ANXIETATEA FA DE MOARTE

Plan de cercetare

-profile de comportament
dezadaptativ-

Studenti: Irina Bratan

Alexandra Chiprioti
Ana Maria Corbu
Valentin Dumitru
Darius Bogdan Tone

Anul 3, Seria 2, Grupa 7

Profesor coordonator: Ioana Podina

 Abstract

Acest studiu investigheaz influena pe care o are variabila gen asupra anxietii fa
de moarte. Pentru acest studiu vom selecta 70 de participani 35 brbai i 35 de femei, cu
vrste cuprinse ntre 18 i 33 de ani. Scopul cercetrii este analizarea fricii de moarte n
funcie de sex. Premisele de la care plecam sunt acelea ca exista o mai mare anxietate fata de
moarte in randul populatiei feminine, pe cand barbatii ar avea o atitudine mult mai neutra.
Subsidiar, in acest studiu ne dorim sa observam si speranta in viata de apoi functie de sex.

1. INTRODUCERE

1.1 Fundamentare teoretica

Gsirea unei definiii comune n ceea ce privete conceptul de moarte a fost primul
pas spre clarificare. Constatarea lui Dr. Hossain a fost c, fr o idee comun despre oameni,
nu se va gasi o definiie clara a conceptului de moarte, cu att mai mult al fricii fa de
moarte. Exist mai multe abordri tiinifice; de exemplu , moartea cerebral , aa cum se
practic n domeniul stiintei medicale , definete moartea ca un punct n timp la care
activitatea creierului nceteaz. Acesta a fost revendicat de ctre dr. Hossain c ori de cte ori
moartea este luat ca permanent i absolut ncetarea existenei umane , frica morbid de
moarte ncepe.

Anxietatea fa de moarte este preocuparea central a DAH . Este frica morbid ,

anormal sau persistent din cauza morii cuiva sau a procesului de moarte n sine. O defini ie
a anxietii fa de moarte ar putea fi :" sentiment de groaz , team sau solicitudine
(anxietate), atunci cnd ne gndim la procesul de moarte , sau ncetarea btilor inimii" . Este
de mentionat ca thanatophobia ( frica de moarte ) , i se distinge de Necrophobia , care este o
team specific de moarte, moarte unor persoane apropiate i / sau a unor lucruri. DAH
spune ca nimeni nu este scutit de aceasta anxietate dac nu exist ceva semnificativ pozitiv
n fenomenul de moarte pentru oameni . Dr. Hossain a susinut ideea de " ncetare a
existenei " prin moartea unei persoane apropiate fiind primul factor responsabil pentru
iniierea anxietii.

1.1.1 Teorii cu privire la anxietatea fa de moarte:

Sigmund Freud a emis ipoteza ca oamenii i exprim o frica de moarte , numit

thanatophobia. El a vzut acest lucru ca o deghizare pentru o surs mai profund de
ngrijorare. . Inconstientul nu se ocup cu trecerea timpului sau cu negaii , nu
calculeaz suma de timp rmas n viaa cuiva . Freud considera c : Oamenii care
exprim temerile legate de moartea , de fapt, ncearc s se ocupe de conflictele din
copilarie nerezolvate c n mod cert acetia nu-i pot exprima emoiile altfel .
 Psiholog specializat n dezvoltare , Erik Erikson , a formulat teoria psihologic, care
a explicat-o progresul oamenilor printr-o serie de crize , din cauza creterii n varst .
Teoria atest, de asemenea, conceptul c, odat ce o persoan ajunge n ultimele etape
ale vieii , ajunge totodat i la nivelul intitulat ca " integritatea ego " . Ego
Integritatea presupune momentul n care i accepi viaa aa cum este. Acesta, a
sugerat c , atunci cnd o persoan ajunge la stadiul de maturitate trzie ele se implic
ntr-o imagine de ansamblu complet a vieii lor pn n prezent . Cnd se poate gsi
sensul sau scopul n viaa lor , ei au ajuns la stadiul de integritate . n opoziie , atunci
cnd o persoan vede viaa ca o serie de oportuniti nu i ca o serie de eecuri i/sau
rateuri, atunci ei nu ajunge la etapa de integritate ego . Btrnii care au atins acest
stadiu de integritate ego se crede c prezint mai puin frica fa de moarte.

Martin Heidegger , filosof german , pe de o parte a aratat moartea ca ceva determinat

concludent , n sensul c este inevitabil pentru fiecare fiin uman , n timp ce pe de
alt parte , se demasc natura nedeterminat prin adevrul pe care nimeni nu tie cnd
sau cum va veni moartea . Heidegger nu se angajeze n speculaii cu privire la
posibilitatea existentei dup moarte. El susine c toat existena uman este
ncorporat n timp : trecut , prezent , viitor , iar atunci cnd se analizeaz viitorul ,
ntlnim noiunea de moarte . Acest lucru, creeaz Angst . Angst poate crea o
nelegere clar ntre moarte ca un posibil mod de existen , pe care Heidegger l-a
descris ca fiind " de compensare " . Astfel , Angst poate duce la o libertate asupra
existenei , dar numai n cazul n care ne putem nega mortalitate noastr ( exprimate
n terminologia Heidegger ca fiind " negarea fiinei - pentru - moarte " )

Legtura dintre anxietate fata de moarte i genul persoanei n cauza pare s fie
puternic. Studiile arata c frica femeilor fat de moarte este semificativ mai mare
dect cea a brbailor. Thorson i Powell (1984) a fcut un studiu pentru a investiga
acest ipotez i-au prelevat brbai i femei de la 16 ani la peste 60. Scala Death
pentru anxietate a prezentat scoruri mai mari pentru femei dect pentru brbai. Mai
mult dect att, cercetatorii cred ca varsta si cultura ar putea fi influene majore n
determinarea scorului. Prin perioada de evolutie, o metod de baz a fost creat pentru
a face fa anxietii fa de moartea i, de asemenea, ca un mijloc de a face fa
pierderderii cuiva apropiat.Denial este utilizat atunci cnd amintirile sau
sentimentele sunt prea dureroase pentru a accepta si sunt adesea respinse. Femeile,
care sunt purttoare de copii i sunt adesea cele care ngrijesc copii, au preocupri
mai mari cu privire la moartea din cauza rolului lor de mam din cadrul familiei. Acest
rol comun al femeii, duce la o mai mare anxietate fa de moarte , deoarece subliniaz
"importana de a tri" pentru copii ei. Dei este cunoscut faptul c toate creaturile vii
mor, muli oameni nu accepta propria lor mortalitate, prefernd s ignore c moartea
este inevitabil.
Exist mai multe modaliti de msurare a anxietii fa de moarte. Katenbaum i
Aeinsberg ( 1972) au elaborat trei propuneri pentru aceast msurtoare . De la
nceput , ideologiile despre anxietate fa de moarte au fost n msur s fie
 nregistrate i cuantificate. Metodele , cum ar fi identificarea de imagini, chestionare
simple i teste de percepie , permit psihologilor observarea n mod adecvat n cazul n
care o persoan este sub stres din cauza anxietatii fa de moarte sau sufer de stres
post traumatic . Scala pentru anxietate Lester a fost dezvoltat n 1966 , dar a fost
publicat abia n 1991 cnd valabilitatea sa a fost dovedit .

1.2 Obiective i ipoteze

Obiectivul principal al studiului curent este acela de a evalua relaia anxietatea fa de

moarte i variabila gen. Obiectivul secundar al studiului este acela de a verifica dac
interaciunea dintre variabila dependent are un efect semnificativ asupra variabilei
dependente. n acest scop, am formulat urmtoarea ipotez:

H1: Persoanele de sex feminin au un nivel al anxietatii fata de moarte mai ridicat
comparativ cu barbatii.

2. Metodologie

2.1. Participanti

Vom selecta 70 de persoane: 35 de gen masculin si 35 de gen feminin, cu varste intre

18 si 33 ani. Acestia vor completa voluntar un chestionar privind atitudinea fata de moarte .
Alegem o metoda de esantionare nonprobabilista de tip rational.

2.2. Instrumente

Pentru a evalua atitudinea fata de moarte, se va folosi chestionarul Death Attitude

Profile- Revised (DAP-R) format din 32 itemi . Atitudinea fata de moarte fiind un construct
alcatuit din mai multe fatete, chestionarul cuprinde sase dimensiuni ale acesteia: Fear of
Death (7 itemi); Death Avoidance (5 itemi); Neutral Acceptance (5 itemi); Approach
Acceptance (10 itemi); Escape Acceptance (5 itemi). Scorurile pentru toti itemii sunt cuprinse
intre dezacord total (1) si dezacord total (7). Chestionarul a fost tradus in limba romana,
rezultatul fiind apoi comparat cu originalul. S-a constatat faptul ca aceste doua variante sunt
similare. Pentru analiza statistica a rezultatelor se va utiliza progamul SPSS ver. 22.

2.3. Design si Procedura

 Design-ul studiului este unul non-experimental in care s-au evaluat diferentele privind
atitudinea fata de moarte in functie de gen. Datele vor fi colectate prin tehnica creion/hartie,
dupa care vor fi introduse in programul SPSS. Analizele statistice se vor efectuate in functie
de gen, iar relaia dintre factorii gen i anxietatea fa de moarte va fi supus analizei de
varian factoriale.
Vom asigura normalitatea distribuiei prin valorile indicatorilor formei distribu iei,
aflate n parametri acceptabili. De asemenea, vom utiliza testul t pentru eantioane
independente.

3. Concluzii
3.1 Analiza si interpretarea
datelor

Analizele statistice se vor efectuate in functie de gen, iar relaia dintre factorii gen i
anxietatea fa de moarte va fi supus analizei de varian factoriale.
Vom asigura normalitatea distribuiei prin valorile indicatorilor formei distribu iei,
aflate n parametri acceptabili. De asemenea, vom utiliza testul t pentru eantioane
independente.

3.2 Discuii

Ne asteptam ca datele cercetrii sa susina H1, n concordana cu studiile anterioare:

persoanele de sex feminin vor raporta o anxietate fa de moarte mai ridicat. In cercetarile
anterioare, genul a fost apreciat ca un element difereniator foarte relevant, femeile avnd in
general un nivel mai ridicat al anxietatii fata de moarte .

Moartea este de altfel un eveniment major in viaa oricrei persoane, el implicnd o

serie de factori cu efecte negative asupra strii de bine ce includ stari de anxietate si chiar
depresie .

In ceea ce priveste nivelul educaiei , acesta va fi un alt factor atenuant vizat n

cercetare. Majoritatea participanilor provin din mediul universitar si se incadreaza in
categoria de varsta 18 - 33.

3.3 Limitri
 Referitor la limitrile studiului , precizam faptul ca una dintre cele mai importante este
reprezentata de modul n care se va realiza eantionarea. Deoarece am ales o metoda non-
probabilist (eantionare de tip rational ), subiectii din baza de eantionare nu au anse egale
de a participa la desfasurarea studiului.

Un alt element defavorizant studiului este acela ca subiectii (voluntari) au anumite

motivaii subiective, fapt ce determin o variabilitate pe care nu o putem controla n cadrul
cercetrii i nu o putem corecta n efectuarea analizelor statistice.

Numrul de participani avut in vedere nu este suficient de mare pentru a surprinde

adecvat mrimea efectului , aceasta fiind o alta limitare a cercetarii .

3.4 Direcii viitoare

Ne propunem ca pe viitor, cand vom dispune de mai multe resurse financiare, umane,
dar si de timp, sa replicam studiul pe un eantion de o mrime adecvat, conform analizei de
puteri apriorice.

BIBLIOGRAFIE:
Dietz B. E., 1996. The relationship of aging to self-esteem: The relative effects of
maturation and role accumulation.

Relationship of psychosocial and background variables to older adults' end-of-life

decisions. Psychology and Aging d Reinhold, New York.
 Bengtson V. L., Reedy M. N., Gordon C., 1985. Aging and self-conceptions:
Personality processes and social contexts. Birren J. E., Schaie K. W., , ed.Handbook of
the psychology of aging 2nd ed. 544-594. Van NostranCicirelli V. G., 1997.

Journal of Clinical Psychology. 1996.- Death imagery and death anxiety

Hoelter J. W., 1979. Multidimensional treatment of fear of death. Journal of

Consulting and Clinical Psychology

J. A., Turner H. A., Choi K., Coates T. J., 1992. Coping with death anxiety: Help
seeking and social support among gay men with various HIV diagnoses.

Feifel H., 1990. Psychology and death: Meaningful rediscovery. American

Psychologist

Thorson J. A., Powell F. C., 1991. Construction of death among those high in intrinsic
religious motivation

Wikipedia- Death Anxiety (psychology)