Fluorura un instrument de supunere i ndobitocire a populaiei

Motto: Spune o minciun suficient de tare i suficient de mult i lumea o va crede Adolf
Hitler.
Fluorurarea este cel mai mare caz de frauda tiinific din acest secol dr. Robert
Carlton, fost cercetator EPA, 1992.
Istoria introducerii cu fora a fluorurii n oameni prin procesul de fluorurare a apei
potabile este dominata de minciuni, lacomie si inselaciune. Guvernele care au acceptat fluorura
ca adaus in apa potabila sustin ca aceasta este sigura, benefica si necesara, desi dovezile
stiintifice arata ca fluorura nu este sigura atunci cand este ingerata si ca zonele in care apa este
fluorurata au o rata crescuta de cancer, carii dentare, fluoroza dentara, osteoporoza si alte
probleme de sanatate. Sub presiunea exercitata de industria aluminiului, de companiile
farmaceutice si de fabricile de armament, fluorura continua sa fie utilizata in tratarea apei in toata
America de Nord si, ca urmare a unor actiuni legale recente impotriva companiilor care
fluorureaza apa potabila, s-a creat un precedent care va face imposibila in viitor indepartarea
fluorurarii. Exista o rezistenta tot mai mare in ceea ce priveste adaugarea de fluorura toxica la
tratarea apei, dar din pacate, fluorura a devenit sangele vital al economiei industriale moderne
(Bryson 2004) si cei care practica fluorurarea apei au pus prea multi bani in joc. Minciunile
legate de beneficiile fluorurarii apei vor continua sa hraneasca publicul, nu in folosul sanatatii
unui numar mare de persoane, ci pentru profitul financiar al complexului militaro-industrial.
Povestea ncepe n 1924, cand Interessen Gemeinschaft Farben (I.G.Farben), o firma
producatoare de substante chimice, a inceput sa primeasca imprumuturi de la bancherii
americani, ceea ce a condus treptat la infiintarea unui cartel imens I.G. Farben. In 1928 Henry
Ford si American Standard Oil Company (familia Rockefeller) a fuzionat cu I.G.Farben si la
inceputul anilor 30, erau mai mult de o suta de corporatii americane care aveau acorduri
economice de cooperare in Germania. Afacerea I.G.Farben in America era controlata de un
holding, American I.G. Farben, care avea la conducere pe urmatorii: Edsel Ford, presedinte la
Ford Motor Comany, Chas E. Mitchell, presedinte al Rockefellers National Bank of New York,
Walter Teagle, presedinte al Standard Oil New York, Paul Warburg, presedinte al Federal
Reserve and Brother of Max Warburg, finantator al razboiului german, Herman Metz, unul din
directorii de la Banca din Manhattan, controlata de compania Warburg si un numar de alti
membri, dintre care trei au fost cercetati si condamnati ca si criminali germani de razboi pentru
crime impotriva umanitatii. In 1939 ca urmare a conventiei Alted, Compania Americana a
Aluminiului (American Aluminium Comany -ALCOA), pe atunci cel mai mare producator din
lume de fluorura de sodiu si Dow Chemical Company au transferat tehnologia lor in Germania.
Colgate, Kellogg, Dupont si alte companii au semnat o conventie de infiintare a unui cartel cu
I.G. Farben, formand astfel un grup - lobby puternic numit pe drept mafia fluorurii.
La sfarsitul celui de-al II-lea Razboi Mondial, guvernul SUA l-a trimis pe Charles Eliot
Perkins, un cercetator din domeniul chimiei, biochimiei, fiziologiei si patologiei, sa coordoneze
vastele uzine chimice Farben din Germania. Chimistii germani i-au spus lui Perkins despre o
program desfasurat in timpul razboiului si care a fost acceptat de conducerea germana. Ei au
prezentat incercarea lor de a controla populatia din indiferent ce zona prin tratarea apei potabile
cu fluorura de sodiu, o tactica folosita in Germania si Rusia pe campul de lupta pentru a-i face pe
prizonierii de razboi prosti si docili (Stephen, 1995). Farben a dezvoltat in timpul razboiului un

proiect de fluorurare a apei in tarile ocupate deoarece s-a descoperit ca fluorurarea produce
distrugeri usoare intr-o anumita zona din creier facand astfel, pentru cel afectat, dificila apararea
libertatii, individul devenind mai docil in fata autoritatilor. Fluorura ramane una dintre cele mai
puternice substante anti-psihotice cunoscute si reprezinta circa 25% din majoritatea
tranchilizantelor. S-ar putea sa nu para surprinzator faptul ca regimul lui Hitler a practicat
conceptul de control al mintii prin intermediul substantelor chimice, dar armata americana a
continuat cercetarile naziste cautand tehnici ce produc incapacitatea inamicului sau a intregii
natiuni. Asa cum se arata in raportul Rockefeller, o directiva prezindentiala privind activitatea
CIA, programul medicamentelor a fost o parte dintr-un program CIA mult mai larg de cercetare
privind controlul comportamentului uman (Stephen, 1995).
Mitul prevenirii cariei dentare asociat cu fluorura, provine din 1939 cand in Statele
Unite un chimist cu numele Gerald J. Cox, angajat la ALCOA cel mai mare producator de
deseuri toxice cu fluorura si care la vremea respectiva a fost acuzat pentru daunele provocate de
aceste deseuri, a tratat cu fluorura niste cobai de laborator, a concluzionat ca fluorura reduce
cariile dentare si a sustinut ca poate fi introdusa in reteaua nationala de apa potabila. In 1947,
Oscar E Ewing, care timp indelungat a fost avocatul ALCOA, a fost desemnat ca sef al Agentei
Federale de Securitate (Federal Agency Security), o pozitie care l-a plasat sub controlul
Serviciului Public pentru Sanatate (Public Health Service - PHS). In urmatorii trei ani, 87 de
orase americane au inceput fluorurarea apei potabile, incluzand aici si studiul din Michigan
privind fluorurarea apei, eliminandu-se astfel cercetarile stiintifice privind beneficiul si siguranta
utilizarii fluorurii inainte de a fi complet finalizate.
Programul american educatie si cercetare a fost fondat de industriile aluminiului,
ingrasaminetelor si armelor in cautarea unui debuseu pentru cantitatile din ce in ce mai mari de
deseuri industriale de fluorura paralel cu cresterea profiturilor. Descoperirea conform careia
fluorura este benefica pentru dantura a fost platita de aceste industrii care trebuiau sa se apere de
procesele cu muncitorii si comunitatile otravite de emisiile industriale de fluoruri (Bryson,
1995) si sa transforme responsabilitea intr-o afacere. Fluorura, un deseu rezultat din industria
explozivivilor, a fertilizatorilor si a altor produse necesare a fost considerata toxica si cu factor
de risc pana ce i s-a gasit o utilizare in America, in tratarea apei potabile. Printr-o reeducare
publica vicleana, fluorura, considerata mai demult un deseu toxic, a devenit un ingredient activ
in pesticidele fluorurate, fungicide, rodenticide, anestezice, tranchilizante, produse farmaceutice
fluorurate precum si intr-un numar mare de produse industriale si de uz casnic, geluri dentare cu
fluoruri, produse de clatire si paste de dinti. Fluorura este in asemenea masura parte a industriilor
multibilionare si a castigurilor farmaceutice, incat orice retragere a pro-fluorurarii este
financiar imposibila, de neconceput pe cale legala si cu efect devastator pentru cariera si
reputatia industriilor amintite mai sus.
Edward Bernays, cunoscut ca doctorul cu mai multe fete si ca parinte al PR, organizatie
infiintata de industriasii americani in incercarea de a convinge publicul sa accepte fluorurarea, a
inceput o campanie de inselaciune pentru convingerea opiniei publice. Barnays explica cum
orice idee poate fi practic acceptata daca doctorii sunt de acord. Publicul este dispus sa o
accepte pentru ca doctorul este o autoritate pentru cei mai multi oameni, indiferent de ceea ce
stie sau nu stie (Bryson, 2004). Doctorii care au acceptat fluorura nu stiau ca cercetarea care
discrediteaza fluorurarea a fost suprimata sau ca nu a fost facuta asa cum era normal la inceput.
Fluorura a fost egalata cu progresul stiintific si de atunci a fost prezentata publicului ca si
substanta care intareste sanatatea, a fost adusa in mediul inconjurator spre binele copiilor iar cei
care s-au opus au fost inlaturati fiind considerati excentrici, excroci, sarlatani sau nebuni. Ca

urmare a ofensivei necrutatoare a PR dar si ca urmare a toxicitatii moderate, fluorura a devenit

imperturbabila la orice critica. Documentele Armatei Americane recent deconspirate cum ar fi
Proiectul Manhattan, indica fluorura ca si substanta chimica cheie la fabricarea bombei atomice
fiind necesare milioane de tone pentru obtinerea bombelor cu uraniu si plutoniu. Otravirea cu
fluorura, nu datorita radiatiilor, a reiesit ca factor de risc important atat pentru muncitori cat si
pentru comunitatile invecinate. Oamenii de stiinta, specialisti in bombe nucleare au primit
ordinul de a furniza probe utile pentru aparare in caz de litigiu, asa incat au inceput sa testeze in
secret fluorura in spitale ascunse sau, rusinos, pe copiii retardati mental. Journal of American
Dental Association in numarul din august 1948 arata cum dovezile privind efectele adverse ale
fluorurii au fost cenzurate de Comisia Americana pentru Energie Atomica (US Atomic Energy
Commission) din motive de securitate nationala (Griffiths, 1998). Singura usurare a
raportului este faptul ca in doze mici fluorura este netoxica pentru om.
In perioada Razboiului Rece, Dr. Harold C. Hodge, care a fost toxicologul Proiectului
Manhattan al armatei SUA, a fost principalul promotor al fluorurarii apei. In timp ce Dr. Hodge
asigura Congresul privind siguranta fluorurarii apei, a condus unul dintre primele experimente
publice nationale privind fluorurarea apei in Newburgh, New York, studiind in secret probe
biologice ale cetatenilor din Newburgh in laboratorul sau de la Universitatea Rochester.
Deoarece nu exista constrangeri legale privind suprimarea unor date stintifice, singura concluzie
publicata in urma acestor experimente a fost aceea ca fluorura este netoxica in doze mici, un
verdict de mare ajutor pentru armata americana care se temea de procese de vatamare din partea
muncitorilor din instalatiile nucleare sau din fabricile de munitie. Poluarea cu fluorura a fost una
din cele mai mari probleme legale ale sectorului industrial din Statele Unite in perioada
razboiului rece. Un grup secret al unei coorporatii de avocati, cunoscut sub numele Fluorine
Lawyers Commitee si care include ca membri US Steel, ALCOA, Kaise Auminum si Reynolds
Metals, au initiat cercetari la Kettering Laboratory de la Universitatea din Cincinnati, pentru a
furniza arme (Bryson, 2004) de aparare a coorporatiilor care se luptau cu valuri de revendicari
ale cetatenilor pentru vatamari aduse de fluorura. Fluorine Lawyers Commitee si ambasadorii lor
medicali au fost in contact personal si frecvent cu oficialii federali ai Institutul National de
Cercetari Dentare (National Institute for Dental Research) si au fost implicati in
inmormantarea celor 40 de ani de studii facute la Kettering Laboratory, care aratau, in testele
pe animalele de laborator, ca fluorura otraveste plamanii si nodulii limfatici. Nu s-au gasit si daca
au fost nu s-au publicat niciodata lucrari private, date privind cenzurarea acelor informatii care
indica un dubiu stiintific in ceea ce priveste siguranta fluorurii.
In perioada anilor 1990, cercetarile conduse de Phillis Mullenix, toxicologul de la
Harvard, au aratat ca fluorura in apa poate conduce la scaderea IQ-ului si produce in cobai
simptome ce pot fi asemanate cu hiperactivitatea si deficitul de atentie (ADHD). Cu cateva zile
inainte ca cercetarea ei sa fie acceptata spre publicare, Mullenix a fost concediata din functia de
sef a departamentului de toxicologie de la Forsyth Dental Center din Boston. Apoi aplicatia ei
pentru un grant de continuare a cercetarilor legate de fluorura si sistemul nervos central a fost
respinsa de Institutul National de Sanatate din SUA (NIH) spunandui-se ca fluorura nu are
efecte asupra sistemului nervos central (Griffiths, 1998).
In ciuda dovezilor din ce in ce mai multe privind efectul daunator al fluorurii asupra
sanatatii publice, agentiile federale si publice de sanatate si organizatiile dentare si medicale mari
cum ar fi American Dental Association (ADA), continua sa promoveze fluorura. Fluorurarea apei
continua, in ciuda cercetatorilor de la Agentia de Protectia Mediului (EPA), care impreuna, in
capitolul 280 al Uniunii Nationale a Angajatilor Trezoreriei au luat pozitie impotriva Dr. William

Hirzy, afirmand ca fluorura (care se adauga in apele municipale) este un deseu periculos pentru
care exista dovezi evidente privind efectele adverse asupra sanatatii si, contrar perceptiei publice,
nu exista dovezi privind efecte benefice semnificative (Mullenix, 1998). Desi fluorura este de
50 de ori mai toxica decat dioxidul de sulf, inca nu exista norme de limitare ca si poluant in Actul
American pentru Puritatea Aerului. De cand mii de tone de deseuri industriale cu fluorura au fost
introduse ca adaus in apele potabile din toata America de Nord, pentru un suras stralucitor al
copiilor, marea industrie din SUA a beneficiat de emiterea in mediu a unor cantitati imense de
deseuri dupa bunul plac, fara nici o cerinta privind controlul emisiilor toxice si fara a da nici o
socoteala pentru otravirea populatiei, animalelor si vegetatiei.
In august 2003, EPA solicita Consiliului National de Cercetare (National Research
Council), ramura a Academiei Nationale de Stiinte (National Academy of Science - NAS),
reevaluarea standardelor de siguranta pentru fluorura prin trecerea in revista a literaturii recente,
deoarece ultimul review din 1993 a evidentiat lipsuri majore in cercetare. Nici Administratia
SUA pentru Alimente si Medicamente (FDA), nici Institutul National pentru Cercetari Dentare
(NIDR), nici Academia Americana de Dentristica Pediatrica nu au avut vreo dovada privind
siguranta si eficacitatea fluorurii (Sterling 1993). Academia Internationala de Medicina Orala si
Toxicologie a clasificat fluorura ca fiind un medicament pentru uz dentar neaprobat datorita
toxicitatii ridicate si Institutul American de Cancer in cadrul programului de Toxicologie a gasit
fluorura probabil cancerigena. In prezent guvernul SUA foloseste in continuare programul de
fluorurare peste tot in tara, inclusiv Actul Privind Apa (Water Act) acceptat in 2003 care a facut
imposibila trecerea unei companii pentru apa printr-o audiere civila sau criminala ca urmare a
introducerii fluorurii in apa potabila.
Intr-o societate in care produse ce contin azbest, plumb, beriliu si multe alte substante
cancerigene au fost retrase de pe piata, este surprinzator faptul ca fluorura este tinuta de-a binelea
si orbeste in brate. Pare absurd faptul ca noi platim industria chimica sa rezolve problema
deseurilor toxice, prin introducerea lor in apa noastra potabila. Ascunderea fata de public a
pericolelor poluarii cu fluorura este o afacere de tip capitalist de proportii epice cauzata de
dorinta puternica de manipulare a opiniei publice in vederea protejarii propriilor intereselor
financiare.
Cei ce manipuleaza acest mecanism ascuns al societatii reprezinta un guvern invizibil care
detine puterea in tara noastra... mintile noastre sunt modelate, gusturile noastre sunt formate,
ideile ne sunt sugerate, in general de catre oameni de care nu am auzit niciodata (Bernays
1991).
http://misa-yoga.blogspot.com/2007/05/fluorura-un-instrument-de-supunere-si.html
Fluorura se acumuleaz n glanda pineal
Fluorura adaugata in apa potabila a multor orase si a altor zone populate, tinde sa nu doar
sa se acumuleze in dantura in dezvoltare, producand decolorare, si in oase, facandu-le casante.
Fluorurarea este asociata cu cancerul si produce acumularea elementului chimic in glanda
pineala, un important centru de control endocrin, unde inhiba productia de melatonina, cu grave
consecinte asupra starii de sanatate. Melatonina are o importanta uriasa. Ea este responsabila cu
reglarea mai multor sisteme din corpul uman si are un important impact asupra imbatranirii,
cancerului si a altor procese, conform unui mare numar de cercetari efectuate.
Paul Connett de la Fluoride Action Network comenteaza pe marginea cercetarilor parte a
lucrarii de doctorat realizate de Jennifer Luke, sub titlul: Depuneri de fluorura in glanda
pineala umana. Stim ca fluorura este o otrava si in ciuda acestui fapt o adaugam in apa, in pasta

de dinti si chiar o numim supliment, chiar daca nu are nici o valoare nutritionala. Valoarea sa
medicala - prevenirea cariilor dentare - este explicatia oficiala pentru adaugarea acestui toxic
element chimic. Dar aceasta valoare este cu mult depasita de efectele secundare de natura toxica!
Recent legislatia Uniunii Europene referitoare la aditivi alimentari, listeaza fluorura supliment
esential. Acest fapt este destul de ironic cand ne gandim la grija exagerata fata de toxicitatea
vitaminelor si efortul de a limita dozele acestor nutrienti esentiali pentru a "proteja sanatatea
publica".
Utilizarea fluorurii in scop medical este una din nebuniile vremurilor noastre. Oare sa fie
o intamplare faptul ca germanii si rusii, foloseau fluorura in timpul celui de-al doilea razboi
mondial pentru a dociliza si indobitoci prizonierii? Sau faptul ca guvernul SUA a fost dat in
judecata pentru efectele toxice ale acestui deseu al industriei bombelor nucleare asupra mediului?
http://misa-yoga.blogspot.com/2007/05/cercetari-fluorura-se-acumuleaza-in.html
n teza de doctorat a dr. Jennifer Luke, prezentat n Bellingham, Washington n 1998,
aceasta a afirmat c glanda pineal, o mic gland din centrul creierului, responsabil cuo gam
larg de activiti de reglare (produce serotonin i melatonin), a devenit un esut calcifiat
datorit acumulrii i concentrrii de fluorur la acest nivel. Glanda pineal nu este protejat de
bariera hematoencefalic i are o rat foarte mare de irigare sanguin, fiind a dou dup rinichi
din acest punct de vedere. Dr. Jennifer Luke a analizat 11 cadavre umane n Marea Britanie i a
gsit un nivel astronomic de fluor n cristalele de hidroxiapatit produse n glanda pineal, media
fiind de 9000 ppm, cu un maxim de 21.000 ppm. Aceste niveluri sunt la fel de mari sau mai mari
dect nivelurile ntlnite la oamenii care sufer de fluoroz scheletal. Dr. Luke a constatat c
producia de melatonin (msurat prin analiza concentraiei unui metabolit al melatoninei n
urin) este mai sczut la animalele tratate cu un nivel ridicat de fluor, comparativ cu acelea
tratate cu nivele sczute de fluor. Dr Luke a emis ipoteza c una dintre cele 4 enzime necesare
pentru convertirea aminoacidului triptofan (din alimente) n melatonin este inhibat de ctre
fluorur. Aceast enzim ar putea fi una dintre cele 2 enzime care convertesc triptofanul n
serotonin sau una dintre cele 2 enzime care convertesc serotonina n melatonin. Melatonina
este responsabil pentru reglarea tuturor tipurilor de activiti, existnd o serie ntreag de lucrri
care explic rolul acesteia n mbtrnire, cancer i multe alte procese ale vieii. Dr. Luke a fost
puternic interesat de instalarea pubertii la copii, melatonina fiind generat la niveluri ridicate
la copiii mici numai noaptea. Dr. Luke crede c scderea nivelurilor de melatonin acioneaz ca
un ceas biologic i declaneaz debutul pubertii precoce la copii, studii confirmate pe animale
gerbil tratate cu cantiti mari de fluorur, care au ajuns la pubertate mai devreme dect cele
tratate cu cantiti mici de fluorur. Studii efectuate n SUA au artat c fetele ajung la pubertate
mai devreme, fr ns s precizeze incriminarea fluorurii n acest fenomen. Un fapt care trebuie
semnalat este c ntre 1945-1955 fetele din Newburgh supuse unor studii de fluorinare au ajuns
la menstruaie cu 5 luni mai devreme dect fetele din Kingston, care nu au fost supuse fluorinrii
apei (Schlessinger et al., 1956).
http://www.newmediaexplorer.org/sepp/2006/12/30/fluoride_accumulates_in_pineal_gland.htm
Dr. Barry Durrant-Peatfield din Marea Britanie susine ipoteza c epidemia de obezitate
care afecteaz SUA, Marea Britanie i alte ri este legat de florinarea apei potabile, care
afecteaz hormonii tiroidieni, determinnd scderea activitii glandei tiroide (hipotiroidism)
care controleaz creterea n greutate. Fluorinarea apei este o scuz perfect pentru autoritile
medicale din aceste ri, care n loc s interzic vnzarea de ctre industria alimentar a zahrului
sub diferite forme, gsit n cantiti mari n ciocolat, dulciuri, rcoritoare, produse de panificaie
etc, care este responsabil de privarea organismului de nutrienii necesari, respectiv de mineralele

necesare pentru dini sntoi, gsete faptul c igiena dinilor este proast i introduce fluorura
i n pasta de dini, ceea ce determin probleme de-a dreptul catastrofice. Dr, Durrant-Peatfield
explic faptul c hormonii tiroidieni se bazeaz pe iod, care este n acelai grup de 4 elemente cu
fluorul. Fluorul poate nlocui iodul din organism i conduce apoi la probleme cu glanda tiroid.
Copiii pot fi afectai n mod deosebit, mai ales dac mama lor are carene de iod n timpul
sarcinii. Aceste constatri sunt susinute i de ctre ali experi medicali, inclusiv de dr. Diane
Phillips, care a nceput s aibe probleme cu glanda tiroid dup consumarea de ap fluorinat din
zona West Midlands.
http://www.newmediaexplorer.org/sepp/2004/07/12/fluoride_linked_to_obesity_epidemic_thyroi
d_trouble.htm
PASTA DE DINTI CARE TE "SPALA" PE CREIER
Publicul este astzi prea puin contient de efectele nocive ale ingerrii de fluoruri, att prin
utilizarea pastelor de dini care conin fluor, ct i din apa potabil. Exist un numr foarte mare
de studii care au demonstrat c fluorurarea nu are niciun efect n combatarea cariilor dentare, n
schimb exist dovezi c fluorul din pasta de dini i din ap reprezint un real pericol pentru
sntate.Fluorizarea este contestata vehement de mii de medici i oameni de tiin, iar
cercetrile au artat c ea conduce la creterea mortalitii infantile, provoac malformaii
congenitale, distruge oasele i sistemul nervos, scade coeficientul de inteligen i induce stri de
obedien. O serie de studii demonstreaz c n trupul uman prima int atacat n carefluorurile
se acumuleaz este glanda pineal (epifiza), fapt care conduce la calcifiere i blocarea funciilor
acesteia. Glanda pineal este localizat exact n centrul geometric al creierului. Ea este de
mrimea unui bob de mazre i este amplasat ntr-o cavitate mic, n spatele i deasupra glandei
pituitare, chiar n spatele ochilor, fiind legat de al treilea ventricul al creierului. Adevrata
funcie a acestei glande misterioase a fost ndelung contemplat de ctre filosofi i adepi
spirituali. Vechii greci credeau c glanda pineal reprezenta legtura noastr cu "Realitatea
Gndului". Marele filosof Descartes a numit-o "Locul sufletului".
Glanda pineal prezint multe caracteristici ale ochiului exterior. Aceast gland conine o hart
complet a cmpului vizual al ochiului. Este activat de lumin i controleaz variaiile
bioritmului natural al organismului. Glanda pineal funcioneaz ntr-o armonie direct cu
hipotalamusul - ce coordoneaz reaciile legate de sete, foame, sexualitate, ceasul biologic,
precum i procesul de mbtrnire. Glanda pineal secret melatonina n stare de relaxare i, de
asemenea, rspunde la energia cmpului electromagnetic. n zona unei anumite frecvene a
undelor cerebrale, cum ar fi undele Theta, simul graniei ego-ului deseori dispare. Contiina
noastr este, n acel moment, mai puin preocupat de existena fizic. Efectele negative n plan
psiho-mental i chiar spiritual ale prezenei unor cantiti de fluor excesive n corpul uman sunt
considerabile i nu pot fi neglijate. Tradiia yoghin afirm c funciile glandei pineale sunt
corelate cu centrul de for suprem al fiinei umane, Sahasrara. Fluorul afecteaz grav
funcionarea acestui centru de for, privnd-o pe fiina uman de anumite triri spirituale
eseniale. Fluorurarea poate avea deci ca efecte chiar modificarea concepiilor morale i de viat.
n acest context putem spune c nu este deloc ntmpltoare proliferarea ateismului ntr-o lume
n care miliarde de oameni de pe planet sunt pclii s se spele pe dini cu o neurotoxin sub
pretextul c "salveaz lumea de carii". S-ar putea s nu v par surprinztor faptul c regimurile
lui Hitler i Stalin au practicat conceptul de control al minii prin intermediul substanelor
chimice. ns s-ar putea s v mire cum a ajuns astzi fluorura s fie folosit ca instrument de
supunere i ndobitocire a populatiei la nivel global: conceptul a fost preluat de armata american

care a continuat cercetrile naziste n cutarea unor tehnici ce produc incapacitatea inamicului
sau a unei ntregi naiuni.
La sfritul celui de-al II-lea Rzboi Mondial, guvernul SUA l-a trimis pe Charles Eliot Perkins,
un cercettor din domeniul chimiei, biochimiei, fiziologiei i patologiei, s coordoneze vastele
uzine chimice IG Farben din Germania. Acesta a aflat de la chimitii germani despre programul
de tratare a apei potabile cu fluorur de sodiu desfsurat n timpul rzboiului de conducerea
german, cu scopul de a controla populaia dintr-o anumit zon. Metoda fusese testat anterior
n Germania i Rusia pe cmpul de lupt pentru a-i face "proti i docili" pe prizonierii de rzboi.
IG Farben dezvoltase un proiect de fluorurare a apei n rile ocupate deoarece se descoperise c
aceasta produce atrofierea glandei pineale, pentru cel afectat devenind dificil aprarea libertii,
el comportndu-se foarte docil n faa autoritilor. Aa cum se arat n "raportul Rockefeller", o
directiv prezindeniala din anii '70 privind activitatea CIA, "programul medicamentelor a fost
parte dintr-un mult mai larg program de cercetare al CIA privind controlul comportamentului
uman". Fluorura rmne i astzi una dintre cele mai puternice substante anti-psihotice cunoscute
i reprezint circa 25% din majoritatea tranchilizantelor. Recent o tire aprut pe site-ul
Infowars afirma: Un studiu tiinific demonstreaz c fluorura distruge creierul
Un studiu efectuat de oamenii de stiinta din India demonstreaz ca ingerarea fluorurii de sodiu
produce leziuni neurologice i ale creierului. Studiul a fost publicat de ctre K. Pratap Reddy de
la Colegiul Universitii de tiine de la Universitatea Osmania din Hyderabad , India .
Studiul a fost efectuat pe obolani, pe o perioad de 60 de zile. Fluorul a produs schimbri
neurodegenerative, observndu-se modificri morfologice n neocortex, hipocampus i cerebel,
precum i n mduva spinrii i nervul sciatic.
Anterior, n anul 1995 dr. Phyllis Mullenix i colegii si stabiliser c studiile realizate
administrnd fluorur unor obolani "pot fi relevante n cazul oamenilor pentru poteniale
disfuncii motorii, deficit al IQ-ului (coeficientului de inteligen) i dizabiliti de nvare."
K. Pratap Reddy scrie n "the Journal of Medical and Allied Sciences: "Un nivel ridicat de
consum de fluor (1-12 ppm), afecteaz sistemul nervos central n mod direct, fr a provoca mai
nti diformiti fizice, ca urmare a fluorozei scheletului". Deteriorarea hipocampusului conduce
adeseori la hiperactivitate (ADHD) i deficiene cognitive.
Numeroase studii efectuate n ultimii ani n China, India, Iran i Mexic au stabilit c expunerea la
fluor este asociat cu un deficit de IQ(coeficient de inteligen) la copii.
Corelaia ntre expunerea la fluor i IQ-ul diminuat a fost subliniat la nceputul acestui an, dup
publicarea rezultatelor unui studiu realizat n China . Paul Fassa scria n aprilie pentru Natural
News: "Un studiu chinez recent a concluzionat c mici cantiti de fluorur de sodiu ingerate n
apa de but (sau prin splatul pe dini) diminueaza IQ-ul, n special n rndul copiilor. Acesta este
al douzeci i patrulea studiu internaional ce are aceeai concluzie. Fluorura de sodiu este legat,
de asemenea, de scderea fertilitii i a numrului de spermatozoizi."

n plus fa de studiul chinez i celelate 23 de studii ale IQ-ului, exist peste 100 de alte studii pe
animale care conexeaz fluorura cu leziuni ale creierului, susine site-ul "Fluoride Action
Network". Studiul indian este cel mai recent dintre acestea.
Dr. Tara Blank, responsabilul pe teme de Stiin i Snantate al "Fluoride Action Network"
afirm c studiul realizat de chinezi "ar trebui s fie cel care s duc n sfrit la interzicerea
fluorizrii apei i a pastei de dini. Milioane de copii americani sunt expui zi de zi n mod inutil
la aceast neurotoxin. Ce om cu mintea ntreag ar risca scderea inteligenei copilului lui sub
pretextul slab dovedit al reducerii unei procent nesemnificativ al cariilor dentare."
Studiul indian disponibil aici n format PDF poate fi un ajutor inestimabil pentru activitii care
lupt pentru eliminarea distrugtoarei neurotoxine - fluorura de sodiu - din apa potabil,
produsele de igien oral i din alte produse cosmetice sau alimentare.
Pericolul docilizrii i al distrugerii cerebrale nu este ns cel mai grav efect al fluorurilor asupra
corpului uman. Odat cu apariia unor studii independente in anii '80, multiple sesizri i proteste
au fost adresate FDA (Food & Drug Administration) referitoare la pericolele reprezentate de
fluorizare, ns acestea au rmas fr rspuns. Totui, dup apariia unui studiu care demonstra
pericolul fluorului din pasta de dini pentru copii mai mici de 6 ani, n loc s-l interzic, FDA a
impus de la data de 7 aprilie 1997 ca toate pastele de dini cu fluorur vndute n Statele Unite s
poarte pe ambalaj o atenionare n caz de otrvire:
"AVERTISMENT: A nu se lsa la ndemna copiilor sub vrsta de 6 ani. Dac nghiii
accidental, apelai la un ajutor profesionist sau contactai imediat un centru de control al
otrvurilor."
De ce este nevoie de un astfel de avertisment?
De ce nu este interzis complet fluorul din pastele de dini?
Exist o informaie pe care majoritatea populaiei nu o cunoate i care sun nfricotor. Ea
aparine doctorului John Yiamouyiannis: "Nu adugm n mod deliberat arsenic i nici plumb n
ap. Dar adugm fluor. De fapt fluorul este mai toxic dect plumbul, iar arsenicul este doar
puin mai otrvitor dect fluorul."
i mai puin cunoscut este faptul ca fiecare tub de pasta de dinti cu fluor - chiar i cea
comercializat pentru copii - conine suficient fluor pentru a ucide un copil. Cele mai multe paste
de dini "Colgate pentru Copii", avnd arome apetisante, conin 143 miligrame (mg) de fluor n
fiecare tub. Aceast doz de fluor este mai mult dect dublul dozei letale (60 mg) pentru un copil
de 2 ani cu greutate medie. De asemenea, este mai mare dect doza capabil s ucid copiii cu
greutate medie avnd vrsta de pn la 9 ani.
Vrst
copil
Greutate
medie
Doza letal
de fluorur
*

Procentul de past
de dini "Colgate
pentru copii" letal
n cazul ingerrii **
2 ani ~12 kg 60 mg ~42% din tub
3 ani ~15 kg 75 mg ~53% din tub
4 ani ~16 kg 80 mg ~56% din tub
5 ani ~ 18 kg 90 mg ~63% din tub
6 ani ~20 kg 100 mg ~70% din tub
7 ani ~22 kg 110 mg ~77% din tub
8 ani ~25 kg 125 mg ~87% din tub
9 ani ~28 kg 140 mg~98% din tub
* Doza ucigtoare = 5 mg de fluorur per kg. Aceasta este doza minim care produce semne i
simptome vizibile, inclusiv moartea, i care necesit intervenie medical specializat imediat.
Aceasta nu nseamn c doze mai mici de 5.0 mg de fluor/kg ar trebui privite ca fiind inofensive.
(Surs: Journal of Dental Research1987; 66:1056-1060.)
** Concentraia de fluorur n pastele de dini "Colgate pentru copii" este de 1.100 ppm (parts
per milion). La un tub de 130 de grame aceasta echivaleaz cu 143 milligrame de fluorur.
ntr-o analiz a rapoartelor existente la "Poison Control Center" ntre anii 1989 i 1994 sau gsit 12571 de cazuri de persoane care au ingerat past de dini n exces. Dintre acestea 2
persoane - probabil copii - au suferit "efecte medicale importante", definite ca "semne sau
simptome care pun n pericol viaa sau duc la invaliditate sau desfigurare" (Sursa: Shulman JD,
Wells LM. (1997). Acute fluoride toxicity from ingesting home-use dental products in children,
birth to 6 years of age. Journal of Public Health Dentistry 57: 150-8.).
Reclam la o past de dini care face apel la o aluzie cu substrat sexual dar nu avertizeaz asupra
pericolelor nghiirii produsului.
Desigur muli v vei ntreba ce putem face, ce alternative avem la pastele de dini cu
fluor care efectiv au monopolizat toat piaa? Oare cum se splau pe dini bunicii notri? Oare
exist i alternative moderne, naturale? Dac preferai modalitaile tradiionale putei apela la
nlocuirea pastei de dini cu bicarbonatul. Pe lng avantajul c este nenociv i poate fi nghiit
fr probleme (ba chiar este recomandat ntr-o mulime de afeciuni gastrice, chiar i contra
cancerului), acesta cur foarte bine dinii i ajut la albirea lor. Este disponibil n aproape orice
farmacie i magazin alimentar. Alt soluie clasic, care poate fi nghiit fr probleme, este
sarea brut, natural sau sarea marin. Evitai sarea nociv, iodat, cu antiaglomerani
(ferocianuri) sau coninnd ali aditivi, adic cea care se gsete n magazinele alimentare. Sarea
fr iod i fr aditivi se poate achiziiona doar din magazinele de tip "Plafar". Atenie, chiar
dac este cea mai ieftin evitai sarea care se vinde ca "neiodat" n pungi de 0,5 kg de la "Slnic
Prahova" pentru c este foarte murdar i dup miros pare a avea aditivi. Alt soluie tradiional
este cenua (preferabil din lemn de vi de vie) cernut i amestecat cu ap. Detalii gsii pe net
sau la bunici. Mai greu accesibil, mai ales orenilor. Pentru cei care sunt comozi sau
dependeni de tubul cu past de dini, exist i variante fr fluor. Mare atenie ns la lista de
ingrediente pentru c unele dintre aceste paste care nu conin fluor, pot conine alte substane
otrvitoare extrem de periculoase precum: triclosan, SLS (Sodium Lauryl Sulfate) , SLES
(Sodium Laureth Sulfate), parabeni, parfum, conservani i colorani sintetici, PEG (Polyethylene
glycol), derivai petrochimici, etc. Consultai Enciclopedia aditivilorpentru mai multe detalii.
Cele mai bune soluii "moderne" de past de dini sunt cele naturale sau organice cu sare,

bicarbonat, plante, aloe sau alte componente naturale. Pe pia exist multe magazine i site-uri
care vnd astfel de produse de igien oral dar nu le-am testat pe toate. Produsele naturale pe
care le-am testat i pe care le recomandm, att din punct de vedere al preului ct i al calitii,
sunt produsele Gennadent de la Vivanatura. Ele conin ingrediente naturale n proporie de 95100% : argil , propolis, uleiuri volatile, extracte speciale din numeroase plante. Produsele
Gennadent se gsesc n magazinele de tip Plafar.
http://www.infowars.com/study-proves-fluoride-brain-damage/
Minciuna despre fluor
Dr Daniel Nuzum spune c fluorul i fluorura adugate n ap i pasta de dini nu este
absolut deloc bun pentru dini i oase, ci determin putrezirea i dizolvarea dinilor i oaselor,
acestea devenind moi i fragile. Pe msur ce mbtrnim oasele ar trebui s devin mai grele i
mai puin flexibile, dar fluorul le face fragile, ducnd la osteoporoz.
https://thetruthaboutcancer.com/fluoride-in-water-video/
Fluorinarea apei n SUA a dus la moartea a milioane de americani i a slbit sistemul
imunitar la alte zeci de milioane de persoane. Minciuna ntreinut de autoritile americane c
fluorul adugat n ap este o metod sigur i eficient de protecie a dinilor de la degradare este
o neltorie de proporii monumentale. n Islanda, n urma erupiei unui vulcan animalele din
sudul Islandei au fost expuse riscului de intoxicaie cu fluor prin ingerarea aerului cu cenu de
erupie. Otrvirea cu fluor poate duce la sngerare intern, deterioarea oaselor pe termen lung i
pierderea dinilor. Fluoruil din cenua vulcanic creeaz acid n stomacul animalelor i corodeaz
intestinele, producnd hemoragii interne. De asemenea, fluorul se leag de calciul din snge i
dup o expunere de zile ntregi, face ca oasele s devin fragile i dinii s se carieze i s pice.
Muli oameni nu au fcuit vreodat aceast legtur de otrvire tragic a animalelor din cauza
evenimentului natural de erupie vulcanic i otrvirea intenionat a oamenilor prin toxicitatea
fluorurii de sodiu acumulate n urma expunerii zilnice la aceasta prin apa de but sau pasta de
dini. n SUA, practica adugrii fluorului n apa potabil a nceput nc din anul 1940. Maiorul
din Forele Aeriene ale Statelor Unite George F. Jordan a depus mrturie n faa comisiilor din
congresul SUA n 1950 c sovieticii au recunoscut n mod deschis c fluorul folosit n apa
potabil din lagrele de concentrare a fcut prizonierii proti, docili i aservii. Studiile
tiinifice au artat c, contrar opiniei generale, fluorul nu oprete apariia cariilor dentare, ci
cauzeaz fluoroza dentar, leziuni ale creierului, malformaii congenitale i osteoporoz. n cazul
utilizrii pastei de dini cu fluor, eticheta de pe tub avertizeaz ocant: A nu se lsa la ndemna
copiilor sub 6 ani. n caz de supradozaj accidental solocitai asisten profesional sau contactai
imediat un centru de control pentru otrvuri. n cartea sa Fluoride, The Aging Factor Florurile,
Factorul de mbtrnire), dr. John Yiamouyiannis avertizeaz: Fluorul este o otrav!... el a fost
folosit ca pesticid pentru oareci, obolani i ali duntori mici. Un copil mic de 5 kg poate fi
ucis de a o suta parte dintr-o uncie (30 g) de fluorur, iar un adult de 55-60 kg poate fi ucis de a
zecea parte dintr-o uncie de floruri. Studii epidemiologice efectuate n 1977 de dr. Dean Burk,
fostul ef al seciei de chimie al Institutului Naional al cancerului din SUA i dr. Yiamouyiannis,
au raportat c fluorurarea apei este legat de moartea din cauza cancerului a 10.000 de persoane
anual n SUA. Fluorura cauzeaz cancer la om mult mai rapid dect oricare alt produs chimic. n
2005, un studiu efectuat la Universitatea Harvard a constatat c exist o corelaie direct ntre
fluorur i osteosarcoame a bieii tineri. Fluorura de sodiu inhib acztivitatea enzimelor,
paralizeaz celulele albe sanguine i cauzeaz descompunerea colagenului. Enzimele, sistemul
imunitar i colagenul sunt toate eseniale n lupta mpotriva cancerului. n toat lumea exist
peste 500 de studii peer-reviewed care documenteaz efectele adverse ale fluorurii de sodiu, care

variaz de la apariia cancerului pn la leziuni ale creierului. n 2010, unele observaii efectuate
n India au artat c copiii au devenit orbi i infirmi parial din cauza fluorurii adugate n apa
potabil. n satul indian Gaudiyan, peste jumtate din populaie are deformri osoase, fiind
handicapai fizic. Copiii se nasc normal, dar dup ce consum ap fluorurat ncep s dezvolte
defecte mutilante la mini i picioare. Din cauza coninutului excesiv de fluor n apa potabil,
calciul din dietele alimentare nu este absorbit n organism, ceea ce cauzeaz deformri ale
oaselor i dizabiliti, spune dr. Amit Shukla, neuropatolog. Cu toate acestea, medicii guvernului
indian neag cu ngmfare c fluorurarea apei are vreo legtur cu dizabilitile copiilor,
refuznd s testeze apa de but pe motiv c astfel de teste nu sunt necesare. n satul Pavagada
copiii au orbit, fiind diagnosticai cu cataract congenital lamelar, iar medicii locali atribuie
orbirea copiilor unor 2 factori: cstoriilor consangvinizate i apei fluorinate.
n 1920, fabricile de aluminiu, datorit industriei nfloritoare a conservelor, au luat un
mare avnt, dar acestea au devenit i un mare productor de deeuri toxice, numite fluorur de
sodiu. O companie din Pittsburgh, ALCOA, prin acionarul su Andrew Mellon, a avut unele idei
revoluionare privind modul n care s reduc costurile de eliminare n siguran a deeurilor
periculoase de fluorur de sodiu. Mellon, numit secretar al Trezoreriei, a gsit o pia pentru
deeurile sale toxice de fluorur, dar i pentru deeurile toxice de la industria nuclear care urma
s apar n curnd, i anume apa potabil municipal de aprovizionare a populaiei din SUA. Sub
supravegherea lui Mellon, omul de tiin Gerald J. Cox a declarat public c fluorura este bun
pentru protejarea dinilor i a propus n 1939 ca SUA s fluorineze rezervoarele sale de ap
potabil, aa ncepnd fluorurarea apei potabile n SUA. n acel timp, ADA i AMA au ipat la
Congres s opreasc acest atac toxic. Asociaia Dentitilor din SUA au avertizat nc din 1936 c
fluorura la concentraia de 1 ppm este la fel de toxic ca arsenicul i plumbul. Studii efectuate n
1940 au dovedit c fluorul este toxic, provoac cancer, provoac daune sistemului imunitar,
provoac leziuni cerebrale i ale organelor interne, dar ALCOA, susinut de Complexul Militar
Industrial, a dorit o pia de desfacere pentru deeurile create de industria nuclear, reuind s
fac profit cu aceast substan toxic numit fluorur de sodiu. n 1947, Oscar R. Ewing,
avocatul ALCOA, a fost numit ef al Ageniei Federale de Securitate, poziie din care a nceput
campania naional de fluorurare a apei potabile. Strateg al relaiilor publice pentru campania de
fluorurare a apei a fost numit nepotul lui Sigmund Freud, Edwin L. Bernays, care a susinut c
manipularea tiinific a opiniei publice este cheia, declarnd n continuare c un numr
relativ mic de persoane trag sforile care controleaz mintea publicului larg, manipulnd opinia
public prin fraze simple precum: numeroase studii au artat ..., cercetrile au dovedit...,
cercettorii au descoperit... fr s citeze nimic cu adevrat. Bernays aplica tactica: spune-o
suficient de mult i suficient de tare i n cele din urm oamenii vor crede sau dac cineva se
ndoiete de tine, atac caracterul i/sau intelectul lor. Pe baza acestei tehnici, n 1950 guvernul
SUA a aprobat oficial fluorurarea apei potabile, iar astzi peste 70% din rezervoarele naionale
sunt fluorurate cu aproape 150.000 tone de fluorur de sodiu n fiecare an, n ciuda faptului c
acesta este un deeu toxic i provoac numeroase probleme de sntate. Dr. Robert Corton,
cercettor n cadrul EPA spune: fluorurarea este cel mai mare caz de fraud tiinific din acest
secol, dac nu din toate timpurile.
https://thetruthaboutcancer.com/fluoride-drinking-ourselves-to-death/