UNIVERSITATEA"ANDREI SAGUNA"CONSTANTA FACULTATEA DE PSIHOSOCIOLOGIE SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE,AN 1

PROIECT DE CERCETARE
VIOLENTA DOMESTICA

PROFESOR TITULAR CURS: LECT.UNIV.DRD.NAIDIN MIHAELA

STUDENT: NITA VICTORIA

CONSTANTA,2012

VIOLENTA DOMESTICA
Proiectul consta in realizarea unui studiu asupra violentei domestice: Definirea problemei de cercetare; Intocmirea chestionarului; Tratarea datelor; Etapele procesului de cercetare: Definirea i delimitarea problemei cercetate reprezint prima faz a unei cercetri sociologice.In aceast faz cercettorul selecteaz subiectele care merit s fie studiate i care pot fi examinate prin metode tiinifice. Documentarea n literatura de specialitate este urmtoarea faz din planul de cercetare. Formularea ipotezei-o cercetare poate s testeze mai multe ipoteze, n funcie de tema i obiectivele ei. Stabilirea eantionului (lotului) de cercetat. n cercetrile psihosociale se utilizeaz ca surs de informaii oamenii, care sunt, de fapt, integrai ei nii n procesele analizate.O cercetare nu se poate realiza asupra ntregii colectiviti,din populaia total se selecteaz un eantion reprezentativ,un

numr de persoane considerate probabilistic reprezentative care urmeaz a fi subiecii cercetrii. Tehnicile i metodele de cercetare sunt stabilite n raport de tema, ipoteze i eantion. Inainte de aplicarea tehnicilor de cercetare pe eantion este necesar pretestarea acestora, pentru a cunoate cu mai mult exactitate virtuile i limitele lor. Recoltarea datelor se face conform planului de cercetare i pe baza tehnicilor de cercetare stabilite. Prezentarea datelor i comentarea lor. Analiza datelor i explicarea proceselor i fenomenelor studiate devin posibile numai dup ce avem toate informaiile sistematizate i ordonate.

Interpretarea datelor cercetrii-formularea de explicaii la situaiile desprinse din cercetarea empiric, care trebuie s demonstreze condiiile de manifestare a relaiilor de determinare ntre procesele sau fenomenele care au fcut obiectul investigaiei.

Concluziile trebuie sa fie concise, clare i n concordana cu tema i scopul cercetrii. Una sau mai multe concluzii vizeaz ipotezele cercetrii i trebuie s consemneze dac ele s-au confirmat sau au fost infirmate de cercetare.

Chestionarul Indiferent dac este vorba de un sondaj de opinie public, de o anchet sociologic sau de o cercetare de teren, chestionarul se dovedete a fi una din tehnicile cele mai frecvent utilizate n tiinele socioumane.Chestionarul de cercetare reprezint o tehnic i, corespunztor, un instrument de investigare

constnd dintr-un ansamblu de ntrebri scrise i, eventual, imagini grafice, ordonate logic i psihologic. Clasificarea chestionarelor Dup primul criteriu de clasificare,anume coninutul informaiilor obinute, chestionarele se mpart n patru mari categorii : chestionarele de date factuale (sau de tip administrativ), chestionarele de opinie, chestionarele speciale i cele omnibus. Cel de-al doilea criteriu de clasificare al chestionarelor este forma ntrebrilor, dup care distingem : chestionare cu ntrebri nchise, chestionare ntrebri deschise i chestionare cu ntrebri mixte. Cel de-al treilea criteriu de clasificare propus de Septimiu Chelcea este modul de aplicare al chestionarelor, dup care distingem: chestionare autoadministrate i chestionare administrate prin intermediul operatorilor de anchet. Tipuri de ntrebri: a)Dup primul criteriu de clasificare,coninutul ntrebrii sau natura informaiei solicitat prin ntrebarea respectiv ntlnim: ntrebri factuale, ntrebri de opinie, ntrebri de cunotine i ntrebri de motivaie. b)Al doilea criteriu de clasificare a ntrebrilor, respectiv forma ntrebrii, modul cum rspunde subiectul la acea ntrebare, relev urmtoarele tipuri : ntrebri nchise, ntrebri deschise, ntrebri mixte i ntrebri scalate. c)n final, al treilea criteriu de tipologizare a ntrebrilor este poziia n cadrul chestionarului. Reguli de redactare a intrebarilor din chestionar 1. In formularea intrebarilor care vor fi incluse intr-un chestionar trebuie respectate urmatoarele reguli: 2. Folositi cuvinte simple; 3. Folositi cuvinte clare; 4. Evitati intrebarile cheie; 5. Evitati intrebarile confuze; 6. Evitati alternativele implicite; 7. Evitati presupunerile implicite; 8. Evitati estimarile; 9. Evitati intrebarile care contin mai mult decat o singura sarcina; 10.Luati in considerare cadrul de referinta al respondentului; 1.INTRODUCERE

Violenta umana are nenumarate forme de manifestare.In viata cotidiana,securitatea personala este amenintata in locuri si circumstante diferite:acasa sau in alte locuinte,la scoala,la locul de munca,in cursul desfasurarii unor evenimente sportive,pe strada.O distinctie generala se poate face intre spatiul privat si cel public.Dar si aceasta distinctie suporta,in conditiile rezidentei colective,diferente.Astfel,conflictele intre vecini-altercatii,batai etc-consumate in spatiile comune,pe palier sau in holurile blocurilor pot fi considerate ca situatii de violenta in spatii privat-publice.Violenta si frica de a fi victimizat afecteaza neindoielnic calitatea vietii oricarui individ,dar diferite grupuri-femeile,copiii si persoanele varstnice-sunt de obicei considerate drept tinte predilecte ale actelor de violenta.

Secretarul General al Consiliului Europei a lansat un proiect integrat,intitulat "Raspunsuri la violenta cotidiana intr-o societate democratica"(2002-2004)pentru a mobiliza resursele necesare confruntarii cu acest fenomen ingrijorator,in vederea prevenirii si controlului.Ca urmare,o serie de publicatii,documente si recomandari,dar si instrumente de lucru au fost realizate pentru a preveni si ameliora manifestari ale violentei.Dintre acestea,"Violenta impotriva femeilor:raspunsuri ale Consiliului Europei",volum realizat de Sheila

E.Henderson[66],cuprinde sase sectiuni referitoare la urmatoarele aspecte esentiale in abordarea violentei impotriva femeii:dezvoltarea intelegerii violentei impotriva femeii (I);necesitatea unor politici si strategii la nivel international,national si local(II);tipurile de activitati cerute:preventive,de protectie si servicii pentru victime(III-V);ceea ce s-a invatat pana acum din activitatea Consiliului Europei in acest domeniu(VI);documente ale Consiliului Europei,relevante abordarii violentei impotriva femeii(Appendix).Cartea Sheilei E.Henderson este consistenta si coerenta,fiind focalizata pe femeia adulta si neacoperind alte aspecte cum ar fi cele referitoare la copiii,desi se recunoaste unanim faptul ca violenta impotriva femeii afecteaza profund si copiii.La noi,violenta domestica s-a impus datorita preocuparii privind statutul femeii,criticilor aduse sexismului,manifestat in societatea romaneasca in diferite domenii ale vietii politice,sociale si culturale.Secundar,ea a inclus si problemele legate de statutul copilului,de problematica sociala a copilului-abandonul,copiii strazii,absenteismul scolar,abuzul si exploatarea copilului,situatia copilului institutionalizat,drogurile etc,conturand un continut in care femeile si copiii se reunesc in mod predilect in categoria victimelor.Pornind de la o realitate crud n Romnia - o ar n care peste 800.000 de femei recunosc c sunt victimele violenei domestice - , pe site-ul acasatv.ro a fost publicat o petiie n care se cerea ordin de protecie pentru victime i procese judecate n cel mult 48 de ore.Toate trebuiau s fie prevzute de noua lege mpotriva violenei n familie, pe care autoritile s-au angajat s o pun n circulaie n februarie 2012.

74.700 de oameni au susinut, prin semnturi, iniiativa postului ACAS TV,Campania "Durerea nu este iubire" a ncercat s arate ct de tare pot scpa de sub control lucrurile, n lipsa unui act normativ ferm. Sute de mrturii cutremurtoare despre violena fizic i psihic au venit din partea femeilor care i-au nvins frica i au vorbit, care i-au deschis sufletul i au spus prin ce au trecut sau trec.Legea privind combaterea violenei n familie prevede c victima violenei n familie poate cere instanei un ordin de protecie i de restricie fa de agresor. Legea prevede c violena n familie se poate manifesta prin violen verbal, psihologic, fizic, sexual, social sau spiritual.Victima violenei n familie are dreptul la respectarea personalitii, demnitii i vieii sale private, la protecie special, la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare, asisten medical gratuit, social, consiliere i asisten juridic gratuit. Printr-o astfel de lege, Romnia va urma exemplul legislativ din alte ri europene care au luat msuri clare pentru a stopa violena n familie. 1.Definirea problemei de cercetare Violenta in familie;

2.Obiectivele cercetarii Obiectivul acestui studiu este perceptia femeilor victime asupra legii impotriva violentei in familie aprobate in anul 2012. In special,scopurile cercetarii sunt: determinarea nivelului de cunoastere a conceptului de violenta domestica; identificarea tipurilor de abuz in familie si cauzele acesteia; identificarea tipurilor de ajutor de care are nevoie o victima a violentei in familie; actualitatea problemei; 3.Ipoteze Am urmarit investigarea urmatoarelor ipoteze: daca femeile considera ca legea impotriva violentei domestice este prea aspra; daca abuzurile in familie continua dupa aprobarea legii impotriva violentei domestice; care este motivul principal al violentei barbatilor fata de femei; 4.Metodologie a)Esantionare: Acest proiect de cercetare s-a realizat la nivelul judetului Constanta.Am folosit un esantion de subiecti cuprinsi intre 15 si 60 de ani,de sex feminin.

b)Metode si instrumente folosite: Pentru a indeplini obiectivele propuse,am apelat la o cercetare prin intermediul anchetei prin chestionar.Studiul s-a realizat prin interactiunea directa cu populatia printr-un site de socializare pe parcursul unei saptamani in luna mai 2012. Elaborarea chestionarului: