Materiale/teze ale Simpozionului Ştiin ific Interna ional al Tinerilor Cercet tori,

27-28 aprilie 2018, Chişin u e-ISBN 978-9975-75-927-4.

s activeze de sine st t tor sau în echip , realizînd obiectivele companiei, c ci Sam Walton afirma
c ’’Leaderii excep ionali fac tot posibilul şi înc pu in pentru a creşte încrederea de sine a
angaja ilor lor’’ [5].

REFERIN E BIBLIOGRAFICE
1. http://www.creeaza.com/referate/psihologie-psihiatrie/MOTIVATIA-Definirea-motivatiei722.php
2. http://www.scritub.com/management/SATISFACTIA1621741113.php
3. Oarga V. - Incursiune în managementul resurselor umane, Editura Augusta, Timişoara, 2005
4. Constantin Roşca & Doru Cîrnu, Managementul resurselor umane, Ed. Certi, Craiova, 2000, 237 p.
5. http://legislatiamuncii.manager.ro/a/17117/top-17-citate-celebre-care-te-motiveaza-instant.html

METODA DE ELABORARE A UNEI CERCET RI SOCIOLOGICE CU

TEMATICA ”SUICIDUL”

ŞAITAN LAUREN IA, student ASEM

e-mail: lora.saitan@yahoo.com
Conduc tor ştiin ific: dr., conferen iar universitar, VACULOVSCHI DORIN
e-mail: dorin.vaculovschi@ase.md

Academia de Studii Economice a Republicii Moldova,

Republica Moldova, mun.Chişin u, str. B nulescu-Bodoni 61

Abstract. Suicide attemps are frequently seen, so I decided to study this phenomen. Every person has certain
reasons, everyone proceeds as he thinks it would be better, so not all the attempts represents an unfortunate ending of
the life according to some people. According to 2016, Moldova is positioned on 20th place in the world in terms of
suicide rates. I think this problem can be solved, and in order to know the methods of fighting, we need to look at how
this phenomenon is spreading among people.
This research presents the steps to be implemented and the tools with which we could find the source of the idea
of suicide, attempted and suicidal assistance.

Sinuciderea sau suicidul (în latin suicidium, de la sui caedere, „a se omorî”) reprezint
ac iunea unei persoane de a-şi cauza propria moarte.
La fel - Suicidul, numit de asemenea şi sinucidere finalizat , reprezint „ac iunea de a-şi lua
via a”. Tentativa de suicid sau comportamentul suicidal non-fatal se refer la auto-r nire cu scopul
de a-şi lua via a, îns care nu duce la moarte. Sinuciderea asistat este atunci când o persoan o
ajut pe alta s -şi pun cap t vie ii, în mod indirect, furnizându-i sfaturi sau mijloace pentru a se
omorî. Aceasta se deosebeşte de eutanasie, în care o alt persoan joac un rol mai activ în
cauzarea decesului cuiva. Idea ia suicidar se refer la gândurile unei persoane de a-şi lua via a.
Conform datelor poli iei, în primele luni ale anului 2016, au fost înregistrate 210 cazuri de
suicid şi peste 300 de tentative. Din cele 200 de persoane care s-au sinucis, nou au fost copii, 73
– minori au încercat s -şi ia via a. Lideri la capitolul suicid, dup datele statistice, sunt mun.
Chişin u, raionul Hânceşti, urmate de raioanele Orhei şi Cahul. Cele mai pu ine cazuri au fost
înregistrate în raioanele Vulc neşti, Rezina şi Basarabeasca. Potrivit specialiştilor, principalele
cauze care determin comportamentul suicidar sunt pierderea rela iilor romantice, respectul sc zut
fa de sine sau neputin a de a rezolva problemele din rela iile familiale. Sinuciderea este cea de-a
treia cauz de moarte pentru persoanele între 14 şi 24 de ani.
Republica Moldova ocup locul 20 în lume la capitolul ratelor de suicid. Rusia se situeaz pe
primul loc dup num rul de sinucideri în rândul copiilor şi al adolescen ilor în Europa. Tinerii din
rile Baltice şi din nordul Europei – Lituania, Estonia, Finlanda şi Irlanda conduc detaşat la capitolul
sinucideri. În timp ce lituanienii sunt cei mai predispuşi la suicid, pe ultimul loc, cu o rat a
72 
 
 Materiale/teze ale Simpozionului Ştiin ific Interna ional al Tinerilor Cercet tori,
27-28 aprilie 2018, Chişin u e-ISBN 978-9975-75-927-4.
 

sinuciderilor de zece ori mai mic , se afl grecii. În topul rilor cu cea mai mic rat de suicid, pe
locul 2 dup Grecia, se afl Cipru, urmat de Italia, Malta, Spania şi Portugalia , dar şi Marea Britanie.
Din punct de vedere social, sinuciderea este privit ca fiind o form particular de violen .
Din perspectiva bisericii, sinuciderea este cel mai mare p cat fa de sine, întrucât este un act
împotriva vie ii, împotriva lui Dumnezeu.
Scopul cercet rii este de a cunoaşte realitatea şi situa ia real în privin a st rii emo ionale a
popula iei din Republica Moldova şi grupele de risc.
În studiul fenomenului de sinucidere, am stabilit urm toarele obiective:
 Indentificarea persoanelor predispuse spre aşa act
 Identificarea persoanelor care sunt predispuse spre provocarea unui astfel de
comportament
 Cauzele principale care cauzeaz dorin a de a efectua acest act
 Factorii care determin un aşa comporatament
 Gasirea unor solu ii de prevenire a unui astfel de comportament
Ipotezele care pot fi constituite pe baza lucr rii sunt:
1. Sinuciderile au loc datorit dezvolt rii culturii psihlologice slabe în cadrul familiilor
2. Disponibilitate de procurare a substan elor ce provoac o deprindere şi st ri de afect.
3. Influen area mass-media şi altor mijloace în mas ce pot provoca st ri deviante.
4. Incapacitatea persoanelor de a trece singur peste o anumit problem .
Ancheta social în studiul fenomenului de sinucid ajut la realizarea datalor statistice privind
predispunerea spre anumite ac iuni deviante. Ca metod de investigare, acheta v-a porni de la
principalele dimensiuni şi indicatori ai conceputului de sinucidere. Persoanele supuse anchetei v-
or fi g site pe baza anumitor date colec ionate de c tre psihologii şcolari, medici, inspectoratele de
poli ie şi alte organe statele, cît şi organizme nonguvernamentale, cît şi oameni aleşi la întîmplare.
Ca intrument de investiga ie se va folosi chesteionarul ce va fi aplicat de c tre voluntarii de
anchet prin discutarea cu fiecare persoan anchetat . Chestionarul va cuprinde întreb ri deosebit
de importante pentru problematica stabilit . Majoritatea întreb rilor sunt uşoare şi permisibile
oric rei vîrste anchetate.
Universul cercet rii pe baza fenomenului de sinucid este creat din persoane care au împlint
vîrsta de 12 ani pîn la vîrsta de 65 de ani. Acest segment mare de vîrsta a fost ales deoarece de la
vîrsta de 12 ani copii încep s realizeze anumite momente care îi pot inhiba şi le pot crea diferite
emo ii şi moduri de rezolvare acestora în urma anumitori factori de influen are, la fel şi st rile de
dragoste şi neîmp rt şirea a acesteia pot genera st ri de sinudid. Ulterior celelate persoane pîn la
vîrsta de 65 de ani sunt capabili de a-şi naşte idei de sinucidere pentru ca s nu poarte r spundere
pentru anumite ac iuni sau pentru a rezolva anumite divergen e, la fel aceştea ar prefera eutanasia
sau moartea al turi de o alt persoane pentru crearea efectului ”de a muri într-o singur zi”.
Cercetarea va începe la începutul anului şi va dura în decursul a doi ani de zile, fiind consituit
din 2 etape. 1 Etap fiiind la începutul anului şi a 2 Etap va fi la sfîrşitul anului urm tor pe baza
a aceleiaşi persoane analizate. Cercet rile v-or fi efectuate în mod secret, daatele personale fiind
cunoscute doar de specialiştii cercet rii şi doar cu acordul persoanelor anchetate.
Volumul eşantionului va fi de 5000 persoane în toat ara. Grupa de cercet tori va fi creat de
mai multe persoane care fac parte de la diferite institu ii de cercetare sociologic dar şi psihatrice,
statistice. Iar cei care v-or chestiona v-or fi aleşi persoane voluntare de circa 50. Culegerea datelor
va avea loc la domiciliu, locul de munc . Persoanele mai mici de 18 ani v-or fi intervievate doar
cu acordul p rin ilor.

73
 

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)