Sunteți pe pagina 1din 2

Regimul politic democratic - temelia viitorului societatii

Democratie in limba greaca insemna puterea poporului si este un regim politic


care se bazeaz pe voina poporului, pe recunoasterea principiilor suveranitatii
poporului, a libertatii si egalitatii lor, si care a fost materializat in mod diferit in tari
diferite.
Drepturile si libertatile proclamate au fost legiferate, pentru prima data in istorie,
prin adoptarea unor legi, inclusiv a legii fundamentale - constitutia, care a
fundamentat cadrul legal al statului de drept. Patria acestor idei este in primul rind
Anglia, unde din anul 1215 a aparut prima schita a constitutiei: Magna Charta
Libertatum. Aceasta carte insa era inca departe de democratie , dar in ea se
prevedea dreptul cetatenului la libertate si securitate. De acum in secolul XIV in
Anglia exista parlamentul care in anul 1689 odata cu adoptarea "Declaratiei
Drepturilor" a primit drepturi legale definitive de activitate. Urmtoarele momente
decisive din istoria implementrii acestor principii au Declaraia de Independen
american (1776), Constituia Statelor Unite ale Americii(1787/91) i "Declaraia
Drepturilor Omului i ale Ceteanului"(1789). Ele au constituit elemente de baza
privind dezvoltarea democratica a societatii si ele si pastreaza actualitatea si n
continuare.
Ca regim politic, democraia se caracterizez prin urmtoarele principii :
pluralismul politic, ce se refer la existena mai multor centre efective de putere;
separarea puterilor n stat, ce presupune separarea celor trei puteri: executiv,
legislativ i judecatoreasc, fiecare dintre acestea avnd organizare i atribuii
proprii si dei fiind separate, cele trei puteri se ntreptrund i se controleaz
reciproc; libertatea i responsabilitatea, ceteanul liber i poate exprima liber
propria voin ntr-un cadru social determinat de legi; dreptate i egalitate, ce se
refer la dreptul tuturor oamenilor de a li se respecta drepturile i libertile;
domnia legii (toi cetenii se supun legilor, indiferent de apartenen etnic,
religioas, politic situaie material, vrst i sex); alegeri libere si echitabile (vot
universal direct si secret).
n secolul trecut, in perioada interbelica, democratia a primit puternice lovituri prin
aparitia unor regimuri totalitare precum cele fasciste, naziste si socialiste, insa a
avut puterea de a rezista. Unul dintre cele mai stabile regimuri democratice l-a avut
Marea Britanie, care poate fi numita patria democratiei moderne. In 1918, s-a
acordat dreptul de vot femeilor ce au implinit 30 de ani. Cele mai puternice
formatiuni au fost, dupa 1918, Partidul Conservator si Partidul Laburist. In prima
jumatate a secolului al XX-lea, s-a remarcat personalitatea lui Winston Churchill,
care a fost prim-ministru din partea Partidului Conservator atit in timpul celui de-a
Doilea Razboi Mondial, cat si dupa razboi(1951-1955). In perioada postbelica, un alt
prim-ministru conservator, Margare Thatcher, s-a afirmat, pe plan intern, prin
instituirea unei politici de liberalizare a economiei, iar pe plan extern, prin
sustinerea opririi ascensiunii comuniste.
Un at exemplu de stat in care au fost aplicate ideile democratice este Franta. Dupa
cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost aprobata o noua Constitutie, care instaura un
regim arlamentar clasic. Charles de Gaulle, care a fost presedintele Frantei din 1959
pina in 1969, a sustinut ideea consolidarii puterii sefului statului, acesta avind
dreptul sa se pronunte asupra liniilor generale ale politicii interne si externe a tarii.
Reforma constitutionala din 1962, a stabilit ca presedintele Frantei sa fie ales prin
vot universal de cetateni, si nu de catre un colegiu electoral, ca pina atunci.
Datorita flexibilitatii articolelor, a fost posibila coabitarea la putere a unui presedinte

si a unui prim-ministru de orientari politice diferite. Astfel s-a intimplat, in anul


1986, cu presedintele Mitterand, care era de orientare politica de stinga, si cu primministrul Jacques Chirac, de orientare politica de dreapta, ce ne demonstreaza
principiul pluralismului politic al democratiei.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, procesele democratice s-au accentuat nu
doar in Europa Occidentala, dar si in America de Nord. Anterior, in 1920, in SUA au
avut loc primele alegeri prezidentiale la care au participat femeile. In 1960 la
alegereli prezidentiale a invins J. Kennedy, din partea Partidului Democrat, a sporit
rolul statului in viata socioeconomica prin infaptuirea unui sir de reforme. Odata cu
venirea in 1993 la putere a lui B. Clinton iarasi este reluata traditionala politica de
sustinere a paturilor vulnerabile ale populatiei, promovata de democrati. Au crescut
cheluielile statului pentru pentru invatamint, ocrotirea sanatatii s.a. La alegerile din
2000, victoria a obtinut-o G. Bush, pe timpul caruia in SUA s-a intensificat lupta cu
terorismul international, la care a aderat si R. Moldova. Pe parcurs, s-au intensificat
relatiile dintre aceste doua state, au fost deschise ambasade, iar in 2002, V.Voronin
a realizat o vizita oficiala in SUA. In prezent, presedintele in SUA este Barack
Obama, si faptul ce ne demonstreaza democratia este ca el e primul afro-american
din istoria tarii ales n aceast funcie.
Dupa 1989, si Republica Moldova a cunoscut un proces de democratizare, iar la 27
august 1991, Parlamentul a adoptat Declaratia de Independenta a Republicii
Moldova prin care ea se proclama stat suveran, independent si democratic, liber
sa-si hotarasca prezentul si viitorul fara nici un amestec din afara. Procesul
democratizarii a fost consfintit prin adoptarea Constitutiei Republicii Moldova in
1994. Si desi perioada de tranzitie s-a caracterizat printr-o permanenta instabilitate
politica si manifestari de separatism teritorial, R. Moldova s-a putut deja afirma pe
arena internationala, in special prin admiterea in 1992 in ONU si in 1995 in Consiliul
Europei.
Astfel, istoria a demonstrat ca regimurile totalitare au pierdut in confruntarea
directa cu societatile democratice, ce capata o pondere tot mai mare n viata
politica a tuturor tarilor, si ne-a aratat ca doar democratia este temelia viitorului
societatii, de acesta fiind legata promovarea progresului, bunastarii si prosperitatii,
a colaborarii ntre popoare si, n ultima instanta, a mentinerii pacii.