O amintire din trecut: nostalgia ca functie de management al terorii

Rezumat
Potrivit teoriei de management al terorii, oamenii se indreapta catre structurile intelesurilor
cuvintelor pentru a face fata cunostintei mortalitatii inevitabile. Teorii si cercetari recente
sugereaza ca nostalgia este o resursa de asigurare a intelesului/sensului/semnificatiei si astfel ar
putea servi lo asemenea functie existential. Studiul prezent testeaza si sustine aceasts idee. In
experimentele 1 si 2, predispozitia la nostalgie a fost masurata si manipulate proeminenta
mortalitatii. In experimentul 1, atunci cand mortalitatea era proeminenta/inevitabila, cu cat
participantii erau mai predispusi catre nostalgie, cu atat vedeau viata ca fiind plina de
semnificatii. In experimentul 2, atunci cand mortalitatea era frapanta, cu cat participantii erau
mai predispusi catre nostalgie, cu atat erau mai putin accesibile gandurile despre moarte. In
experimentul 3, au fost manipulate proeminenta nostalgiei si mortalitatii. Am descoperit ca
nostalgia amortizeaza efectele proeminentei mortalitatii asupra accesibilitatii gandurilor despre
moarte.
Cuvinte cheie: nostalgie; proeminenta mortalitatii; accesibilitatea gandurilor despre moarte;
nesemnificativitate; auto-protectie.
Abilitatea de a gandi in functie de timp, combinata cu alte capacitate cognitive, ii face pe oameni
sa fie cunoscatori de realitatea inevitabila a mortalitatii lor (Becker, 1971; Routledge & Arndt,
2005). Interesant, aceeasi capacitate care dezvaluie efemeritatea oamenilor poate de asemenea sa
faciliteze si transcendenta lor. Desi cunostinta temporal poate fi complice in crearea unei
cunostinte a mortii, aceasta abilitate poate fi de asemenea desfasurata pentru a se proteja pe sine
de consecintele potentiale ale cognitiei legate de moarte. Cercetarile derivate din teorie
managementului terorii (TMT: Greenberg, Pyszczynski &Solomon, 1986) au pus accent pe o
mare varietate de comportamente care reflecta eforturile de a consolida un anume sens in fata
cunostintei mortalitatii (ex aparare a conceptelor cultural, zbaterile stimei de sine, eforturile de a
nega asemanarile cu alte animale, eforturile de a percepe lumea ca fiind coerenta si dreapta;
Greenberg, Solomn & Arndt, in domeniul presei), insa nu a explorat inca posibilitatile oamenilor
de a reflecta asupra experientelor din trecut pentru a confirma un anume inteles in prezent.

Teorii si cercetari recente care examineaza domeniul psihologic al nostalgiei sugereaza ca

aceasta experienta poate fi un mijloc potent al managementului terorii. Sedikides, Wildschut si
Baden (2004) au propus ca reveria nostalgica asigura un rezervor pentru experientele unei vieti
semnificative pe care ne bazam atunci cand ne infruntam cu amenintarea existential. Ca atare,
cercetarile indica ca reveria nostalgica se invarte adesea in jurul evenimentelor momentane din
viata (Wildschut, Sedikides, Arndt & Routledge, 2006). Totusi, in timp ce exista cateva
descoperiri suggestive, nici un studiu nu a examinat inca posibilitatea ca nostalgia sa asigure o
aparare impotriva unei amenintari existential. Investigatia prezenta exploreaza masura in care
nostalgia asigura protectia de la cognitiile amenintatoare ale mortii.
Nostalgia ca managementul terorii:
TMT (Greenberg si colegii, 1986) se concentreaza pe modul in care oamenii se descurca cu
cunostinta mortalitati si sugereaza ca oamenii amortizeaza posibilitatea anxietatii legate de
moarte prin apararea ideilor cultural care le impregneaza viata cu semnificatii, prin zbaterea sa
atinga si sa mentina sentimentele valorii personale, si prin implicarea lor in relatiile personale.
Experimentele au sustinut aceste postulari teoretice demonstrand ca a) activarea gandurilor
despre moarte (proeminenta mortii; MS) creste o apararea a conceptiei despre viata a unuia, se
zbate pentru a mentine stima de sine, precum si implicarea in relatii apropiate, si b) sustinerea
fiecarei dintre aceste structure ori inainte ori dupa ce atenueaza MS mai departe nevoia de a
declansa mecanisme psihologice de aparare (Mikulincer, Florian & Hirschberger, 2003;
Pyszczynski, Greenberg, Solomon, Arndt & Schimel, 2004). In ciuda scopului larg al literaturii
TMT, cercetarile nu au luat inca in considerare daca abilitatea de a raspunde emotional la trecut
faciliteaza eforturile de a se apara impotriva amenintarilor la sine, si in particular, amenintarea
mortii. Aceasta este o gaura critica nu numai pentru managementul terorii, insa in sens larg
pentru literatura psihologica sociala (Sedikides, wildschut, Arndt & Routlege, 2006), data fiind
calitatea de persuasiune a nostalgei (adica, 80 % din respondentii la sondaj raporteaza ca se simt
nostalgic cel putin o data pe saptamana; Wildschut si colegii, 2006).
The New Oxford Dictionary of English (1998) defineste conceptual de nostalgie ca fiind
odorinta sentimentale a trecutului. Inspirandu-ne din aceasta definitie, o revitalizarea a
interesului in constructia ei s-a concentrate pe implicatiile ei pozitive si auto-relevante (Sedikides
si colegii, 2004, 2006). Din aceasta perspectiva, nostalgia este o reflective emotionala auto2

relevanta a trecutului care serveste 4 functii psihologice specific. Prima, este un deposit al
sentimentelor pozitive. Wildschut si colegii (2006) a descoperit ca marturiile nostalgic,
reflectand mai multe emotii pozitive decat negative, contineam caracteristici mai dezirabile decat
cele indezirabile, si conduce la o stare mai pozitiva decat negativa. Astfel, desi nostalgia poate fi
uneori dulce-amaruie, este in principal o experienta emotionala pozitiva. A doua, nostalgia
contribuie la auto-pozitivitate. Wildschut si colegii au descoperit ca participantii care si-au adus
aminte si au scris despre o experienta nistalgica au raportat o stima de sine mai mare decat
participantii din grupul de control. A treia, nostalgia intareste legaturile sociale. In lucrarea lui
Wilschut si colegii, participantii care au scris despre o experienta nostalgica au demonstrat
ulterior un stil de atasare matur mai strans decat participantii din grupul de control, precum si o
incredere mai mare cu relatiile interpersonale initiate.
Desi aceste prime trei functii ipotetice au fost explorate dpdv empiric, o a patra functie a fost de
asemenea propusa, insa nu a primit o atentie empirica directa. In mod specific, s-a afirmat ca
nostalgia ar asigura perceptii al sensului in viata care faciliteaza descurcareacu grijile existential
(Routlege & Arndt, 2005; Sedikides si colegii, 2004). In conformitate cu aceasta pozitie,
Wildschut si colegii (2006) au descoperit ca subiectul nostalgiei a fost adesea momentan si astfel
apartinand unor evenimente pline de semnificatii. Totusi, in timpce exista cateva descoperiri
suggestive, nici un studiu nu a examinat in mod direct posibilitatea nostalgiei de a servi o functie
existential. Studiul prezent exploreaza aceasta posibilitate.
Experimentul 1:
Initial am examinat posibilitatea nostalgiei de a servi o functie existential, testand daca tendintele
nostalgic sunt legate de perceptiile sensului ca raspuns la reamintirle mortii. In conformitate cu
TMT, oamenii cauta intelesuri in viata, in parte, pentru a se descurca cu nesigurantele legate de
cunostinta mortalitatii. Intradevar, dupa cum am mentionat anterior, MS creste investirea in
structurile pentru asigurare a unui sens. Aceste reactii include nu numai investitiile mentionate
anterior in conceptele si valorile cultural, insa si intr-o preferinta pentru structura fundamental si
reprezentarile semnificative (ex arta structurala vs abstracta; Landau si colegii, 2004). Fara
indoiala, apoi, reamintirile mortalitatii ar submina perceptiile sensurilor, astfel motivand
eforturile de a deriva sau a restabili intelesul. Daca nostalgia serveste o functie care asigura
sensul, in contextual proceselor de management al terorii atunci cand mecanismele de aparare ale
3

sensului sunt necesare in urma reamintirilor mortalitatii, ar trebui sa fie asociate niveluri mai
mari de nostalgie cu perceptii mai mari ale sensului. Pentru a testa aceasta afirmatie, am masurat
tendinta de a gandi pozitiv in legatura cu trecutul ca o proximitate pentru predispozitia catre
nostalgie apoi am Indus MS si am evaluat perceptiile intelesurilor in viata.
Metoda
76 de indivizi (54 femei, 24 barbati) au completat o serie de materiale incepand cu umplerea
unor masuratori de personalitate la sprijinirea unei povesti, urmate de 8 itemi din Time
Perspective Inventory (TPI; Zimbardo & Boyd, 1999). TPI consista din 56 de itemi care masoara
atitudinile cu privire la trecut, prezent si viitor. Aici am fost interesati numai de atitudinile cu
privire la trecut care ar reflecta predispozitia catre nostalgie, si astfel am selectat si administrat
mai intai un subansamblu de 8 itemi (alfa=.71) care au prezentat o validitate buna in imortalizrea
sentimentului de predispozitie catre nostalgie (Appendixul A). Itemii au fost masurati pe o scala
de 5 puncte (1= deloc caracteristic mie, 5= foarte caracteristic mie). Zimbardo si Boyd (1999) si
Bryant, Smart si King (2005) au descoperit ca perceptiile pozitive ale trecutului au prezis indici
de auto-raportare a ajustarii psihologice, precum o bunastare crescuta si anxietate sau depresie
scazuta.
Apoi participantii au fost aleatoriu desemnati la manipularea MS sau de durere de dinti
(Rosenblatt, Greenberg, Solomon, Pyszczynski & Lyon, 1989). Au raspuns la doua intrebari cu
final deschis: Descrie pe scurt emotiile pe care gandul mortii tale le aduce si Noteaza pe
hartie, cat de bine poti, ce crezi ca se intampla cu tine dpdv fizic in timp ce mori si de indata ce
esti mort dpdv fizic. Conditia de control a consistat din intrebari paralele privind experienta
unei dureri de masea, pentru a controla stimularea generala a gandurilor negative.
Cercetarile anterioare indica ca reactia initiala la o amintire explicita a mortiii este de a alunga
aceste ganduri din atentia central; dupa distractie, accesibilitatea gandului despre moarte este
accentuata si mecanisme de aparare legate de inteles apar (Arndt, Cook & Routledge, 2004).
Astfel, participantii au completat un puzzle de distracte dupa manipularea proeminenta. Puzzleul a constat din cautarea timp de 3 minute cuvinte legate de televiziune (ex. Canal tv, program
tv) incorporate in 2 scrisori matrite ai Inventory Nostalgia Batcho (Greenberg, Arndt, Simon,
Pyszczynski & Solomon, 2000).
4

Apoi, participantii au completat No Meaning Scale (Kunzendorf & Maguire, 1995), care a avut
rolul de a fi masura dependent. Aceasta scala aevalueaza cate de insemnata este viata ca fiind
perceputa (ex Viata nu are nici un sens sau scop, Toate zbaterile in viata sunt degeaba si
absurde; 1- nu sunt de acord in totalitate; 4-sunt in totalitate de acord), unde punctele joase
indica niveluri mari de sens in viata (alfa- .88). Aceasta masura a fost anterior folosita pentru a
investiga efectul MS si apararea impotriva perceptiilor cu privire la sens printre cei deprimati
usor (Simon, Arndt, Greenberg, Solomon & Pyszczynski, 1998). In acest studiu, Simon si colegii
au stabilit validitatea discriminatorie si convergenta pentru masuratoare, aratand ca aceasta
coreleaza usor cu Inventarul Depresiei a lui Beck (Beck, 1967) si cu Scala Presupunerilor din
Lume (Janoff-Bulman, 1989). Dat fiind faptul ca 6 din cei 18 itemi originali se refera la moarte
in mod explicit, am aplicat cei 12 itemi care nu erau legati de moarte.
Rezultate
Am intreprins o analiza de regresie, introducand efectele principale pentru manipularea
proeminenta (dummy coded=codat in stil prostesc, ca pentru marionete) si perceptiile din trecut
variabile (centrale) in primul rand si interactiunea dintre termeni in al doilea rand (Aiken &
West, 1991). Nu au existat efecte principale in primul rand (ps>.21). totusi, interactiunea in doua
sensuri din al doilea rand a fost semnificativa, b=-.41, t=-2.05, p=.045 (fig. 1). Dat fiind faptul ca
eram interesati de relatia dintre perceptiile din trecut si sensul dupa amenintarea reamintirii
mortalitatii, am folosit teste simple. Dupa cum am presupus, in conditia MS, cu cat participantii
isi vedeau trecutul mai pozitiv, cu atat mai putin isi percepeau viata ca fiind lipsita de sens, b=.32, SE=.14, t=-2.34, p=.02. Nu a fost gasita nici o relatie in conditia de control, b=.09, SE=.15,
t=-.63, p=.53.
Discutie
Aceste descoperiri sugereaza ca nostalgia este o resursa care asigura sensuri/semnificatii. Atunci
cand nevoia pentru semnificatii a fost marita deoarece au fost activate ganduri despre moarte,
indivizii isi vedeau trecutul intr-un mod mai pozitiv, si isi percepeau viata ca fiind mai
semnificativa. Desi aceste descoperiri ofera adesea un suport pentru notiunea ca nostalgia poate
servi la amortizarea consecintelor atitudinale a MS, acestea nu modifica in mod direct
capacitatea nostalgiei de a proteja indivizi de cognitiile despre moartea in sine. Aceasta
5

presupunere este luata si din studii anterioare ale TMT care demonstreaza ca mecanismele de
aparare psihologice care protejeaza cu succes oamenii de la efectele MS reduc accesibilitatea
gandurilor legate de moarte (Arndt, Greenberg, Solomon, Pyszczynski & Simon, 1997). Astfel,
daca nostalgia este amortizeaza intradevar efectele proeminentei mortii, ar trebui sa serveasca la
scaderea accesibilitatii gandurilor despre moarte. Testam aceasta posibilitate in experimentul
urmator.
Fig. 1

Proeminenta
mortalitatii
Conditia de
control

---------------------

Nici un inteles

Predispozitia pentru nostalgie

Experimentul 2:
Mai multe studii au examinat rolul accesibilitatii gandurilor despre moarte in procesele
managementului terorii (Arndt si colegii, 2004). Ceea ce este relevant aici, structurile
situationale sustinute sau puternice care asigura sensuri pot diminua stimularea accesibilitatii
gandurilor despre moarte. Arndt si colegii (1997) a descoperit ca, dupa MS, dand participantilor
americani oportunitatea de a demonstra prejudecatile americane a scazut accesibilitatea
gandurilor despre moarte. Schmeiched si Martens (2005), Mikulincer si Florian (2002) si
Harmon-Jones si colegii (1997) au descoperit efecte asemanatoare de amortizarea pentru
prejudecatile de auto-afirmare si din interes propriu, precum si impulsurile stimei de sine. Aceste
descoperiri diferite sunt revelatorii deoarece, in studiul lui Arndt si colegii si Mikulincer si
Florian, oportunitatea mondiala de amortizarea a venit dup ace mortalitatea a devenit
6

proeminenta, in timp ce atat in studiul lui Schemeichel si Martens si Harmon-Jones si colegii,

procedura de sustinere a venit inainte ca mortalitatea sa devina proeminenta. Astfel, ori intarirea
unui inteles inainte sau apararea acestuia dup ace amenintarea mortii este proeminenta va
amortiza in mod similar efectele MS asupra accesibilitatea gandurilor despre moarte.
Ne-am sprijinit pe descoperirile din Experimentul 1 pentru a explora mai departe posibilitatea ca
nostalgia sa amortizeze efectele MS. In primul rand. Experimentul 1 a folosit o masuratoare
pentru nostalgie destul de ambigua si departata. Desi Zimbardo si Boyd (199) au afirnat ca
perceptiile asupra trecutului pot fi legate de nostalgie, aceasta masuratoare examineaza in sens
larg masura in care cineva percepe trecutul ca fiind pozitiv sau negativ, si nu evalueaza direct
modul in care aceste perceptii reflecta predispozitia pentru nostalgie. Astfel, in experimentul 2
ne-am dus spre o masuratoare mai valida si mai centrata pe predispozitia pentru nostalgie. In al
doilea rand, pentru a evalua intr-un mod mai direct potentialul nostalgiei de a proteja de grijile
mortii, am examinat asocierea predispozitiei catre nostalgie cu accesibilitatea gandurilor despre
moarte dupa MS. In al treilea rand, am luat in considerare posibile confuzii intre predispozitia
catre nostalgie si alte diferente individuale care ar putea servi o functie de amortizare a MS prin
controlarea diferentelor individuale in stima de sine si satisfacerea in ceea ce priveste viata. Daca
predispozitia pentru nostalgie amortizeaza grijile despre mortalitate, dupa ce amintirea mortii a
fost adusa, cu cat este mai putin nostalgic cineva, cu atat mai putine ganduri despre moarte sunt
accesibile. Mai departe, acest efect ar trebui sa apara independent de diferentele individuale in
ceea ce priveste stima de sine si satisfacerea in ceea ce priveste viata.
Metoda
40 de participant (31 de femei, 7 barbati si 2 neidentificati) au fost familiarizati cu un pachet care
continea materialele de lucru. Dupa ce au completat masuratorile pentru personalitate,
participantii au completat Scala Nostalgiei Southampton (SNS) alcatuita din 5 itemi (unul marcat
invers). Masuratoare s-a dovedit a fi sigura (alfa=.92; Appendix B). Scorurile mai mari reflecta
predispozitie catre nostalgie mai mare. Un studiu pilot separate (N=38) a descoperit o corelatie
semnificativa intre SNS si cei 8 itemi TPI folositi in experimentul 1, r=.36, p<.05. In acelasi
studio, SNS a corelat (r=.40, p<.01) cu Inventarul Nostalgiei a lui Batcho (Batcho, 1995).

In continuare, participantii au fost aleatoriu desemnati sa completeze ori sarcina MS ori sarcina
de durere dentara si puzzle-ul de amanare, ca in Experimentul 1. In cele din urma, participantilor
li s-a prezentat cu Word Completion Task care era din cate se pare testate pentru studii
ulterioare, dar care era insa o masuratoare pentru accesibilitatea gandurilor despre moarte (Arndt
si colegii, 1997; Mikulincer & Florian, 2002). Masuratoarea a avut 28 de fragmente de cuvinte,
dintre care 6 ar putea fi completate cu un cuvant neutru sau legat de moarte. De exemplu,
fragmentul COFF--- poate fi completat ca COFFEE (un cuvant neutru) sau COFFIN1 (un cuvant
legat de moarte). Cuvintele legate de moarte posibile erau buried, murder, grave, skull, stiff si
coffin2. Scorurile pentru accesibilitatea gandurilor despre moarte au fost computerizate prin
insumarea numarului de cuvinte despre moarte create de fiecare participant. Scorurile cele mai
mari indica astfel o accesibilitate mai mare a gandurilor legate de moarte.
In plus, inaintea experimentului, participantii au luat parte la un pretest, proiectata, in care ei
completau un test de stima de sine (Rosenberg, 1965; alfa=.87) si o normalitate
psihologica(Satisfaction With Life sau SWL; Diener, Emmons, Larsen & Griffith, 1985;
alfa=.73).
Rezultate
Am facut o analiza de regresie pentru a testa ipoteza potrivit careia predispozitia pentru nostalgie
amortizeaza efectele MS asupra accesibilitatii gandurilor despre moarte. In primul pas, un efecte
principal de predispozitie pentru nostalgie semnificativ a aparut, b=-.34, SE=.14, t=-2.21, p=.03.
Acest efect a fost abilitat de o interactiune semnificativa in al doilea pas, b=.64, Se=.27, t=-2.37,
p=.02 (fig 2). In conditia Ms, dupa cum a fost presupus, predispozitia crescuta pentru nostalgie a
fost asociata cu accesibilitatea scazuta a gandurilor despre moarte, b=-.69, Se=.21, t=-3.31,
p=.002. Totusi, in conditia de control, nu a existat o asemenea relatie, b=-.06, SE=.17, t=-33,
p=.74.
In continuare, am luat in considerare daca efectul predispozitiei pentru nostalgie a fost
independent de diferentele caracteristice in cazul stimei de sine si satisfacerii in ceea ce priveste
viata. Desi stima de sine si SWL au fost corelate semnificativ una cu alta (r=.41, p=.02),

1
2

Cosciug, sicriu
Inmormantat, crima, mormant, craniu, cadavru si cosciug.

corelatiile dintre stima de sine si predispozitia pentru nostalgie (r=-.05, p=.80)nsi SWL si
predispozitia pentru nostalgie (r=-.18, p=.33) nu au fost semnificative. In plus, am pus in
functiune modelele anterioare de regresiune adaugand stima de sine si SWL si interactiunele lor
respective cu MS. Nu au aparut efecte principale sau interactive care sa implice stima de sine
(toate ps>.25) sau SWL (toate ps>.55). mai mutl, interactiunea anterioara raportata cu testele
simple de verificare au ramas semnificative (toate ps<.05). Astfel, nu exista probe ca efectul
predispozitiei pentru nostalgie poate fi atribuit diferentelor in ceea ce priveste stima de sine sau
SWL.
Discutie
Atunci cand gandurile despre moarte au fost activate, o predispozitie pentru nostalgie mai mare a
fost asociata cu accesibilitatea gandurilor despre moarte. Acest efect a ramas semnificativ dupa
controlarea stimei de sine si SWL. Folosind o masuratoare mai diferita si mai valida pentru
predispozitia pentru nostalgie precum si un test direct pentru amortizarea MS (masuratoare
pentru accesibilitatea gandurilor despre moarte), aceste descoperiri converg cu cele din
experimentul 1 in stabilirea faptului ca nostalgia protejeaza de la amenintarea mortii.
Totusi, fiind dat faptul ca experimentele 1 si 2 au folosit o masuratoare caracteristica a nostalgiei,
ar fi necesara o manipulare experimentala a nostalgiei pentru a schita concluziile sigure. Acesta
este obiectivul experimentului urmator.
Experimentul 3
Acest experiment se bazeaza pe rezultatele dine experimentul 2 pentru a investiga posibilitatea
nostalgiei de a amortize accesibilitatea gandurilor despre moarte urmarind MS. Pentru a
manipula nostalgia, am folosit o procedura introdusa de Wildschut si colegii (2006), unde
participantilor li se da indicii de a fi nostalgici sau nu. In Wildschut si colegii, aceasta manipulare
chiar a indus nostalgia si a avut ca rezultat efectele preconizate in mod teoretic. Aici, am plecat
de la ipoteza ca MS ar conduce, in absenta unei reverii nostalgic, la o crestere intarziata in
accesibilitatea gandurilor despre moarte. Totusi, daca nostalgia asigura un scut protectiv
impotriva accesibilitatii gandurilor despre moarte, atunci urmarind MS, nostalgia ar trebui sa
conduca la niveluri echivalente pentru accesibilitatea gandurilor despre moarte precum cele
neexpuse de reamintirile mortii. Tiparul ipotetic este astfel ca accesibilitatea gandurilor despre
9

moarte sa fie scazut in mod egal pentru toate conditiile in afara de aceea in care nostalgia nu este
indusa, si mortalitatea este facuta proeminenta. Acest tipar ipotetic 1 vs 3 se datoreaza
rezultatelor primelor 2 experimente.
Metoda
La cei 75 de participant (48 de femei, 26 barbati, 1 persoana neidentificata) li s-a dat prima data
un pachet de material continand masuratori de personalitate si apoi ori o sarcina de scris
implicand nostalgia sau un eveniment obisnuit (Wildschut si colegii, 2006). In conditia
nostalgica, participantii au citit:
Adu-ti aminte de un eveniment nostalgic din viata ta. Adica, incearca sa te gandesti la un
eveniment din trecut care te face sa te simti mai nostalgic. Noteaza 4 cuvinte cheie relevante
pentru acest eveniment ( cuvinte care rezuma esenta experientei). Acum gandeste-te pentru
cateva momente la evenimentul nostalgic si la cum te face sa te simti, apoi du-te la pagina
urmatoare.
Participantii din conditia de control au citit:
Adu-ti aminte de un eveniment obisnuit din viata ta de zi cu zi un eveniment care a avut
loc saptamana trecuta. Noteaza 4 cuvinte cheie relevante pentru acest eveniment (cuvinte
care rezuma esenta experientei). Acum gandeste-te pentru cateva momente la evenimentul
obisnuit si la cum te face sa te simti, apoi du-te la pagina urmatoare.
In continuare, participantii au fost angajati in manipularea MS (precum in experimentele 1-2) sau
de control. Participantii din conditia de control au scris despre esecul la un examen important
(Pyszczynski si colegii, 2004) pentru a evalua daca efectele MS sunt diferite de vreo amenintare
auto-relevanta. Urmand o sarcina scurta de citit pentru distractie, participantii au completat
masuratoarea pentru accesibilitatea gandurilor despre moarte din experimentul 2.
Rezultate
Tiparul ipotetic a fost ca accesibilitatea gandurilor despre moarte va fi pusa numai in una din cele
4 conditii (conditia MS/non-nostalgie). Daca nostalgia este un scut bun pentru MS, niveluri ale
accesibilitatii gandurilor despre moarte in conditia MS/nostalgie ar trebui sa fie similare cu
10

nivelurile accesibilitatii in cele doua conditii non-MS ramase. Am facut o serie de contraste
ortogonale (Rosenthal & Rosnow, 1985) care au permis o examinare precisa a tiparului ipotetic.
In primul rand, pentru a determina daca MS, in absenta nostalgiei a crescut cu succes
accesibilitatea gandurilor despre moarte, aceasta conditie a fost in opozitie cu celelalte 3 conditii
(MS/nostalgie, non-MS/nostalgie si non-MSe/non-nostalgie). Acest contrast a fost semnificativ,
astfel incat participantii din conditia MS/non-nostalgie (M=2.11, Sd=.81) au prezentat o
accesibilitate a gandurilor despre moarte mai mare decat participantii din celelalte conditii la un
loc (M=1.48, SD=.89), F(1, 73)=7.21, p<.01. In al doilea rand, pentru a testa efectele de
amortizare a nostalgiei, conditia MS/nostalgie a fost in opozitie cu cele doua conditii care au
ramas non-MS. Dupa cum a fost prezis, conditia MS/nostalgie (M=1.56, SD=.78) nu a diferit in
mod semnificativ de cele doua conditii non-MS (M=1.45, SD=.95), f(1, 54)=.18, p>.65. in cele
din urma, cele doua conditii non-MS au fost contrastate. Conditia non-MS/nostalgie (M=1.43,
SD=.93) nu a fost diferita de conditia non-MS/non-nostalgie (M=1.47, SD=1), F(1, 36)=.02,
p<.85.
Am intreprins de asemenea si niste comparatii suplimentare simple pentru a examina mai departe
aceste tipare. In conditia non-nostalgie, participantii MS (M=2.11, Sd=.81) au prezentat o
accesibilitate mai mare a gandurilor despre moarte decat participantii de la conditia de control
(M=1.47, SD=1.00), F(1, 34)=4.39, p<.05. Totusi, in conditia de nostalgie, participantii MS
(M=1.56, SD=.78) si cei de control (M=1.43, SD=.93) nu au diferit, F(1, 37)=.21, p>.60. In plus,
in conditia MS, participantii din conditia de nostalgie (M=1.56, SD=.78) au prezentat o
accesibilitate a gandurilor despre moarte mai scazuta decat participantii din conditia nonnostalgie (M=2.11, SD=.90), F(1, 35)=4.4-, p<.05. Totusi, in conditia non-Ms de control,
nostalgia (M=1.43, SD=.93) si non-nostalgie de control (M=1.47, SD=1.00) participantii nu au
diferit, F(1, 36)=.02, p>.85. aceste rezultate converg cu cele din contrastele ortogonale.
Ca in experimentul 2, am cautat sa determinan daca nostalgia ar putea fi atribuita altor variabile.
Studii anterioare indica ca nostalgia poate creste afectivitatea pozitiva, stima de sine si
sentimentele cu privire la relationare; astfel, am vrut sa luam in considerare aceste trei
constructii. In conditiile de nostalgie si control, participantii au scris patru cuvinte cheie legate d
experienta asupra careia ei au reflectat. Folosind Chestionarul Lingvistic si programul de
numarare a cuvintelor (LIWC; Pennebaker & Francis, 1999), am examinat continutul acestor
11

cuvinte cheie. LIWC (a) clasifica cuvintele pentru a apartine unor constructii diferite (ex
afectivitatea pozitiva) folosind un dictionary stability de peste 2300 de cuvinte si cuvinte de baza
si apoi (b) da variabile care reprezinta proportia cuvintelor in text care sunt legate de
constructiile vizate. LIWC contine categorii pentru afectivitate (atat pozitive cat si negative) si
teme sociale, insa nu are o categorie si pentru stima de sine. Ca o categorie proximala a stimei de
sine, am folosit categoria LIWC a succesului care a avut toate cuvintele cheie care apareau a fi
relationate cu stima de sine (ex castigator, merituos, inteligent). Nu a existat nici o diferenta intre
conditiile de nostalgie si control pentru succes (p=.30). Totusi, participantii din conditia
nostalgiei, comparati cu cei din conditia de control, au scris mai multe cuvinte pozitive pentru
afectivitate spre negative (p=.045) si mai multe cuvinte legate de sociabilitate (p=.03). Totusi,
controlarea ori cu variabila ori cu interactiunile ei respective nu a avut impact asupra contrastelor
raportate anterior. Contrastele raportate anterior au ramas semnificative (ps=sau < .05) si
contrastele non-semnificative care au ramas (toate ps>.66).
Discutie
Bazat pe rezultatele experimentului 2, experimentul 3 demonstreaza ca nostalgia amortizeaza
efectele MS asupra accesibilitatii gandurilor legate de moarte. In absenta unei manipulari pentru
nostalgie, ca in studiile anterioare, MS a crescut semnificativ accesibilitatea gandurilor legate de
moarte. Totusi, atunci cand nostalgia a fost indusa, MS nu a crescut accesibilitatea gandurilor
despre moarte relative cu conditiile de control.
Aceste rezultate sunt in mod particular perspicace, deoarece in celelalte doua experimente
nostalgia a fost masurata, nu manipulata. Fiind dat ca nostalgia a fost indusa experimental, aceste
descoperiri indica mai bine ca nostalgia chiar asigura un scut bun pentru cognitia legata de
moarte. In continuare, efectul nostalgiei nu a fost mediat de succes, afectivitate sau relatiile
sociale.
Discutie generala
Acest studiu arata utilitatea nostalgiei ca un mecanism de auto-protejare impotriva grijilor legate
de moarte. In experimentul 1, atunci cand li s-a adus aminte de mortalitate,cu cat indivizii intrun mod mai pozitiv s-au gandit la trecut, cu atat percepeau viata ca fiind plina de semnificatii. In
experimentul 2, aceasta functie protectiva a fost accentuate: cu cat erau indivizii mai nostalgici,
12

cu atat erau mai putin accesibile gandurile despre moarte dupa MS. Aceasta a reprezentat o
extensie critica a descoperirilor experimentului 1, deoarece acesta (a) a replicat conceptual
functia de management al terorii a nostalgiei cu o masuratoare diferita a predispozitiei pentru
nostalgie, (b) a demonstat efectul presupus la nivelul cognitiv, astfel asigurand un test mai prcis
al efectului de amortizare, si (c) a sugerat efectul predispozitiei pentru nostalgie ca nefiind
atribuabil pentru diferentele caracteristice in stima de sine si bunastarea fizica. In cele din urma,
experimentul 3 a sprijinit rezultatele anterioare demonstrand un efect de amortizare asupra
accesibilitatii gandurilor despre moarte cu nostalgia manipulate, opusa fiind masuratorii. In plus,
acest experiment a fost sustinut de rezultatele din experimentul 2 care sugerau ca nostalgia este o
resursa existential unica dat fiind ca efectul nostalgiei nu a fost mediat de sentimente de succes (
o categorie proximala stimei de sine), afectivitate, sau proeminenta legaturilor sociale. Dupa cum
poate fi vazut grafic prim compararea celor 3 figuri, tipare similare de date au decurs din
folosirea a trei operatii distincte ale nostalgiei si doua masuratori distincte operand la diferite
niveluri de analiza (perceptiile semnificatiiei la un nivel atitudinal si accesibilitatea mortii la un
nivel cognitiv).
Rezultatele prezente sunt de o semnificatie conceptuala pentru TMT (teoria managementului
terorii), deoarece aceste elucideaza o modalitate neexplorata inainte in care indivizii se
protejeaza de grijile mortii: folosindu-si abilitatile gandire temporal pentru a invoca experientele
din trecut care pot intampina nevoi defensive in prezent. Studii anterioare au demonstrate cum
folosirea structurilor curente (ex relatiile romanticel Florian, Mikulincer & Hirschberger, 2002)
protejeaza indivizii de la grijile mortalitatii. Studiul prezent, pe de alta parte, se concentreaza pe
abilitatea unuia de a medita la evenimentele din trecut pentru o asemenea protejare. Interesant,
constiinta temporal, prin permiterea indivizilor sa se gandeasca la viitor, este una din capacitatile
care faciliteaza cunostinta mortalitatii (Becker, 1971). Din fericire, dupa cum sugereaza
rezultatele prezente, constiinta temporal poate sa dea si solutii laproblema care a ajutat la crearea
ei, permitand indivizilor sa se gandeasca la experientele din trecut care cresc semnificatii si reduc
accesibilitatea gandurilor legate de moarte (Routledge & Arndt, 2005; Sedikides, Wildschut,
Gaertner, Routledge & Arndt, in domeniul presei). Asta nu e pentru a spune ca anumite reflectii
temporal nu vor fi amenintatoare. In studiul lui McGregor, Zanna, Holmes si Spencer (2001), de
exemplu, inducerea unui fel de discontinuitate temporala ducea la aparitia mecanismelor de
aparare. Totusi, in mod critic, manipularea de catre MscGregor si colegii sai a discontinuitatii
13

temporal difera de consideratiile prezente ale nostalgiei in mai multe feluri (ex cere
participantilot sa se gandeasca la modul in care evenimentele din trecut le-ar schimba 30 de ani
sau mai mult in viitor). Cu aceste lucruri in minte, problem prinvidn cum sic and trecutul poate
oferi consolari sau sa induca griji ixistentiale ramane un subiect important pentru studii
ulterioare.
O provocare aditionala pentru studiile ulterioare este explorarea nostalgiei ca fiind similara sau
distincta de alte mecanisme de aparare ale managementului terorii. Nostalgia sustine stima de
sine si legaturile sociale (Wildschut si colegii, 2006), iar stima de sine si legaturile sociale
amortizeaza efectele MS (Mikulincer si colegii, 2003; Pyszczynski si colegii, 2004). Desi studiul
prezent asigura probe preliminarii cum ca nostalgia nu este reductibila la aceste contraste. In
continuare, desi nostalgia creste afectivitatea pozitiva si studii sugereaza ca o stare pozitiva
asigura un sentiment de insemnatate in viata (King, Hicks, Krull & Del Gaiso, 2006), acest
studiu arata ca efectele nostalgiei nu sunt mediate de afectivitate. Studiul prezent astfel lanseaza
o invitatie pentru investigatii ulterioare. O posibilitate este ca nostalgia este adesea legata de
evenimentele momentane si astfel de mare insemnatate in viata (Wildschut si colegii, 2006) iar
studii recente specifica modul in care MS declanseaza eforturi de a percepe lumea in moduri
semnificative si coerente (Landau si colegii, 2004). Astfel, nostalgia poate fi o functie a
managementului terorii prin sustinerea directa a sentimentelor sensului/semnificatiei, opus fiind
asigurarii indirect a acestor sentimente via stima de sine si legaturile sociale. Intradevar, in
experimentul 1, atunci cand nevoia pentru sens a fost accentuate de o inductie MS, a existat o
relatie stransa intre perceptiile trecutului si sens. O posibilitate aditionala care merita consideratii
viitoare este masura in care nostalgia ar putea sa stimuleze un fel de auto-contiguitate, permitand
indivizilor sa se perceaoa ca entitati semnificative deasupra timpului.
Rezultatele prezente pot fi si informative atunci cand se ia in considerare natura adesea
dezavantajoasa, personal si social, a reactiilor managementului terorii. Atunci cand sunt pusi fata
in fata cu grijile mortalitatii, indivizii raspuns adesea intr-o maniera denigranta altora care apartin
unor grupuri (sociale) diferite (Lieberman, Arndt, Personius & Cook, 2001) si adopta un
comportament riscant (ex bronzarea, Routledge, Arndt & Goldenberg, 2004) in masura in care
un asemenea comportament sprijina stima de sine. Rezultatele noastre sugereaza o strategie a
managementului terorii mai avantajoasa dpdv social si personal. Daca indivizii isi gasesc
14

mecanismele de aparare prin reflectarea in trecut, ar putea fi mai putin inclinati sa profite de
oportunitatile din prezent de a calomnia grupuri sau a-si asuma riscuri care nu sunt necesare in
scopul mentinerii stimei de sine.
Aceste idei ar putea fi aplicate literaturii despre conflictul social si auto-afirmare. Conditiile care
ameninta aprecierea de sine a cuivaa (Fein & Spencer, 1970) si identificarile importante (Burris
& Rempel, 2004) cresc erorile intra-grup. Mai departe, oportunitatile pentru auto-afirmare reduc
reactiile daunatoare pentru sanatate si amenintarea identitatii (Creswell si colegii, 2005;
Schmeichel & Martens, 2005). Cercetari ulterioare ar putea investiga potentialul nostalgiei de a
induce efecte calmante similare dupa ce indivizii sunt expusi conditiilor de amenintare. Fiind
date efectele prezente ale nostalgiei, o asemenea posibilitate este promitatoare si relevanta dpdv
pragmatic pentru modul in care indivizii isi gestioneaza treburile lor zilnice.
In cele din urma, studiul prezent reprezinta o baza viabila pe care se poate baza efectivitatea
terapiei reminiscentelor in tratarea depresiei. Un factor care contribuie la depresie este
inabilitatea de a sustine o perceptie plina de semnificatii asupra vietii (Simon si colegii, 1998). In
masura in care nostalgia asigura un mecanism de investire in modul de percepere al lumii al
unuia, meditarea asupra trecutului poate ajuta la sustinerea conceptiilor despre sens si astfel sa
intareasca scopurile interventiei terapeutice.
Anexa A
(opt itemi din TPI folositi la masurarea predispozitiei pentru nostalgie in experimentul 1)
Imi face placer sa ma gandesc la trecut.
Ma gandesc adesea la ce as fi facut diferit in viata mea. (invers)
Dupa toate, sunt mai multe evenimente fericite de amintit in trecutul meu, decat rele.
Ma gandesc la lucrurile bune pe care le-am pierdut in viata. (invers)
Amintiri fericite ale vremurilor bune deja imi apar in minte.
Trecutul are prea multe amintiri neplacute la care prefer sa nu ma gandesc. (invers)
Devin nostalgic cand ma gandesc la copilaria mea.
Ma gandesc la lucrurile rele care mi s-au intamplat in trecut. (invers)

15

Anexa B
(Scala Nostalgiei Southampton folosita in experimentul 2)
1. Cat de des experimentezi nostalgia
1

Foarte rar
2. Cat de predispus esti sa te simti nostalgic
1

idem

Deloc
3. In mod general, cat de des iti amintesti de experiente nostalgice?
1

idem

Foarte rar
4. In mod specific, cat de des iti amintesti de experiente nostalgic?
-------- cel putin o data pe zi
-------- 3 sau 4 ori pe saptamana
-------- cca de 2 ori pe saptamana
-------- cca o data pe saptamana
-------- o data sau de doua ori pe luna
-------- o data la cateva luni
-------- o data sau de doua ori pe an
5. Cat este de important pentru tine sa iti amintesti de experiente nostalgice?
1

idem

Deloc

16