CRIMINOLOGIE ŞI PENOLOGIE I

ID
Lect.univ.dr. Vasile Babu

1. Statutul cursului – obligatoriu, 3 credite

Cursul de criminologie ofera cunostinte aprofundate privind cauzele criminalitatii si

strategia de prevenire a acesteia, in timp ce cursul de penologie ofera – pe langa notiunile generale
despre scopul si functiile sanctiunilor penale – cunostinte privind regimul general si regimul
special de executare a unor asemenea sanctiuni.

In cadrul cursului de Criminologie, sunt prezentate aparitia si constituirea acestei discipline

ca stiinta autonoma, de sine statatoare, aflata in interrelatie cu alte discipline stiintifice, perspectiva
specifica de abordare, de catre aceasta, a fenomenului social al criminalitatii, evolutia demersului
explicativ in domeniu, respectiv principalele modele explicative care au dominat orientarile
teoretice interpretative privind fenomenul criminalitatii.

Cursul de Penologie depaseste perspectiva relativ ingusta si unilaterala a “dreptului

executarii pedepselor” sau a “stiintei penitenciare”; abordand procesul executarii pedepselor prin
prisma – inclusiv – a formelor sanctionatorii neprivative de libertate si din perspectiva umanizarii
sistemului sanctionatoriu, penologia are in vedere si aplicarea unei terapii reeducative,
individualizate, avand drept scop reintegrarea socio – profesionala a fostului condamnat.

Obligatiile studentilor
a) Insusirea de cunostinte privind obiectul de studiu. Criminologie si Penologie, studiul
bibliografiei de specialitate, participare la seminarii in vederea fixarii unor cunostinte si
clarificarii unor notiuni, idei, puncte de vedere mai putin intelese;
b) Sustinerea unor teste de cunostinte Sustinerea unor teste de cunostinte.

CRIMINOLOGIE
TEMA I. Notiuni generale
1. Criminologia si domeniul sau de cercetare: privire istorica, originea criminologiei,
evolutie.
2. Formarea criminologiei ca stiinta: criminologiile specializate, criminologia generala.
TEMA II. Obiectul criminologiei
1. Particularitati in formarea criminologiei ca stiinta.
2. Conceptiile sectoriale.
3. Conceptiile eclectice de unificare.
4. Tendinte actuale.
TEMA III. Scopul si functiile criminologiei
1. Scopul general si scopul specific: imediat si mediat.
2. Functiile criminologiei: descriptiva, explicativa, predictiva – prognostica, profilactica.
TEMA IV. Metode si tehnici de cercetare in criminologie
1. Probleme generale ale metodologiei cercetarii criminologice: metodologie, metoda si
tehnica – concepte, raporturi.
2. Dualism si sinteza in criminologie.
3. Metode particulare, clasificare: metoda observatiei, metoda clinica, metoda comparativa,
metoda tipologica, metodele de predictie.
4. Tehnici de cercetare: chestionarul, interviul, tehnica documentara, tehnicile secundare.
TEMA V. Etapele cercetarii
1. Consideratii preliminare: tipuri de cercetare, alegerea temei.
2. Cadrul cercetarii, problematica cercetarii sau cadrul de referinta, cadrul conceptual,
elaborarea ipotezelor, cadrul concret.
 3. Analiza si interpretarea.
TEMA VI. Criminologia in sistemul stiintelor
1. Autonomia criminologiei.
2. Dependenta criminologiei.
3. Criminologia in invatamantul universitar.
4. Definitia criminologiei.
TEMA VII. Confruntari de idei in criminologie
1. Privire generala asupra principalelor orientari.
2. Cauzalitatea in criminologie.
TEMA VIII. Orientarea biologica
1. Caracterizare generala.
2. Teoria atavismului evolutionist.
3. Teoriile ereditatii, biotipurile criminale.
4. Teoriile bioconstitutionale.
5. Noile tendinte.
6. Evaluarea critica.
TEMA IX. Orientarea psihiatrica – psihologica
1. Caracterizare generala.
2. Perspectiva psihiatrica – psihanalitica.
3. Teoria psihomorala.
4. Teoria personalitatii criminale.
5. Evaluare critica.
TEMA X. Orientarea sociologica
1. Caracterizare generala.
2. Scoala cartografica.
3. Scoala sociologica.
4. Teorii criminologice inspirate din modelul consensual: scoala ecologica de la Chicago,
teoria asociatiilor diferentiale, teoriile controlului social, teoriile conflictului de cultura, teoriile
subculturilor delincvente, teoriile dezorganizarii sociale.
5. Teorii criminologice inspirate din modelul conflictual: interactionismul si teoriile
etichetarii, criminologia reactiei sociale, criminologia critica.
6. Evaluare critică.
TEMA XI. Teorii integrative
1. Caracterizare generala.
2. Teoria integrativa a violentei.
3. Teoria “generala” a lui Hirschi si Gottfredson.
4. Teoria integrarii culturale diferentiate a lui Denis Szabo.
TEMA XII. Criminalitatea si tranzitia
1. Volumul si structura criminalitatii, precum si principalele sale trasaturi, dupa 1989.
2. Evaluare critica a conceptiilor criminologice din perioada totalitara, din perspectiva
controlului social.
3. Interpretarea criminalitatii in perioada de tranzitie, din perspectiva teoriilor
dezorganizarii sociale, ale controlului social si personalitatii criminale

Forma de evaluare – examen

OBLIGATORIE

Rodica Mihaela Stanoiu, Introducere in criminologie, Bucuresti, Ed.

BIBLIOGRAFIE Academiei, 1989

Gh. Nistoreanu, Criminologie, Editura Europa Nova, Bucureşti, 2000