Monitoring financiarActivitatea întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu

capital integral sau majoritar de stat este supusă monitoringului financiar, efectuat de către
Ministerul Finanţelor, care este un proces de selectare, prelucrare şi analiză a indicatorilor
activităţii economico-financiare a entităţilor.

Modul de organizare şi desfăşurare a monitoringului financiar, de prelucrare şi valorificare a

informaţiei aferente activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat şi a societăţilor
comerciale cu capital integral sau majoritar de stat este stabilit de către Regulamentul privind
monitoringul financiar al întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţil or comerciale cu capital
integral sau majoritar public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 875 din 21 octombrie 2014.
Monitoringul financiar este efectuat pentru a obţine o imagine pertinentă a situaţiei economico -
financiare a entităţilor cu capital de stat, reflectată în nivelul rentabilităţii, eficienţei şi riscului.
Totodată, rezultatele monitoringului financiar servesc drept sursă suplimentară de informare
pentru organul abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, autorităţile
administraţiei publice centrale ce exercită funcţii de fondator/ acţionar majoritar în procesul
selectării deciziei optime de administrare a entităţilor cu capital de stat în limita atribuţiilor legale,
inclusiv prin luarea deciziilor de restructurare sau, du pă caz, de atragere a investiţiilor private
prin privatizare, precum şi în procesul consolidării disciplinei financiare şi sporirii eficienţei
utilizării patrimoniului public.
Rezultatele monitoringului financiar se prezintă Agenţiei Proprietăţii Publice ş i Guvernului
Republicii Moldova, şi se plasează pe pagina web a Ministerului Finanţelor.
Totodată, rezultatele monitoringului financiar se prezintă ca material adiţional la proiectul legii
bugetare anuale şi la raportul privind executarea bugetului de stat .

TERMEN MEDIU

CBTM pentru anii 2017–2019 prevede restabilirea creșteri economice a economiei naționale după
temperarea ritmului de creștere a acesteia în 2015. Se preconizează o sporire a PIB în medie pe
această perioadă cu 3,3 la sută anual. Această creștere va genera o majorare a producției
industriale cu circa 4-5% și a producție agricole în medie cu 4% anual.

Rata medie anuală a inflației în următorii trei ani se va situa între 4,4-5%, ceea ce constituie o
revenire la ținta inflației, stabilită de BNM. Se prevede o depreciere ușoară a monedei naționale față
de dolarul american, de la 20 lei pentru un dolar în 2016 la 21,7 lei pentru un dolar în 2019.

În următorii trei ani vor fi înregistrate creșteri atât la exporturi, cât și la importuri, respectiv cu 9,3
la sută și 8,7 la sută anual, iar soldul negativ al balanței comerciale va spori de la $2,15 mlrd. 2017
până la $2,325 mlrd în 2019.

Se prevede o majorare a salariului mediu nominal cu circa 17,9 la sută, care va atinge 6250 lei în
2019. În ce privește piața muncii, modificări esențiale în următorii trei ani nu se așteaptă (pentru
informare: în primul trimestru al anului curent rata șomajului a fost de 6, 2%). Creșterea numărului
populației ocupate va constitui în 2017-2019 0,2% anual, iar productivitatea muncii va spori cu
3,7%.
Printre noutățile în politicile fiscale, ce se desprind din CBTM pentru 2017-2019, ministrul finanțelor a
menționat revizuirea mecanismului de impozitare a venitului sub formă de creștere de capital,
reexaminarea sistemul de reținere la sursă a impozitului pe venit pentru unele categorii de
contribuabili (pe veniturile obținute de la dare în arendă a imobililor, veniturile de la jocurile de noroc
și altele).
De asemenea urmează să fie revăzut sistemul de cheltuieli permise spre deducere în scopuri
fiscale, permisă aplicarea unei perioade de gestiune diferită de cea calendaristică pentru experți
și agenți economici, ce fac parte din grupuri internaționale.

Cotele de asigurări sociale vor fi menținute la nivel de 29 la sută, iar primele de asigurări obligatorii
de asistență medicală la nivel de 9 la sută.

Urmează să fie revizuit mecanismului de impozitare a bunurilor imobiliare pentru a asigura o

concordanță cu cele mai bune practici europene și internaționale, dar și pentru a spori acumulările
la bugetele locale.Se propune şi un mecanism nou de impozitare pentru deținătorii de patentă,
avantajos pentru ei.

CBTM pentru 2017-2019 prevede eficientizarea managementului fiscal prin promovarea reformei
instituționale a Serviciului fiscal de stat și simplificarea legislație vamale.

Forma nejuridică constă în instruirea contribuabililor în vederea exercitării

activităţii financiare, popularizarea legislaţiei financiare, petrecerea adunărilor în
cadrul organelor financiare sau fiscale. Forma nejuridică crează posibilitatea
realizării formelor juridice a acitivităţii financiare ale statului, prin care se
manifestă şi caracterul coercitiv a organelor puterii de stat în domeniul financiar. În
acitivitatea sa financiară, st adoptă acte financiare juridice – deciziile organelor de
stat, care sunt adoptate într-o formă stabilită şi au consecinţe juridice , ce ţin de
competenţa organelor financiare în cauză. Actele juridice financiare pot fi
clasificate: a) După particularitatea juridică -acte normative -acte individuale -acte
mixte b) După natura juridică -legi -acte subordonate legii c) După organele ce le
emit -acte emise de organul reprezentativ -acte emise de organele executive cu
competenţă generală -acte smise de organele executive de competenţă specială
Conceptele
Se consideră că, în prezent, finanţele publice joacă două roluri:În primul rând, ele reprezintă un
mijloc de acoperire a cheltuielilor cu funcţionarea sectorului public; În al doilea rând, finanţele
publice sunt un mijloc de intervenţie a statului în viața economică şi socială. Raportând cele
enunțate mai sus la situația Republcii Moldova, putem afirma faptul că sub aspectul apartenenței
la concepțiile istorice asupra finanțelor publice, statul nostru se poziționează intermediar între
neoliberalism și neokeynesism. Aceasta se explică prin faptul că suntem în prezența unei
stimulări a ofertei și a unor intervenții ale statului în vederea stabilirii cadrului juridic al
concurenței, care reprezintă baza funcționării armonioase a mecanismului prețurilor și a
împiedicării monopolurilor, pe de o parte , și în prezența unei intervenții a statului în economia
prin metoda stimulării cererii globale, pe de altă parte.

Formulati adoptarea bugetului local de nivelul unu.

Procedura de elaborare a bugetului local este una relativ complexa,intrucat proiectul de buget la nivel
local trebuie sa tina seama de o serie de indicatori care provin inclusiv de la nivelul central,politicile
fiscale si bugetare la nivel national si local s.a.

Elaborarea proiectului de buget la nivel local ,cuprinde urmatoarele faze:-Informarea autoritatilor

administr.publice locale-Elaborarea variantei preliminare a proiectului de buget,se face de ordonatorii
principali de credite,pana la data de 1 iulie a fiecarui an.

-Definitivarea transferurilor de fonduri publice destinate bugetului local,este absolut necesara pentru
definitivarea proiectului de buget ce urmeaza a fi supus aprobarii legislativului local.Aceasta presupune
repartizarea sumelor aflate la dispozitia consiliilor rationale pentru echilibrarea bugetelor locale.

-Definitivarea proiectelor de buget se face de catre ordonatorii principali de credite,pe baza tuturor
informatiilor si indicatorilor obtinuti in fazele anterioare,in termen de 15 zile de la publicarea legii
bugetului de stat.Acest proiect de buget local se aduce la cunostinta publica fie prin afisare la sediul
unitatii administratii teritoriale,fie prin publicare in presa locala,in scopul de-a permite locuitorilor din
respective unitate adm.teritoriala sa-si exercite dreptul de-a contesta prevederile proiectului de buget,in
termen de 15 zile de la aducerea la cunostinta publica.

BASS

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuţii de asigurări sociale, transferuri din
bugetul de stat şi din alte venituri (din dobînzi, din majorări de întîrziere) prevăzute de lege. heltuielile
bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul
public, cheltuielile aferente organizării şi funcţionării sistemului public, finanţării unor investiţii proprii,
alte cheltuieli prevăzute de lege. Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual
pînă la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă. Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea
prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public,
aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Fondul de rezervă nu se reportează la
veniturile şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat şi reprezintă depăşirea veniturilor asupra
cheltuielilor acestui buget.
Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate la procurarea valorilor
mobiliare şi/sau pot fi păstrate pe conturi bancare depozitare conform regulamentului aprobat de
Guvern. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile
bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi, după epuizarea disponibilităţilor, din fondul
de rezervă. Pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului
de rezervă, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la
bugetul de stat.

În sistemul public, contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale, pe teritoriul Republicii Moldova, se

plătesc în lei. Contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale stabilite în moneda altor ţări se plătesc, pe
teritoriul Republicii Moldova, în lei, la cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei din ziua plăţii.

Formulati structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2005:

Nivelul si structura cheltuielilor publice sint stabilite in functie de nevoile publice care urmeaza
conform prioritatilor acestora,si ierarhizarii lor pe anumite criterii,sa fie realizat in perioada
considerate(anul financiar,anul bugetar).

Cheltuielile publice reflecta cererea de resurse,dar volumul veniturilor posibile de realizat

reflecta oferta de resurse.

Introducerea cheltuielilor publice in buget presupune diferite etape:

-Identificarea nevoilor;

-Stabilirea importantei nevoilor si ierarhizarea lor;

-Urgenta rezolvarii acestor cheltuieli;

-Eficacitatea cheltuielilor;

-Eforturi si efecte.

platile in numerar facute de PJ conform legislatiei:

Platile in numerar sunt acelea in care se intrbuinteaza semnul monetar sau de hirtie sau de
metal si constau in compensarea drepturilor si obligatiilor de plata reciproca.Din analiza
efectuarii platilor in numerar de catre PJ si anume la circulatia platilor in numerar exista
restictii.

Conform Legii cu privire la antrprenoriat si intreprinderi presupune ca faţă de întreprinderi şi

organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează
decontări în numerar în sumă ce depăşeşte 1000 de lei pentru fiecare tranzacţie.De asemenea
pina la 10 mii lunar la plata impozitelor si taxelor.

In vederea combaterii evaziunii fiscale la exfectuarea decontarilor in numerar precum si

indeplinirii de catre agentii economici a prevederilor legale privind protectia
consumatorilor,Guvernul prin Hotarirea nr.447 din 28.04.98 a hotarit de a obliga
intreprinderile,organizatiile,intitutiile,filialele acestora indiferent de forma de proprietate si
organizatorico-juridica care desfasoara activitatea de intreprinzator si presteaza servicii in
numerar sa utilizeze masini de casa si control cu memorie fiscala.

Se permite comercializarea fara utilizarea masinilor de casa:

-fermierilor,PF si bisericilor.

De asemenea:

-activitatii posesorilor de patent de intreprinzatori;

-servicii medicale;

-comercializarea obiectelor de cult in lacasurile religoase;

-testerea serviciilor de avocat.

Obligaţiunile utilizatorilor

- Utilizatorii sînt obligaţi:

a) să-şi doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse în Registrul unic al maşinilor de casă
şi control

b) să înregistreze/reînregistreze (să pună în evidenţă) MCC, în modul stabilit, la organul fiscal

şi să primească Registrul MCC şi Registrul asistenţă tehnică, care se restituie după legalizare,
precum şi Cartela de înregistrare a MCC perfectată în modul stabilit;

c) să ţină pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul
MCC) şi să-l legalizeze (consemneze) la organul fiscal în care este înregistrată (reînregistrată)
MCC.

e) să utilizeze MCC în stare bună de funcţionare, care să fie sigilate de către organul fiscal în
modul stabilit.

h) să afişeze la vedere anunţuri despre obligativitatea prezenţei bonurilor de casă la

examinarea reclamaţiilor consumatorilor şi cererea de a prelua şi păstra bonurile de casă. În
cazul în care la tranzacţia comercială se anexează şi alte documente probatoare, anunţurile vor
face referire la acestea;

i) să exploateze maşinile de casă şi control conform Regulamentului cu privire la modul de

exploatare a maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală;

j) să asigure păstrarea documentaţiei de exploatare pe toată perioada de exploatare a MCC, iar

a rapoartelor de închidere zilnică (lipite în Registrul MCC) şi a benzilor de control - nu mai puţin
de 5 ani de la momentul emiterii acestora;

l) să ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcţii de control, în limitele competenţelor

acestora, acces liber la MCC, la informaţia şi documentaţia de exploatare a lor.

Obligaţiunile consumatorilor

Consumatorul se obligă să prezinte, la examinarea reclamaţiei depuse de el, precum şi la

cererea organelor de control în cadrul controalelor efectuate de acestea, bonul de casă
(echivalentul lui) înmînat la tranzacţia comercială respectivă.
Stingerea obligaţiilor fiscale prin plată:
Stingerea obligaţiilor fiscale are loc, de regulă, prin această modalitate, contribuabilii executându-şi de
bunăvoie obligaţia impusă în mod unilateral de către stat. Plata sumelor cuvenite bugetului de stat se
poate realiza, în funcţie de caracteristicile veniturilor bugetare, potrivit prevederilor legale care le
instituie, în una din următoarele modalităţi: prin plată directă, prin reţinere la sursă, prin aplicare şi
anulare de timbre fiscale mobile.
Compensarea:
Aceasta modalitate de stingere a obligatiei bugetare intervine in situatia in care un contribuabil a platit
bugetului general consolidat o suma nedatorata sau a platit mai mult decat datora. Sumele astfel platite se
vor compensa cu alte obligatii fiscale ale contribuabilului, restante sau viitoare.
Compensarea este alternativa cu restituirea acestor sume.
Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori
rambursarea sumelor cuvenite acestuia.
Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de cate ori constata existenta unor creante
reciproce.
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare:
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare se efectueaza prin acte cu caracter general sau individual,
adoptate conform legislatiei.
Data a stingerii obligatiei fiscale prin anulare este considerata data indicata în actul de anulare sau data
întrarii în vigoare a actului legislativ privind anularea obligatiei fiscale.Înscrierile în conturile personale
privind stingerea obligatiilor fiscale prin anulare se efectueaza în temeiul documentelor fiscale interne,
elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, precum si tinînd cont de lamuririle date organelor
fiscale privind particularitatile executarii pentru fiecare act legislativ privind anularea obligatiei fiscale.
Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie:
Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza în urma survenirii termenelor de prescriptie
pentru determinarea obligatiei fiscale sau stingerea ei prin executare silita.Data a stingerii obligatiei
fiscale prin prescriptie este considerata prima zi dupa data în care a expirat termenul de
prescriptie.Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin prescriptie se
efectueaza în temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în
scopul reflectarii în sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei scrise a conducerii
organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, în functie
de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.În cazul serviciului de colectare a
impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza în baza deciziei
adoptate de catre consiliul local.
Stingerea obligatiei fiscale prin scadere
Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu atributii de
administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.Înscrierile în conturile personale privind
stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza în temeiul documentelor de uz intern, elaborate de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul reflectarii în sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de
Stat a deciziei conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice si Coruptiei, în functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.În cazul
serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin scadere se
efectueaza în baza deciziei adoptate de catre consiliul local.
Stingerea obligatiei fiscale prin scadere:
Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu atributii de
administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.Înscrierile în conturile personale privind
stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza în temeiul documentelor de uz intern, elaborate de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul reflectarii în sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de
Stat a deciziei conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice si Coruptiei, în functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.În cazul
serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin scadere se
efectueaza în baza deciziei adoptate de catre consiliul
.Elaborati planul unui imprumut extern.
Creditul extern este creditu acordat de catre stat ,banci sau personae fizice sau juridice unor tari, banci
sau persoanelor fizice sau juridice.
 Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state;
 Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state;
 Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.
Un rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii
Revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele externe trebuie in mare
masura sa fie destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt dotate cu resurse
economice interne. Din punct de vedere social credetele externe in primul rind trebuie sa postul tranzitiei
pentru o perioada in care va fi mai usor de suportat rambursarea resurselor contractante anterior.

Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.

Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii privindfinantele publice
locale conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar si bugetele unitatilor administrative-
teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de altul precum si de bugetul de stat. Autoritatile
publice locale dispun de baza fiscal proprie (distinct de cea a statului) constituite din impozite cuantumul
caror este stabilit in legea cu privire la finantele publice locale.Baza fiscal a autoritatilor publice locale va
fi proportional competentei lor proprie prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si afinanciare necesare
lte acte legislative. Autoritatile publice locale dispun si de alte surse financiare cum ar fi : taxe locale,
venituri si bunurile unitatilor administrative teritoriale si cele prevazute din prestari servicii. Veniturile
nefiscale nu se include la calcularea transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de disribuire a
resursurilor financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modificari a legislatiei
referitoare la functionarea sistemului finantelor publice localevor fi coordinate in mod obligatoriu cu
structurile representative ale autoritatilor publice locale. Este interzisa orice delegare de competentefara
alocarea de surse financiare, necesare pentru a acoperi constiturea realizarii competentei respective.

Dezvoltati aspectul legal referitor la instrumentele generatoare de imprumut intern si

extern:
Imprumutul de stat in calitate de act juridic, reprezinta o conventie incheiata intre PF si PJ, avind calitate
de creditor de stat- debitor, prin care o parte se obliga sa puna la dispozitia celeilalte parti o suma de bani
cu titlu de imprumut,iar cealalta se oblige sa respecte conditiile Conventiei,platind pentru utilizarea
creditului o anumita suma de bani.
MF utilizeaza instumente generatoare a imprumuturilor de stat reglementate de legislatia RM,inclusive
valorile mobiliare de stat,emise pentru plasarea pe piata interna.
Intern:
-HVS(hirtii de valloare de stat);
-imprumuturile de la BNM si alte institutii financiare din RM;
-alte insturmente generatoare de datorie de stat interna.
Extern:
-HVS,reprezentind un contract de imprumut cu valoare exprimata in orice moneda legala cu exceptia celei
nationale;
-imprumuturile de la Guvernele acestor state,de la agentii Guvernelor altor state;
-imprumuturile de la institutiile financiare straine,organizatiile internationale financiare;
-alte imprumuturi bi- sau multilaterale.

Articolul 20. Plăţi şi transferuri între rezidenţi şi nerezidenţi pe teritoriul Republicii Moldova LEGE Nr.
62 din 21.03.2008 privind reglementarea valutară

(1) Pe teritoriul Republicii Moldova plăţile şi transferurile dintre rezidenţi şi nerezidenţi se efectuează
în monedă naţională, de asemenea, în valută străină, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2).

(2) Nu se permite efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a plăţilor şi transferurilor în valută

străină între rezidenţi şi nerezidenţi în cazul:

a) comercializării mărfurilor şi/sau prestării serviciilor în magazine, restaurante, hoteluri, staţii de

alimentare, alte unităţi similare de comercializare a mărfurilor şi/sau de prestare a serviciilor care
activează pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia unităţilor care activează pe mijloace de transport
aflate în trafic internaţional, precum şi a magazinelor duty-free amplasate în aeroporturi internaţionale,
la bordul aeronavelor antrenate în curse internaţionale sau la punctele internaţionale de trecere a
frontierei de stat;

b) prestării de către persoanele juridice rezidente a serviciilor comunale şi necomunale pentru fondul
locativ şi pentru alte încăperi;

c) comercializării documentelor de transport de către reprezentanţele întreprinderilor de transport

nerezidente;

d) achitării de către angajatorii rezidenţi în favoarea salariaţilor nerezidenţi a salariilor şi a altor

retribuţii ce ţin de activitatea de muncă a acestora pe teritoriul Republicii Moldova;

e) dacă alte acte legislative ale Republicii Moldova nu permit efectuarea operaţiunilor în valută străină
între rezidenţi şi nerezidenţi pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 21. Plăţi şi transferuri în valută străină între rezidenţi pe teritoriul Republicii Moldova

(1) Pe teritoriul Republicii Moldova plăţile şi transferurile între rezidenţi se efectuează în monedă
naţională. Cazurile în care plăţile şi transferurile între rezidenţi pe teritoriul Republicii Moldova pot fi
efectuate şi în valută străină sînt prevăzute la alin.(2).

(2) Se admite efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a plăţilor şi transferurilor în valută străină
între rezidenţi în cazul:

a) operaţiunilor în care una din părţi este o bancă licenţiată – pentru operaţiunile în valută străină
care se efectuează în cadrul activităţilor financiare desfăşurate conform licenţei Băncii Naţionale a
Moldovei, inclusiv pentru operaţiunile ce ţin de acordarea creditelor în valută străină în favoarea
rezidenţilor în cazurile stabilite la art.22 alin.(2);

a1) operaţiunilor la care una dintre părţi este persoană juridică ce exercită activitate de asigurare,
leasing, microfinanţare – pentru operaţiunile ce ţin nemijlocit de serviciile acordate în cadrul activităţii ei
de asigurare, leasing, microfinanţare, cu excepţia operaţiunilor de acordare a împrumuturilor în valută
străină;

a2) operaţiunilor în care una dintre părţi este un prestator de servicii de plată nebancar rezident –
pentru operaţiunile în valută străină care se efectuează în cadrul activităţilor de pe piaţa financiară
desfăşurate conform Legii nr. 114 din 18 mai 2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică;

b) plăţilor şi transferurilor în valută străină între comitenţi/mandanţi şi comisionari/mandatari, în

baza contractelor de comision/de mandat, în scopul efectuării decontărilor care decurg din operaţiuni
valutare la care participă un nerezident, precum şi între comisionari/mandatari rezidenţi în cadrul
efectuării decontărilor care decurg din operaţiunile menţionate încheiate în baza contractelor de
comision/de mandat;

c) operaţiunilor ce ţin de efectuarea, prin intermediul contului bancar/contului de plăţi în valută

străină al unei burse sau al unei organizaţii care administrează sisteme de clearing și de decontare din
Republica Moldova, a transferurilor în valută străină în cadrul decontărilor (inclusiv cu participarea
brokerilor/societăților de investiții) aferente operaţiunilor valutare la care participă un nerezident;

d) operaţiunilor între persoane fizice ce ţin de acordarea împrumuturilor în valută străină;

e) plăţilor pentru excedentul de bagaj, achitate de către pasageri în aeroporturile internaţionale în

favoarea rezidenţilor care activează în domeniul aviaţiei civile;

f) plăţilor pentru mărfurile comercializate/serviciile prestate, achitate de către pasageri în mijloace de

transport aflate în trafic internaţional;
 g) operaţiunilor de schimb valutar cu persoane fizice care se efectuează de către unităţile de schimb
valutar;

h) achitării cheltuielilor ce ţin de deplasare, efectuate de persoanele juridice în favoarea salariaţilor

lor detaşaţi în străinătate, prevăzute de legislaţia Republicii Moldova;

i) donării valutei străine şi a instrumentelor de plată exprimate în valută străină în scopuri filantropice
şi de sponsorizare, precum şi în cazul donării valorilor menţionate între persoane fizice, în conformitate
cu legislaţia Republicii Moldova;

j) moştenirii/legatului sau în cazurile succesiunii de drept prevăzute de legislaţia Republicii Moldova;

k) cumpărării, vînzării şi schimbului între persoane fizice al valutei străine sub formă de bancnote şi
monede metalice în scop numismatic;

l) emiterii/eliberării documentelor executorii în conformitate cu prevederile legislaţiei Republicii

Moldova;

m) distribuirii în favoarea beneficiarilor a ajutorului umanitar primit de la nerezidenţi în valută străină;

m1) distribuirii în favoarea beneficiarilor a mijloacelor băneşti primite de la nerezidenţi în valută

străină în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică/de finanţare străină pentru Republica Moldova;

n) dacă alte acte legislative ale Republicii Moldova prevăd, în mod expres, posibilitatea efectuării
operaţiunilor în valută străină.

Articolul 22. Creditarea în valută străină între rezidenţi

(1) Acordarea pe teritoriul Republicii Moldova a împrumuturilor/creditelor în valută străină de către

rezidenţi în favoarea altor rezidenţi se permite băncilor licenţiate şi persoanelor fizice rezidente,
conform prevederilor prezentului articol, precum şi Ministerului Finanţelor, conform prevederilor Legii
nr. 419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi
recreditarea de sta.

(2) Băncile licenţiate au dreptul de a acorda credite în valută străină în favoarea rezidenţilor în scopul
efectuării plăţilor şi transferurilor în favoarea nerezidenţilor; rambursării altor credite obţinute de la
băncile licenţiate în scopul efectuării plăţilor şi transferurilor în favoarea nerezidenţilor; în scopurile
prevăzute în acordurile de creditare încheiate între Guvernul Republicii Moldova şi nerezidenţi, între
băncile licenţiate şi organizaţiile financiare internaţionale; în favoarea persoanelor juridice rezidente
care efectuează export de mărfuri (inclusiv obiecte de leasing) şi servicii contra mijloace băneşti în valută
străină; în favoarea persoanelor juridice care exercită activitate de asigurare, leasing, microfinanţare,
precum şi în favoarea băncilor licenţiate în scopul desfăşurării activităţilor financiare ale acestora.

Băncile licenţiate nu au dreptul să acorde rezidenţilor (altora decît băncile licenţiate) credite în valută
străină în numerar.

Condiţiile acordării creditelor în valută străină de către băncile licenţiate se stabilesc de Banca
Naţională a Moldovei.

(3) Persoana fizică rezidentă are dreptul de a acorda împrumuturi în valută străină unei alte persoane
fizice reside

Obligația fiscală reprezintă obligația contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă,
majorare de întârziere (penalitate) și/sau amendă. Aceasta, apare în momentul apariției circumstanțelor
stabilite de legislația fiscală , ce prevăd stingerea ei. Stingerea obligației fiscale poate fi realizată prin
diverse modalități:

Înlesniri fiscal
 facilităţile (înlesnirile) fiscale – elemente de care se ţine seama la estimarea obiectului
impozabil, la determinarea cuantumului impozitului sau taxei, precum şi la încasarea acestuia,
sub formă de:
- scutire parţială sau totală de impozit sau taxă;
- scutire parţială sau totală de plata impozitelor sau taxelor;
- cote reduse ale impozitelor sau taxelor;
- reducerea obiectului impozabil;
- amînări ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor;
- eşalonări ale obligaţiei fiscale.
Scutirile specificate la articolele 33- Scutiri personale, 34- Scutiri acordate soţiei (soţului)
şi 35 Scutiri pentru persoanele întreţinute şi cota zero la aplicarea TVA nu se consideră facilităţi
(înlesniri) fiscale.
Înlesniri la plata accizelor
(1) Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau
consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în
vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de
euro, accizul se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă
menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.
(2) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri supuse accizelor:
a) definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern;
b) destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de
către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte.
Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi a proiectelor de asistenţă
tehnică se stabileşte de Guvern.
(21) În baza principiului reciprocităţii, accizele nu se achită la introducerea şi/sau livrarea
pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei oficiale de către
misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova,
Scutirea de impozit
(1) De impozitul pe bunurile imobiliare sînt scutiţi:
a) autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;
b) societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile create pentru realizarea
scopurilor statutare ale acestor societăţi;
c) întreprinderile penitenciarelor;
d) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al
Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;
e) obiectivele de protecţie civilă;
f) organizaţiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;
g) misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, precum şi
reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, în baza
principiului reciprocităţii, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova
este parte;
h) persoanele de vîrstă pensionară, persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate,
persoanele cu dizabilităţi din copilărie, persoanele cu dizabilităţi medii (participanţi la acţiunile
de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi
la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E.
Cernobîl), precum şi persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate);
i) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi
independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;
j) familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost
întreţinute de aceştia;
k) familiile care au copii cu dizabilităţi în vîrstă de pînă la 18 ani şi membrii familiilor care
au la întreţinere şi îngrijire permanentă persoane cu dizabilităţi;
l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările
de lichidare a consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute
de acestea;
m) instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondurile asigurării obligatorii de
asistenţă medicală;
 n) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale;
o) Banca Naţională a Moldovei;
p) proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada
rechiziţiei, conform legislaţiei;
r) persoanele fizice deţinătoare de case de locuit sau alte încăperi de locuit (folosite ca
locuinţă de bază) în locaţiune ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea
publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
s) organizaţiile necomerciale care corespund cerinţelor art.52, în cadrul cărora
funcţionează instituţiile de asistenţă socială.
De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt) sînt scutiţi proprietarii şi
beneficiarii ale căror terenuri şi loturi de pămînt:
a) sînt ocupate de rezervaţii, parcuri dendrologice şi naţionale, grădini botanice;
b) sînt destinate fondului silvic, în cazul în care nu sînt antrenate în activitatea de
întreprinzător, cu excepţia întreprinderilor silvice la efectuarea tăierilor de reconstrucţie
ecologică, a celor de conservare şi a celor secundare, la efectuarea amenajamentului silvic, a
lucrărilor de cercetare şi de proiectare pentru necesităţile gospodăriei silvice, de lichidare a
efectelor calamităţilor naturale, precum şi la efectuarea altor lucrări silvice legate de îngrijirea
pădurilor;
b1) sînt destinate fondului apelor în cazul în care nu sînt antrenate în activitatea de
întreprinzător;
c) sînt folosite de organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice cu profil agricol
şi silvic în scopuri ştiinţifice şi instructive;
d) sînt ocupate de plantaţii multianuale pînă la intrarea pe rod;
e) sînt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de cinematografie, de învăţămînt, de
ocrotire a sănătăţii; de complexele sportive şi de agrement (cu excepţia celor ocupate de
instituţiile balneare), precum şi de monumentele naturii, istoriei şi culturii, a căror finanţare se
face de la bugetul de stat sau din contul mijloacelor sindicatelor;
f) sînt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor fluviale şi
pistelor de decolare;
g) sînt atribuite zonelor frontierei de stat;
h) sînt de uz public în localităţi;
i) sînt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii fiind recunoscute distruse,
dar ulterior restabilite – pe o perioadă de 5 ani;
j) sînt supuse poluării chimice, radioactive şi de altă natură dacă Guvernul a stabilit
restricţii privind practicarea agriculturii pe aceste terenuri.
Scutirea de taxe locale şi înlesnirile acordate de autoritatea administraţiei publice locale
Autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările
corespunzătoare în bugetul unităţii administrativ-teritoriale, poate:
a) să acorde subiecţilor impunerii scutiri în plus la cele enumerate la art.295;
b) să acorde amînări la plata taxelor locale pe anul fiscal respectiv;
c) să prevadă înlesniri la plata taxelor locale pentru categoriile social-vulnerabile ale
populaţiei.
Înlesniri
Se scutesc de taxă întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar.
Se scutesc de taxă întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar şi întreprinderile ce
reprezintă o valoare ştiinţifică, culturală şi educaţională deosebită, a căror listă se aprobă de
Guvern.

Condițiile de acordare a crditului extern- cazuri

De credite externe, antrenate în cadrul acordurilor interguvernamentale, acordate de instituţiile

financiare internaţionale şi băncile străine Guvernului Republicii Moldova (în continuare - credite
externe), beneficiază în formă de marfă sau investiţii persoanele juridice din Republica Moldova,
indiferent de forma de proprietate (în continuare - Debitor), prin decizia Guvernului Republicii
Moldova la propunerea Consiliului valutar-creditar, după efectuarea procedurii de ratificare de către
Parlament a acordurilor internaţionale, care implică angajamente financiare din parte Republicii
Moldova, conform legislaţiei în vigoare şi în limitele plafonului datoriei externe, aprobat de către
Parlamentul Republicii Moldova.

2. Creditele externe se acordă prin intermediul Ministerului Finanţelor şi băncilor autorizate cu

deservirea creditului extern concret (În continuare - Banca), conform condiţiilor stipulate în
acordurile interstatale, interguvernamentale şi interbancare. Decizia în vederea autorizării Băncii se
coordonează cu Guvernul Republicii Moldova.

Plata pentru utilizarea creditului de către Debitor se constituie din dobînda la creditul extern concret,
plăţile iniţiale şi obligatorii, incluzînd comisioanele şi taxele de asigurare, plata conform
obligaţiilor şi alte plăţi potrivit contractului de credit, precum şi marja Băncii pentru deservirea acestui
credit.

Criteriile de selectare a proiectelor investiţionale pentru finanţarea lor din contul creditelor externe
sînt:

a) recuperarea valutară a proiectelor (cu excepţia creditelor atrase pentru soluţionarea problemelor
sociale şi ecologice acute);

b) posibilitatea Debitorului de achitare în mod de sine stătător a sumei de credite solicitate şi de

îndeplinire a obligaţiunilor în conformitate cu condiţiile acordului de credit;

c) importanţa socială privind realizarea proiectului.

9. În baza actelor prezentate de Debitor, Ministerul Economiei (Departamentul Relaţii

Economice Externe) pregăteşte obiecţiile referitor la proiecte în conformitate cu eficienţa lor
economică, precum şi direcţiile prioritare de dezvoltare a ramurilor şi restructurării economiei
republicii, transmiţînd Ministerului Finanţelor şi Băncii Naţionale a Moldovei proiectul cu obiecţiile
corespunzătoare pentru examinarea lor ulterioară.

10. Ministerul Finanţelor, de comun acord cu Banca Naţională a Moldovei, efectuează analiza
argumentării financiare a proiectului, posibilităţile Debitorului (sponsorilor sau garanţilor, dacă
aceştea există) de a achita de sine stătător resursele creditare cerute, în conformitate cu condiţiile
acordului de credit.

În baza analizei proiectului Ministerul Finanţelor pregăteşte şi prezintă avizul Ministerului Economiei
(Departamentul Relaţii Economice Externe).

11. Ministerul Economiei (Departamentul Relaţii Economice Externe) efectuează analiza

multilaterală a tuturor aspectelor proiectului tehnico-economic, financiar, organizaţional conform
criteriilor de selectare a proiectelor investiţionale stabilite (punctul 8) şi prezintă obiecţiile la proiect
Comisiei guvernamentale pentru reglementarea comerţului exterior, investiţiilor străine, asistenţei
tehnice şi ajutorului umanitar.

Controlul valorificării condiţionate şi în termen a creditelor externe de către Debitor, monitoringul

proiectului îl efectuează Ministerul Economiei (Departamentul Relaţii Economice Externe) şi
Ministerul Finanţelor.

31. Sarcinile principale pentru controlul realizării proiectului sînt:

asigurarea atingerii scopurilor de realizare a proiectului finanţat, acceptate la aprobarea lui;

asigurarea folosirii condiţionate a surselor creditare pentru plata contractelor încheiate în baza
tenderului pentru procurări în cadrul proiectului;

determinarea în termen a cauzelor de reţinere, ce apar pe parcursul realizării proiectului finanţat;

 contribuirea la realizarea cu succes a proiectului şi îndeplinirea obligaţiunilor creditare de către
Debitor.

Pentru efectuarea controlului Debitorul este obligat să prezinte Ministerului Economiei (Departamentul
Relaţii Economice Externe) şi Ministerului Finanţelor dări de seamă trimestriale cu privire la
realizarea proiectului, valorificarea creditelor, precum şi comercializarea mărfurilor conform
procedurii menţionate în prezentul Regulament.

34. În etapa finală de realizare a proiectului, după expirarea termenelor de acordare a surselor
creditare şi darea în exploatare a obiectului, Debitorul în termen de 2 luni prezintă darea de seamă
privind finalizarea proiectului. Darea de seamă trebuie să conţină evaluarea recuperării surselor
financiare (în valută naţională şi străină) investite, date precizate vizînd cheltuielile de realizare şi
exploatare a proiectului, efectul economic anticipat. În caz de necesitate pot fi angajate firme
specializate de audit, remunerarea cărora se efectuează din contul Debitorului.

Republica Moldova și Uniunea Europeană au semnat astăzi, la Bruxelles, pachetul

de documente privind acordarea asistenței macrofinanciare de 100 milioane de euro
țării noastre. 40 de milioane de euro sunt acordate sub formă de grant, iar 60 de
milioane de euro sunt împrumut. Documentul a fost semnat de Comisarul european
pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici,
ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei,
Sergiu Cioclea, în prezența Prim-ministrului Pavel Filip.

Auditul public extern

Procedura de efectuare a auditului

audit public extern – activitate de audit independentă efectuată de Curtea de Conturi în sectorul public
în conformitate cu standardele proprii de audit, adoptate pe baza standardelor internaţionale de audit
(INTOSAI);

audit – funcţie de control şi de revizie financiară a unei entităţi, prin care persoane competente
colectează şi evaluează probe pentru a-şi forma o opinie, sub toate aspectele semnificative, asupra
gradului de concordanţă dintre cele observate şi anumite criterii prestabilite;

Rapoartele financiare anuale ale Curţii de Conturi se supun auditului extern, efectuat, în conformitate cu
standardele internaţionale de audit, de către o organizaţie de audit extern, independentă, cu renume şi
experienţă în domeniu, selectată de Parlament pe bază de concurs.

(1) Auditul public extern se efectuează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, cu actele
interne, cu standardele proprii de audit, adoptate pe baza standardelor internaţionale de audit
(INTOSAI).

(2) Auditul public extern se exercită în trei etape:

a) etapa de planificare, care prevede organizarea acţiunilor de audit într-un domeniu bine determinat
şi în modul cît mai raţional şi oportun, în conformitate cu actele interne;

b) etapa aplicării procedurilor de audit, care reprezintă activitatea nemijlocită de efectuare a auditului
prin evaluarea rezultatelor procedurilor de audit aplicate şi cumularea probelor de audit necesare
exprimării opiniei de audit sau întocmirii raportului de audit;

c) etapa de raportare – etapa finală a efectuării auditului public, care are ca scop formularea în scris a
unor concluzii asupra situaţiilor financiare ale entităţii auditate. În funcţie de tip, auditul public se
finalizează cu întocmirea unui raport de audit, în conformitate cu standardele de audit.

În exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi auditează următoarele domenii:

 a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală,
inclusiv:

- formarea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur public;

- formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele

interne şi externe;

- utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi finanţelor alocate de donatorii externi pentru
realizarea programelor la care participă Republica Moldova;

- utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi altor forme de asistenţă financiară
din partea statului;

b) executarea tratatelor interguvernamentale în domeniul economico-financiar;

c) administrarea şi gestionarea patrimoniului public;

d) procesul de privatizare a patrimoniului statului şi de asigurare a activităţii de postprivatizare;

e) administrarea şi utilizarea resurselor naturale;

f) utilizarea resurselor creditare şi valutare ale statului;

g) ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară;

h) activitatea altor organe de control/audit financiar public, precum şi a sistemelor de control intern;

i) alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi.

(2) Curtea de Conturi poate să auditeze utilizarea resurselor alocate de Uniunea Europeană, de
partenerii de dezvoltare şi de alţi donatori ale căror resurse au fost incluse în bugetul de stat sau în
bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi auditează următoarele entităţi:

a) autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, alte autorităţi publice;

b) instituţiile şi organizaţiile finanţate din bugetul public naţional;

c) agenţii economici al căror capital social este de stat în întregime sau în al căror capital social cota
statului este mai mare de 50%;

d) alte entităţi, în conformitate cu legislaţia.

Curtea de Conturi efectuează anual, în mod obligatoriu, auditul rapoartelor Guvernului privind
executarea din exerciţiul bugetar expirat:

a) a bugetului de stat;

b) a bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

(3) Curtea de Conturi, la realizarea acţiunilor de audit, decide autonom asupra tipului de audit.

Proiectul politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2018, susținut de Guvern

Mărimea tranșelor de venit impozabile, mărimea scutirii personale, scutirii anuale personale majore,
precum și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute va fi majorată, prin ajustarea acestora la rata
inflației prognozată pentru anul 2018 – de 6%. Măsura are drept scop reducerea efectului inflației
asupra veniturilor populației și este inclusă în proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală și vamală
pentru anul 2018, aprobat de Guvern.

Proiectul conține propuneri de modificare, perfecționare și completare a unor acte legislative, ce rezultă
din obiectivele politicilor fiscale și vamale și politicii de administrare fiscală și vamală pentru anul 2018
din Conceptul de rescriere a Codului fiscal și Codului vamal.
Proiectul a fost consultat cu 15 autorități publice și cu 13 autorități de business. În cadrul consultărilor au
parvenit 347 de propuneri, iar peste jumătate dintre ele au fost luate în calcul la definitivarea acestuia, a
menționat ministrul.
Astfel, Codul fiscal se va completa anul viitor cu un nou articol ce va reglementa deducerea amortizării
mijloacelor fixe. Potrivit acestuia, mijloace fixe supuse amortizării fiscale vor fi considerate investițiile
efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune,
arendă, comodat, sublocațiune.
Totodată, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea va fi considerată proprietatea reflectată în
bilanțul contribuabilului în conformitate cu legislația şi folosită în activitatea de întreprinzător, a căror
valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai
mare de un an, iar valoarea ei depășește suma de 6000 lei.
Documentul mai prevede că agenții economici, la care ponderea venitului pentru anul precedent din
prestarea serviciilor de managament sau consultanță este mai mare de 70% pentru perioada fiscală
precedentă din totalul veniturilor, vor achita impozitul pe venit conform normelor general stabilite și nu
vor mai beneficia de regimul fiscal al agenților economici din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii.
Se mai propune majorarea, de la 3% la 5%, a impozitului pe venitul persoanelor fizice din livrarea
producției agricole. Scopul majorării constă în asigurarea echității fiscale față de cetățenii care realizează
alte venituri decât cele salariale, iar costul măsurii se preconizează a fi de 50 mil. lei.
Totodată, se mai prevede scutirea ajutorului material obținut de persoanele fizice din mijloacele
sindicale în mărimea unui salariu mediu lunar pe economie, aprobat de Guvern, cu expecția ajutorului
material în caz de deces sau boală.
Cât privește TVA, prin proiect se propune acordarea dreptului de restituire a sumei TVA pentru
exploatațiile de producție a laptelui, precum și stabilirea limitei de 12% la restituirea sumei
TVA aferente producție de pâine, produse de panificație și produse lactate. Aceasta este condiționată de
raționamentul economic prin care agentul economic de panificație, care achită 8% la bugetul de stat
pentru valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor de pâine și produse de
panificație și lapte, poate beneficia de restituirea TVA în limita diferenței dintre cota standard și cota
redusă a TVA de 20%-8%.
Proiectul susținut de Guvern mai prevede excluderea dreptului de trecere în cont a sumei TVA aferent
cheltuielilor efectuate până la momentul înregistrării la procurarea mijloacelor fixe cu destinație de
producție în agricultură, de crearea și întreținerea plantațiilor tinere, creșterea animalelor etc.
Agenții economici vor mai beneficia și de dreptul la deducerea sumei TVA în perioada fiscală în care a
fost recepționată factura fiscală, indiferent de perioada în care aceasta a fost eliberată, pentru evitarea
situațiilor în care agenții economici sunt obligați să depună Declarații fiscale privind TVA corectate, în
urma deducerii sumei TVA aferentă facturii fiscale recepționată cu întârziere.
Agenții economici care vor importa hârtii speciale pentru marcarea mărfurilor supuse accizelor destinare
importului vor fi scutiți de TVA.
O altă prevedere din proiectul politicii bugetar-fiscale și vamale ține de aplicarea cotei reduse a TVA de
8% pentru energia termică produsă din biocombustibil solid pentru instituțiile publice.
Factura fiscală electronică va fi obligatorie pentru agenții economici care efectuează livrări impozabile în
cadrul achizițiilor publice, în contextul identificării potențialilor utlizatori. Măsura are drept scop
diminuarea fenomenului evaziunii fiscale.

Inspecţia financiară este o instituţie subordonată Ministerului Finanţelor care are ca misiune protecţia
intereselor financiare publice ale statului prin exercitarea, conform principiilor transparenţei şi
legalităţii, a controlului financiar centralizat al Ministerului Finanţelor privind conformitatea cu legislaţia
 a operaţiunilor şi tranzacţiilor ce ţin de gestionarea resurselor bugetului public naţional şi patrimoniului
public şi respectarea de către agenţii economici, care livrează produse alimentare în adresa instituţiilor
publice şi către populaţie, a disciplinei formării preţurilor la mărfuri social importante.

Cadrul juridic al activităţii Inspecţiei financiare îl constituie Hotărîrea Guvernului privind organizarea
activităţii de inspectare financiară nr.1026 din 02.11.2010, Legea finanțelor publice și responsabilităților
bugetar-fiscale nr. 181 din 25.07.2014 , Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din
03.01.92, Codul de conduită a funcţionarului public nr.25-XVI din 22.02.2008, Ordinul Ministerului
Finanţelor cu privire la aprobarea Codului de conduită a angajaţilor cu funcţii de inspectare (control)
financiară din cadrul Inspecţiei financiare nr.132 din 01.11.2011.

Principiile de activitate
Inspecţia financiară îşi desfășoară activitatea pe principiile legalităţii, imparţialităţii, integrităţii,
confidenţialităţii, independenţei, loialităţii.

Funcţiile de bază
 inspectarea financiară a operaţiunilor şi a tranzacţiilor privind respectarea cadrului normativ în domeniul
bugetar şi economico-financiar;
 detectarea prejudiciilor/iregularităţilor la entităţile supuse inspectării (controlului) financiare.

Sfera de aplicare
 autorităţile publice centrale şi locale şi instituţiile subordonate şi/sau fondate de către acestea, pe
aspecte ce ţin de utilizarea resurselor finanţate sau contractate de la bugetul public naţional, a
granturilor şi a mijloacelor oferite de către donatorii interni şi externi, raportarea datoriei publice,
procedurile de achiziţie publică, precum şi gestionarea conformă a activelor şi pasivelor;
 întreprinderile de stat şi cele municipale, la societăţile comerciale în al căror capital social statul deţine o
cotă-parte, precum şi la persoanele afiliate, pe aspecte ce ţin de utilizarea patrimoniului public,
corectitudinea defalcărilor la buget şi achitarea dividendelor, disciplina preţurilor şi tarifelor
reglementate de stat;
 alte persoane fizice şi juridice, care utilizează mijloace financiare publice şi gestionează patrimoniu
public, pe aspecte ce ţin de corectitudinea efectuării operaţiunilor şi tranzacţiilor economice din
mijloace financiare publice şi pe aspecte ce ţin de respectarea cadrului normativ privind procedura de
utilizare a granturilor oferite de donatorii interni şi externi;
 agenţii economici, în domeniul corectitudinii formării preţurilor şi tarifelor reglementate de stat;
 la solicitarea organelor de drept, Inspecţia financiară verifică şi alte tematici, în limita competenţei.