Relația dintre extraversie și nevrotism

Bianca Mihovici
An 2 IF, grupa 4

Facultatea de Psihologie , Universitatea Titu Maiorescu București,

Metodologia Cercetării Psihologice

Îndrumător:
Lect. univ. dr. Alexandru Mihalcea

19 Iunie 2023
 2

Rezumat

Relația dintre extroversie și nevrotim este un subiect de mare interes în psihologie și

cercetarea personalității.
Extroversia și nevrotismul sunt două trăsături de personalitate distincte, care pot
influența atât modul în care o persoană interacționează cu lumea exterioară cât și modul în
care ea răspunde la stres și la evenimente emoționale.
Studiul de față și-a propus să identifice :
(a) relația dintre extraversie și nevrotism la nivelul populației românești
(b) diferențele în ceea ce privește nivelul de extraversie și de nevrotism între femei si
barbati.
Pentru cercetare am folosit metoda chestionarului utilizând scalele de măsurare ale
extraversiei și nevrotismului conform modelului de personalitate NEO-PIR
Rezultatele obținute în urma cercetării arată că există o corelație negativă între cele
două trăsături de personalitate.
Cu alte cuvinte, persoanele care sunt mai extroverte tind să aibă niveluri mai scăzute
de nevrotism, iar persoanele cu un nivel mai ridicat de nevrotism tind să fie mai introverte.
Acest lucru se întâmplă indiferent de genul persoanei.
 3

1. Definirea conceptelor

1.1 Extraversia
Reprezintă unul dintre elementele modelului Big Five al personalității și este
caracterizată prin orientarea intereselor și energiilor persoanei către lumea exterioară și către
lucruri, și nu către lumea interioara a experienței subiective. Extraversia este o trasatura larga
de personalitate și există pe un continuum de atitudini si comportamente. Extroverții sunt
relativi mai expansivi, gregari, sociabili și expresivi in mod deschis (VandenBos, 2020).
Conform inventarului de personalitate NEO-PIR, extraversia se refera la tendința unei
persoane de a fi sociabilă, energică, extravertă și de a caută stimulare in interacțiunea cu
lumea exterioara. Persoanele cu scor ridicat la extraversie tind sa fie vorbărețe, sociabile și
pline de energie. Ele se simt confortabil în compania altor oameni și pot căuta interacțiuni
sociale pentru a-și alimenta nivelul de energie. De asemenea, sunt adesea pline de viață,
optimiste și căutătoare de senzații noi (Fetvadjiev & Van De Vijver, 2015).
Pe de altă parte, persoanele cu un scor scăzut la extraversie sunt mai rezervate,
introvertite și preferă activitățile solitare sau interacțiunile cu un cerc restrâns de prieteni
apropiați. Ele pot avea o nevoie mai mică de stimulare socială și pot fi mai puțin vorbărețe
sau expresive în comparație cu persoanele extraverte (Fetvadjiev & Van De Vijver, 2015)
Modelul Big Five, la care face referire NEO-PIR, este unul dintre cele mai utilizate
modele de evaluare a personalității și încearcă să descrie trăsăturile de personalitate
fundamentale ale indivizilor. Extraversia reprezintă doar unul dintre acești factori, alături de
stabilitate emoțională, agreabilitate, conștiinciozitate și deschidere către experiență (Anitei et
al.,2016). Este important de menționat că extraversia nu se limitează doar la caracteristicile
sociale, ci poate influența și alte aspecte ale vieții unei persoane, cum ar fi nivelul de energie,
entuziasmul, riscul asumat și dorința de a ieși în evidență.
1.2 Nevrotismul
Reprezinta una dintre cele cinci dimensiuni ale modelului de personalitate Big Five și
este caracterizat printr-un nivel cronic de instabilitate emoțională și o tendință catre distresul
psihologic (VandenBos, 2020).
Conform modelului de personalitate NEO-PIR conceptul de nevrotism se referă la o
trăsătură de personalitate care măsoară nivelul general de instabilitate emoțională și
reactivitate emoțională a unei persoane. Nevrotismul se bazează pe premisa că oamenii pot
varia în mod semnificativ în ceea ce privește reacțiile emoționale și starea lor emoțională
(Fetvadjiev & Van De Vijver, 2015).
 4

Persoanele cu un scor ridicat la nevrotism sunt adesea descrise ca fiind emoțional

instabile, anxioase și vulnerabile la stres. Aceștea pot fi predispuse la experimentarea
frecventă de emoțiilor negative, cum ar fi anxietatea, depresia, iritabilitatea și furia. De
asemenea, pot fi mai susceptibile la tulburări emoționale, cum ar fi tulburarea de anxietate
sau tulburarea depresivă. (Jylhä & Isometsä, 2006)
Pe de altă parte, persoanele cu un scor scăzut la nevrotism sunt considerate mai
emoțional stabile și rezistente la stres. Aceștia tind să aibă o stăpânire mai bună a emoțiilor,
să se simtă mai puțin copleșiți de evenimentele negative și să se recupereze mai repede după
experiențele neplăcute. (Jylhä & Isometsä, 2006)
Este important să menționăm că scorul unei persoane în nevrotism nu definește întreaga
personalitate și nu trebuie să fie utilizat pentru a judeca sau eticheta o persoană.
Modelul NEO-PIR este utilizat în cercetarea și evaluarea personalității și oferă
informații detaliate despre profilul de personalitate al unei persoane, inclusiv punctele lor
puternice și vulnerabilitățile potențiale.
Instrumentul constă dintr-un set de întrebări la care participanții trebuie să răspundă pentru a
se evalua pe fiecare dintre dimensiunile menționate mai sus. Scorurile obținute pot fi
interpretate în contextul populației de referință și pot oferi o perspectivă asupra trăsăturilor
predominante ale unei persoane (Fetvadjiev & Van De Vijver, 2015).
Studiile existente asupra relației dintre extroversie și nevrotism au evidențiat câteva
constatări importante:
Corelații negative: în general, s-a observat o corelație negativă între extroversie și nevrotism.
Acest lucru înseamnă că oamenii cu un nivel ridicat de extroversie tind să aibă un nivel
scăzut de nevrotism și viceversa. Cu alte cuvinte, persoanele extrovertite sunt mai puțin
susceptibile la tulburările emoționale și la reacțiile intense la stres (Anitei et al.,2016)
Impactul mediului social: Extroversia și nevrotismul pot fi influențate și de factori de mediu,
cum ar fi experiențele sociale. De exemplu, un mediu de sprijin social poate atenua efectele
negative ale nevrotismului și poate promova dezvoltarea trăsăturilor extrovertite. În același
timp, experiențele sociale negative sau traumele pot exacerba trăsăturile nevrotice (Yu &
Jinsheng, 2022)
Stabilitatea trăsăturilor: Atât extroversia, cât și nevrotismul au o anumită stabilitate în timp,
ceea ce înseamnă că trăsăturile de personalitate ale unei persoane au tendința de a rămâne
relativ constante pe parcursul vieții. Cu toate acestea, există și evidențe că aceste trăsături pot
suferi modificări treptate în funcție de experiențele de viață și dezvoltarea personală.
(Hamburger & Ben-Artzi, 2000)
 5

2. Ipoteze
În general, din studiile efectuate în diferite țări s-a observat că oamenii cu un nivel
ridicat de extraversie tind să aibă un nivel scăzut de nevrotism și viceversa. Cu alte cuvinte,
persoanele extraverte sunt mai putin susceptibile la tulburările emoționale și la reacțiile
intense la stres ( Aniței et. al, 2016)
Obiectivul prezentei cercetări a fost atât (a)identificarea legăturii dintre extraversie si
nevrotismla populația din Romania cât și (b) identificarea diferențelor în ceea ce privește
nivelul de extraversie și de nevrotism între femei si barbati.. În acest sens am formulat
următoarele ipoteze:
Ipoteza 1 (H1): „Cu cât Extraversia crește, cu atât nivelul Nevrotism scade”
Ipoteza 2 (H2): „Nivelul de Nevrotism este mai ridicat la bărbați decât la femei”
Ipoteza 3 (H3): „Nivelul de Extraversie este mai ridicat la femei decât la bărbați”

3. Metodologie
Pentru această cercetare am folosit metoda chestionarului, chestionarul utilizat având
la bază scala „Extraversie 10 itemi” și „Nevrotism 10 itemi” (ReserchCentral, Martie 1).
Designul cercetării a fost de tip transversal, chestionarul fiind aplicat punctual în
perioada 15 Martie – 15 Aprilie 2023.
3.1 Participanți
Eșantionarea folosită a fost de tip neprobabilistic, criteriile de selecție ale
participanților fiind cele de proximitate și disponibilitate – chestionarul a fost distribuit pe
grupurile de WhatsApp și rețelele de socializare.
Cercetarea a fost realizată pe un grup de 52 de participanți dintre care 73.07% de gen
feminin și 26.92% de gen masculin. Vârsta participanților a fost între 18 și 58 de ani cu o
medie de vârsta de 29 ani.
Din punct de vedere al studiilor (ultima formă de învățământ absolvită) 36.14% dintre
respondenți sunt absolvenți de liceu și 63.86% au declarat că au absolvit o facultate ( licență ,
master ).

Referitor la domeniul de activitate în care respondenții activează rezultatele sunt cele

din tabelul 1:
 6

Tabelul 1: Frecvențele pentru Domeniul de activitate

Procent Procent
Domeniu de activitate Frecventa Procent
Valid Cumulat
Angajat 18 34.615 34.615 34.615
Antreprenor 7 13.462 13.462 48.077
Fara ocupatie 4 7.692 7.692 55.769
Student 23 44.231 44.231 100.000
Total 52 100.000

Referitor la starea civila a respondenților rezultatele sunt cele din tabelul 2:

Tabel 2 : Frecventele pentru Starea civila
Procent Procent
Starea civila Frecventa Procent
Valid Cumulat
Casatorit/a 10 19.231 19.231 19.231
Intr-o relatie 28 53.846 53.846 73.077
Singur/a 14 26.923 26.923 100.000
Missing 0 0.000
Total 52 100.000

Participarea la cercetare a fost voluntară, asigurându-se confidențialitate datelor și a

răspunsurilor. Nu a fost folosită nici un tip de recompensă, pentru a convinge participanții să
răspundă la chestionar.

3.2 Instrumente
Chestionarul folosit la cercetare a avut la bază două scale preluate de pe site-ul
Reserch Central Romania (Reserch Central, 2022, Noiembrie 1) după cum urmează:
3.2.1 Scala “ Extraversie 10 itemi” care face parte din domeniul Personalitate,
subdomeniul NEO-PIR este formată din 10 itemi din care 5 itemi sunt reversați și măsoară
gradul de extraversie al respondentului . Pentru calculul scorurilor se folosește o „scara
sumativa de tip Likert cu 5 trepte unde 1=Niciodata , 2=Rareori, 3=Indecis, 4
Frecvent, 5=Intotdeauna (Iliescu, et al., 2016).
Pentru scala „Extraversie 10 itemi” am calculat coeficienții de consistență internă și
corelația între itemi, obținând următoarele rezultate:
McDonald ω = 0.842 (IÎ 95%: 0,777 – 0,908). Valoarea coeficientului ω fiind
semnificativ mai mare decât 0.7 confirmă faptul că scala are validitate internă foarte bună și
Cronbach α = 0.843 (IÎ 95%: 0,765 – 0,899). Valoarea coeficientului α fiind mai mare
decât 0.7 confirmă de asemenea faptul că bscala are validitate internă bună.
 7

Conform rezultatelor din Tabelul 3 , corelația itemilor este pozitivă , itemii scalei
converg în aceeași direcție , scorurile brute obținute nefiind afectate de erori de măsurare.

Tabel 3 : Scala „Extraversie 10 itemi” – corelația itemilor

Item Corelație
Ma simt confortabil in jurul oamenilor 0.713
Imi fac usor prieteni 0.608
Ma pricep sa gestionez situatiile sociale 0.608
Sunt sufletul petrecerii 0.260
Stiu cum sa captivez atentia oamenilor 0.209
(R) Am putine lucruri de zis 0.474
(R) Raman in umbra 0.749
(R) Mi as descrie experientele ca fiind oarecum plictisitoare 0.573
(R)Nu imi place sa atrag atentia asupra mea 0.605
(R)Nu vorbesc mult 0.703
Notă. Următorii itemi sunt reversați (R) Am putine lucruri de zis, (R) Raman in umbra, (R)
Mi as descrie experientele ca fiind oarecum plictisitoare, (R)Nu imi place sa atrag atentia
asupra mea, (R)Nu vorbesc mult.

3.2.2 Scala „Nevrotism 10 itemi” care face parte din domeniul Personalitate
subdomeniul NEO-PIR, este formată din 10 itemi din care 5 itemi sunt reversați și măsoară
gradul de nevrotism al respondentului . Pentru calculul scorurilor se folosește o scara
sumativa de tip Likert cu 5 trepte unde 1=Niciodata , 2=Rareori, 3=Indecis, 4=
Frecvent, 5=Intotdeauna (Iliescu, et al., 2016).
Pentru scala „ Nevrotism 10 itemi” am calculat coeficienții de consistență internă și
corelația între itemi, obținând următoarele rezultate :
McDonald ω = 0.913 (IÎ 95%: 0.865 – 0.930). Valoarea coeficientului ω fiind mai
mare decât 0.7 confirmă faptul că scala are o validitate internă foarte bună și,
Cronbach α = 0.930 (IÎ 95%: 0.891 – 0.957). Valoarea coeficientului α fiind mai mare
decât 0.7 confirmă de asemenea faptul că scala are validitate internă foarte bună.
Conform rezultatelor din Tabelul 4, corelația itemilor este pozitivă , itemii scalei
converg în aceeași direcție , scorurile brute obținute nefiind afectate de erori de măsurare.
 8

Tabel 4 : Scala „Nevrotism 10 itemi” – corelația itemilor

Item Corelație
Deseori ma simt trista 0.804
Nu imi place propria persoana 0.690
Sunt deseori nefericit/a 0.858
Am frecvent schimbari ale starii de spirit 0.464
Intru in panica usor 0.647
(R) Nu mi se întâmplă decât rareori să mă simt agasat(ă) sau iritat(ă) de
0.858
vreun lucru
(R)Rareori mă simt trist(ă) sau melancolic(ă). 0.804
(R)Mă simt bine și împăcat(ă) cu mine însumi(însămi) 0.690
(R)Nu mă las cu uşurinţă agasat(ă) de lucruri. 0.858
(R)Sunt foarte mulţumit(ă) de mine însumi(însămi). 0.690
Nota: Următorii itemi sunt reversați: (R) Nu mi se întâmplă decât rareori să mă simt
agasat(ă) sau iritat(ă) de vreun lucru, (R)Rareori mă simt trist(ă) sau melancolic(ă),
(R)Mă simt bine și împăcat(ă) cu mine însumi(însămi), (R)Nu mă las cu uşurinţă agasat(ă) de
lucruri., (R)Sunt foarte mulţumit(ă) de mine însumi(însămi).

3.3 Procedură
In scopul verificării ipotezelor care au stat la baza acestei cercetări am creat cu
ajutorul Google Forms un chestionar combinând scala pentru Extraversie cu scala pentru
Nevrotism la care am adăugat 5 itemi adiționali pentru a colecta datele socio-demografice ale
participanților ( gen, vârsta în ani împliniți, ultima formă de învățământ absolvită, starea
civilă).
Chestionarul (https://forms.gle/fuXGYRGUgBpBir1b8 ) conținând 25 de itemi a fost
activ în perioada 15 Martie – 15 Aprilie 2023 și link-ul pentru completarea lui a fost
distribuit pe grupurile de WhatsApp și rețelele de socializare.
La începutul chestionarului participanții au fost informați despre scopul cercetării,
despre modul în care va fi prezentat raportul de cercetare și asupra confidențialității
răspunsurilor și a rezultatelor cercetarii (Anexa 1).
La finalul perioadei de colectare a datelor, rezultatele au fost importate în MS Excel
unde au fost calculate scorurile brute finale pentru cele 2 variabile dependente – extraversie
și nevrotism – ținând-se cont de itemii reversați. Fișierul rezultat a fost salvat apoi în format
csv (comma separated values) pentru a putea fi prelucrat în JASP 0.16.4 în vederea
validării/invalidării celor patru ipoteze.
 9

4. Rezultate
4.1 Date descriptive
Primul pas în procesul de verificare al ipotezelor a fost identificarea modului în care
sunt distribuite datele colectate– parametric sau non-parametric- pentru cele două variabile
dependente: extraversie și nevrotism
Acest lucru a ajutat la alegerea corectă a testelor utilizate pentru a verifica
(a) corelația dintre variabile (testul Pearson sau Spearman) pentru ipoteza H1 și
(b) diferențele dintre doua grupuri ( t-test Student sau Mann-Whitney) pentru ipotezele H2 și
H3.
Tabel 5 Date descriptive pentru variabilele dependente
Extraversie Nevrotism
Scoruri valide 52 52
Medie 34.577 27.212
Abatere Standard 7.526 8.952
Skewness -0.274 0.654
Eroare standard Skewness 0.330 0.330
Kurtosis -0.553 -0.275
Eroare standard Kurtosis 0.650 0.650
Shapiro-Wilk 0.963 0.944
Coeficientul p Shapiro-Wilk 0.108 0.017
Minim 20.000 11.000
Maxim 48.000 47.000

Pentru Extraversie, coeficientul p Shapiro-Wilk = 0.108. Valoarea este mai mare

decât 0.05 ceea ce arată că scorurile obținute pentru aceasta variabilă au o distribuție
parametrică.
Pentru Nevrotism, coeficientul p Shapiro-Wilk = 0.017. Valoarea este mai mica
decât 0.05 ceea ce arată că scorurile obținute pentru aceasta variabilă au o distribuție
non-parametrică.

4.2 Verificarea ipotezelor

Ipoteza 1 (H1): „Cu cât Extraversia crește, cu atât nivelul Nevrotism scade”
Deoarece distribuția scorurilor obținute pentru Extraversie este parametrică și cea
pentru Nevrotism este non-parametrică, putem verifica corelația dintre aceste două variabile
atât cu testul Pearson ( distribuție parametrică) cât și cu testul Spearman (distribuție non-
parametrică).
 10

Tabel 6 Rezultatele testelor de corelație intre Extraversie și Nevrotism.

Pearson Spearman
r p rho p
Extraversie - Nevrotism -0.322 0.020 -0.468 < .001

Aplicând testul Pearson, conform rezultatelor din tabelul 6, scorurile obținute la studiu
pentru Extraveersie se corelează la nivel r = -0.322 cu cele obținute pentru nivelul de
Nevrotism cu o probabilitate de eroare p =0.020 pentru cei 52 de respondenți.
Acest rezultat indică faptul că, în acest caz, există o corelație negativa semnificativă
(r =-0.322) și că rezultatele sunt semnificative statistic (p < 0.05 ).
Aplicând și testul Spearman, am obținut rho = -0.468 și p <0.001 confirmând faptul
că între cele doua variabile există o corelație negativă și ca rezultatul este semnificativ statistic.
In concluzie, ipoteza H1 : „Cu cât Extraversia crește, cu atât nivelul Nevrotism” se
verifică.

Ipoteza 2 (H2): „Nivelul de Nevrotism este mai ridicat la bărbați decât la femei”
Deoarece distribuția scorurilor obținute Nevrotism este non-parametrică, am folosit
testul Mann-Whitney pentru verificarea acestei ipoteze.
În urma aplicării testului am obținut o probabilitatea de eroare p = 0.951 , ceea ce ne
arata că diferența nivelului de Frica Personală dintre cele doua grupuri (femei și bărbați) nu
este semnificativă statistic.
Tabel 7 Analiza descriptivă a scorurilor pentru Nevrotism în funcție de gen
Grup N Medie SD SE Coeficient de variație
Nevrotism Feminin 38 26.947 7.983 1.295 0.296
Masculin 14 27.929 11.499 3.073 0.412

În analiza descriptivă din tabelul 7 există o diferență la scorul mediu al Nevrotismului

dar, având in vedere faptul că probabilitatea de eroare p este peste nivelul critic de 0.05
diferența nivelului de Nevrotism dintre cele doua grupuri ( femei și bărbați) este datorată
hazardului.
Bazat pe aceste rezultate putem spune că, ipoteza H2 ” Nivelul de Nevrotism este
mai ridicat la bărbați decât la femei” se infirmă

Ipoteza 3 (H3): „Nivelul de Extraversie este mai ridicat la femei decât la bărbați”
Deoarece distribuția scorurilor obținute pentru Extraversie este parametrică, am folosit
testul t-Student pentru verificarea acestei ipoteze.
 11

În urma aplicării testului am obținut o probabilitatea de eroare p =0.215 ceea ce ne

arată că diferența nivelului de Extraversie dintre cele doua grupuri ( femei și bărbați) nu este
semnificativă statistic.
Tabelul 8 Analiza descriptivă a scorurilor pentru Extraveris în funcție de gen
Grup N Mean SD SE Coeficient de variație
Extraversie Feminin 38 35.368 7.702 1.249 0.218
Masculin 14 32.429 6.824 1.824 0.210

În analiza descriptivă din tabelul 8 se poate observa o diferență la scorul mediu al

Extraversiei dar, având in vedere că probabilitatea de eroare p=0.215 este mult peste
nivelul critic de 0.05 ca1 această diferență dintre femei și bărbați să fie datorată hazardului.
In concluzie, ipoteza H3 „Nivelul de Extraversie este mai ridicat la femei decât la
bărbați” se infirmă.
5. Discuții
Această cercetare, a avut un dublu scop. În primul rând și-a propus să verifice dacă,
rezultatele studiilor care arată că oamenii cu un nivel ridicat de extraversie tind să aibă un
nivel scăzut de nevrotism se confirmă. În al doilea rând, această cercetare și-a propus să
verifice dacă, exista diferențe semnificative din punct de vedere statistic între femei și
bărbați în ceea ce privește nivelul de extraversie și de nevrotism .
În urma prelucrării statistice a scorurilor obținute pentru cele două variabile dependente –
extraversie și nevrotism - concluzii sunt următoarele:
Ipoteza H1: „Cu cât Extraversia crește, cu atât nivelul Nevrotism scade” se verifică
Acest rezultat poate fi explicat prin caracteristicile persoanelor extraverte in comparatie cu
cele ale persoanelor nevrotice . Persoanele extraverte tind să fie vorbărețe, sociabile și pline
de energie caracteristici ce sunt în opuziție cu cele manifestate de persoanele nevrotice care
sunt taciturne, retrase și predispuse la stări depresive.
Ipoteza 2 (H2) „Nivelul de Nevrotism este mai ridicat la bărbați decât la femei” a fost
infirmata.
Acest rezultat se poate explica în primul rând prin faptul că numărul de bărbați care au
răspuns la chestionar a fost mult mai scăzut decât cel al femeilor ceea ce explică de ce, deși a
existat o diferență între media scorurilor de la bărbați și cele de la femei, această diferență nu
a fost confirmată statistic
 12

Ipoteza 3 (H3): „Nivelul de Extraversie este mai ridicat la femei decât la bărbați” a fost și ea
infirmată
Deși există studii care confirmă faptul că femeile sunt în general mai extraverte decât
bărbații, în cazul acestei cercetări datorită raportului dezechilibrat dintre numărul
respondenților bărbați fata de cel al respondenților femei , deși a existat o diferență între
media scorurilor de la femei și cele de la bărbați, această diferență nu a fost confirmată
statistic.
Rezultatele acestei cercetă trebuie privite cu rezerve, cercetarea având limitări legate în
primul rând de respondenții la cercetare . Datorită faptului că, principalul criteriu de alegere
al eșantionului a fost cel de disponibilitate și voluntariat, eșantionarea este de tip
neprobabilistic întâmplător, deci nu putem concluziona că rezultatele sunt reprezentative
pentru întreaga populație.
O altă limitare a prezentei cercetări este dată de numărul mic de participanți - 52 de
participanți și de disproporția dintre numărul respondenților femei ( 38 ) și cel al
respondenților bărbați (14 bărbați).
Având în vedere faptul că extraversia și nevrotismul sunt două trăsături de personalitate
cu mare impact în comportamentul social al persoanei – atit în contextul familial cât și in cel
organizațional – studiile viitoare privind relația dintre nivelul extraversiei și cel al
nevrotismului ar trebui aplicate unui număr mai mare de participanți, cu o proporție mai
echilibrată între numărul respondenți femei și cel de respondenți bărbați și, aceste studii și-
ar putea propune stabilirea relațiilor dintre cele doua variabile dependente și alte date socio
demografice ale participanților cum ar fi: generația din care fac parte ( Generația X vs
Generația Y sau Generația Z ), domeniul de activitate ( privat sau de stat ) , nivelul de studii
și mediul de proveniență al respondenților.
 13

Bibliografie

Anitei, M., Chraif, M., Burtaverde, V., & Mihaila, T. (2016). Tratat de Phihologia
Personalității. Editura Trei.

Fetvadjiev, V. H., & Van De Vijver, F. J. R. (2015). Measures of Personality across Cultures.

In Elsevier eBooks (pp.752–776). https://doi.org/10.1016/B978-0-12-386915-

9.00026-7

Goldberg, L. R., Johnson, J. A., Eber, H. W., Hogan, R., Ashton, M. C., Cloninger, C. R., &
Gough, H. G. (2006). The international personality item pool and the future of public-
domain personality measures. Journal of Research in Personality, 40(1), 84-96.
https://doi.org/10.1016/j.jrp.2005.08.007

Hamburger, Y. A., & Ben-Artzi, E. (2000). The relationship between extraversion and

neuroticism and the different uses of the Internet. Computers in Human Behavior,

16(4), 441–449. https://doi.org/10.1016/s0747-5632(00)00017-0

Iliescu, D., Popa, M., & Dimache, R. (2016). Adaptarea românească a Setului Internațional
de Itemi de Personalitate: IPIP-Ro. Psihologia Resurselor Umane, 13(1), 83-112
https://hrp-journal.com/index.php/pru/article/download/148/152
Jylhä, P., & Isometsä, E. (2006). The relationship of neuroticism and extraversion to
symptoms of anxiety and depression in the general population. Depression and
Anxiety, 23(5), 281–289. https://doi.org/10.1002/da.20167

Research Central (2022, Noiembrie 1) http://www.researchcentral.ro

VandenBos, G. R. (2020). APA Dictionar de psihologie clinică. Editura Trei.

Yu, T., & Jinsheng, H. (2022). Extraversion and Neuroticism on College Freshmen’s
Depressive Symptoms During the COVID-19 Pandemic: The Mediating Role of
Social Support. Frontiers in Psychiatry, 13 https://doi.org/10.3389/fpsyt.2022.822699
 14

Anexa 1
Mesajul de informare al participanților

Salutare!

Sunt Bianca Mihovici, studentă în anul al II-lea la Facultatea de Psihologie, Universitatea Titu
Maiorescu din București. Realizez o cercetare academică în cadrul cursului Metodologia
Cercetării, pentru a verifica potențiale interacțiuni între extraversie și nevrotism.

Cercetarea vă fi utilizată exclusiv în scop academic, datele pe care le voi colecta vor fi
confidențiale iar rezultatele pe care le voi prezenta în cadrul examenului de la cursul de
Metodologia Cercetării vor fi făcute la nivel de grup, nu la nivel individual .

Participarea la acest chestionar este voluntară și vă puteți opri din completarea lui în orice
moment.

Chestionarul conține 15 de itemi, iar timpul necesar pentru a răspunde la întrebari este de
aproximativ 10 minute.

Mulțumesc!