Tabel comparativ între obligațiile producătorului, vînzătrului,

prestatorului. Asemănări și deosebiri.

Obligațiile În Legea privind Protecţia Consumatorului, sînt prevăzute
producatorului următoarele obligaţii ce revin producătorului:
1. Să plaseze pe piaţă produse sigure însoţite de documente şi
alte informaţii privind utilizarea acestora.
2. Să oprească livrările şi să scoată de pe piaţă produsele care
nu corespund standardelor.
3. Să asigure respectarea condiţiilor igienico – sanitare.
4. Să răspundă pentru prejudiciul cauzat de produs pe toată
durata de funcţionare valabilă doar în cazul în care
consumatorul a respectat toate condiţiile privind păstrarea,
utilizarea produsului.
Alte obligaţii a producătorului sînt prevăzute în Legea privind
Securitatea Generală a Produselor:
1. Producătorii să asigure consumatorii cu toată informaţia
privind modul de utilizare a produsului.
2. Agenţii economici trebuie să se informeze de riscurile
produse consumatorilor, ca ulterior, să retragă de pe piaţă
produsele sau să le ia de la consumatori, fiind obligaţi să le
repare prejudiciul sau să le restituie un alt bun sau contra-
echivalentul bunului. În situaţia în care producătorul a depistat
un viciu la produs, el trebuie să informeze despre aceasta
pentru ca în cazul retragerii acestuia de pe piaţă, consumatorul
să ştie unde să se adreseze pentru a întoarce bunul respectiv.
Obligațiile 1. Să folosească la prestarea serviciilor numai produse şi
prestatorului servicii sigure pentru ca serviciul prestat să nu cauzeze
prejudicii.
2. Să anunţe imediat autorităţile competente, precum şi
producătorul respectiv, despre existenţa oricărui produs folosit
la prestarea serviciului de care are cunoştinţă că este periculos
şi/sau falsificat (contrafăcut).
3. Să presteze numai servicii sigure.
4. Să respecte prevederile legii privind prestarea diferitor
servicii cît şi prevederile contractuale.
5. Să înmîneze bon de casă sau alt document ce ţine de
prestarea serviciilor. Bonul este necesar pentru a demonstra
existenţa relaţiilor cît şi preţul pentru serviciul prestat. Bonul
cît şi contractul reprezintă nişte dovezi în instanţa de judecată
 de a se soluţiona cauza dacă aceste servicii au fost prestate
necalitativ.
6. Să asigure prestarea serviciilor în care aceştia includ
anumite înscrisuri şi serviciile date trebuie să fie prestate în
limba română.
7. Să deţină Registrul de Reclamaţii într-un loc vizibil, şi dacă,
serviciul a fost prestat necalitativ, persoana căreia i-a fost
prestat, poate înscrie o reclamaţie în Registrul respectiv.
8. Să respecte condiţiile igienico – sanitare şi să răspundă
pentru prejudiciile cauzate.
Obligațiile Acestea sînt prevăzute la art. 8 al Legii privind Protecţia
vîzătorului Consumatorului:
1. Să se asigure că produsele sînt inofensive şi corespund
tuturor cerinţelor prescrise sau declarate de producător.
2. Să nu comercializeze produse despre care ştie că sînt
periculoase.
3. Să anunţe imediat despre orice produs periculos sau
contrafăcut.
4. Să retragă produsele care au fost declarate de specialişti
periculoase, defectuoase.
5. Să respecte condiţiile igienico – sanitare şi să răspundă
pentru prejudiciile cauzate consumatorilor, dacă aceştia au
păstrat produsele în condiţiile necesare.
6. Să înmîneze bon de casă.
7. Să deţină Registrul de Reclamaţii într-un loc vizibil pentru
ca la prezentarea bonului fiscal de către o persoană căreia i-a
fost vîndut un bun defectuos, să poată face o înscriere în acest
Registru care este eliberat de Statistică. Dacă există vreo
reclamaţie împotriva vînzătorului şi acesta nu repară
prejudiciul în timp de 14 zile sau nu aduce explicaţii, atunci, el
va fi sancţionat.