa
oglindeasca si sa actioneze in functie de celalalt. Ofera oportunitatea de a examina gradul de
sensibilitate al membrilor grupului.

15. Dosarul Ma simt bine

Mod de aplicare: grup (preferabil in colaborare cu un psiholog)
Obiective:
-

Promoveaza verbalizarea pozitiva la adresa propriei persoane (calitati);

Dezvoltarea capacitatii de auto-analiza.

Materiale:
-

dosare;

markere;

sclipici, lipici, decoratiuni;

hartie;

creion sau pix.

Descriere:
Pentru inceput, afirmati: Aceasta activitate este simpla, dar eficienta pentru a combate gandurile
rele si a face loc gandurilor placute. Cereti copiilor sa isi treaca numele pe dosar, urmat de
cuvintele Ma simt bine, cum ar fi Maria, Ma simt bine. Daca doresc, copiii pot infrumuseta
dosarul folosind diferite decoratiuni. In continuare, copiilor li se cere sa scrie 10 calitati pe care
le au, pe o foaie de hartie. Lasati copiii sa isi puna foaia in dosarul personal.
Dupa aceasta activitate, cereti copiilor sa faca o lista de 3 persoane pe care le poate aborda si sa
le scrie o scrisoare care sa includa o lista de 5 lucruri pozitive despre ei (frati, parinti, profesori
etc.). Aceste scrisori trebuie plasate, de asemenea, in dosarul lor. La final, li se spuna copiilor sa
adune in dosarul lor toate viitoarele scrisori, diplome, e-mail-uri laudative pe care le primesc.

16. Aruncarea inelului sentimentelor

Mod de aplicare: individual, grup
Obiective:
-

Dezvoltarea abilitatilor de a identifica si exprima sentimentele;

Dezvoltarea vocabularului.

patru sticle de plastic;

orez, nisip sau boabe de fasole;

scotch;

doua dintre cele 4 fete ale sentimentelor;

patru inele putin mai mari decat dimensiunea sticlelor, facute din bucati mici de

Materiale:

cablu etc.;
-

lipici;

hartie colorata;

markere sau creioane;

foarfece.

Pregatiri avansate
Sticlele trebuie sa fie curate, fara etichete. Folositi o palnie pentru a turna orez, boabe sau nisip in
sticle, astfel incat sticla sa nu se rastoarne cu usurinta. Puneti capacul la sticla si asigurati-l cu
scotch, astfel incat copiii sa nu il poata deshide sau sa-i goleasca continutul.
Figurile necesare (Fericit, Trist, Suparat si Speriat) pot fi copiate pe hartie colorata sau pot fi
colorate cu markere si creioane. Decupati figurile si lipiti-le cate doua pe fiecare sticla. Inelele
pot fi facute din mici bucati de cablu sau din alte materiale.

Descriere
Sticlele se asaza intr-o zona deschisa, unde exista mai mult spatiu, dupa care se lipeste pe jos
banda de scotch, la distanta de cativa pasi. Fiecare copil trebuie sa se aseze in dreptul bandei de
scotch cu cele 4 inele, cate unul pe rand, si sa incerce sa le arunce astfel incat sa nimereasca
sticla. Cand clientul nimereste sticla, trebuie sa numeasca figura-sentiment de pe sticla. Acel
sentiment este, apoi, discutat. Spre exemplu, adultul poate spune: Impartaseste cu noi cand ai
trait un anumit sentiment., Ce te-ar face sa te simti speriat?, Arata-mi ce figura faci cand te
simti suparat.

Discutii:
Identificarea si discutarea emotiilor poate fi dificila pentru unii copii. Acest joc este o cale
amuzanta si non-amenintatoare pentru adult de a implica copilul rezistent, la astfel de dicutii.
Daca se observa ca un copil evita intentionat o sticla specifica, se poate explora daca acea emotie
nu este neplacuta pentru copil.

17. Tara Fara Reguli

Mod de aplicare: grup

Obiective:
-

evalueaza dinamica si interactiunile cu grupa, rolurile, ierarhia;

stabileste si intareste regulile adecvate;

incurajeaza adultii sa inteleaga perspectivele despre lume ale copiilor;

creste abilitatea grupului de a-si comunica nevoile.

Materiale: chestionare, hartie, creioane, markere, aparat foto.

Desfasurare:
Aceasta activitate se desfasoara in doua sesiuni. Se completeaza in grup chestionarul,
punandu-se participantilor ca fiecare grup este ca o tara cu legi proprii.
Chestionar:
1. Cine sunt cetatenii acestei tari?
2. Cine este presedintele/ regele?
3. Care sunt legile in aceasta tara? Cum se mentine ordinea in aceasta tara?
4. Care sunt consecintele/ pedepsele impuse cand cetatenii incalca legea?
5. Cine se asigura ca cetatenii au un acoperis deasupra capului, mancare, haine? Acestea
sunt intotdeauna suficiente pentru toti locuitorii? Ce se intampla cu cei care nu vor sa
imparta cu altii?
6. Exista pericole in aceasta tara? Daca da, care sunt acestea?

7. Cum contribuie fiecare cetatean la protectia impotriva pericolelor? Ce roluri au

acestia?
8. Care cuvinte descriu aceasta tara cel mai bine?

Apoi, se imparte grupa in doua sub-grupuri. Se roaga participantii sa isi imagineze o Tara
Fara Reguli. Cele doua diade realizeaza cate un desen, care sa ilustreze aceasta tara. Desenul
poate fi o descriere pozitiva sau negativa. Apoi, se inventeaza o poveste despre aceasta tara. Este
preferabil ca in fiecare diada sa existe cate un adult (ex. un educator si un instructor). Lucrul
acesta este foarte important cand in grupa sunt copii care nu respecta autoritatea adultilor. Apoi,
cele doua diade isi impartasesc desenele si povestile.

Intrebari recomandate:
1. Cum este in Tara Fara Reguli?
2. Cat de in siguranta se simt adultii si copiii in aceasta Tara?
3. Ce se intampla cand nimeni nu este la conducere?
4. Ce probleme apar cand nu exista reguli?
5. Ce simt adultii cand nu stiu unde sunt si ce fac copiii lor?
Apoi, se discuta despre ce reguli generale ar trebui sa existe astfel incat toti cetatenii sa fie
in siguranta. Apoi, se creeaza o noua poveste.

Discutii:
Aceasta poveste este adecvata pentru grupurile caracterizate prin dificultati legate de
reguli si roluri. Ajuta la crearea sprijinului pentru o relatie buna adult-copil, in special acolo unde
relationarea este mai dificila. Lucrul in echipa poate imbunatati relationarea copil-adult.

ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA

SI
INTEGRARE SOCIALA

Comunic si ma comunic

Tu stii sa comunici?
Comunicarea este principalul mijloc prin care se pot face cunoscute nevoile, dorintele,
interesele prin care se pot transmite si obtine informatii. Comunicarea poate fi:

directa (cand doua sau mai multe persoane discuta direct, fata in fata);

indirecta (cand doua sau mai multe persoane comunica folosind diferite mijloace: telefon,
scrisoare, e-mail, fax etc.).
Comunicarea se poate imparti si dupa alte criterii:

verbala vorbirea propriu-zisa;

nonverbala postura, mimica, gestica in timpul vorbirii (zambetul, strangerea de mana,

gesturile amicale);

paraverbala tonalitatea, ritmul, intonatia, volumul vocii.

Cum pot sa comunic mai bine?

Uneori nu este usor sa spui ceea ce gandesti. In aceste situatii expresia fetei arata
celorlalti ceea ce gandesti si nu ceea ce spui. Putem controla mai usor vorbele (comunicarea
verbala), insa este mai greu de controlat mimica, gestica (comunicarea nonverbala = limbajul
trupului), intonatia si ritmul vorbirii (comunicarea paraverbala). Pentru a comunica mai bine,
rezolva exercitiile de mai jos.

A. Ana s-a intalnit cu Mona si Mihai. Citeste dialogul care are loc intre ei. Este bine sa
stii ca in casetele dreptunghiulare sunht vorbele spuse de cei 3 copii, iar in norisori
sunt trecute gandurile lor.

1. Unele personaje spun exact ceea ce gandesc. Care sunt acestea?

...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
2. Ce simte fiecare personaj? Ce te face sa crezi asta?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

B. Dupa ce a felicitat-o pe Ana, Mihai a plecat la strand unde s-a intalnit cu Ema si
Radu. Priveste cu atentie imaginile de mai jos! Raspunde la urmatoarele intrebari:

1. Expresia fetei lui Radu exprima gandurile pe care acesta le are? Completeaza in spatiul
de mai jos ceea ce crezi ca raspunde Radu:
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
2. Expresia de pe fata Emei exprima gandurile pe care aceasta le are? Completeaza in
spatiul de mai jos cu ceea ce crezi ca raspunde Ema:
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

Eu cu cine vorbesc?
Noteaza pe o foaie de hartie toate persoanele si institutiile care crezi ca te pot ajuta sa
treci peste o situatie dificila. Dupa ce le-ai scris aseaza-le in ordinea in care le vei contacta pentru
a discuta cu acestia despre ce poti face pentru a face fata acestei situatii.
La cine poti apela?

Ce ai de facut

Parinti, unchi, matusi si alti membri ai

Gaseste un moment si roaga-i sa isi faca timp sa te asculte

familiei

si sa stea de vorba cu tine.

Educatorul, profesorul diriginte sau

Vorbeste cu ei la ora sau intreaba-i in pauza cand au timp

orice alt profesor in care ai incredere

sa te asculte.

Consilierul/ profesorul scolar

Mergi la Cabinetul de Consiliere din scoala.

Asistentul social sau psihologul din

Programeaza o discutie cu asistentul social sau psihologul

cadrul centrului in care te afli

din cadrul centrului in care te afli.

Cauta sectia de politie pe raza careia locuiesti si intreaba

Politistul de proximitate

care este politistul de proximitate responsabil de zona in

care locuiesti.

Psihologi, asistenti sociali sau alti

specialisti din organizatii
neguvernamentale care au programe
adresate tinerilor

Intereseaza-te care sunt organizatiile neguvernamentale

din localitatea ta si programeaza-te pentru o discutie cu
unul dintre specialisti.

Apeleaza la toate cunostintele pe care le ai pentru a te indruma spre serviciile

de consiliere si asistenta sociala. Cele mai multe informatii le poti gasi la persoane care
sunt in apropierea ta si iti cunosc situatia. Cand ai gasit persoanele potrivite cu care sa
vorbesti, fii sincer si vei fi ascultat cu interes. Pastreaza o lista cu persoanele si
institutiile la care poti apela pentru a o putea completa cand iti vine o noua idee.
Internetul este o alta resursa importanta care poate fi folosita atat pentru identificarea

de alte institutii la care te poti adresa cat si pentru a obtine informatii suplimentare pe
subiecte care te intereseaza.

Am informatii. Ce fac cu ele?

Putem defini informatia ca ansamblu de date referitoare la un anume lucru despre care
nu cunosti nimic. Informatia este un lucru pe care il primim zilnic sub diferite forme. De
exemplu, cand vedem la televizor un program de stiri, primim informatii despre ceea ce se
intampla in lume.
Exemplu: Te afli cu un prieten si privesti la televizor o reclama despre o trotineta care pare
extraordinara, dar stii cum este de fapt pentru ca ai si tu una la fel. Prietenul care este cu tine,
vazand reclama spune ca vrea sa si-o cumpere. Tu ce ai face? Probabil i-ai spune ca nu este atat
de extraordinara pe cat pare si i-ai arata-o pe a ta ca sa se convinga; astfel, ar avea mai multe
informatii despre un lucru pe care vrea sa si-l cumpere.

Imagineaza-ti ce ai face:
1. Ai economisit niste bani pentru a-ti cumpara o bicicleta si vine un prieten care vrea
sa-ti vanda la acelasi pret o piatra stralucitoare despre care iti spune ca are puteri
magice.
Atunci,
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
2. Vezi un prieten care pregateste o bautura cu suc de lamaie si multa sare. Acesta nu
stie ca l-ai vazut si iti spune sa gusti pentru ca este delicioasa.

Atunci,
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

3. Toma a plecat intr-o excursie la munte cu un grup de prieteni. Seara, stand in jurul
focului, Virgil scoate un pachet de tigari si ii serveste pe toti. Toma este foarte bine
informat despre tutun si cunoaste foarte bine efectele pe care le are asupra
organismului. Ce crezi ca va face Toma? Tu ce ai face?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

Daca esti bine informat, vei face mai putine greseli in deciziile tale. Fiind bine

informat, poti face alegeri mai bune. Uneori credem ca stim multe despre ceva, dar ne
putem insela. Cand nu detinem informatii trebuie sa le cautam in locurile potrivite:
carti, enciclopedii, reviste, internet etc. Prietenii tai pot avea aceleasi nelamuriri ca si
tine. Intreaba-i pe cei care stiu, deoarece te pot informa bine.

Ma cunosc foarte bine

Autocunoasterea este primul pas in procesul de dezvoltare personala. Cand stii ce iti
place sa faci, care sunt abilitatile de care te folosesti, la ce discipline scolare te descurci cel mai
bine sau ce domenii te pasioneaza, care sunt experientele tale de success, inseamna ca te cunosti
sufficient de bine ca sa poti vorbi despre cine esti si care sunt punctele tale tari. A sti cum
reactionezi, cum te comporti in diferite situatii de viata de exemplu, cand esti infuriate, rusinat,
optimist, surprins este un prim pas spre autocontrol. Toate acestea inseamna autocunoastere.

Ce imi place sa fac?

Gandeste-te ce iti place sa faci, apoi identifica abilitatile folosite in aceste activitati. Cand
vorbim de abilitati ne gandim la insusirile psihice individuale care ne ajuta sa indeplinim o
activitate in bune conditii.
1. In timpul liber cel mai multi mi place sa:
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

La ce abilitati apelez ca sa fac ceea ce imi place sa fac? (de exemplu, daca iti place sa
joci fotbal atunci folosesti abilitatea de lucru in echipa)
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
2. La scoala sunt cel mai bun la:
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Abilitatile care ma ajuta sa fiu cel mai bun sunt:
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
3. Activitati extrascolare la care am participat la scoala sau cluburi sau voluntariatul
pe care l-am facut in organizatii din care am facut parte:
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Abilitatile folosite:
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

Fiecare este bun sau cel mai bun intr-un anumit domeniu. Daca ai o pasiune,

un hobby sau te intereseaza un anumit domeniu, incearca sa afli cat mai multe despre
acel ceva.

Copacul abilitatilor mele

Imagineaza-ti ca acest copac esti tu. Completeaza raspunsurile la intrebarile de pe fiecare
ramura:

Ma cunosc. Ce fac mai departe?

Imagineaza-ti ca esti intr-un balon cu care vei face o calatorie in jurul lumii! Ai in balon 1
radio si 10 cutii. In fiecare cutie este o dorinta de-a ta, un lucru pe care ti-l doresti in viata.
Gandeste-te bine si noteaza pe cele 10 cutii ce iti doresti tu cel mai mult, ce e cel mai
important pentru tine. Esti pregatit? Ai emotii? DRUM BUN!
Ca sa te ridici, sa pornesti in marea aventura trebuie doar sa arunci o cutie. Doar asa
balonul va pluti deasupra tuturor tarilor. Arunca o cutie! Gata! Plutesti! Vezi oamenii,
casele, gradinile din ce in ce mai mici. Acum poti sa te gandesti si sa raspunzi la cateva
intrebari:

1. Ce era in cutia pe care ai aruncat-o?

...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

2. Ce simti acum, cand stii ca nu vei mai avea niciodata acel lucru?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Privelistea de la o inaltime atat de mare iti taie rasuflarea. Aceasta senzatie este de scurta
durata. Deodata, auzi la radio o voce agitate care iti spune: Te apropii de o zona cu vanturi
foarte puternice . Pentru a putea merge mai departe in siguranta, trebuie sa te ridici deasupra
vanturilor. Pentru aceasta, trebuie sa usurezi balonul. Arunca 3 cutii!
Stai o clipa si privesti cutiile din jurul tau. Oare, de care nu ai nevoie? In sfarsit, alegi 3 cutii si
le arunci. Balonul incepe sa urce. Vezi cum vanturile trec pe sub balonul tau. Gata, Esti in
siguranta din nou. Esti linistit! Acum poti raspunde la trei intrebari:
1. Ce era in cutiile pe care le-ai aruncat?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
2. Ce simti acum, cand stii ca nu vei mai avea niciodata acele lucruri?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
3. Daca ai fi putut arunca doar doua, ce cutie ai fi pastrat? De ce?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Privesti in jos si iti dai seama ca ai ajuns deasupra oceanului. Ce superb! Vezi doi delfini care
sar din apa. In larg, mici, mici de tot se vad vapoare care starnesc valuri in urma lor. Totul
pare rupt dintr-o poveste. Parca nimic rau nu se poate intampla. Si totusi
O lumina puternica brazdeaza cerul si vezi niste nori negri venind repede spre tine. Iti dai
seama ca te afli in mijlocul unei furtuni! Se porneste o ploaie puternica. Auzi aceeasi voce
agitate la radio care iti spune ca trebuie sa mai arunci 2 cutii. Doar asa balonul va fi sufficient
de usor ca sa poata trece repede prin zona cu furtuna si sa nu te prabusesti in ocean. In graba,
te hotarasti si arunci 2 cutii! OK! E bine, ai trecut! E iarasi liniste. Plutesti...
1. Ce cutii ai aruncat acum?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
2. Ce te-a facut sa alegi aceste doua cutii?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

Si plutesti, si plutesti! Simti caldura blanda a soarelui. Privesti la orasele care se intind
de jur-imprejur. Ai parcurs mai mult de trei sferturi din drum. A fost frumos, dar parca
simti o usoara bucurie la gandul intoarcerii acasa. Doar mai ai inca 4 cutii cu dorinte pe
care le vei putea indeplini de indata ce vei ajunge. In zare, apare campul pe care vei
ateriza. Vezi si alte baloane sit e simti in siguranta.
Dar, ce se intampla oare?!? Balonul nu mai merge drept. Incepe sa piarda din inaltime!
Verifici in graba rezervorul de aer cald. Surpriza!!! Acesta este aproape gol. Iti dai
seama ca balonul trebuie usurat pentru a putea ateriza. Arunci o cutie! Nu e suficient! O
arunci si pe a doua!
Acum e bine! Balonul pluteste si te apropii de locul de aterizare. Oamenii, casele,
gradinile devin tot mai mari. Esti acasa. Totul este cunoscut. E bine! Simti o usoara
zdruncinatura. Gata! Ai ajuns! Esti din nou acasa! Ai calatorit in jurul lumii, de-a
lungul intregului glob pamantesc fara sa ti se intample nimic rau!
Observi ca ti-au mai ramas doar doua cutii in cosul balonului. Aceste ultime cutii au fost
ALESELE sau au ramas din greseala in urma unor alegeri facute in graba? Numai tu
cunosti raspunsul.
1. Se poate ca in aceste cutii sa fie cele mai importante dorinte ale tale?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
2. Care a fost momentul cel mai greu? De ce?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
3. Ce simti acum cand te gandesti la tot ceea ce era in cutiile pe care le-ai aruncat?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
4. Ce simti acum cand te gandesti la tot ceea ce este in cutiile pe care le-ai pastrat?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
5. Cat de importante sunt pentru tine cele 2 dorinte din cutiile care ti-au ramas?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
6. Cum crezi ca te vor ajuta aceste 2 dorinte?
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

Prietenii mei
Fie ca esti constient sau nu, iti convine sau nu, prietenii tai au o anumita influenta in
ceea ce priveste deciziile pe care le iei. Daca te-ai afla la o petrecere si ai vedea un grup de copii
care incearca sa il convinga pe alt copil sa mearga intr-un loc unde se afla un animal periculos,
ce ai face? ... probabil, daca ai putea vorbi cu acesta din urma, i-ai recomanda sa nu faca ce spun
prietenii sai", oricat de mult ar insista acestia. Daca ai vedea ca niste copii incearca sa-l
convinga pe cel mai bun prieten de-al tau sa stea in mijlocul unei strazi cu trafic intens, ce ai
face? ... probabil i-ai spune sa nu faca acest lucru, deoarece isi pune viata in pericol.
Imagineaza-ti ce ai face
Daca mai multi colegi de-ai mei incearca sa-l convinga pe alt elev sa comita un act de
huliganism care ar putea duce la exmatricularea acestuia, as
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Daca as vedea niste persoane care incearca sa-l convinga pe fratele meu sa consume ceva ce
i-ar dauna, as

...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Daca cei mai buni prieteni de-ai mei mi-ar spune sa-i dau o palma unui copil mai mic care
nu mi-a facut nimic, as
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Important este ca stiu
Cand facem parte dintr-un grup de prieteni, una dintre cele mai arzatoare dorinte ale
noastre este aceea de a fi considerat un membru important, de a fi acceptat de toti. In cadrul
unui grup exista mereu un membru care detine comanda, cel care vorbeste de obicei cel mai
mult si care, in multe cazuri, este cel caruia toti ii fac pe plac. Dar, uneori, acesti prieteni
sugereaza desfasurarea unor activitati nepotrivite, care ne pot dauna. Sunt insistenti, incearca sa
ne convinga pe toti sa facem ceea ce zic ei. Nu fac acest lucru pentru a ne face rau, ci doar
pentru ca se cred atotstiutori, dar se insala!
Noi, ca parte a grupului, ne putem gandi ca daca nu facem ceea ce ni se impune, putem fi
respinsi de grup si putem fi considerati ciudati. Exprima-ti ideile!

Enumera trei lucruri pozitive care ti s-au intamplat lasandu-te influentat de prietenii tai:
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Enumera trei lucruri negative care ti s-au intamplat lasandu-te influentat de prietenii tai:
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Abilitati de viata
Abilitati sociale sau de relationare:

comunici eficient si asertiv (iti sustii punctual de vedere cu argument fara sa produci
tensiuni sau conflicte);

stii sa asculti, nu numai sa vorbesti;

esti convingator in sustinerea propriilor idei;

lucrezi eficient in echipa;

ai incredere in fortele proprii;

esti flexibil.

Abilitati organizatorice si de coordonare:

organizezi si coordonezi un grup de oameni pentru a rezolva o sarcina;

esti capabil sa-ti planifici timpul pentru a duce la bun sfarsit un proiect, o activitate;

poti sa planifici si sa administrezi resurse financiare si materiale necesare realizarii

unei activitati (spre exemplu esti responsabil cu strangerea banilor pentru organizarea
unei serbari);

esti capabil sa distribui sarcini membrilor unei echipe.

Abilitati cognitive:

inveti, clasifici, intelegi usor informatiile din jurul tau;

identifici problemele care trebuie rezolvate;

ai capacitate de sinteza;

aplici teoria la situatii practice.

Abilitati de a lucra cu calculatorul:

stapanesti bine aplicatiile Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint etc.);

ai cunostinte de baza pentru a lucra cu aplicatiile de metode grafice (Photoshop);

utilizezi internetul si poti naviga pe internet utilizand diverse motoare de cautare;

ai o adresa de e-mail si stii sa corespondezi cu alte persoane prin e-mail.

Abilitati artistice:

scrii cu usurinta proza, poezie, articole;

creezi melodii si ritmuri muzicale;

desenezi pentru a explica, a demonstra;

creezi cu usurinta imagini mentale, iti imaginezi obiecte si le vezi cu ochii mintii din
toate unghiurile;

desenezi, pictezi;

fotografiezi, filmezi.

Alege un coleg sau un prieten. Impreuna pregatiti cateva intrebari pentru o persoana care
lucreaza intr-o institutie care te poate ajuta pe tine atunci cand esti intr-o situatie dificila
(professor, educator, psihopedagog, psiholog, asistent social, politest etc.). Stabiliti o
intalnire cu aceasta persoana si rugati-o sa va raspunda la intrebari. Dupa ce ati realizat
interviul intocmiti un raport detaliat cu privire la profesia despre care ati aflat mai multe
lucruri in timpul interviului.
Imagineaza-ti ca esti coleg de service cu aceasta persoana. Realizeaza un desen sau o
schema din care sa reiasa toate atributiile si responsabilitatile pe care le ai. Prezinta
lucrarea colegilor de grupa sau prietenilor tai.

Bibliografie

1. Lowenstein, Liana (ed.), Favorite Therapeutic Activities for Children,

Adolescents and Families: Practitioners Share Their Nost Effective Interventions,
Champion Press., 2011;
2. Mayesky, Mary, Creative Activities for Young Children, Cengage Learning, 2011;
3. DIFAIN CSA, Ghid pentru copiii singuri acasa, 2009.