Examenul radiologic al

cordului

Inima este un organ musculo-cavitar, tetracameral (2 atrii

si 2 ventricule), situat in cavitatea toracica, in mediastin.
Inima are forma unui trunchi de con globulos, cu axul lung
indreptat oblic in jos si spre stanga, cu varful (apexul) spre
diafragm.
Capacitate la adult de 500-600 ml si o greutate medie de
260 g
Lungimea inimii variaza de la 12 la 14 cm, la adult, cu o
latime de 9 cm.
Din punct de vedere morfologic, inima este impartita de un
sept longitudinal in: inima dreapta, continand sange venos
pe care-l trimite in mica circulatie si inima stanga cu sange
arterial, care este trimis pe cale aortica, in marea
circulatie.
Invelisul extern, pericardul, este format dintr-un strat
extern, fibros si un strat intern, seros, intre care se gaseste
cavitatea pericardica, plina cu lichid pericardic secretat de
stratul seros.
Marimea cordului variaza cu varsta, in raport cu cavitatea
toracica. Radiologic, indicele cardio-toracic (diametrul
cordului fata de diametrul cavitatii toracice) este de 60%
sau mai putin la copii si adulti.

A
A

A
S

Opacitatea cardio-vasculara are forma vag

triunghiulara; pe laturi prezinta 2 arcuri pe dreapta
si 3 arcuri pe stanga.
Arcurile sunt delimitate intre ele prin intranduri
(puncte) notate cu D pe dreapta si S pe stanga
aceste puncte sunt localizate la intretaierea
arcurilor.

Punctele de interes

A = la intersectia arcului vascular drept

aortic cu coloana vertebala;
A-A= conturul pediculului vascular;
A-A= butonul aortei;
D = locul de intrare al VCS in AD;
D= locul de intrare al VCI in AD;
S = la unghiul rezultat de intretaierea
arcului mijlociu cu cel inferior-zona
imobila;
S= varful cordului;

Arcurile drepte

Conturul drept prezinta 2 arcuri principale

aproape la fel de lungi.
Arcul inferior drept este format de conturul
lateral al atriului drept si se intinde intre
punctul D (locul de intrare al VCS in AD) si
punctul D (locul de intrare al VCI in AD);
D reprezinta varful sinusului cardiofrenic drept
Arcul superior drept- vena cava superioara; la
adult, in pozitie ortostatica, conturul este
constituit din aorta ascendenta si este usor
bombat atunci cand este determinat de catre
VCS conturul drept este liniar.

Arcurile stangi
Conturul stang al cordului este constituit din 3 arcuri:
Arcul superior stang-Butonul aortic pleaca din punctul A si
se intinde pana la A.
Arcul mijlociu stang A-S, reprezinta conturul lateral al
trunchiului arterei pulmonare. La acest nivel opacitatea
cardiaca prezinta o depresiune numita golful cardiac, a
carei adancime este dependenta de pozitia diafragmului.
Arcul mijlociu poate fi plan, concav sau convex, cu batai
sincrone cu ale arcului aortic si in sens invers cu ale
ventriculului stang.
Arcul inferior stang S-S, constituit din conturul lateral al
ventriculului stang.
Atriul stang este situat posterior fata de celelalte cavitati
ale cordului si nu ia parte in mod normal la formarea
arcurilor chiar in unele cazuri patologice arcul mijlociu
mare si bombat se explica prin proeminenta trunchiului
arterei pulmonare si nu prin proeminenta atriului stang;
Urechiusa stanga: poate realiza conturul lateral al cordului,
fiind o zona muta la partea inferioara a AMS, desupra
punctului S.

Conturul inferior al cordului

este o zona ce se confunda cu
diafragmul si opacitatea
ficatului, reprezentand
ventriculul drept.

Silueta cordului

La persoane
longilinii, in toracele
astenic, are pozitia
aproape mediana,
axul longitudinal fiind
aproape vertical,
varful cordului fiind
aproape de linia
mediana;
Cordul in picatura
sau suspendat, are
conturul inferior
descoperit de
diafragm, mai ales in
inspir; se intalneste
in normal sau la
emfizematosi
(explicat prin pozitia
joasa a diafragmului;

La pacienti
hiperstenici cu
torace larg si scurt,
la picnici, la obezi;
Axul longitudinal
este mult inclinat pe
orizontala, unghiul
de inclinatie este
mic, cordul pare
culcat pe diafragm si
se desfasoara in sens
transversal spre
stanga;
Marginea dreapta
pare scurta, fiind in
parte mascata de
cupola diafragmului;

Cordul senil este orizontalizat;

Cordul copilului mic se apropie de tipul

orizontal; pediculul vascular este mai larg
iar butonul aortic este sters pana la 4 ani;
Dupa varsta de 2 ani pana la 6 ani
configuratia se apropie de cea a
adultului;

La gravida este un cord orizontal, ca si in

afectiunile abdominale prin ridicarea
diafragmului;

A
A

A
S

Diametrele si dimensiunile cordului

1.
Diametrul longitudinal D S reprezinta axul cordului
si masoara la adulti aprox 13cm;
2.
Diametrul bazal DS corespunde aprox bazei inimii,
santului atrio-ventricular si masoara aprox 10cm;
3.
Diametrul longitudinal este de obicei mai mare cu 1
cm fata de cel orizontal (12cm);

Diametrul maxim al cordului, masurat de la linia

mediana la marginea stanga + diametrul pana la
marginea dreapta nu trebuie sa depaseasca diametrul
transvers maxim al toracelui. De asemenea marginea
dreapta a cordului nu rrebuie sa depaseasca 1/3 din
diametrul total al inimii.

Conturul posterior al ventriculului stang, vena cava si

dafragmul formeaza triunghiul cavei. Acesta este
diminuat in momentul hipertrofiei inimii stangi.

Odata cu largirea VS diminua spatiul

retrocardiac. AS este proiectat posterior
si comprima esofagul. O marire a inimii
drepte este diagnosticata atunci cand
cordul atinge mai mult de 1/3 din peretele
anterior toracic (sp. retrosternal).

Modificarile anatomice (dilatatia/ hipertrofia, in

general) sunt evidentiate in cazul multor afectiuni
ale inimii si plamanilor.
Dar nu este exclusa ca si consecinta a practicarii
sportului de performanta, depinzand in general
de tipul de efort prestat.

Sunt descrise doua tipuri de hipertrofie

cardiaca: concentrica, indusa de efortul
izometric, static, cu ingrosarea peretelui fara
largirea cavitatii VS si excentrica, secundara
efortului dinamic, izotonic, cu largirea cavitatii
proportional cu ingrosarea peretilor VS. Alte
mecanisme de producere ar putea fi
bradicardia, factorii hormonali, factorii
genetici.

Configuratia mitrala

Este datorata umplerii golfului cardiac de catre

trunchiul arterei pulmonare; micsorarea
ventriculului stang, stergerea butonului aortic si
eventual aparitia conturului AS pe marginea
dreapta a siluetei inimii.
Butonul aortic este sters datorita: rotatiei cordului
spre stanga, mascarea de catre trch art.pm. si a
umplerii reduse cu sange;
Rectitudinea sau bombarea arc mijlociu rezulta din
modificarile suferite de art.pm si AS.
VS micsorat si coborat realizeaza un arc inferior
aplatizat si de dimensiuni reduse;
Hilurile de staza-AS nu mai poate compensa fluxul
sgv, presiunea in venele pm creste => linii SYLLA.
Staza limfatica-linii KERLEY B = septuri
perilobulare cu limfatice;

Fig.
a)CordglobalmaritcupredominantaAS;ASesteproiectta
deasupraAD(sageataneagra);inincidentalateralase
noteazaproeminentaposterioaraaacestuia

Fig.
Insuficientamitralacrestereaindimensiunia
AScuamprentareaesofaguluisiimpingerea
acestuiaspreposterior.

Configuratie aortica

In IA nu se mai constata pulsatii vii ale

peretilor vasului din cauza ateromatozei si
sclerozei ce duc la largirea lumenului.
Cand se produce dilatatia miogena se
constata largirea AS ce poate ajunge pana
in dreptul liniei axilare, golful cardiac se
accentueaza, rezultand configuratia
aortica neta;
Cu timpul se produce mitralizarea cordului,
semnn de decompensare in insuf aortica;
prin astuparea golfului se produce
transformarea in configuratie mitroaortica;

Fig.
Moderata hipertrofie a ventriculului
stang, cu accentuarea convexitatii
arcului inferior stang si coborarea
apex-ului cardiac.

Configuratie pericarditica
Producerea lichidului in cavitatea pericardica este
datorata unui proces inflamator;
Cel mai frecvent decelarea lichidului merge pana la
10% post-mortem;
Pana la cantitatea de 250ml lichidul ocupa diferite
spatii anatomice fara sa modifica dimensiunile siluetei
inimii;
Cand lichidul este in cantitate mai mare se constata
modificari radiologice:
- Cresterea dimensiunilor umbrei cardiace in toate
sensurile, mai ales in sens transversal, mascand
hilurile;
- Diparitia/ atenuarea pulsatiilor arcurilor;
- Modificarea conturului si dimens cordului;
Bombarea arcurilor se sterge;
Pe incidenta de profil, umbra cordului ocupa spatiul
retrosternal si spre esofag, ce poate fi impins posterior;

Fig.
Pericardita cresterea opacitatii cardiace.
Nicio cavitate cardiaca nu este marita.

Fig.
a)Lichidulpericardicesteobservatecografic
(grosimeaacestuiaestenotataintre++);
grosimeaestemaimareposteriorsimaiputin
marcataanterior.
b)ComputerTomografiacamerelecardiace
suntplinecusubstantadecontrast,lichidul
pericardicobservandu-seinjurulinimii.

Configuratie miopatica
Capacitatea de activitate a miocardului
poate fi modificata din cauza alterarii
troficitatii fibrei musculare in cursul unor
procese care produc miocardita:
- Infectioase (miocardite datorate
reumatismuli, scarlatinei, gripa etc)
- Toxice (alcoolism)
- Metabolice (anemii, b endocrine)
- Degenerative (scleroza coronarelor)
Rx se constat o marire globala a cordului
care se recunoaste ca are caracter
miopatic deoarece se produce in sens
transversal;

Dilatatia afecteaza atat cavitatile

stangi cat si cele drepte, explicand
de ce nu se produce staza in mica
circulatie;
In cazul in care se produce
afectarea pe un cord la care erau
bolnave anumite cavitati, de
aceasta data se accentueaza
aspectul mitral sau aortic pe care il
aveau inainte de instalarea
miocarditei;

Diagnosis: Pericardial Effusion

Stenoza mitrala
Dimensiuni normale ale cordului.
Se remarca atrul stang
proeminent cu prezenta de
dublu contur la nivelul
marginii drepte cardiace
sugerand cavitate largita la
nivelul atriului stang.
Se remarca prezenta unei
calcificari la nivelul valvei
mitrale indicand posibila
afectare in cadrul unei boli
reumatice. Discreta
accentuare a desenului
vascular pulmonar
intercleidohilar bilateral
indicand redistributie
vasculara presiune
venoasa crescuta secundar
presiunii crescute in atriul
stang