Odata cu anexarea Basarabiei la Imperiul Rus statutul orasului s-a schimbat, el

devenind centru administrativ. Conducerea lui era efectuata de o primarie cu 5

membri, in frunte cu un primar. Statutul de capitala i-a determinat si o evolutie
social-economica, deoarece el devine si centru mestesugaresc, manufacturier,
economic si comercial. Dupa plaul general de dezvoltare a orasului, aprobat in
1834, noile strazi se orinduiesc, la vest de vechiul tirg, iau contur principalele artere
si cartiere, cu stazi pavate si felinare de gaz. Sporeste numarul populatiei pe baza
de urbanizare si colonizare. In 1860 Chisinaul a fost legat cu Rusia prin firul
telegrafic. In 1871 se deschide gara, in 1889 pe strada principala se pune in
functiune tramvaiul cu cai, se da in folosinta primul apeduct, primele mori cu aburi.
Datorita legaturilor cu centrele rusesti se intensifica viata culturala si economica.
Aveau loc iarmaroace, unele specializate de a face comert cu
animalele,covoare,fructe. In comertul extern domina exportul fructelor uscate,
pestelui si cerealelor, totodata largindu-se si piata interna. De asemenea o influenta
benefica asupra evolutiei economice le-au avut reformele din anii 60-70, fiind
deschise fabrici, uzine, ateliere. Din 1870 activeaza duma orasaneasca care avea ca
scop rezolvarea problemelor social-economice. Din initiativa ei a fost deschis
spitalul in Costiujeni, amenajate strazi. In pofida ascensiunii social-econimice a
Chisinaului odata cu anexare, el era puternic afectat de rusificare si
deznationalizare.