Regimul politic democratic - temelia viitorului societatii
Democratie in limba greaca insemna puterea poporului si este un regim politic
care se bazeaz pe voina poporului, pe recunoasterea principiilor suveranitatii poporului, a libertatii si egalitatii lor, si care a fost materializat in mod diferit in tari diferite. Drepturile si libertatile proclamate au fost legiferate, pentru prima data in istorie, prin adoptarea unor legi, inclusiv a legii fundamentale - constitutia, care a fundamentat cadrul legal al statului de drept. Patria acestor idei este in primul rind Anglia, unde din anul 1215 a aparut prima schita a constitutiei: Magna Charta Libertatum. Aceasta carte insa era inca departe de democratie , dar in ea se prevedea dreptul cetatenului la libertate si securitate. De acum in secolul XIV in Anglia exista parlamentul care in anul 1689 odata cu adoptarea "Declaratiei Drepturilor" a primit drepturi legale definitive de activitate. Urmtoarele momente decisive din istoria implementrii acestor principii au Declaraia de Independen american (1776), Constituia Statelor Unite ale Americii(1787/91) i "Declaraia Drepturilor Omului i ale Ceteanului"(1789). Ele au constituit elemente de baza privind dezvoltarea democratica a societatii si ele si pastreaza actualitatea si n continuare. Ca regim politic, democraia se caracterizez prin urmtoarele principii : pluralismul politic, ce se refer la existena mai multor centre efective de putere; separarea puterilor n stat, ce presupune separarea celor trei puteri: executiv, legislativ i judecatoreasc, fiecare dintre acestea avnd organizare i atribuii proprii si dei fiind separate, cele trei puteri se ntreptrund i se controleaz reciproc; libertatea i responsabilitatea, ceteanul liber i poate exprima liber propria voin ntr-un cadru social determinat de legi; dreptate i egalitate, ce se refer la dreptul tuturor oamenilor de a li se respecta drepturile i libertile; domnia legii (toi cetenii se supun legilor, indiferent de apartenen etnic, religioas, politic situaie material, vrst i sex); alegeri libere si echitabile (vot universal direct si secret). n secolul trecut, in perioada interbelica, democratia a primit puternice lovituri prin aparitia unor regimuri totalitare precum cele fasciste, naziste si socialiste, insa a avut puterea de a rezista. Unul dintre cele mai stabile regimuri democratice l-a avut Marea Britanie, care poate fi numita patria democratiei moderne. In 1918, s-a acordat dreptul de vot femeilor ce au implinit 30 de ani. Cele mai puternice formatiuni au fost, dupa 1918, Partidul Conservator si Partidul Laburist. In prima jumatate a secolului al XX-lea, s-a remarcat personalitatea lui Winston Churchill, care a fost prim-ministru din partea Partidului Conservator atit in timpul celui de-a Doilea Razboi Mondial, cat si dupa razboi(1951-1955). In perioada postbelica, un alt prim-ministru conservator, Margare Thatcher, s-a afirmat, pe plan intern, prin instituirea unei politici de liberalizare a economiei, iar pe plan extern, prin sustinerea opririi ascensiunii comuniste. Un at exemplu de stat in care au fost aplicate ideile democratice este Franta. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost aprobata o noua Constitutie, care instaura un regim arlamentar clasic. Charles de Gaulle, care a fost presedintele Frantei din 1959 pina in 1969, a sustinut ideea consolidarii puterii sefului statului, acesta avind dreptul sa se pronunte asupra liniilor generale ale politicii interne si externe a tarii. Reforma constitutionala din 1962, a stabilit ca presedintele Frantei sa fie ales prin vot universal de cetateni, si nu de catre un colegiu electoral, ca pina atunci. Datorita flexibilitatii articolelor, a fost posibila coabitarea la putere a unui presedinte
si a unui prim-ministru de orientari politice diferite. Astfel s-a intimplat, in anul
1986, cu presedintele Mitterand, care era de orientare politica de stinga, si cu primministrul Jacques Chirac, de orientare politica de dreapta, ce ne demonstreaza principiul pluralismului politic al democratiei. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, procesele democratice s-au accentuat nu doar in Europa Occidentala, dar si in America de Nord. Anterior, in 1920, in SUA au avut loc primele alegeri prezidentiale la care au participat femeile. In 1960 la alegereli prezidentiale a invins J. Kennedy, din partea Partidului Democrat, a sporit rolul statului in viata socioeconomica prin infaptuirea unui sir de reforme. Odata cu venirea in 1993 la putere a lui B. Clinton iarasi este reluata traditionala politica de sustinere a paturilor vulnerabile ale populatiei, promovata de democrati. Au crescut cheluielile statului pentru pentru invatamint, ocrotirea sanatatii s.a. La alegerile din 2000, victoria a obtinut-o G. Bush, pe timpul caruia in SUA s-a intensificat lupta cu terorismul international, la care a aderat si R. Moldova. Pe parcurs, s-au intensificat relatiile dintre aceste doua state, au fost deschise ambasade, iar in 2002, V.Voronin a realizat o vizita oficiala in SUA. In prezent, presedintele in SUA este Barack Obama, si faptul ce ne demonstreaza democratia este ca el e primul afro-american din istoria tarii ales n aceast funcie. Dupa 1989, si Republica Moldova a cunoscut un proces de democratizare, iar la 27 august 1991, Parlamentul a adoptat Declaratia de Independenta a Republicii Moldova prin care ea se proclama stat suveran, independent si democratic, liber sa-si hotarasca prezentul si viitorul fara nici un amestec din afara. Procesul democratizarii a fost consfintit prin adoptarea Constitutiei Republicii Moldova in 1994. Si desi perioada de tranzitie s-a caracterizat printr-o permanenta instabilitate politica si manifestari de separatism teritorial, R. Moldova s-a putut deja afirma pe arena internationala, in special prin admiterea in 1992 in ONU si in 1995 in Consiliul Europei. Astfel, istoria a demonstrat ca regimurile totalitare au pierdut in confruntarea directa cu societatile democratice, ce capata o pondere tot mai mare n viata politica a tuturor tarilor, si ne-a aratat ca doar democratia este temelia viitorului societatii, de acesta fiind legata promovarea progresului, bunastarii si prosperitatii, a colaborarii ntre popoare si, n ultima instanta, a mentinerii pacii.