Dintre toate dimensiunile personalitatii, cea care prezice cel mai des

devianta si delincventa ramane impulsivitatea. Daca am incerca sa facem un

profil psihologic al agentului de securitate angajat in actiuni deviante acesta ar arata
astfel: hiperactiv, autocontrol scazut, slaba capacitate de a intarzia satisfactia, cauta
senzatii tari, nu reuseste sa ia in calcul consecintele inainte de orice actiune
intreprinsa, e egocentric si risca frecvent.

Agresivitatea crescuta (atat in stare latenta, cat si manifesta) este bazata

pe un fond de ostilitate, negare a valorilor sociale acceptate, aceasta
putandu-se datora si tratamentului negativ pe care agentul de securitate
il primeste de la cei din jurul sau, generandu-i acestuia furie si frustrare,
conducand la dorinta de razbunare. Raspunsul acestuia la jigniri fie
acestea directe sau doar aluzive va fi intotdeauna brutal, nechibzuit,
dispretuitor, un comportament finalmente antisocial.

Stabilitatea emotionala si amabilitatea modereaza si ele relatia dintre perceptia

situatiei de munca si devianta. Furia si conflictul interpersonal, instabilitatea
emotionala este generata in mare parte si de carentele educationale, iar capacitatile
intelectuale reduse ii impiedica mai ales in anticiparea consecintelor si implicatiilor
activitatilor intreprinse. Desi vorbim acum de factori favorizanti sociali: problemele
financiare, saracia si abuzul de alcool trebuie luate mereu in calcul in evaluarea
agentului de securitate, la fel si acumularea stresului profesional sau/si a celui
personal, cotidian. Sentimentul de inadaptare sociala este provenit din exacerbarea
sentimentului de insecuritate, dar si din fragilitatea personala.

Empatia scazuta este si ea un predictor demn de luat in seama, agentii predispusi la

conduite deviante nu reusesc sa prevada sentimentele, comportamentele si gandurile
celorlalti, in special a colegilor sau persoanelor cu care au relatii de serviciu (clienti,
superiori, etc). Lipsa empatiei se traduce aproape in mod necesar si prin lipsa de tact,
indiferenta afectiva, ei nereusind sub nicio forma sa fie precauti, altruisti, sa se
adapteze. Ca si elemente asociate pot fi considerate dependenta de tutun, uz regulat
de bauturi alcoolice, lipsa respectului pentru sentimentele altora, lipsa sentimentelor
corespunzatoare de culpa sau remuscare, stima de sine de regula scazuta, desi
persoana poate proiecta imagine de duritate, toleranta scazuta la frustrare,
iritabilitate, accese de manie si indiferenta provocatoare sunt caracteristici frecvente,
la fel si dificultatile de atentie, machiavelismul, impulsivitate si hiperactivitate.

Persoana cu un grad ridicat de risc comportamental intotdeauna va obtine la testarile

pentru inclinatia catre respectarea regulilor, nivelul de integritate si constiinciozitate,
scoruri foarte scazute. Nu este o persoana integra, responsabila, disciplinata, gradul
de conformism fata de autoritate si reguli este aproape inexistent, nu-I place sa-si
indeplineasca indatoririle, ii lipseste capacitatea de autoorganizare, punctualitatea,
increderea, precautia, chibzuinta, nu-si iau decat foarte rar obligatiile in serios si are
inclinatie spre privilegii si favoritism. La testarea constiinciozitatii, toate fatetele
acesteia vor da rezultate nesatisfacatoare: nu este competenta, ordonata, e lipsita de
simtul datoriei, al dorintei de realizare, al auto-disciplinei, ii lipseste deliberarea.

Elementele predictive la nivelul contextului in care agentul de securitate isi

desfasoara activitatea, aprofundarea conduitelor contraproductive ca reactie la
experientele traite la obiectivul pazit (injustitia perceputa organizationala,
insatisfactia crescuta in munca, lipsa de autonomie, emotiile resimtite la locul de
munca, constrangerile de tot felul, ambiguitatea rolului) vor face subiectul unui
articol viitor.