CURS 1 Stare de simetrie perspectiva frontala;caracter de

Compozitie urbana se sprijina pe doctrina si pe structura monumentalitate

- se discuta in estetica unele probleme Echilibrarea unui spatiu in functie de un ax
Concluzii abordare statica abordare dinamica Principiul invers al pirghiei - greutate mica- mai aproape de ax
- elevatia nu mai intra in discutie Greutate mare- mai departe de ax
- elevatia reala in fizicul ei;ireala in imaginea pe care o constituie -principiul pirghiei este invers
Definitie produs in spatiul fizic al coroborarii in sit Axialitatea interioara a spatiului
Imaginea urbana
Definirea imaginii urbane CURS 8
Compozitie in teritoriu Calitatile unui spatiu calitati abstracte (-spatiu tensionat,spatiu
Ambient demers deconstructivist,spatiu de spaima
Concordanta structurilor arh. Gotica - calitati constitutive : marimea spatiului, deshiderea
spatiului, Umplerea spatiului calitati primare elementare
CURS 2 orientarea spatiului, forma, culoarea calitati sintetice
Unitate semnificativa de spatiu stil stilistica spatiului ca produs superior de selectie
1.Capacitatea de identificare slaba;intensa
Lizibilitatea CURS 9
2.Perceptia in spatiu perceptie definitie Continuitate si discontinuitate urbana
Spatiu identificabil textura,nod,repere Definirea fenomenului urban proces evolutiv;determinarea
Semnificatie practica,reprezentativa,emotionala Caracterul fen urban centralitate,conflictualitate,simultaneitate
Simbol Situatie urbana
Constructii inalte Existenta urbana
Fenomenul urban desfasurare continua
CURS 3 Forma urbana desfasurare discontinua
Constituirea fizica a imaginii urbane Fenomenul urban ca sistem - referinta la logica formei; referinta la
Elementele componente ale imaginii urbane obiectivele in dialectica continutului
sit,punctul de observatie,observatorul Dialectica formei urbane capacitatea de a se exprima foarte diferit
Termeni in imaginea urbana privirea,vederea,semiotica topologica - caracterul activ
Insusirea spatiului lectura de spatiu,uz,consumul de spatiu - determinarea spatio temporala
- forma formal informal
Principii referitoare la perceptie raport observator - obiect CURS 10
observa ;punct de observare obiectul observat Diferentierea spatiala
- unghiul dfera de la individ la individ Analiza diferentierii spatiale
Tipuri de perceptie raportul observator obiectul observat Spatii urbane omogene,heterogene
(perspectiva statica,dinamica,mnemotehnica) Modelarea spatiului urban de catre grupuri sociale
Raportul punct de observare obiect observat (perspectiva Categorii topice spatiale izotopice,heterotopice, utopice, amorfe,
frontala,ascendenta,descendenta) neutre
Selectia topica in spatiul urban
CURS 4 Unitatea spatiului urban
Structura functionala ce este campul structural functional/ Valoare particulara:caracter si specificitate elemente de
configurativ specificitate,procesul de selectie topica,specificitatea spatiului urban
SIT-evolutie istorica antichitate,evul mediu,sec 19,actual Particularizare prin segregare diferentiere nu este= specificitate
Spatiu organizat - specificitatea nu este= specific
Sit ideal parcurile italia,francez,englez Orasul act de sinteza al formei urbane orasul opera
Sitologie orasul produs
Camp structural in sit Forma urbana
Ritmul

CURS 5
Luarea in consideratie a situatiilor de tangenta intre doua campuri
structurale
Teorie de suprapunere a campurilor (structurale)
Principii elementul prestanta;unitatea spatiului prin contrast;
renovare integrala; organizare fractala

CURS 6
Valori de vizualizare a peisajului privelistea;axa de compozitie
Feluri complexa (panoramica);limitata
Dezvaluirea privelistii prin surpriza,prin succesiune
Perspectiva priveliste conturata limitata
Raportul dintre observator punct de observatie obiect de
observatie
Efectul de perspectiva definirea cadrului+definirea obiectului
Perspectiva ascendenta;descendenta
- frontala;laterala
- continua;discontinua
- dinamica'statica
- directa;indirecta
Distanta intre observator si obiectul observat

CURS 7
Organizarea Boulin Green
Axa de compozitie mijloc compozitional
Axul directioneaza,ordoneaza,unifica
Sisteme de axe ierarhizare;profil
CURS 1 20.02.2002
Compozitie urbana:
- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu)
- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera
la forma.
- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o
pozitie doctrinara
- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina.
(conceptul de locuire!!)
- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana
- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta
forma urbana doar static. Acum nu se mai poate face asa ceva.
- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie
Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu
trebuie aplicata o medie decat cu foarte mare grija.
DEMERS:
- punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE.
Aceasta stare este trecuta printr-un filtru.
- filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii.
- simtul tactil este foarte important.
Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana
nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului gradinii
care se desfasoara in fata.
Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles
intra in contrast cu rigoarea parcului care se desfasoara in
fata (magnific, monumental)

Concluzii: PROCES DE PERCEPTIE/

- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea SENZATIE PROCES DE REFLEXIE
dinamica
- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai
ales cand este vorba de cladiri mari, importante.
- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe
care o constituie.
Kevin Linde: - conceptul de imagine STARE AMBIANTA AMBIENT
- Mecanismul de formare al imaginii urbane
- Importanta ese inscrierea in context a cladirii:
- Puncte vizibile
- Locurile de unde poate fi privita cladirea acuitate senzoriala sensibilitatea
sensibilitatea lui disponibilitatea
nivelul sau cultural afeciva
Definirea imaginii urbane
mobilul lui de
- face abstractie de calitatea obiectelor de arhitectura
acciune care este
- are consecinte la nivelul plasticii
obiectivul
Compozitia urbana produs al coroborarii in sit a elementelor de
cadru urban, determinate functional in cadrul structurii spatial IMAGINE REALA IMAGINE MENTALA
configurative diferita intre indivizi in situatii foarte diferite poate fi foarte
ACTIVITATI ELEMENTE FUNCTIONALE PRODUS IN SPATIUL FIZIC diferita de imaginea reala
ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE
O COMPOZITE
PROCES DE COMPOZITIE
ELEMENTE COMPOZITIONAL-URBANE in timp Ambianta se defineste, in principiu, cu oarecare nuante de
STRUCTURA CONFIGURATIVA SPATIALA-URBANA subiectivism.
PRINCIPII DE COMPOZITIE
Ambientul se defineste, in principiu, subiectiv.
Obs.: Unei ambiante ii corespund o multitudine de ambienturi.
O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare Opera de arta este inteleasa numai atunci cand exista
in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i) a spatiului urban. concordanta intre structuri (intre cele doua sisteme).
In lungul acestui proces , arhitectul are o mare
responsabilitate, trebuie sa fie in cunostinta ed cauza, misiunea lui,
de a sti pentru cine construieste.
Ex.: in sec. XIX arhitectura gotica nu a fost inteleasa au fost
daramate multe edificii -> conceptele estetice ale timpului respectiv
nu mai intrau in concordanta cu structura intelegerii gortice.

Mecanismul de consituire al imaginii urbane.

Compozitia urbana=opera de arta. Exista 3 sisteme racordare.
Substanta la nivelul continutului = functionalitate ca stare de Unitatea semnificativa de spatiu.
activitate.
Propozitia = totalitatea mijloacelor de exprimare corelate coerent STRUCTURA DE IDENTIFICARE

La nivelul formei - discursul este constituit ca stare de compozitie STRUCTURA CAPACITATEA DE

IMAGINEA IDENTIFICARE A
- enuntul se constituie ca valori compozitionale SPATIULUI INDIVIDULUI
FIZIC/REAL
spatiale.
Ambient- inteles tripolar
STRUCTURA DEMOGRAFICA
STRUCTURA SOCIALA

STRUCTURA DE IDENTIFICARE
IMAGINEA
SEMNIFICATIE MENTALA

Nevoia de NEVOIA DE AMBIENT SISTEMUL SPATIULUI FIZIC/REAL SISTEMUL SPATIULUI REFLECTAT

moral
Nevoia de SISTEMUL SPATIULUI DE REFERINTA

existenta
SUBSISTEM TEORETIC SUBSITEM METODOLOGIC

Nevoia de
social
CURS 2 27.02.2002
OBS: nu exista folosinta de spatiu fara perceptia spatiului.
Sa facem distinctie intre :
1. prezenta fizica (configurativa) a orasului inseamna ceva PERCEPTIA IN SPATIU
2. imaginea care se inregistreaza in mintea locuitorilor este Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul
cu totul altceva inconjurator in momentul contactului cu acest mediu prin
1 Repere intermediul simturilor
2 Imaginea finala apar in domeniul CONFIGURARII Unitatea semnificativa de spatiu este o stare caracteristica a
URBANE spatiului

Obs : Studii de urbanism referinte la modul de intelegerea - este numai acea parte din spatiul construit/amenajat al
spatiului de catre locuitori spatiului respectiv
- spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de
Schema determinarea calitatii urbane proces de progresie vedere al calitatii compozitiei
in raport cu niste determinante Kevin Linch pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie
sa puna in evidenta o textura,niste noduri in textura si niste
repere.
UNITATEA
SEMNIFICATIVA
DE SPATIU
Trama stradala
C RB

intensa
AL A p
U

IT NE erc

Fasie plantata
AT
EA
IM
AG
ep

IN
tie

II

Noduri in textura
ac
tiv
a

mica (confuza)
mare (explicita) LIZIBILITATEA
CAPACITATEA DE IDENTIFICARE

calitate a spatiului
Curs de
apa
P E ce p
pe

R tie
C
r

EP pa
TI s i v
E a

Noduri Intersectii a 2 directii de textura

slaba

Noduri in textura ordinare

caracteristice - prin ce se intersecteaza ; prin
rezolvarea nodurilor (prin ce asezam in nodurile respective)
CAPACITATEA DE IDENTIFICARE se refera la individ
- identificare calitate a individului Textura urmele reduse la esenta de componentele principale
- se tine cont de : spatiale care definesc niste directionalitati
Nivelul de cultura al individului profesionala sau Ex: principiile de plan pentru Barcelona sfarsit de sec 19
neprofesionala
Sensibilitate
Nivelul de cultura poate fi influentat sau nu de scolaritate.
Lizibilitatea explicita atunci cand este rezultatul unei constructii
in timp,motivata,nu neaparat planificata Elemente de interes
- perceptia activa intra in actiune acel sistem de referinta
general sau la nivelul individului
- O capacitate de identificare slaba si o lizibilitate mica
perceptie slaba
- Nivel cultural mare + lizibilitate mare maximul imaginii
urbane
- Capacitate de identificare slaba + lizibilitate mare
individul se va descurca
- Compensare un individ cu o capacitate mare de
identificare intr-un spatiu cu lizibilitate mica se va
descurca,va retine niste lucruri
Ex: Orasul arab are o lizibilitate ascunsa pentru un european

PROCES LA NIVELUL UTILIZATORULUI

PERCEPTIE REFLEXIE FOLOSINTA Principii:

1. Tesirea colturilor la intersectii
2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri pentru
punerea in evidenta a nodurilor
SPATIUL - datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi este greu
sa te orientezi.Exista insa o diferenta : de scara;de importanta
3. Reperul daca nodul este in locul care atrage interesul;reperul
este in mod obligatoriu impus in nod dar nu numai in nod.
CONCEPTORUL
Reperul - foarte important ca reprezentare fizica cat si ca perisabilitate a simbolului
valoare - perisabilitatea simbolului reperul ramane dar isi
- ceva mai putin important (poate fi ceva nesemnificativ pierde interesul.Este legata de acele simboluri legate
pentru orientare) de moda (de stil) exista momentul in care stilul
Cel care concepe spatiul impune reperele importante devine moda (intra in manierism)
Profesionistul poate insera elemente in spatiul urban pe Ex: interesul pentru anumite firme de a-si crea alte sedii la
care oamenii le iau ca repere interval de 10-15 ani.
- omului trebuie sa i se ofere repere Graves sediul pentru Portland acesta nu mai conteaza
- dupa cel de-al doilea razboi mondial proces de acum (desi era unul din primele semne ale postmodernismului)
agrementare al spatiului Arhitectura nu este departe de ceea ce se intampla in moda
- orasul occidental este plin de repere de agrement;de amuzament
(elemente de ludicitate urbana amuzament urban) Reperul reprezinta o mare diversitate de posibilitati in
Ex: Stockholm omul din bronz care iesea din canal realizare
Zurich oamenii din bronz din statia de autobuz are rol foarte diferit in cadrul compozitiei urbane
trebuie sa existe coroborare intre textura nod reper

Reperul poarta o semnificatie practica (legata de

activitatile ce se desfasoara in spatiul respectiv)
- reprezentativa (caracter memorativ)
- emotionala (disponibilitatea afectiva a
individului)
Valoarea simbolica a reperului putem vorbi despre valoare
simbolica a unui monument (columna); un element relativ minor in
compozitie;o constructie cu caracter semnificativ;drapelul.
Drapelul educatie a simbolului (etnica,nationala)

Valoarea simbolului se pune problema initierii acestei valori

(unele mostenite prin traditie altele prin inventie)
Ex: comunismul a inventa o serie de simboluri pe care le-a impus
cu forta.
- Pot fi si simboluri care nu s-au impus cu forta aici intervine
arhitectul - opera pe care o realizeaza devine la un moment dat
un simbol al orasului (Barcelona muzeu Meyer;piateta de
intalnire cu fantana;port drapel)
Simbolul propriuzis
devine simbol cand
REPERE

valoarea intra in
istorie
- exista pe
parcurs si
un proces
nevizibile la scara mare

vizibile la scara mare

de
PARTIALE

GLOBALE

Reperele (constructiile) inalte turnuri,obeliscuri

dezvoltarea lor pe inaltime este specificul constructiei
inalte
orasul a fost stapanit de asemenea elemente (mai putin in
perioada clasica) monumentul Atenei pe Acropole avea
STIUTE

STIUTE

aceasta valoare de a sublinia verticalul

- la romani avem coloana cu valoare simbolica,era element
important de producere a unitatii spatiale
DE TRECERE

- orasul medieval biserica cu turnurile

clopotnita,baptisterul,turnul primariei
TINTA

- orasul modern urbanizare foarte intensa;constructia inalta

a urmarit utilizarea eficienta a terenului;mai tarziu cu valoare de
simbol (Ex: cladirea Chrysler era cea mai inalta cladire de
atunci)

In Bucuresti o cladire inalta a fost mereu atacata - de

oamenii de cultura
- de specula de
teren
DE AGREMENT

sfarsit sec 19 silueta foarte interesanta

ORIENTATIVE
ORGANIZARE
SPATIALA

sec 20 constructia moderna a anihilat

DE

aceasta silueta (a aplatizat-o)

in acest sens s-a facut un studiu recent
cea mai interesanta silueta centrala dinspre
parlament
Piata Unirii,Piata Romana nu sunt piete ,de
fapt sunt niste maidane
stapani spatiul
dincolo de simbol putem
Repere prin intermediul carora
CURS 3 6.03.2002

Vegetatie inalta care

CONSTITUIREA FIZICA A IMAGINII
URBANE
ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE:
1.Obiectivele in sit
2. Punctele de observatie Definesc fizic imaginea urbana
3. Observator
1. Obiectivele in sit comentariul se desfasoara asupra
caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului)
- obiectiv caracteristici care
volum,culoare,silueta,dimensiune
- obiectiv desemnand acea constructie,amenajare care intr-
un anumit tablou constituie o imagine obiect cu caracter
important in imagine de prestanta
Mediu cadru ne intereseaza :
- dimensiunile si caracteristicile acestuia
- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)
- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine
accent de volumetrii)
- culoarea
Element de prestanta
determina o singura directie
de observare
intre obiectivul in sit si pozitie apare o relatie RAPORT
- timpul este foarte important in - calitatea imaginii
- ceea ce se vede la un moment
dat
spatiu izotopic unitar,continuu
- heterotopic spatiu diversificat,diferentiat dar nu
neaparat discontinuu sau lipsa de unitate
- utopic este izotopic sau heterotopic cand este
creat ceva fabulos,fantastic (ex: iluminarea de noapte
privesc
accentueaza sau sterge anumite caracteristici.O cladire
neinteresanta ziua poate deveni,datorita iluminarii foarte
interesanta noaptea sau invers)
3. Observatorul este caracterizat prin:
3a. Acuitate vizuala a perceptiei toate simturile sunt
solicitate,nu numai cel vizual
* complexitate a perceptiei diferenta foarte
mare de la un individ la altul (Ex. In Austria
aer curat,proaspat simti puritate;la Paris

strada este parfumata.Mirosul participa la

imaginea care iti ramane ulterior;Germania

mirosul benzinei parfumata,miros special.Este

Mediu linear sau diversificat
de calitate superioara perceptie olfactiva)

2. Punctul de observatie ne interesereaza: 3b. Miscarea spatiul se poate percepe static sau in
a. pozitia de observatie distanta,cota (configuratia terenului), miscare travaliu in perceptie
deschiderea (in spatiu)
b. conditiile de observare conjunctura si conditiile de timp
(noapte-zi;iarna-vara;innorat-soare)
OBIECTIV IN SIT

a. Sistem de relatii care

definesc fizic relatia
POZITIE urbana
Cote de teren

OBSERVATOR

Termeni in imaginea urbana

1. Privirea desemneaza procesul fizic prin intermediul caruia se
Mai multe directii de realizeaza contactul in plan vizual dintre observator si obiectul
observare observat
a. Privirea de sus se realizeaza in conditii deosebite (ex.
Terasele de la ultimele niveluri ale zgarie norilor Sears
b. Tower,Chicago-privire deasupra orasului - fabulos)
- de la nivelul zborului de pasare
rezulta o perceptie ce are un sens
filosofic,demiurgic,privire dumnezeiasca
Cote de teren b. Privirea de jos este o privire obisnuita,normala
 Principii referitoare la perceptie perceptia sta la baza privirii,vederii
1. Este vorba de un raport fizic raport
a. Observator obiect observat
b. Punctul de observatie obiect observat
2. Unghiul de perceptie pe orizontala sau pe verticala, este mai
mare sau mai mic cu un grad sau cu jumatate de grad de la individ
la individ

Exista 2 tipuri de perceptie in functie de:

A. Raportul observator obiectul de observat
Privire proces determinat fizic efectiv 1.Perceptie statica observatorul este pe loc,perceptia se
Nu se reduce la inregistrare frontala. face intr-o directie unica

Ex: exemplu de postmodernism extinderea Bibliotecii

Nationale

Sensuri de 2. Perceptie dinamica este vorba de o miscare,de un

privire
2. Vederea este dincolo de procesul fizic al privirii.
- asociaza si prelucrarea mentala a celor determinate fizic
- este intregita prin intelegere,raportare,insusire si respingere
(atunci cand iti place un anumit lucru,obiect arhitectural etc.
sau din contra)
- imi place o cladire insusire a spatiului respectiv.A trecut
prin vedere.
travaliu
se produce in 2 situatii :
A. Observatorul se deplaseaza prin apropiere sau departare de
obiectiv.Unghiul ramane acelasi;tabloul se va mari din punct de
vedere al cuprinderii si nu prin dimensiuni (se imbogateste sau se
diminueaza)
- raportul dintre prestanta si mediu se modifica

Spatiul intra in semiotica tipologica spatiul poate fi intregit

prin semnificatie si simbol.Purtand semnificatia spatiul
poarta o semiotica a locului.Semiotica diferentiaza locurile
intre ele (Doxiadis Estetica) in raport cu tipul spiritual al
individului.Justifica de ce in spatiul urban sunt locuri preferate - prin apropiere un element insignifiant poate deveni el insusi mediu
(preferinta pentru locuri din punct de vedere spiritual,locuri - pentrru om 3000-32000-35000 m
preferate de tineri,copii,batrani) si locuri ocolite (noul centru al - pentru perceptia unui element cu prestanta (Versailles,Petersburg)
Giurgiului loc evitat de populatie). - peste 3500 devine dominanta
liniaritatea
Insusirea spatiului inseamna : Ex: Dunarea vazuta de pe varful muntilor
1. Lectura de spatiu poate fi lecturat ca o carte mai simplu mai
dificil dupa nivelul de cultura al individului
2. Uzul uzezi de un spatiu cu atat mai mult cu cat lectura a fost
mai intensa
3. Consumul de spatiu nu se refera la utilizarea curenta a Foarte departe
spatiului,se refera la placerea de a fi in acel spatiu. M

Vederea experienta subiectiva,spre deosebire de privire

tine seama de natura culturii

Privirea tine seama de natura umana (de factura legii Element de prestanta
naturale ) M
Ex: in arta plastica uratul este subiect de estetica,de frumos.In
arhitectura si urbanism nu poate exista asa ceva.Spatiul trebuie
ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat.
Portalul poate deveni
M element de prestanta
M mediu
FORMA FORMAL INFORMAL - reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la
care este privit
- este o manifestare - formalism a - forma ne
a formalului pune in practica niste informeaza,transmit
- ceva in compozitie forme de dragul e in noi niste
este de natura formei informatii
formei - este un consum de
forma in sine care nu
reprezinta un rezultat
al vederii
 B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire =
perceptie panoramica

- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare

o serie de tablouri care se succed
- raportul obiectiv mediu ramane doar in mintea noastra.Poate
aparea un alt obiectiv mai mult sau mai putin important
intra in joc distanta
3. Perceptie mnemotehnica este realizata prin tehnica mintii
- se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie
- se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva
- insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute
prin minte si sunt selectate imagine de sinteza care pastreaza
componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte
departata de realitate)
- se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica
(depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare imaginea apare
mai apropiata de realitate
Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica
- unitatea conteaza foarte mult s
- oamenii de cultura retineau spatiul studiu intreprins
retineau silueta Bosforului pe un grup de
elemente arhitecturale excursionisti din
Turcia

B. Raportul dintre punctul de observatie si obiectul observat

1. Perceptie frontala: directia de perspectiva - linia orizontului

- punctul de observatie se afla la acelasi nivel cu obiectul

*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe
inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza
asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi privite de jos pana
sus integral imagine coplesitoare

*
3. Perceptie descendenta:

- apare un interes deosebit pentru volumetrie
- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor

*
totul se leaga de efectul de perspectiva
CURS 4 camp structural obtinut
prin coroborare
Campul structural teritoriul in care de defineste o
structura cu o anumita regula (sistem de reguli).Esre legat
intotdeauna de un centru pregnant sau mai putin pregnant
(evidenta lui trebuie cautata si demonstrata).
Structura functionala: H1 H2
1. camp structural functional
2. camp structural configurativ definit in teritoriu M - mediu
(configuratia = definirea intr-un sit alcatuire P1 P2
spatiala) d
Sit: aceasta distanta devine importanta
- in antichitate acel loc sfant legat de credinta campuri structurale
- in evul mediu caracterizat prin deschidere care nu se suprapun
- in secolul XIX spatiu brut care prin interpretare de catre
om devine sit.
H1 H2
- Actual spatialitatea unui teritoriu care se pune in
evidenta printr-o anumita omogenitate; M - mediu
- Definirea unei legalitati in sens pozitiv P1 P2
d
Revalorizarea conditilor de sit
- treptat s-a constituit in ideea de spatiu organizat - coroborarea nu este posibila.
- valoarea vederii asupra sitului - fenomenul de erodare stare de dualitate
- ideea de umplere a spatiului
- modul de abordare al sitului a trecut printr-un estetism dualitate care accentueaza
Sit o intreaga stiinta a mediului Sitologie: o aprofundare a importanta elementului
mijloacelor pe care situl le ofera pentru conturarea compozitiei axial
Sit ideal. Ex.: parcurile care au facut scoala:
- italian: vedere de pe terasa la 2km
- francez: deschidere de mare amploare (km de campie)
- englez: ideea naturalului construit (movile, stanci)
- spaniol. AXIALITATE
Contributia la sitologie a japonezilor sinuozitate, linia
sinuoasa devine principiu.
Bour le Marx arhitect la moda in anii '60, cunoscut ca arhitect sistem de campuri
peisagist. structurale

Camp structural in sit. H1 H2

Camp structural: teritoriul in care se defineste o structura cu o
anumita regula (sistem de reguli) Este legat intotdeauna de un
centru pregnant sau mai putin pregnant.
Campul structural configurativ.
- abordare in baza principiilor spatialitatii
- este definit in raport cu o regula care pune in evidenta o
alta regula
- luam in considerare elementele prestanta
SITUATII:
1. un singur element de prestanta
M - mediu
P2
d
- sistem de campuri structurale
Abordarea dinamica a imaginii urbane:
- nu se maidiscuta pe elevatii, ci pe perspective
- propuneri de altimetrie
- studiu de altimetrie coroborare intre partea naturala a
sitului (locuri inalte,faleze) si inaltimea cladirilor;axele de
acces,locurile cu posibilitati de vizibilitate,cu deschidere.A inceput
de la un studiu istoric (ce a insemnat silueta pentru Bucuresti)
3. Ritmul: cu referire la campul structural, este o succesiune de
elemente de prestanta.

e
lemen
tde Formule:
p
res
tan
ta RCS=P x rp=P x P/M=P/M Rcs = raport de camp structural
RCS=P1 x P2+d P = prestanta
H 2 M = mediu
M P1 = prestanta 1
M-m
ed
iu P1 x P2+d
h P2 = prestanta 2
2
P
R M
ra
zad eintin
dere
- regula in sistem este impousa de una din relatiile din P1
sistem M P2+d
- acest element de prestanta creaza o regula care se 2
intinde pe o anumita raza R

2. doua elemente de prestanta

Ex.: Bancorex si cupola CEC coroboreaza

- acumulare calitativa elementele coroboreaza se H
1H2H3H
4H5H
6
defineste un camp structural unic de coroborare calitate
superioara a campului structural. M
-
me
di
u
- prestanta mica erodeaza prestanta mare. Daca au P
1P2P3P
4P
5P6
aceeasi prestanta -> stare de dualitate, grava.
 - unitatea de ansamblu se obtine prin ritm.
Observatii:
- traseul cu ritm duce la un loc important
- un ritm te poate duce din exterior catre un loc important.
- avem inceput ----------------------- > sfarsit
Ex.: la Galati: spatiul central, la Vaslui: centrul
- prin ritm: atractie catre un anumit loc
- baza campului structural este in dominanta si ritm
- prin camp structural, ritmul unifica, diversifica,
directioneaza, semnalizeaza, polarizand interesul intr-un
anumit loc

c
entr
u

r
ela
tie
dea
sc
end
en
ta

c
entru

re
la
tied
ede
sce
nde
nta

- lucrul cel mai important este consecventa in sistem