VL LITERATURA ROMANA DE LA 1848 (1830-1860) CADRUL SOCIAL-POLITIC sl CULTURAL ‘ \ ste, in istoria moderna a romanilor, 9 ui al X1X-lea n n ; \ i bogata in transformari, care au pregal it, printr-o migcare Prima jumatate a sccolu erioada agitata si poate cea mal i pert cultural larga, evenimentele revolutionare de Va 1848, arimutul 2 Rezultatele misedrii de eliberare national s-au rasfrant $1 1 continutul tratatului'de 9), prin care Moldova si Tara Romaneasci au capatat autonomie a Adrianopol (1829), P dova si T ; : administrativa si libertatca comertului, intrand in circuitul economic european. jntiturarea domniilor fanariote gi instalarea domnitorilor pamanteni, aparitia unor relait economice si politce inexistente pani atunei constittial premisele necesare pentru ridicarea societitii romanesti pe 0 nowd treapti de dezvoltare social-ecohomica, pentry modemizarca vietii social-politice si culturale. Dar ordnduirea feudala si, formele Yespotice de guvernare devenisera o Irina puternicd in calea acestor tendinte, ficand s D Peer ° a B neat sa creasc& nemultumirile paturilor active ale societatii gi ale spiritelor inaintate ale vremii impotriva inegalitatilor gi lipsci de libertati. Revolutia lui Tudor Viadimirescw relevase insi slabiciunea edificiulut feudal, diduse masclor populare constiinta fortet lor si mai ales convingerea cA, pentru rezolvarea problemelor sociale acute, exista o cale mai siguré decat accea a reformismului promovat de iluministi. Asa se explicd faptul cd la sate apar acum rascoalele trinimii pentru cliberarea din lanturile iobaigici, iar la orage se organizeaza tot mai dos miseari subversive, sub forma unor comploturi: si conspirati impotriva dependentei economice gi politice. 9 ispiratii, in ciuda tututor rey r ee . risundnd plasuti care Tere n intensific stare de spirit antifeudala, pretutindeni nd glas ereau modernizarea sistemului- de guvcrnamant, ingrid drepturilor abuzive ale mari boieriini guvernimént, ingradirea i ii boicrimi. " mament, i preajma’ anului revolutionar 1848 eo penis emancipare sociala si nationala, in Spintel publice progresiste, 0 umpld mantioceee ace eaten Postulat al inceputurile revolutiei burghezo-democratice. Pentru intelessren re abyopale, mareand ideologia pagoptista in orientarca, indrum Sede ere ronalus, pe care tl avex de transformare social-economici, de reorganizare burclecy dog eee action rominest side eliberare national, este foarte demnificat Machen eee i nail Kogalniceanu ~ acel athitect al modern, iv intelesul cuprinzitor pe care cuvantului ,politics": politica. a ajunsg freee tl Societitii romanesti - i dadca gi lagile tendine ale Reetancl on ai uns af astici sufletul lumii moderne; la dansa tintese BE eat at preanizeacd, produce gi ri cpanlese a Re idee, si propasirea industriel aja{a toata gandirca si toata i > $i raspandeste. Politica este | - " Auto t ati ideca. Din ca i 9 a este puternica circul: de sisteme cai ‘ . Din ca izvorase t ’ - circulatic ce sis re bal it in ont loate acel "7 ‘ saute Wane it necontenit in i si in e valuri de teorii, de proiccte, nua”. Aceasta ne sugercazi amploarea si $1 limping activitatea multimii spre cai prima jumatate a secolului al X ca si profunzimea framantaril Smit spre ¢ indica revoluone ne al XIXlea,clatitateatehtilor mised tarilor revolutionare din invechite. Migcarea eae relatillor sociale, asupra 1 isearii pagoptiste, care atrigea puternica lovitura regimulut hee hima jumatate ASR eet dreptate sociali si likertate faeces SMASCAIN in Con ee ae inttan sat putea ey tensilicind migearca do ide! th avon ee epee pent activitate culturala. care ependent. Ele ay delcriteae + avoarea unirii (arilor romane cuprinsd intre 1830 si » in acclasi_ timp, 0 viguroasd avea la bazi az un amplu procr: 1860, in mijlocul eee de lupta politica. Accasta etapa. ‘rcia sa deckingat cea mai largd migcare 178Jara de emancipare social’ si nationala — porrjutia de la 1848 - este cunoscuta in %* feta sub denumites de perimady ° =o y soit ea x ty 4 pare ultimele doud decenii gi jumatate ale x : dei pagoptiste, ca reactie impotri Per Bee : | peraged $ inlluente culturii occidenale y, AEAUTA ROMANEASCA. 44 i ‘rt national. Accentul Se pune acum pe “aumsNey nowawe se folosirea in scris a limbii romane, pe creatia {/ ecm sinala gi evidenticrea valorilor nationale, pe i teapse sh vile initiative culturale menite sa sprijine Measté orientare. In perioada pasoptista s-au ys bazele unei adevarate renasteri culfurale Fpinesti. Invatémantul, presa, — teatrul, Jiteratura, stiintele cunosc o dezvoltare fara recedent. Iau fiinté societati culturale gi Hiinjfie, ereste numarul revistelor gi al altor eriodiee, al cartilor tiparite in tiraje mari, se formeazd un public cititor, se organizeazi pibliowei de literatura beletristica, librarii — comerful cu cartea devenind o adevarata jndeletnicire -, se infiripeaza o viata artistica ‘oti, in migcarea culturalé, un puternic ,SUPPEEMERT EET TERAL i wee ra oe specific romineascé, bazati pe traditia > are ge pulara, ia amploare migcarea de culturali- "°C seals | zare a maselor. ba wait LB in primul deceniu al acestei perioade, uilizarea limbii grecesti se restrange la insemnari, scrisori si unele traduceri. Cultura romaneascé deschizandu-se acum miscarii de idei din Apus, locul limbii grecesti il ia franceza, limba de larga circulatie europeana. Intelectualii pasoptisti, preocupati de cultivarea valorilor universale, o folosese curent, in scris si oral, publicand articole, studi si lucrari ce aduceau 1a cunostinta popoarelor europene problemele romanilor. Numerogi straini viziteazi tarile romane, scria lucrari despre ele, poartd corespondenta cu personalitati romanesti pe probleme de actualitate sau letradue lucrarile in limbile lor. Semnificativa pentru infelegerea rolului culturii de catre pagoptisti George Baritiu, exprimata in ,,Gazeta de Transilvania* din 1838: ,.Latirea stiintelor cunostintelor, impartagirca ideilor la toate clasele de oameni! strigd astazi toate natiile, toate stapanirile cele intelepte gi parintesti; mijloacele la acestea sunt cartile, literatura, Scrietile periodice latite $i propovaduite la toti*. Aceasta conceptic, care era a tuturor Peoptigitor, continuand si dezvoltind, in conditii noi, tendinte aparute in epoca ‘luministi, explicd faptul c& in perioada pasoptista scrisul devine principalul instrument al activitatii culturale. Presa, in aceste condifii de intens avant cultural, in toate cele trei tari romanesti se Baca © ampla activitate publicistica. Apar primele ziare: ,,Curierul romanese* la ti in 1829, sub conducerea tui lon Heliade Radulescu; Albina roméneasca™ la in gn iiiativa lui Gheorghe Asachi, in acelasi an; .Gazeta de Transilvania, la Brayov, din initiativa marelui carturar ardelean George Baritiu. a 1e49, groment deosebit de important in dezvoltarea publicisticii il constituie aparitia, Petry vistei ,,.Dacia literara", ear se edie intregului neam romanesc, militand Pie no gemma Sa aiba o limba gi o literaturd comund pentru toti*, in anul 1848 au Nitaorica iare Purtatoare de cuvant ale ideilor revolutici, promovand 0 publicistica S! combativa. Nici dupa infrangerca revolutiei activitatea publicistica nu a Alauta romaneasca 179vox 7urety, Vex Rar H fia iit th tt a i Papas ease an wa 5 Drannor ste pai incetat, revolutionarii seriind acum impotriva celor care au tradat cauza revolutiei romane sau ficdnd din presa o tribuna in favoarea Unirii. - Numarul mare-al ziarelor, revistelor literare si stiintifice', aparute in petioada Pasoptista, arati marea insemmatate ce se acorda acum cuvaantului seris, sub influena Intensei aetivititi polnice, orientata staruitor spre problematica prezentului. invagamantul, Sub presiunca idcilor progresiste ‘ale vremii si cu contributia unor carturari patriot, se pun acum bazele inva\imantului in limba romind’, infiintandyse Primele scoli primare in principalelé centre ale Yirii, scoli pentru fete, seoli normale in capitalele judetelor, primele scoli superioare, conservatoare dramatice si muzicale. Continutul invitimantului este adaptat noilor eerinte ale societitii. Duseiilli dau dovada de mult entuziasm, infruntind cu succes greutatile inceputului, ipsa de locaturi seolare advevate, de manuale si material didactic, siracia experientei in acest domenia, Datoria legaturii strinse cu viata, cu nevoite i, invatimantul in limba nationals. in special cel superior, dobindeste prestigiu, depasind repede obiectivele. de inceput, pe care si le Propusesera primele coli — cea a lui Lazar §i cea a lui Asachi. Astfel, invatarea tehnicii masurdtorilor evolueaza in studiul matematicilor, insusirea gramaticii_ se prelungeste cu Gercetarea Timbii, logica este abordata in eacral larg al sistemelor filozofice Numerogi tine “In 1540 apare, ta lagi, .Dacia Hitrara, condusd de Mihail Kogilmiceann, jar, in 1845, la Bucuresti Nisol® Ted ae4 38 Teboniu-Laurian scot revista de orientarestintfed Maser ei pentru Dacia™. La lai, in 1840- ody, V t845. spare eulegerea de documente istorice y thiva tomneen prin ingrijirea lui M. Koga 1844, spar, la Bucuresti, .Pruncul roman" yi urtatoare de cuvaint ale revolute. Din! revolutie, in 1850, apare, ‘cate reunea in jurul ei pe toti revolutionai exit frame eu Nic Romania literard” a tui Vacite Ake valoroasd publicatie a pasoptismulut, cu oni Kogitniceany (Le Bucuresti, in 1818, Gheorahe Lazar inflinge ‘Asachi desehide un curs de ingineiie hotamica, i scans castes fa. fees prima oats comercial, avandirl fa protees (ae ee ji, anima misedrit culturale din Transilvania Profesor (din 1836) pe George Baritiu, 180 § Seoala de fa Sfintul Saya: in 1814, la fag, Ghootth * it Mang] Due bezel «Scot de la Tee Herat. Mai trijai completeazi studiile in univers sonale cu mari oameni de culturg Sinta. intre caracteristiciie esenti deosebit, avantul pe care il iau sting a d la noi unele den fame eel In contact cu mixcarea de idei european’, atinte. Dary spre deosebite de umanisti at deen eA fuseseta obtinute in. domeniile jsimilarea si popularizarea ** MC Huministi, pagoptistii nu indemnau numai la and ca {el afirmarea fortelor nati, SNe stiintifice, ci stimulau gandirea originald, avand itilor stiinteh, eon’ $i in acest domeniu, Insistand tilitati tice a cuceririlor stiintei, lon Ghica arguments eae eee eae jiarului .Propigirea”, ei dezvoltarea inch gumenta, spre exemplu, in primul numar al eee ndustrici romanesti este imposibila fra aplicarea noilor progrese ale stiintelor. in aceasta epoca de avant genera st i el . niintifies anesti- + general se constituic si primele societiti stiintifice romanesti; Incepe sa se contureze la noi stiinta e iei politi 4 in zelul lui 1 I oy 7 a stiinta economici politice, mai ales pan el i ‘on Tonescu de la Brad; cu Eufrosin Poteca, Eftimie Murgu, Heliade Radulescu, lon Zalomit ia avant gandirea filozoficd, determinind aparitia unor Jucrari ce oferd 9 viziune originala asupra lumii In aceasti atmosferd de puternied emulatie stiinifcd, istoriografia romaneascd se concentreazd asupra luptei maselor Populare gi a dreptului la ,insureetic al natiilor impilate ~ probleme pe care predecesorii umanisti si iluministi le ignorasera. ,Pand acum - sctic Kogalniceanu ~ toti acei ce s-au indeletnicit eu istori nationala n-au avut in privire decit biografia domnilor, nepomenind nimica de popor, izvorul a tuturor migcarilor si isprivilor si Prd care stipanitorii n-ar fi nimica.* Literatura istoricd anterioard este investigata acum nu numai pentru a afla in ca evocarea unui destin zbuciumat sau ideile si argumentele privind originca poporului sia limbii romane. Interesul pe care, il acordau pasoptistii este mult mai mare. El se concentreaza asupra a douii aspecte. Unul rezida in necesitatea de a crea o stiinta a istorici, care si infitigeze evolutia societatii romanesti sub actiunea legilor generale ale progresului, deschizand perspectiva incadrarii istoriei nationale in istoria universala: ~printr-atatea stavili, Fazboaie, varsari de sange, chinuri in sirul veacurilor ~ scria Balceseu in Mersul revolujiei in istoria romdnilor ~, istoria ne araté-revoltitia ducdnd pe natia romana din prefaceri in prefaceri in calea acelei legi universale a dezvolariiistorice a natiilor*. . Al doilea aspect al interesului pagoptistilor pentru fitcratura istoried {ine de transformarea ei in izvor de inspiratie pentru literatura beletristic: Societafi culturale. Un rol deosebit in-desfaigurarea activitatii culturale il joaca, in perioada pagoptista, socictatile culturale' (Socielatea Literard, Societateu Filarmonica etc.) care slujese idealurile social-politice ale revolutiei si rispund nevoii de progres in sfera_culturii, actionand pentra extinderea ‘scolilor primare la sate, dezvoltarea hnvigimantului superior gi a celui artistic in limba romana, editarea de ziare si infiintarea de teatre in limba nationala, stimuleazii dezvoltarea lieraturii otiginale gi a celorlalic arte, cereetarea folelorului, publicarca documentelor istorice vechi, incurajeazd traducerile, Prelucrdrile si.adaptarile din literatura universala. Societatile culturale ineurajeaza, de asemenea, intrunirile publice gi anima discutiile politice, literare, stiintifice. In saloancle literare, infiinfate dupa moda oceidentala, cum era cel al lui lancw Vacarescu, in Tara Romaneasea, si al Iui Costache Conachi, in Moldova, unde se discutau probleme. ale: Sreatiei literare, conversatia ajuta la primenitea ideilor. Migcarca culturala ‘nu mai depindea acum nici de curtea domneasca, nici de centrele monahale. Prin initiativele &tivitatea lor cultural, dar si prin {elurile politice nemarturisite, aceste societali exercitau Care influent asupra populatici urbane eterdgene, angrenate in relatii economice noi, “ate necesitau 0 reorganizare a societatii. ————— 2 ‘in 1827 se infiinteaza , Societatea Literara”, condusd de Dinict Golescu gi lon Heliade Radulescu, care va fi wae, in 1833, de ,Societatea Filarmonica din initiativa lui lon Heliade Radulescu gia lui lon Cimpineagu, In a Romine’, care acopers activitatea conspirativa a societal iale ale Perioadei pasoptiste iese in evidenta, in oilor cunostinte se et Viedrescu creeazi ,Asociatia Literari Friga®, : 181Teatrul. O contributie de seama la promovarea spiritului national fila raping culturii in randul maselor populare a avut-o dezvoltarea teatrudui. Din initiativa a ; e ne celorag neobositi cArturari, lon Heliade Radulescu in Tara Romaneased gi Gheorghe Asachi i “Moldova, s-au pus hazele teatrului in limba romdna’, ta inceput prin tradueeri, jap apoi prin scrieri originale. Pana la aparitia si dervoltarea teatrului in limba romana ca institut stabil Cxistay numeroase trupe de actori care dadeau reprezentatii cu piese in ue a ranceza, in concuren{a cu aceste trupe, in perioada pasoptista, teatrul ead Ties 4 iesit biruitor, devenind, mai ales dupa anul 1840, 0 institutic cu ale lurabila, un Tijlog eficace de luminare a poporului, de propaganda politica si i Seen olnsotit oy, invaatura publica — spunea Jon Heliade Radulescu =, teatrul ae cel mai dea dreptul i sigur mijloc de a darapana obicciurile cele urate gi a forma gustul unei natii. ; © In 1840, conducerea Teatrului National din lagi este preluata de Mihai, Kogilniceanu, Vasile Alecsandri si Costache Negruzzi, care, vazand in aceasti institute »0 scoala de moral“, preconizeaza un teatru dramatic cu un Tepertoriu national’. Incep 54 se reprezinte acum piese originale prin care se fcea educatic cetitencasca, se stimula spiritul satiric impotriva nedreptelor intocmiri ale societatii feudale. in perioads Pagoptistd, manifestari sporadice in domeniul teatrului au existat si in Tran silvania, dar, aici, un teatru romanesc pe baze profesionale nu a putut fi intemeiat decat mai tarziu. lagi ~ Teatral National si staruia lui Vasile Alecsandri "4819, pe scena de la Cigmeaua Rosie din Bucuresti, se prezinta piesa Hecuba de Euripide, in traders {ui fancu Vacdrescu. La teprezentarea primulut spectacol, acest mare animator cultural al vremii scrie un ptolog it care igi exprima bucuria dea vedea impli ‘vinta culturalé national: am dat teatru, viel paziti Cou Beas de muze; Cul curand veti fi vestiqi Prin vesti departe duse, inet ni reptati, Daui ascutiri ta minte Podoabe limbit voastte dati Gu romanesti cus ia {in 1816, ta fasi, sea jueat prima pies in limba romana. Mit 9 Hoe edit * Vasile Aleesandii serie comediile € Jur in kasi $1 Chirita in provingic, iar Costache Negruzzi. comet Muza de la Burdujeni 182 XY. , in perioada pasoptista, literatura — ataturi DAGIA de scoala, presd si teatru ~ a avut un rol i cesul lex de ret re enenahe ei ge promovare'si REP TRIBE LATA 7 ot ovoltare as sar nepiera CONTRIBUTIA .DACIEI LITERARE« 5 . LA ORIENTAREA LITERATURING, Hehalt Kox:inicean. ROLUL DE INDRUMATOR CULTURAL _ AL LUI MIHAIL KOGALNICEANY aoa in perioada pagoptistt se_afirma primi Chasneete tne 19th nostri scriitori moderni_ in cadrul curentului naional-popular de la Dacia literar*, Mihail A Kogilniceanu, in articolul-program al’ acestei a reviste, subliniaza clar ideile care vor sta la baza orientarii literaturii: combaterea imitatiei sia traducerilor mediocre; necesitatea crearii tnei lieraturi nationale prin stimularea scrierilor originale, inspirate din istoria patriei, din frumusetea ei, din pitorescul obiceiurilor populare; realizarea unei limbi unitare si a unei | literaturi specific nationale. Mihail Kogalni- ceanu arati ca: ,,Dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ci omoara in noi duhul national. Aceasté manie este, mai ales, covargitoare in literatura. Mai in toate zilele ies de sub tease carti in limba romancasca. Dar ce folos! c& sunt numai traducfii din alte limbi si inca si acele de ar fi bui Traductiile ins. nu fac o literatura. Noi vom prigoni cat vom pute aceasta manic ucigdtoare a gustului original, insusirea cea mai pretioasa a unii literaturi. Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca si putem gasi la noi sujeturi de scris, fard siavem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte nati.“ Aparand ideea de originalitate in literatura, mentorul generatiei pagoptiste dezvolta in acelasi timp gi spiritul critic, exercitand, in acest fel, o influenté hotaratoare asupra fizionomiei culturii romanesti de la mijlocul secolului trecut. ,,Critica noastra ~ spunea Mihail Kogdlniceanu — va fi nepartinitoare; vom critica carta, iar nu persoana."* 8 Dacia titerara TRASATURILE CARACTERISTICE ALE LITERATURII DE LA 1848 Scriitorii epocii respective au cateva trasaturi caracteristice comune: ~cei mai multi au inceput invafatura cu dascili particulari, in limba greaca, si apoi 4 continuat studiile in Frant ate a maloritatea au participat la Revolutia de la 1848 si apoi au fost obligati sd ia calea ului; coming fiind Participanti activi la viata social politica, au scris opere literare cu un agettt Patriotic gi militant, exprimdnd idealurile luptei pentru emaneipare social i Honala, pentru unitate national — nazuinte de veacuri ale poporului roman. Trisaturile esentiale ale literaturii promovate de prima generatie de scriitori moderni i sintetizate astfel: ~Mspiratia din trecutul istoric, din lupta pentru eliberare sociala si unitate nationala; 183rie si ale creatiei folclorice, in care Se reflectd bositg popular; le ale epocii lor: - prefuirea frumusetilor pat varictatea manifestiritor spiritului p ~ refletarea problemelor sociale ale e satirizarea Vieiilor ordnduirii feudale. ii apare, aproape flira exceptie, in cry i i ule apare, aproape far =" ealul eliberarii si unitafii nationale apa urd 9 in ited cetuvonil epoca toate, genurie Titer Majortaten setters ge momentele eroice ale luptei pentru independenta de-a Tungul store *buciumate 5 ponorulu nostru, preamarind dommitori sau. cApitani de osti si o » In acest fy, prezentului modele de urmat sat pilde ee era Ea constituia © formu ani intoarcerea privirilor spre trecut nu era g) . B n artis specified vremii, pe care seritfori o foloseau pentru ase adresa contemporanilor, dandy ic ride insufletitoare prin faptele marete $i prin momentele de glorie ale luptei poporulu, pane sub influenta curentului nationalepopular de lt yDacin literaré*, proca, ca $i poszia, inregistreazd succese apreciabile. Sunt abordate acum mamieroase teme, int mar varietate de specii literare, apartinind clasicismului sau romantismului*. Apar primelg modele de schita si nuvela, iar, ceva mai tarziu, romanul. avand centrul de iadiere in Franta ~ ale earui prineipii au orieste erar-artisicd european intre secolele al XVIlelea si al XIX-lea. Pornind de ta modelele seulptui, 4 lteraurii Grecei antice, considerate ea intuchipari perfecte ale idealului de frumusete armonioas, echitibrat, clasicismul aspira si reflecterealitatea in opere de arta desavarsite ca realizare artisticd, opere care x jute pe om si atings idealul frumusetii morale, Reluand subiectete gi formele artei antice, seritorii clascigt leay folosit pentru a exprima idealurile morale si sociale ale epocii lor, cum ar fi, spre exemplu, fSurirea statutul national tmitar, prin upta impotriva rami feudale. Abordind, in acest sprit, tema atitudinii pattiotice, clasicismul pune ta baza creatii artistice suprematiaraiunii asupra fanteziei gi a pasiunilor, face ca interesele generale in literatu’ brimeze asupra celot individuale si pune mai presus datoria cetiteneased fati de sentimentele si opiniile personae. Urmirind crearea unor opere ale ciror personaje si fie animate de inalte idealuri eroiee si de princi ferme, scritorii elasiciti sau preocupat in mod deosabit de erearen unor croi ideali, legati indisolubil de sonra Statului inzestraticu cele mai inaltevitti cetitenest gj eapabili de fapteeroiee, Acste petsonaje, de ret gi St ebrezentant ai aristocrat erau prezentay in oda, im, poem epic, tablouistoric, ragedie ~ sogotte spe fuperioare al Iiteraturi.Reflectarea viet sociale in adevaratelo ei confite, prin tipuvi de oamteni reprezemtative ea [satd pe planu) al doilea, Modul de vias’ al burghezici si al elaselor de jos, problemele onmeniler de rand exe {nfatigate in comedic, satird, fabula — socotite specii inferioare ale literaturii, Caneepti cate dusese Ia aceast jrarhizae a diverselor speciale gemunilorliterare in ereatiaclasiis a qerminat | formularea unui sistem de norme, cum arf spre exemplu,tespeetirea in drm a cele; ed unit de loc, de timp si de actiune. Ultima perioadi: a’ clasicismului ideilor revolutiei bureheze, aduce si ih cteatia litera’, pe prim-plan, lupta impotriva despotismul ca de libertate. in acest perioadd se deschide drummul afinndsi, in princye nur Pernice gia semtimentelorelocottoare, iar simplitates si veidictaes want ieuke rang de Principii ale creayiei anistice, In literatura romana, prineipiile clasicismmului au ac influentindu-se reciproc; G. Calinescu considera c% romanti * Clasicism ~ curent literar-artistic tionat in strinsa intrepatrndere cu cele ale romantismult, » ismul romanese a fost i bun ‘masuri un romantisin clasic, Romantism — important curent amtistic si literar, ay secolului tecut, ea opovitie Ia elasicism. Rom, traditii folelorice, din istorie gi chiar dink sensibilitatii, ale individului, ale naturii; parut in Anglia, Franta si Germania in prima parte 3 miicl Preconizau o literatura inspirati din vealititie nationale, dit lgendele si miturile unor popoare indépSrtate; sustineau valonle pearcilt $8 elibereze ereatia anistict de rigiditatea canoanclor $1 cementilor clasie, kind totodaté acces, in pagitile romanclot ov Fn pagi a ale pieselor no je si probleme Felecia epoca de dupa Marea Revohite Franceza din 178%, er ae Romantismul s-a extins treptat in i k atin principalele tri europene, ate vii soil xi un sil omantn dene Pe Cuprinzind toate artele gi chiar unele domenit et, in imbricaminte ete:), Romantismul romanese are cateva wasaturi Specifice: nd de Franta: prima generatie romantic 4 : fn Fans ina rae romantics LH, Radleyeu, V Cirlova, Grigore Alexandrescu) se afirma sPi® : prin sevincri neehuttl eel decal patrulea ale secolaley al eet ecnioml % Prelungeste, a noi, prin seritorii pagomnits ¢v, Aleesandri, N. Baleescu, Alecu Russo gi ceialtiy pind #2 Eminescu, sosottindeobsteultimul mare poet romana uropean. in al does rand, epoca remantid 3 af: noi, alatur de numeroase mfluene clascinte Niemi éstetica nous a romantismatun, mea fost in nese 0 Curentul apare la noi cu o intarziere de un decenl! 184gereved de elements ale estetien elasice. Specn fiterare clasice (abuta) coexisté cu spect romannece pssst pastelul) la Alexandreseu sau Heliade, Vizvune clasied are $1 Alecsandr, In al treilea rind, la not, ¢a {in Kata, romantisinul fnflorind fn plind epoca a luptelor pentrw ekberee sociali §1 nationald, curentul s-a Mriotice $t a avut un cdracter mat net militant decdt in {an ca , Ccluvaleaza cu o redesteptare a Spiritulu nayional in ann dintre shat cu mult Mar numerowe elemente p; ole a Franta, Pentru not, romantismul Goran soy st 1859 2, Pretuirea frumusetilor pauriei si ale Sei P folclorului constituie, poate, cel mai insemnat jeaultat al activitaii tuturor scriitorilor veem; at nat vita u ii influentati de curentul national de la ,,Dacia jiterara“, care ia Spre izvoarele vii ale literaturii populare. Generatia de scriitori payopt Sea ula Cu Tae marca bogatic a creatici folclorice, in care este reflectata vinta spirituala 8 poporului roman: ,.Ceea ce formeaza simburele poeziei noastre nationale sunt baladcle si cantecele popular — afirma, in “1837, Mihail Kogalniceanu, iar Alecu Russo, in studiul sau Poe: ta poporala, considera folclorul literar drept o oglinda realista a | siott poporului gi un admirabil izvor u at r de inspiratie pentru literatura culta. . Un moment insemnat in valorificarea traditiilor populare il constituie aparitia primei | eolectii de Poezii poporale (1852), culese de Vasile Alecsandri, q 3. Satirizarea viciilor ordnduirii feudale si evocarea realitatilor sociale constituie 0 altd trasaturd caracteristica a litcraturii romdne pagoptiste. Scriitorii zeneratiei respective judecd acum cu severitate moravurile claselor exploatatoare, condamnind abuzurile’si nedreptatile de tot felul. Participarea lor la lupta sociala, la evenimentele politice ale wemii determina dezvoltarca literaturii ca expresic a trebuintelor socictatii, aparitia unor noi modalitati de reflectare a realitatii, Hlementele romantice se impletese cu puternice elemente clasice, in spiritul marilor moralisti ai literaturii universale. in perioada_pasop' de plin avant al culturii, literatura romana cunoaste o dezvoltare apreciabila prin contributia, in Moldova, a scriitorilor: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Mihail Kogalniccanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo; in Muntenia: Gheorghe Lazar, lon Heliade Radulescu, Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu, Nicolae Baleescu, on Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu: in Transilvania: Timotei Cipariu, George Baritiu, Andrei Muresanu, i | \