Anxietatea fata de moarte

Plan de cercetare

profile de comportament
dezadaptativ-

Profesor coordonator: Ioana Podina

Abstract

Acest studiu investigheaz influena pe care o are variabila gen

asupra anxietii fa de moarte. Pentru acest studiu vom selecta
70 de participani 35 brbai i 35 de femei, cu vrste cuprinse
ntre 18 i 33 de ani. Scopul cercetrii este analizarea fricii de
moarte n funcie de sex. Premisele de la care plecam sunt
acelea ca exista o mai mare anxietate fata de moarte in randul
populatiei feminine, pe cand barbatii ar avea o atitudine mult mai
neutra. Subsidiar, in acest studiu ne dorim sa observam si
speranta in viata de apoi functie de sex.
1.Fundamentare teoretica

Gsirea unei definiii comune n ceea ce privete conceptul de

moarte a fost primul pas spre clarificare. Constatarea lui Dr.
Hossain a fost c, fr o idee comun despre oameni, nu se va
gasi o definiie clara a conceptului de moarte, cu att mai mult
al fricii fa de moarte. Exist mai multe abordri tiinifice; de
exemplu , moartea cerebral , aa cum se practic n domeniul
stiintei medicale , definete moartea ca un punct n timp la care
activitatea creierului nceteaz. Acesta a fost revendicat de
ctre dr. Hossain c ori de cte ori moartea este luat ca
permanent i absolut ncetarea existenei umane , frica
morbid de moarte ncepe.
1.1 Teorii cu privire la anxietatea fa de
moarte:

Sigmund Freud a emis ipoteza ca oamenii i

exprim o frica de moarte , numit thanatophobia. El
a vzut acest lucru ca o deghizare pentru o surs
mai profund de ngrijorare. . Inconstientul nu se
ocup cu trecerea timpului sau cu negaii , nu
calculeaz suma de timp rmas n viaa cuiva .
Freud considera c : Oamenii care exprim temerile
legate de moartea , de fapt, ncearc s se ocupe de
conflictele din copilarie nerezolvate c n mod cert
acetia nu-i pot exprima emoiile altfel .
 Psiholog specializat n dezvoltare , Erik Erikson , a formulat
teoria psihologic, care a explicat-o progresul oamenilor printr-
o serie de crize , din cauza creterii n varst . Teoria atest, de
asemenea, conceptul c, odat ce o persoan ajunge n
ultimele etape ale vieii , ajunge totodat i la nivelul intitulat ca
" integritatea ego " . Ego Integritatea presupune momentul n
care i accepi viaa aa cum este.

Martin Heidegger , filosof german , pe de o parte a aratat

moartea ca ceva determinat concludent , n sensul c este
inevitabil pentru fiecare fiin uman , n timp ce pe de alt
parte , se demasc natura nedeterminat prin adevrul pe care
nimeni nu tie cnd sau cum va veni moartea .
 1.2 Obiective i ipoteze

Obiectivul principal al studiului curent este acela de a evalua rela ia

anxietatea fa de moarte i variabila gen. Obiectivul secundar al
studiului este acela de a verifica dac interaciunea dintre variabila
dependent are un efect semnificativ asupra variabilei dependente. n
acest scop, am formulat urmtoarea ipotez:

H1: Persoanele de sex feminin au un nivel al anxietatii fata de moarte

mai ridicat comparativ cu barbatii.
 2. Metodologie
2.1. Participanti

Vom selecta 70 de persoane: 35 de gen

masculin si 35 de gen feminin, cu varste intre 18
si 33 ani. Acestia vor completa voluntar un
chestionar privind atitudinea fata de moarte .
Alegem o metoda de esantionare
nonprobabilista de tip rational.
2.2. Instrumente

Pentru a evalua atitudinea fata de moarte, se va folosi

chestionarul Death Attitude Profile- Revised (DAP-R) format din
32 itemi . Atitudinea fata de moarte fiind un construct alcatuit
din mai multe fatete, chestionarul cuprinde sase dimensiuni ale
acesteia: Fear of Death (7 itemi); Death Avoidance (5 itemi);
Neutral Acceptance (5 itemi); Approach Acceptance (10 itemi);
Escape Acceptance (5 itemi). Scorurile pentru toti itemii sunt
cuprinse intre dezacord total (1) si dezacord total (7).
Chestionarul a fost tradus in limba romana, rezultatul fiind apoi
comparat cu originalul. S-a constatat faptul ca aceste doua
variante sunt similare. Pentru analiza statistica a rezultatelor se
va utiliza progamul SPSS ver. 22.
 2.3. Design si Procedura

Design-ul studiului este unul non-experimental in care s-

au evaluat diferentele privind atitudinea fata de moarte in
functie de gen. Datele vor fi colectate prin tehnica
creion/hartie, dupa care vor fi introduse in programul
SPSS. Analizele statistice se vor efectuate in functie de
gen, iar relaia dintre factorii gen i anxietatea fa de
moarte va fi supus analizei de varian factoriale.
 3.Concluzii
3.1 Analiza si interpretarea datelor

Analizele statistice se vor efectuate in functie de

gen, iar relaia dintre factorii gen i anxietatea
fa de moarte va fi supus analizei de varian
factoriale.

Vom asigura normalitatea distribuiei prin valorile

indicatorilor formei distribuiei, aflate n parametri
acceptabili. De asemenea, vom utiliza testul t
pentru eantioane independente.
3.2 Discuii
Ne asteptam ca datele cercetrii sa susina H1, n concordana cu
studiile anterioare: persoanele de sex feminin vor raporta o anxietate
fa de moarte mai ridicat. In cercetarile anterioare, genul a fost
apreciat ca un element difereniator foarte relevant, femeile avnd in
general un nivel mai ridicat al anxietatii fata de moarte .

Moartea este de altfel un eveniment major in viaa oricrei persoane,

el implicnd o serie de factori cu efecte negative asupra strii de bine
ce includ stari de anxietate si chiar depresie .

In ceea ce priveste nivelul educaiei , acesta va fi un alt factor atenuant

vizat n cercetare. Majoritatea participanilor provin din mediul
universitar si se incadreaza in categoria de varsta 18 - 33.
3.3 Limitri

Referitor la limitrile studiului , precizam faptul ca una dintre

cele mai importante este reprezentata de modul n care se va
realiza eantionarea. Deoarece am ales o metoda non-
probabilist (eantionare de tip rational ), subiectii din baza de
eantionare nu au anse egale de a participa la desfasurarea
studiului.

Un alt element defavorizant studiului este acela ca subiectii

(voluntari) au anumite motivaii subiective, fapt ce determin o
variabilitate pe care nu o putem controla n cadrul cercetrii i
nu o putem corecta n efectuarea analizelor statistice.

Numrul de participani avut in vedere nu este suficient de

mare pentru a surprinde adecvat mrimea efectului , aceasta
fiind o alta limitare a cercetarii .
3.4 Direcii viitoare

Ne propunem ca pe viitor, cand vom dispune

de mai multe resurse financiare, umane, dar
si de timp, sa replicam studiul pe un eantion
de o mrime adecvat, conform analizei de
puteri apriorice.
 Studenti :

Corbu Ana Maria

Bratan Irina
Chiprioti Alexandra
Tone Darius
Dumitru Valentin

Anul 3 , Seria 2 , Grupa 7