Subiectul 1.

Noiunea de drept al afacerilor

1. Relatai despre noiunea de drept al afacerilor i raporturile juridice pe care le

reglementeaz, referindu-v inclusiv la noiunile de drept comercial, dreptul
antreprenoriatului, drept economic, drept civil.
Dreptul afacerilor reprezint o totalitate de norme juridice ce reglementeaz raporturile
patrimoniale i personal nepatrimoniale ce apar ntre persoanele fizice i juridice n
legtur cu desfurarea activitii de ntreprinztor, precum i raporturile ce apar ntre
aceste persoane i organele statului ca rezultat al reglementrii de ctre stat a acestor relaii.
Dreptul comercial reprezint ansamblul de reguli juridice speciale care reglementeaz raporturile
izvorte din comer.
dreptul antreprenoriatului- practic este egal cu dr afacerilor- Antreprenoriat este activitatea de
fabricare a produciei, executare a lucrrilor i prestare a serviciilor, desfurat de ceteni i de
asociaiile acestora n mod independent, din proprie iniiativ, n numele lor, pe riscul propriu i
sub rspunderea lor patrimonial cu scopul de a-i asigura o surs permanent de venituri.
Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitae
economica incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De exemplu,
dreptul economic francez are ca parti componente dreptul concurentei, dreptul distributiei si
protectia consumatorului.
Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al specializarii
dreptului. Normele dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil, cit si in acte
legislative speciale. Ele pot fi sistematizate in functie de caracterul omogen al relatiilor pe care
le reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre PF si PJ care au calitatea de
intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit.

2. Clasificai izvoarele dreptului afacerilor dup fora juridic, evideniind rolul

uzanelor, practicii judectoreti, doctrinei i a actelor corporative

1. Constitutia stabileste factorii de baza ai economiei : piata,libera intitiativa, concurenta

loiala, inviolabilitatea investitiilor Pfsi PJ. Se tine cont si de hotaririle Curtii
Constitutionale de interpretare a Constitutiei.
2. Acordurile si conventiile internationale - Constitutia obliga la respectarea conventiilor si
pactelor internationale privind drepturile omului si la respectarea altor tratate la care RM
este parte.
3. Legile (organice si ordinare) deosebirea dintre legea organica si cea ordinara conta in
modul lor de aprobare: legea organica (2 lecturi, votul majoritati deputatilor alesi), legea
ordinara (cu votul majoritatii deputatilor prezenti la sedinta Parlamentului). In cazul in
care doua norme legale contravin una alteia, se aplica norma speciala in detrimentul
normei generale. Exceptie : daca e lege ordinara si lege organica, se aplica prevederile
legii organice. Exemplu : Codul civil este lege organica si contine norme juridice
generale, insa Legea cu privire la SA este lege ordinara, chiar daca contine norme juridice
speciale.
Legi organice : Cod Civil, cu privire la SRL, cu privire la CNPF, cu privire la
reglementarea prin licentiere a unor genuri ale activ de intreprinz.
Legi ordinare : cu privire la SA, cu privire la BNM, cu privire la patenta de
intreprinzator.
 4. Ordonantele si hotaririle Guvernului dispozitiile ordonantelor dobindesc forta de lege
daca Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor sau nu
adopta o lege care reglementeaza domeniul respectiv.
Hotaririle GUV adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a cuprinde norme
juridice primare. (ex: Hot.G. cu privire la reglementarea monopolurilor).
5. Actele BNM si ale CNPF actele BNM cu caracter normativ sunt obligatorii pentru
institutiile financiare. (ex: Regulamentul BNM cu privire la licentierea bancilor). Actele
normative ale CNPF sunt obligatorii pentru participantii la piata financiara nebancara. (ex:
Hotarirea CNPF cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei).
6. Actele autoritatilor AP centrale (Agentii Nationale, Ministere, Departamente) ANRE,
Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei, CN Audiovizualului.
7. Actele autoritatilor publice locale consiliul local aproba planul urbanistic general si
planul de amenajare a teritoriului unitatii administrativ teritoriale.
8. Actele corporative care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele de
constituirea a PJ, hotaririle adunarii generale a asociatilor, actele organului executiv).
Uzantele comerciale norme e conduita neconsfintite de lege, dar recunoscute si aplicate pe
parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu. Ele sunt aplicate mai frecvent in
raporturile juridice cu element de extranietate.
Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si uniforma a legislatiei, CSJ generalizeaza
din oficiu, practica examinarii de catre instantele judecatoresti a unor anumite categorii de
pricini, adopta si da publicitatii hotariri explicative privind aplicarea corecta a normelor de drept
si solutionarea justa a cauzelor.
Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit de
important in procesul de studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul
disciplinei.

3. Unii autori afirm c raporturile juridice dintre autoritile publice i persoanele

private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ. Alii
afirm c raporturile juridice dintre stat i persoanele fizice i juridice ce apar n
legtur cu desfurarea activitii de ntreprinztor sunt reglementate de dreptul
afacerilor. Demonstrai prin argumente opinia cror autori v pare mai
convingtoare

Observam ca dreptul administrativ nu reglementeaza relatiile dintre stat si persoane

fizice sau juridice privind inregistrarea lor ca intreprinzatori sau darile de seama pe
care acestea trebuie sa le efectueze in fata statului.
Autoritatile publice au dreptul sa intervina in activitatea de intreprinzator numai in
limita competentei stabilite de legislatie.
Conform Codului Civil al RM, daca un act al unei autoritati publice incalca drepturile
si interesele intreprinzatorilor acesta este declarat nul iar prejudiciile cauzate
intreprinzatorilor prin acest act vor fi reparate integral de autoritatea publica
emitenta.
Opinia mea este ca ambele afirmatii sunt corecte, doar ca este vorba despe situatii
diferite:
* in prima este vorba despre reglementarea de natura conflictuala dintre autoritatile
publice si persoanele private vatamate in dreptul lor prin acte administrative ale
acestor autoritati
* in a doua situatie vorbim despre intreaga procedura de inregistrare de stat a
persoanelor fizice sau jurdice, despre legislatia privind activitatea de intreprinzator,
despre controalele de stat asupra functionarii conform legislatiei a persoanelor
fizice sau juridice respective

Subiectul 2. Noiunea i clasificarea activitii de ntreprinztor

1. Relatai despre elementele activitatii de ntreprinztor din definiia acesteia.

Activitatea de intreprinzator reprezinta activitatea de fabricare a productiei, de executare a

lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si de asociatiile acestora, in mod
independent, din proprie initiativa, in nume si cu riscul propriu, sub raspunderea lor
patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri permanente.
Mai este numita si afacere si reprezinta un mijloc legal de acumulare a bogatiilor, de asigurare
a existentei materiale si spirituale. Apare o data cu formarea relatiilor de piata, prin vointa
oamenilor, devenind astfel obiectul reglemenatrii normelor de drept si dobindind caracter juridic.
1. Activitate practicata de cetateni si de asociatiile lor atit persoanele fizice cit si
persoanele juridice pot practica activitate de intreprinzator (persoana fizica: intreprinzator
individual; a obtinut patenta de intreprinzator; gospodarie taraneasca. Persoana juridica:
dupa inregistrarea de stat)
2. Activitatea independenta intreprinzatorul actioneaza independent, fara acordul unor
organe ierarhic superioare.
3. Activitate din proprie initiativa nimeni nu poate fi obligat sa practice activitate de
intreprinzator. Este un drept ci nu o obligatie.
4. Activitate in nume propriu este practicata de catre persoana care a solicitat
inregistrarea.
5. Activitate pe risc propriu si sub raspundere proprie o data cu dezvoltarea unei afaceri,
indiferent de tipul acesteia, survin anumite riscuri materiale pe care intreprinzatorul si le
asuma in situatia in care activitatea este ineficienta sau daca acesta isi incalca obligatiile.
6. Activitate permanenta nu exista reglementari care ar inceta activitatea de intreprinzator
atita timp cit toate obligatiile sunt onorate.
Activitate aducatoare de beneficii obtinerea de profit este scopul general al activitatii de
intreprinzator.

2.Clasificai genurile activitii de ntreprinztor dup criteriile cunoscute.

Cf legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi avem 3 genuri de activitati: fabricarea
productiei; executarea de lucrari; prestarea serviciilor; (doctrinamai adauga un gen de activitate
comercializarea produselor).
1) Activitati interzise (mercenari/ trafic de fiinte umane/ trafic de copii/ munca fortata/
proxenetismul/etc)
2) Activitati monopol de stat (sunt desfasurate exclusiv de organele statului sau de persoane
juridice constituite de stat. Ex. Confectionare ordinilor si amedaliilor/ prestarea
serviciilor postale/ imprimarea si baterea monedei si a hirtiilor de valoare de stat/
tratamentul animalelor ce sufera de boli deosebit de periculoase/etc)
 3) Activitati monopoluri naturale (ex. Exploatarea garilor feroviare/autostrazilor/cailor
navigabile naturale si artficiale/ retelelor magistarle de telecomunicatii/etc.)
4) Activitati supuse licentierii (sunt activitatile care implica utilizarea resurselor limitate ale
statului, necesita stabilirea conditiilor si cerintelor speciale de activitate, precum si
verificarii respectarii acestora pe parcursul activitatii, pentru excluderea prejudicierii
drepturilor, intereselor legitime si sanatatii cetatenilor, mediului inconjurator si securitatii
statului.)
5) Activitati practicate in baza patentei de intreprinzator
Activitati care pot fi practicate liber (fara autorizatie speciala) (intreprinzatorii persoane
fizice si persoane juridice pot, dupa inregistrarea de stat, sa desfasoare liber genurile de
activitate care nu sunt supuse licentierii sau oricaror alte autorizatii)

3...Argumentai dac urmtoarele activiti pot fi calificate ca fiind de ntreprinztor:

a)actvitatea avocatului; b)activitatea persoanei care comercializeaz cri la tarab;
c)activitatea angajatului; d)activitatea instituiei de nvmnt; e)activitatea
acionarului; f)activitatea pstorului; g)activitatea agentului brokerului la bursa de
valori, h)activitatea notarului; i)activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului; k)
activitatea profesorului care acord lecii particulare; l) activitatea agricultorului
persoan fizic care crete mere i struguri; activitatea administratorului
insolvabilitii; activitatea persoanei fizice care presteaz servicii de arat stenilor;

A nu b. nu- e patenta, c=nu, legea expres neaga faptul, d=nu, e-nu f-patentag-se
licentiazah-nui-nu/patenta/////k-da----l-nu..admin insolva-nuserv de arat-
poate

Subiectul 3. Natura juridic a activitii de ntreprinztor

1.Caracterizai noiunea activitii de ntreprinztor, referindu-v i la noiunile: activitate

economic; antreprenoriat; afaceri;----
Afacere- activitate aducatoare de venit
Dreptul afacerilor reprezint o totalitate de norme juridice ce reglementeaz raporturile
patrimoniale i personal nepatrimoniale ce apar ntre persoanele fizice i juridice n
legtur cu desfurarea activitii de ntreprinztor, precum i raporturile ce apar ntre
aceste persoane i organele statului ca rezultat al reglementrii de ctre stat a acestor relaii.
Dreptul comercial reprezint ansamblul de reguli juridice speciale care reglementeaz raporturile
izvorte din comer.
dreptul antreprenoriatului- practic este egal cu dr afacerilor- Antreprenoriat este activitatea de
fabricare a produciei, executare a lucrrilor i prestare a serviciilor, desfurat de ceteni i de
asociaiile acestora n mod independent, din proprie iniiativ, n numele lor, pe riscul propriu i
sub rspunderea lor patrimonial cu scopul de a-i asigura o surs permanent de venituri.
Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitae
economica incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De exemplu,
dreptul economic francez are ca parti componente dreptul concurentei, dreptul distributiei si
protectia consumatorului.

2.Comparai activitile monopol de stat cu activitile monopol natural, evideniind

caracteristicile lor
Monopol de stat desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ constituite de stat. Este
situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre AAP cu drept
exclusive de a desfasura anumite activitati aducatoare de profit. Activitati monopol de stat :
supravegherea si tratamentul bolnavilor de narcomanie, de boli contaioase sau deosebit de
periculoase; confectionarea ordinelor si medaliilor; producerea emblemelor care confirma
achitarea impozitelor si a taxelor de stat; prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor
postale; producerea si comercializarea tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor
explosive, a armelor; evidenta de stat, inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor
immobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate si administrarea acestor
bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare de stat; efectuarea
lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice, hidrometeorologice.
Monopol natural situatia in care producerea, transportarea, comercializarea, procurarea
marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, in virtutea
unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub controlul direct al unuia sau
mai multi agenti econ. Dezavantajul lipsa de concurenta, risc sporit, influienta negative asupra
pietii bunurilor si serviciilor. Statul poate interveni in activitatea acestor societati comerciale
pentru a proteja interesele consumatorilor de posibilele abuzuri.
Monopol natural sunt activitatile legate de exploatarea:
caile ferate magistrale cu zonele lor de protectie, instalatiile de cale, constructiile de arba si
serviciile de exploatare a acestora;
statiile si punctele de tiraj pentru prelucrarea tehnologica si trecerea garniturilor de tren
(materialului rulant);
garile feroviare;
autostrazile, construite din contul bejetelor republican si locale, cu zonele de protectie,
constructiile de arba si serviciile de intretinere si exploatare a acestora;
caile nevigabile naturale si artificiale, cu sistemele de navigatie si conditiile navigabile
asigurate;
porturile fluviale, instalatiile portuare, debarcaderele si danele de acostare de folosinta
generala pe

3. Societatea comercial Tabl SRL a procurat din Germania utilaje pentru

confecionarea plcuelor cu numere de nmatriculare a automobilelor, tractoarelor,
remorcilor etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de
confecionare a plcuelor cu numerele tuturor solicitanilor. Prin Hotrrea Guvernului
nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit c n scopul asigurrii evidenei oportune i complete a
mijloacelor de transport cu un grad sporit de pericol i a conductorilor de vehicule,
precum i ntru excluderea cazurilor de confecionare neautorizat a actelor conductorilor
de vehicule, certificatelor i numerelor de nmatriculare, se mputernicete Ministerul
Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor cu funcia de coordonare i monitorizare
procesele de elaborare, achiziionare, confecionare, restabilire, preschimbare i eliberare
de ctre subdiviziunile sale monitorizate a blanchetelor permiselor de conducere,
certificatelor i plcilor cu numr de nmatriculare pentru toate mijloacele de transport, a
certificatelor de absolvire a cursurilor de formare iniial i recalificare a conductorilor de
vehicule.
n prezent, S "Centrul Resurselor Informaionale de Stat "Registru" a stabilit c vehiculele
trebuie s fie nmatriculate i s poarte plcile cu numrul de nmatriculare corespunztor
standardului SM-122:2002 "Plci de nmatriculare pentru autovehicule i remorci i aceste
plcue se elibereaz doar de acest Centru.
http://www.standard.md/public/files/anunt/Anunt1/SM%20122%20final.pdf
Este oare confecionarea numerelor de nmatriculare o activitate monopol de stat?
Conform Legii nr. 131 privind siguranta traficului rutier, tine de competenta Ministerului
Tehnologiei Informatiilor si Comunicatiilor sa elaboreze modele si sa elibereze certificate si
numere de inmatriculare a vehiculelor. Observam ca este monopol de stat bazat pe competenta si
atributiile oferite de legislatia in vigoare.
Este oare n drept SRL Tabl n drept s fabrice plcue de nmatriculare? Dac da ce trebuie
s ntreprind SRL Tabl pentru a desfura aceast activitate? SRL TABLA va putea
desfasura aceasta activitate doar dupa ce va fi legal un agent economic ce practica activitatea
de monopol, astfel acesta trebuie sa fie nvestii de ctre organele administraiei publice cu
dreptul exclusiv sau cu drepturi exclusive pentru desfurarea ntr-o anumit sfer a activitilor
economice.

Subiectul 4. Licenierea activitii de ntreprinztor.

1. Relatai despre noiunea de licen referindu-v la ea ca la permisiune de a desfura
activitatea de ntreprinztor ntr-un anumit domeniu i ca drept al titularului de licen
licen - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de liceniere n procesul
de reglementare a activitii de ntreprinztor, ce atest dreptul titularului de licen de a
desfura, pentru o perioad stabilit, genul de activitate indicat n aceasta, integral sau parial,
cu respectarea obligatorie a condiiilor de liceniere;
solicitant de licen - persoan juridic sau fizic, nregistrat n modul stabilit n Republica
Moldova n calitate de ntreprindere sau de organizaie, indiferent de tipul de proprietate i forma
juridic de organizare, precum i persoan fizic ce poate practica unele genuri de activitate
supuse licenierii n temeiul unor alte acte legislative, care depune la autoritatea de liceniere
declaraie i documentele necesare eliberrii licenei;
titular de licen - persoan juridic sau fizic ce a obinut licen;

2. Analizai procedura de eliberare a licenei pentru activitatea n domeniul jocurilor de

noroc pentru persoana juridice care are mai multe puncte de activitate;
Articolul 46. Solicitarea licenei
 (1) Pentru acordarea licenei, la Camera de Liceniere se depune declaraie
pentru eliberarea licenei, n care se indic:
a) denumirea persoanei juridice care solicit licen, adresa juridic i sediul
acesteia;
b) numrul de telefon i de fax al solicitantului;
c) denumirea i descrierea sistemului jocului de ans, pariului sau jocului de
abilitate, pe care solicitantul intenioneaz s le organizeze;
d) locul de desfurare a jocurilor de noroc.
(2) La declaraie se vor anexa:

a) documentele de constituire;
b) certificatul nregistrrii de stat a persoanei juridice care solicit licen;
c) certificatul de atribuire a codului fiscal;
d) planul i descrierea locului unde se vor desfura jocurile de noroc;
e) autorizaia n scris dat de autoritatea administraiei publice locale pentru
difuzarea biletelor de loterie sau deschiderea unei sli de joc ori a unui loc de joc pe
teritoriul ei;
f) numrul, categoriile i tipurile de utilaje de joc folosite n locul desfurrii
jocurilor de noroc;
g) regulile jocurilor de ans, pariurilor sau jocurilor de abilitate, pe care
intenioneaz s le organizeze solicitantul;
h) numrul planificat i structura locurilor de munc;
i) darea de seam contabil pentru ultimul an financiar, confirmat de controlul
de audit, iar n cazul n care solicitantul practic acest gen de activitate mai puin de
un an - ultima dare de seam contabil (trimestrial, semestrial);
j) copiile de pe documentele ce confirm dreptul de proprietate asupra utilajului
i inventarului de joc, precum i asupra programelor de aplicaie folosite la
desfurarea activitii respective;
k) certificatul autoritii fiscale teritoriale despre lipsa datoriilor solicitantului la
impozite i alte pli obligatorii;
l) statutul i drile de seam contabile pentru ultimii 3 ani financiari ale persoanei
juridice, a crei cot depete 5% din capitalul social al persoanei juridice care
solicit licen;
m) certificatul bncii despre vrsmntul n capitalul social;
n) certificatul persoanei juridice abilitate s confirme valoarea bunurilor
transmise persoanei juridice care solicit licen n calitate de depunere
nebneasc;
o) copiile de pe declaraiile persoanei fizice cu privire la veniturile realizate n
ultimii 3 ani, a crei cot depete 5% din capitalul social al persoanei juridice care
solicit licen;
p) caracteristica msurilor de asigurare a securitii n locul de desfurare a
jocurilor;
r) alte documente prevzute la articolele respective din prezenta lege.
(4) Despre orice modificare, operat n documentele de constituire, referitoare la
mrimea capitalului social sau la componena acionarilor, asociailor i membrilor
comitetului de conducere, persoana juridic care practic activitate n domeniul
jocurilor de noroc, n termen de 10 zile lucrtoare din momentul nregistrrii
modificrilor n modul stabilit, va informa n scris Camera de Liceniere.
Articolul 47. Decizia privind eliberarea licenei sau
privind respingerea cererii de eliberare
a licenei
(1) Decizia privind eliberarea licenei sau privind respingerea cererii de eliberare a
licenei se adopt de ctre Camera de Liceniere n termen de cel mult 15 zile
lucrtoare de la data primirii declaraiei cu toate documentele necesare.
.
3.Camera de Liceniere a decis retragerea licenei SRL Titan pentru activitatea
particular de detectiv i paz. Ca motiv al retragerii Camera a indicat c titularul de
licen a desfurat activitatea de depozitare i folosire a substanelor explozive precum i
pentru faptul c n componena societii este un asociat persoan fizic din Italia.
Administratorul SRL Titan solicit rspuns la urmtoarele ntrebri: a) poate s fie
retras licena pentru un gen de activitate dac societatea nu a nclcat modul de
desfurare a acestui gen, ci a desfurat o alt activitate ?; b) poate SRL Titan s obin
o alt licen pentru genul de activitate ?; c) Este n drept Camera de Liceniere s retrag
licena de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenei pentru acest gen de
activitate; Elaborai o not informativ cu rspunsuri la ntrebri.
Conform legii privind reglementarea licentierii a activitatii de intreprinzator, desfasurarea
unei alte activitati decit cele pentru care a fost acordata licenta, nu este temei de retragere a
licentei.
Pentru folosirea substantelor explozive, mijloacelor de explodare si pirotehnica este necesara
licentierea de catre MAI, astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi retrasa, iar agentul
economic din speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua activitate realizata cu depozitarea
substantelor explosive.
(2) Drept temei pentru realizarea aciunilor prevzute de lege n vederea retragerii licenei
servesc:
a) cererea titularului de licen privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea nregistrrii de stat a titularului de licen;
c) depistarea unor date neautentice n documentele prezentate autoritii de liceniere;
d) stabilirea faptului de transmitere a licenei sau a copiei de pe aceasta altei persoane n
scopul desfurrii genului de activitate liceniat;
e) nenlturarea, n termenul stabilit, a circumstanelor care au dus la suspendarea temporar a
licenei;
f) nerespectarea a doua oar a prescripiilor privind lichidarea nclcrilor ce in de condiiile
de liceniere;
g) neachitarea lunar i trimestrial, n termenul stabilit, a taxei pentru licen.

Subiectul 5. Obligaia ntreprinztorului de a obine licen.

1.Relatai despre organul/ele de stat competente de a elibera licene n general i licene de
desfurare a activitii de ntreprinztor n special.
Articolul 6. Autoritile de liceniere
(1) Autoritile de liceniere snt:
a) Camera de Liceniere;-----elibereaza in general
b) Banca Naional a Moldovei;
c) Comisia Naional a Pieei Financiare;
d) Agenia Naional pentru Reglementare n Energetic;
e) Agenia Naional pentru Reglementare n Comunicaii Electronice i Tehnologia
Informaiei;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
2.Analizai procedura legal de eliberare a licenei pentru activitatea de ntreprinztor,
procedura de prelungire a valabilitii licenelor referindu-v la actele necesare de a fi
prezentate, termenul de valabilitate, taxa pentru licen, lund n considerare c ele
(licenele) sunt eliberate de Camera de Liceniere.

Documentele necesare pentru obinerea

sau prelungirea licenei

(1) Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori

persoana mputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de
liceniere respectiv personal, prin scrisoare recomandat sau prin pot electronic
(sub form de document electronic cu semntur digital, sau prin intermediul
serviciului e-liceniere) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate,
semnat olograf sau digital de persoana care depune declaraia, ce conine:

a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al

organizaiei ori numele, prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul
de licen intenioneaz s obin licen sau s o prelungeasc;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a
responsabilitii pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfurarea genului
de activitate pentru care se solicit licen i pentru autenticitatea documentelor
prezentate.

(2) La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:

a) copia de pe decizia de nregistrare a ntreprinderii sau organizaiei ori de pe
buletinul de identitate al persoanei fizice;

b) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce

reglementeaz activitatea liceniat pentru care se solicit licena. Documentele se
depun n original (cu excepia cazului n care se utilizeaz serviciul e-liceniere) sau
n copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare,
cu excepia celor stabilite spre verificare prin procedura ghieului unic.

(21) La declaraia pentru prelungirea licenei se anexeaz numai documentele care

necesit actualizare sau conin date diferite de cele prezentate la momentul
eliberrii licenei.
(22) Pentru obinerea, prelungirea sau reperfectarea licenei prin intermediul
serviciului e-liceniere, conductorul ntreprinderii sau al organizaiei ori persoana
mputernicit de acesta sau persoana fizic, n regim on-line, va accesa site-
ul www.servicii.gov.md.
(3) Solicitarea altor documente dect cele prevzute de prezentul articol se
interzice.
(4) Documentele se depun n original sau n copie. Datele din documentele i
informaiile depuse se verific prin procedura ghieului unic.
(5) Declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei i documentele anexate la ea
se nregistreaz conform borderoului, a crui copie se expediaz (se nmneaz)
solicitantului de licen, cu meniunea privind data nregistrrii declaraiei,
autentificat prin semntura persoanei responsabile a autoritii de liceniere. (7)
Despre refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei, inclusiv
depus prin intermediul serviciului e-liceniere, solicitantul/titularul de licen este
informat n scris n cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicndu-se
temeiurile refuzului. (1) Autoritatea de liceniere, n baza declaraiei pentru
eliberarea/prelungirea licenei i documentelor anexate, adopt decizia privind
eliberarea/prelungirea licenei sau privind respingerea declaraiei n cel mult 5 zile
lucrtoare de la data nregistrrii acesteia.

3. Societatea cu rspundere limitat ArahnidImob, principalul gen de activitate al creia

a fost stabilit construciile de cldiri cu multe etaje, s-a adresat la un avocat cu urmtoarele
ntrebri:
Are oare societatea nevoie de licen pentru genurile de activitate desfurate?
Conform art 8 a legii privind reglem prin licentiere are nevoie de licenta
Care sunt condiiile pentru a obine licena pentru evaluarea bunurilor imobile?
Condiiile de liceniere
1. Desfurarea activitii liceniate n conformitate cu cadrul legislativ i normativ.
2. Semnarea raportului de evaluare doar de evaluatorii indicai n licen.
3. Neadmiterea angajrii i meninerii n serviciu a evaluatorilor fr certificate de calificare.
4. Dispunerea de echipament i utilaj necesar, verificat de ctre organele teritoriale de
standardizare i metrologie.
5. Dispunerea de regulamentul de activitate al unitii economice cu privire la efectuarea
expertizei mrfurilor, aprobat de titularul de licen.
Lista documentelor suplimentare,ce se anexeaz la cererea de eliberare a licenei
1. Copiile contractelor individuale de munc sau carnetelor de munc, precum i certificatelor
de calificare a evaluatorilor angajai, eliberate de Agenia Relaii Funciare i Cadastru.
2. Copiile diplomelor de studii superioare i contractelor individuale de munc sau carnetelor
de munc, ce confirm experiena profesional a experilor angajai.
Care este lista documentelor necesare pentru obinerea licenei?
1) Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana
mputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv
personal, prin scrisoare recomandat sau prin pot electronic (sub form de document
electronic cu semntur digital, sau prin intermediul serviciului e-liceniere) o declaraie de
modelul stabilit de aceast autoritate, semnat olograf sau digital de persoana care depune
declaraia, ce conine:

a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei

ori numele, prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen
intenioneaz s obin licen sau s o prelungeasc;

c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru

respectarea condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit
licen i pentru autenticitatea documentelor prezentate.
Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenelor n general i a activitii de
evaluare a imobilelor n special.
Articolul 6. Autoritile de liceniere
(1) Autoritile de liceniere snt:
a) Camera de Liceniere;-----evaluarea imobilelor
b) Banca Naional a Moldovei;
c) Comisia Naional a Pieei Financiare;
d) Agenia Naional pentru Reglementare n Energetic;
 e) Agenia Naional pentru Reglementare n Comunicaii Electronice i Tehnologia
Informaiei;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului

Subiectul 6.
1.1 Obinerea licenei i lrgete titularului de licen capacitatea de exerciiu din considerentul
c statul prin legea privind reglementarea prin liceniere a activitii de ntreprinztor din
2001 a stabilit ca anumite activiti economice pot fi desfsurate de catre ntreprinztorii
persoane juridice si fizice doar prin obtinerea licenei pentru genul de activitate respectiv. De
exemplu legea respectiv menioneaz c extragerea subatantelor minerale utile i sau
imbutelierea apelor minerale si naturale potabile se face doar dup obtinerea
ntreprinztorului a licenei de la Camera de liceniere.
Suspendarea licenei de asemenea influeneaz asupra capacitii de exerciiu a titularului de
licen prin faptul c l priveaz pe acesta de dreptul de a desfasura genul de activitate
mentionat in licen si astfel ii restrnge capacitatea de exerciiu numai in raport cu
practicarea activitatii respective. Suspendarea licenei se face in baza temeiurilor prevazute in
art.20 al legii menionate mai sus de catre autoritatea de liceniere
1.2 n privina temeiurilor exista doar un temei comun att la suspendare cit si la retragerea
licenei si anume cererea titularului privind suspendarea licenei si privind retragerea ei.
Celelalte temeiuri sunt diferite:la suspendare sunt:
neachitarea anuala, in termenul stabilit, a taxei pentru licenta;
nerespectarea de catre titularul de licenta a termenului de depunere a cererii de eliberare a
duplicatului licentei pierdute sau deteriorate;
desfasurarea de catre filiala si/sau alta subdiviziune separata a titularului de licenta a
activitatii licentiate fara copia autorizata de pe licenta, in cazurile cind obligativitatea
obtinerii copiilor autorizate de pe licenta este stabiywlita prin lege.
La retragere:

1. Decizia cu privire la anularea inregistrarii de stat a titularului de licenta

2. Depistarea unor date neautentice in documentele prezentate autoritatii de licentiere
3. Stabilirea faptului de transmitere a licentei sau a copiei de pe aceasta altei persoane in scopul
desfasurarii genului de activitate licentiat
4. Neinlaturarea, in termenul stabilit, a circumstantelor care au dus la suspendarea temporara a licentei
5. Nerespectarea a doua oara a prescriptiilor privind lichidarea incalcarilor ce tin de conditiile de
licentiere
6. Alte cazuri stabilite de legile speciale ce reglementeaza genul de activitate licentiat.
Suspendarea licentei se face temporar pe cind retragerea este definitiva.
Procedura judiciara de retragere a licentei este identica cu cea a suspendarii activitatii de intreprinzator.
Activitatea de intreprinzator poate fi suspendata/retrasa prin hotarire judecatoreasca in termen de 5 zile
lucratoare de la adresare.
Se pot adresa in instanta de judecata in legatura cu suspendarea/retragerea activitatii intreprinzatorului:
1. autoritatile administratiei publice
2. alte institutii abilitate prin lege cu functii de reglementare si control
Daca titularul de licenta a inlaturat incalcarile care au dus la suspendarea activitatii sale de intreprinzator,
acesta trebuie sa anunte autoritatea de licentiere in scris. In caz contrar, are loc retragerea licentei.
Efectele retragerii licentei:
a) Fostul titular pierde dreptul de a mai desfasura activitatea indicata in licenta
b) Tragerea la raspundere contraventionala/penala a fostului titular in caz de efectuare a oricarei
actiune in scopul realizarii activitatii indicate in licenta retrasa.
 1.3
Societatea cu raspundere limitata Sanatate SRL, principalul gen de activitate al
careia era vanzarea - cumpararea produselor farmaceutice, a fost supusa unui
control comun din partea Ministerului Sanatatii si Agentiei Medicamentului. In
procesul controlului a fost descoperite anumite incalcari de legislatie. De exemplu:
a) unul din vanzatorii din farmacie nu avea studiile necesare pentru a desfasura
activitate farmaceutica; b) s-a stabilit, ca contrar dispozitiilor legale farmacia a
vandut unele produse farmaceutice fara prescriptia medicului; c) s-a stabilit ca
unele medicamente care era puse in vanzare aveau termenul de valabilitate
expirat. Intre juristii Minsterului Sanatatii si cel a Agentiei Medicamentului au
aparut divirgente cu privire la sanctiunea care urmeaza a fi aplicata. Primul
spunea ca Ministerul trebuie sa-I retraga licenta, iar cel de-al doilea spunea ca
doar Camera de licentiere este ind drept sa retraga licenta, prin urmare trebuie
informata aceasta institutie. Intocmiti o nota informativa in care explicati:
a) pentru incalcarile mentionate poate fi retrasa licenta?
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice se retrage de catre organul abilitat cu
aceasta functie in cazurile:
a) achizitionarii, pastrarii si distribuirii produselor farmaceutice si parafarmaceutice care
nu au fost autorizate in modul stabilit;
b) producerii produselor farmaceutice si parafarmaceutice, modificarii formulei de
producere sau a fluxului tehnologic al produselor farmaceutice si parafarmaceutice, precum
si modificarii documentatiei tehnice de normare a produselor farmaceutice
sau parafarmaceutice, fara aprobarea organului abilitat;
c) practicarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice neindicate in licenta;
d) desfasurarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice in locuri unde
o astfel de activitate nu a fost autorizata de organul abilitat;
e) conducerii prin cumul a intreprinderii si institutiei farmaceutice de catre farmacist
(laborant-farmacist).
b) Cine decide retragerea licentei;
Va decide retragerea licenei camera de liceniere .
c) care este procedura de retragere a licentei;
Procedura de retragere a licentei va fi cea generala, si anume:

Licenta poate fi retrasa doar prin hotarire judecatoreasca. Activitatea de intreprinzator poate fi retrasa prin
hotarire judecatoreasca in termen de 5 zile lucratoare de la adresare.
Se pot adresa in instanta de judecata in legatura cu retragerea activitatii intreprinzatorului:
1. autoritatile administratiei publice
2. alte institutii abilitate prin lege cu functii de reglementare si control
Daca titularul de licenta nu a inlaturat incalcarile care au dus la suspendarea activitatii sale de
intreprinzator, are loc retragerea licentei.
Efectele retragerii licentei:
c) Fostul titular pierde dreptul de a mai desfasura activitatea indicata in licenta
d) Tragerea la raspundere contraventionala/penala a fostului titular in caz de efectuare a oricarei
actiune in scopul realizarii activitatii indicate in licenta retrasa
d) care sunt actele normative care reglementeaza modul de suspendare si
retraguere a licentelor pentru activitatea farmaceutica?
1. legea cu privire la activitatea farmaceutica din 1993
2. legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator din
2006
3. legea cu privire la reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator din 2001
Subiectul 7. Evidenta contabila.

1. Determinati importanta evidentei contabile pentru fondatorii persoanei

1. juridice si pentru insasi persoana juridica.
Evidenta contabila asigura:
- inregistrarea cronologica si sistemarica,
- prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de
fabricare si circulatie, decontarile, obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute,
utilizate atit pentru necesitatile proprii, cit si in relatiile cu actionarii, clientii,
furnizorii, bancile, organelle fiscal si cu alte PF/PJ.
- permite detinerea controlului operatiunilor patrimoniale efectuate
- furnizeaza informatia necesara pentru determinarea patrimoniului national.
1. Analizati ciclul contabil.
2.
Ciclul contabil al entitatiii cuprinde:
a)intocmirea documentelor primare si centralizatoare;
Faptele economice se contabilizeaza in baza documentelor primare si
centralizatoare. Documentele primare se intocmesc in timpul efectuarii
operatiunii, iar daca aceasta este imposibil - nemijlocit dupa efectuarea
operatiunii sau dupa producerea evenimentului.
b)evaluarea si recunoasterea elementelor contabile;
Evaluarea si recunoasterea elementelor contabile se efectueaza in conformitate
cu Standardele Internationale de Raportare Financiara -care devin valabile n
Republica Moldova dupa acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova.
c)reflectarea informatiilor in conturile contabile;
Entitatea care aplica sistemul contabil in partida dubla este obligata sa tina
evidenta activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor si
veniturilor in baza conturilor contabile. Planul de conturi utilizat de institutiile
publice se elaboreaza i se aproba de Ministerul Finantelor.
d)intocmirea registrelor contabile;
Datele din documentele primare si centralizatoare se inregistreaza, se
acumuleaza si se prelucreaza in registrele contabile. Nomenclatorul si structura
registrelor contabile se stabilesc de catre fiecare entitate de sine statator,
pornind de la necesitatile informationale proprii.
e)inventarierea elementelor contabile;
Modul si regulile de efectuare a inventarierii se elaboreaza si se aproba de
Ministerul Finantelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii in ramurile
 respective se elaboreaza de organele centrale de specialitate ale administratiei
publice si de autoritatile administratiei publice locale, precum si de alte organe
autorizate si se aproba de Ministerul Finantelor
f) intocmirea balantei de verificare, a Cartii mari si a rapoartelor financiare.
1. Cetateanul Pruteanu solicita consultatie cu privire la obligativitatea
3. tinerii evidentei contabile de catre: a) titularul patentei de
intreprinzator; b) intreprinderea individuala; c) societatea cu
raspundere limitata. De asemenea el solicita ai explica deosebirea
dintre diferite sistemuri de tinere a evidentei contabile. Intocmiti o
nota informativa cu raspunsul la aceste intrebari.
a) Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta
contabila.
b) Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla.
c) SRL tine contabilitate in partida simpla daca nu are obligatia sa tina
evidenta contabila in partida dubla sau daca depaseste limitele a doua
din criteriile:
1. Totalul veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ;
2. Valoarea de bilant a activelor pe termen lung- cel mult 1 mln lei;
3. Nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune cel mult 9
persoane.
Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine contabilitate in
partidua dubla simplificata.
Deosebirea dintre diferite sisteme contabile:
Sistemul contabil in partida simpla este sistemul contabil care prevede
reflectarea unilaterala a faptelor economice. Nu presupune prezentarea
rapoartelor financiare. Este tinut de persoanele care practica activitate de
intreprinzator care nu au obligatia sa tina evidenta contabila in partida dubla
completa. Se tine conform regulilor stabilite de Contabilitatea in partida simpla
Sistemul contabil simplificat in partida dubla este sistemul contabil ce prevede
reflectarea faptelor economice in baza dublei inregistrari. Se aplica variantele
simplificate ale planului de conturi contabile/registrelor/rapoartelor financiare.
Este tinut de persoanele care practica activitate de intreprinzator care nu au
obligatia sa tina evidenta contabila in partida dubla completa. Se tine conform
regulilor stabilite de Particularitatile contabilitatii la intreprinderile micului
bussines.
Sistemul contabil complet in partida dubla este sistemul contabil care prevede
reflectarea faptelor economice in baza dublei inregistrari cu aplicarea planului
de conturi contabile/ registrelor contabile si rapoartelor financiare. Este
obligatorie prezentarea rapoartelor financiare complete.

Subiectul 8. Notiunea de concurenta.

1. Descrieti conditiile de existenta a concurentei si functiile concurentei.

1.
Concurenta este intrecerea in care actiunile independente ale agentilor economici
limiteaza efectiv posibilitatea fiecaruia dintre ei de a exercita influienta unilaterala
 asupra conditiilor generale de circulatie a marfii pe piata respectiva.
Conditii de existenta:
a) Liberalizarea comertului
b) Existenat unui numar suficient de agenti economici privati
c) Liberalizarea preturilor si tarifelor
d) Asigurarea unui cadru legal
Functiile concurentei in economia de piata:
1. Regulator al cererii si ofertei
2. Este factorul determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor
3. Este mecanismul de repartizare a profitului intre agentii economici implicati in
productia si distribuirea marfurilor
1. Clasificati actele care suprima concurenta dupa criteriile cunoscute.
2.
Intreprinzatorilor li se interzice sa foloseasca mecanise care suprima sau chiar
inlatura concurenta, cum ar fi:

practicile monopoliste, care sunt:

1. abuzul de situatie dominanta;
2. acordurile anticoncurentiale;
3. concentrarile economice.

concurenta neloiala care sunt:

1. raspindirea informatiei false sau denaturate in stare sa prejudicieze averea si/sau
reputatia unui alt agent economic;
2. folosirea neautorizata a emblemei comerciale a firmei sau a marcii, precum si
copierea formei, ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent
economic;
3. dobindirea folosirea sau divulgarea informatiilor stiintifice, de productie, si
comerciale, a secretelor comerciale fara acordul posesorilor lor.
1. Mai multi intreprinzatori din or. Hancesti s-au adresat in instanta de
3. judecata cu o cerere pentru a anula o clauza din contractul de arenda
semnat de Primaria or. Hancesti si SRL VOCO. Potrivit acestui contract a
fost transmis in arenda un lot de 20 de ari pentru a organiza o piata
comerciala. Prin contract Primaria s-a obligat ca dupa darea in exploatare a
pietei, sa retraga autorizatiile de comert tuturor micilor intreprinzatori care
comercializeaza marfuri in raza de 1 km de la piata. Dupa ce piata a inceput
sa functioneze, Primarul a retras autorizatiile de amplasare a unitatilor de
comert mai multor intreprinzatori care activau in raza de 1 km de la piata
nou formata. In referinta Primariei a fost mentionat ca motivul retragerii
autorizatiilor este necesitatea de a face ordine in oras precum si cel de
onorare a obligatiei contractuale fata de SRL VOCO.
Intocmiti o nota informativa in care expunetiva pozitia in privinta
solutionarii litigiului?
Clauza contractuala care stabileste retragerea autorizatiilor respective este
catalogata drept un acord anticoncurential, adica o intelegere dintre agentii
economici care au ca obiect restringerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei
lor pe piata. Instanta de judecata, in baza legislatiei in vigoare, va declara nul orice
clauza contractuala care restringe dreptul la o concurenta loiala celorlalti agenti
 economici. Astfel, este interzis si este considerat nul orice acord al agentilor
economici care ar conduce sau poate conduce la limitarea concurentei pe piata.

Subiectul 9. Concurenta neloiala.

1. Relatati despre notiunea de concurenta neloiala evidentiind actele calificare

1. ca fiind acte de concurenta neloiala reglementate in legislatia R. Moldova.
Concurenta neloiala este o incalcare a obligatiei comerciantului de a folosi in
activitatile comerciale sau industriale numai procedee oneste/corecte. Sunt actele
savirsite contrar uzantelor cinstite in activitatea comerciala sau industriala.
Sunt interzise actiunile intreprinzatorului contrare uzantelor cinstite, inclusiv:
- Denigrarea altor agenti economici - Raspindirea informatiilor false sau
denaturate in satre sa prejudicieze reputatia altui agent economic.
- Confuzia cu intreprinderea concurenta - Folosirea neautorizata/copierea
emblemei comerciale/firmei/marcii (fenomet numit confuzie)
- Spionajul economic - Dobindirea/folosirea/divulgarea informatiilor
stiintifice/de productie/secretelor comerciale (spionaj economic)
1. Comparati acte de concurenta neloiala calificate ca fiind acte de
2. discreditare a concurentilor cu cele calificate ca acte ce produc confuzie cu
intreprinderea concurenta.
Exista mai multe tipuri de acte care pot fi considerate drept acte de concurenta
neloiala. Dintre ele deosebim:
Denigrarea altor agenti economici presupune raspindirea unor informatii false sau
denaturate care pot sa duca la prejudicierea averii sau reputatiei unui alt agent
economic. Scopul principal al denigrarii este de a descredita intreprinderea sau
produsele concurente.
Denigrarea este posibila prin: inducerea in eroare a cumparatorului privitor la:
- modul si locul fabricarii
- cantitatea si calitatea marfurilor
- compararea neloiala cu marfurile unui alt agent economic, in scop de publicitate
Confuzia este acel act de concurenta neloiala care consta in utilizarea semnelor de
identificare a intrerprinzatorului concurent (firma, emblema, marca) sau a produselor
acestuia (ambalajul). Scopul principal al confuziei este de a crea consumatorilor iluzia
ca obiectul procurat este fabricat de firma a carei date de identificare au fost utilizate.
Confuzia este posibila prin:
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale, a firmei sau a marcii
- copierea firmei, ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent
economic.
1. O persoana juridica straina titular al marcii de productie Adidas s-a
3. adresat in instanta de judecata din Moldova cu o cerere catre SRL Piele si
a indicat ca ultima vinde pantofi cu marca de productie ce-i apartine fara
permisiunea respectiva. SRL Piele in referinta a mentionat ca importa
incaltamintea din China si nu poarta nici o vina pentru ca incaltamintea
poarta marca respectiva.
Intomiti o nota informativa in care sa se regaseasca explicatii la urmatoarele
intrebari:
a) Ce drepturi are titularul marcii ?
Inregistrarea marcii confera titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul marcii
este in drept sa interzica tertilor sa utilizeze in activitatea lor comerciala, fara
consimtamintul sau:
a) un semn identic cu marca pentru produse si/sau servicii identice cu cele pentru
care marca este inregistrata;
b) un semn care, din cauza identitatii ori similitudinii cu marca inregistrata si
identitatii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn si de marca,
genereaza riscul de confuzie in perceptia consumatorului;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse si/sau servicii diferite de cele
pentru care marca este inregistrata cind aceasta din urma a dobindit un renume in
Republica Moldova
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum si utilizarea lui in calitate
de ambalaj, in cazul marcilor tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor in
aceste scopuri sau, dupa caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri si in publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului .
b) Care drepturi i-au fost incalcate titularului de marca;
Dreptul de a folosi in mod exclusiv marca si denumirea produselor sale.
c) Care sunt actele normative care reglementeaza modul de utilizare a marcii
si care stabilesc sanctiunile pentru utilizarea ilegala a marcii;
1. legea privind protectia marcilor din 2008
2. legea concurentei din 2012
d) Cum urmeaza a fi solutionat litigiul?
In cazul cind s-a constatat incalcarea drepturilor, instanta de judecata poate ordona, la
cererea reclamantului, luarea de masuri cu privire la produsele cu care s-a incalcat
dreptul asupra unei marci si, in cazurile corespunzatoare, cu privire la materialele si
instrumentele care au servit la crearea si fabricarea acestor produse. Printre masuri
vor figura in special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitiva a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, in cazul in care marca nu poate fi inlaturata de pe acestea
fara a le deteriora, precum si in cazul in care inlaturarea marcii nu va fi suficienta
pentru a exclude incalcarea de drepturi.
 Asigurarea executarii hotaririi judecatoresti:
In cazul in care a emis o hotarire de constatare a incalcarii unui drept asupra marcii,
instanta de judecata, la cererea titularului, poate lua masuri de asigurare a executarii
hotaririi impotriva contravenientului, prin care acesta va fi somat sa inceteze orice
actiune ce constituie incalcare a drepturilor titularului. In acest scop, instanta poate
cere depunerea de catre contravenient a unei cautiuni sau garantii echivalente
corespunzatoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor masuri si
impotriva intermediarilor ale caror servicii sint utilizate de un tert pentru a incalca
drepturile sale asupra marcii.
Despagubirile:
La cererea partii lezate, piritul care a incalcat drepturile asupra unei marci cu buna
stiinta sau avind motive rezonabile de a sti acest lucru va repara titularului de drepturi
pagubele pe care acesta le-a suportat in mod real din cauza incalcarii drepturilor sale.
In cazul cind a comis o incalcare din nestiinta sau fara a avea motive rezonabile de
a sti acest lucru, contravenientul se obliga sa recupereze beneficiile ratate sau
pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite conform legii.

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Continutul subiectului punc

te
1. 1. conditii de fond: capacitatea consimtamintul, obiectul si cauza; 3
1. 2. conditii de forma: scrisa, semnatura, autentificata notarial pct.
3. conditii specifice: actul de constituire Trebuie sa prevad
denumirea persoanei juridice cu scop lucrativ, participaiunile
asociailor,mrimea capitalului social subscris .

1. ActeledeconstituireacooperativedeintreprinzatorLegeaprivindcooperativelede 5
2. intreprinzator pct.

Documenteledeconstituirealecooperativeisintcontractuldeconstituiresistatutul.

(1)Contractuldeconstituirealcooperativeistabilestedrepturile,obligatiilesiraspunderea
fondatoriloracesteia.

(2)Contractuldeconstituirealcooperativeitrebuiesacuprinda:

a)denumireadeplinasiprescurtataacooperativeisiinformatiidespresediulacesteia;

b)scopulsigenurileprincipaledeactivitateacooperativei;

c)termenuldeactivitateacooperativei;

d)listafondatorilorcooperativei;

e)marimeainitialaacapitaluluisocialalcooperativei,cuspecificareamarimiisiformei
aporturilorefectuatedecatrefiecarefondatorincontulcoteisaleinitiale;

f)termeneleincareseefectueazadecatrefiecarefondatoraporturileincontulcoteisale
initiale;

g)modulsitermenelederestituireacheltuielilordeconstituiresideinregistrarea
cooperativei;

h)alteprevederiprivindmodulsitermeneledeconstituiresideinregistrareacooperativei.

(3)Genuriledeactivitateacooperativeiseindicaincontractuldeconstituiresiinstatutul
cooperativeiinconformitatecuclasificatorulactivitatiirespectiveaprobatinmodulstabilit.

(4)Listafondatorilorcooperativeivacuprindedateleindicatelaart.79alin.(2)lit.b)d).

(5)Contractuldeconstituireestesemnatdefondatoriicooperativei.

(6)Actiuneaprevederilorcontractuluideconstituireinceteazadupainregistrareadestata
cooperativeisiindeplinireacelorlalteobligatiidecatrefondatori.

(1)Statutulcooperativeivacuprindeinformatiileprevazutelaart.16alin.(2)lit.a)c),
precumsi:

a)marimeaminimaacapitaluluipropriualcooperativei;

b)drepturile,obligatiilesiraspundereacooperativei,alemembrilorsimembriloreiasociati;

c)conditiilesimoduldeobtineresideretragereacalitatiidemembrusimembruasociatal
cooperativei;

d)marimeaminima,modulsitermenuldeefectuareaaporturilorincontulcotelorinitialasi
suplimentare,precumsialcoteipreferentiale;

e)moduldeevaluareaaporturilornebanestiincapitalulsocial;

f)moduldeinstrainareacotelor;

g)listaorganelorcooperativei,competenta,moduldeformaresiduratamandatuluiacestora;

h)moduldevotarelaadunareageneralasidateleprivindnumaruldevoturinecesarpentru
adoptareahotaririlor;

i)moduldeformaresideutilizarearezervelor(fondurilor)cooperativei;

j)normeledeprudentafinanciara;

k)listaintreprinderilorafiliate,afilialelorsireprezentantelorcooperativei;

l)moduldeacordareainformatieimembrilorsimembrilorasociatiaicooperativeisi
raspundereapentruneacordareaacesteia;

m)moduldecontestareadeciziilororganelorcooperativeisidesolutionarealitigiilordintre
membriicooperativei,dintreacestiadinurmasicooperativa,precumsimodultrageriila
raspundereapersoanelorcufunctiideraspunderealecooperativei;

n)temeiurilesimoduldereorganizaresilichidareacooperativeiinbazahotaririiadunarii
generale.

(2)Statutulcooperativeipoateprevedearenuntarealaformareacotelorpreferentiale.

(3)Instatutulcooperativeipotfiinclusesialteprevedericenucontravinactelorlegislative.

(4)Prevederilestatutuluicooperativeicecontravinlegislatieisintnuledeladataadoptarii
lor.
(5)Prevederilestatutuluicooperativeisintobligatoriipentrumembrii,membriiasociatisi
persoanelecufunctiideraspunderealecooperativei.

(6)Schimbareanumaruluidemembrisaumembriasociatiaicooperativei,precumsia
marimiicapitaluluieisocial,nuconstituietemeipentrumodificareastatutului.

(7)Oricemodificarisicompletariinstatutulcooperativeisintvalabiledinziuainregistrarii
lordestatinmodulstabilitdelegislatie.La introducerea in capitalul social al
cooperativei a bunurilor imobile transmise in contul cotelor valorice din
bunurile intreprinderilor agricole nu este obligatorie modificarea statutului
cooperativei.

Actele de constituire a intreprinderii municipal

Pentru inregistrarea intreprinderii se vor prezenta urmatoarele documente
de constituire: decizia fondatorului/fondatorilor privind infiintarea
intreprinderii, statutul intreprinderii aprobat de fondator/fondatori,
contractul de constituire in cazul mai multor fondatori.
10. Statutul intreprinderii trebuie sa includa urmatoarele date:
1) titlul deciziei/deciziilor fondatorului/fondatorilor privind aprobarea
statutului intreprinderii, numarul si data adoptarii lor. Inscrierea privind
titlul, numarul si data deciziei/deciziilor despre aprobarea statutului
intreprinderii se face in coltul drept de sus al foii de titlu a statutului si se
confirma prin semnatura olografa a autoritatilor executive ale unitatilor
administrativ-teritoriale fondatoare, cu aplicarea stampilei acestei/acestor
autoritati;
2) denumirea (firma) intreprinderii si sediul intreprinderii (in firma se
foloseste cuvintul "municipal(a)";
3) scopurile si genurile de activitate ale intreprinderii;
4) marimea si componenta patrimoniului, trecut din proprietatea
unitatii/unitatilor administrativ-teritoriale respectiv la balanta intreprinderii
nou-create (fondul statutar sau capitalul social);
5) modul de posesiune, folosinta si dispunere de fondul statutar, precum
si schimbarea lui, sursele de formare a patrimoniului intreprinderii, modul
de repartizare a venitului (profitului net), inclusiv defalcarile din profitul net
obtinut in anul de gestiune pentru a fi achitate la bugetul
autoritatii/autoritatilor administrativ-teritoriale, in baza deciziei
fondatorului/fondatorilor si de acoperire a pierderilor;
6) principiile de instituire si activitate a organelor administrative si de
control ale intreprinderii, competentele lor;
61) componenta, atributiile si modul de functionare a consiliului director
al intreprinderii in cazul mai multor fondatori;
7) modul de reorganizare si lichidare a intreprinderii.
In statut pot fi incluse, de asemenea, si alte prevederi care sa specifice
particularitatile activitatii intreprinderii si care nu vor contraveni legislatiei,
 altor acte normative si guvernamentale.
101. Contractul de constituire se aproba prin decizie de catre fiecare
consiliu local/raional care participa la infiintarea intreprinderii.
Contractul de constituire trebuie sa includa:
1) denumirea fondatorilor;
2) denumirea si sediul intreprinderii municipale;
3) scopul si obiectul de activitate ale intreprinderii municipale;
4) marimea aportului fiecarui fondator in formarea patrimoniului
intreprinderii
municipale si termenul de transmitere in gestiune a acestuia;
5) obligatiile si raspunderea fondatorilor;
6) persoana imputernicita sa depuna cererea de inregistrare a
intreprinderii municipale.;
Hotarirea cu privire la aprobarea Regulamentului model a
Intreprinderii municipale
1. In instanta de judecata a fost depusa o cerere privind nulitatea 7
3. societatii pe actiuni invocandu-se motivul ca actul de constituire al pct.
acestei societati nu corespunde prevederilor legii. Intocmiti o nota
informativa in care explicati urmatoarele; a) care sunt actele
constitutive ale S.A. ? b) Lipsa caror clauze din actul de constituire
servesc drept temei de nulitate a societatii pe actiuni? c) care este
procedura de declarare nula a societatii pe actiuni?
a) conform Codului Civil este actul de constituire, conform Legii cu privire
la societatile pe actiuni Documente de constituire ale societatii sint
contractul de societate (declaratia de constituire a societatii) si statutul
societatii. Contractul de societate (declaratia de constituire a societatii) are
prioritate fata de statutul societatii pina la inregistrarea ei de stat.
b) Clauze lipsa carora servesc drept temei de nulitate:
a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de
identitate al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea,
numarul de inregistrare al fondatorului persoana juridica;
b) denumirea societatii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune in natura si modul de
evaluare, daca au fost facute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atributiile, modul de constituire si de functionare a
organelor societatii;
h) modul de reprezentare;
 i) filialele si reprezentantele societatii;
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si
numarul de actiuni de fiecare clasa;
d) marimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
f) modul de tinere a registrelor societatii;
g) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
c) Articolul 110. Nulitatea societatii comerciale
(1) Societatea comerciala poate fi declarata nula prin hotarire
judecatoreasca.
(2) Hotarirea privind nulitatea societatii comerciale poate fi pronuntata
numai atunci cind:
a) actul de constituire lipseste sau nu este autentificat notarial;
b) obiectul societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
c) actul de constituire nu prevede denumirea societatii, participatiunile
asociatilor, marimea capitalului social subscris sau scopul societatii;
d) dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost respectate;
e) toti fondatorii au fost incapabili la data constituirii societatii.
(3) Dispozitivul hotaririi de declarare a nulitatii societatii comerciale se
insereaza in publicatiile societatii in termen de 15 zile de la data raminerii
definitive a hotaririi.
Articolul 111. Efectele declararii nulitatii societatii comerciale
(1) Pe data la care hotarirea judecatoreasca de declarare a nulitatii
societatii comerciale ramine definitiva, aceasta se dizolva si intra in
lichidare. Prin hotarire judecatoreasca de declarare a nulitatii se
desemneaza lichidatorul societatii.
(2) Nulitatea societatii comerciale nu afecteaza actele juridice incheiate
in numele ei, exceptie constituind cazul prevazut la alin.(3).
(3) Daca societatea comerciala declarata nula este insolvabila, lichidarea
ei se efectueaza conform legislatiei cu privire la insolvabilitate.
(4) Asociatii carora le este imputabila nulitatea societatii comerciale
raspund nelimitat si solidar fata de ceilalti asociati si fata de terti pentru
prejudiciul cauzat prin nulitatea societatii.

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Continutul subiectului punct
e
1.1 4. conditii de fond: capacitatea consimtamintul, obiectul si cauza; 3 pct.
. 5. conditii de forma: scrisa, semnatura, autentificata notarial
6. conditii specifice: aportul fondatorilor; affectio societatis (intentia de a crea o
societate); obtinerea si impartirea beneficiilor.

1.2 ActeledeconstituireacooperativedeintreprinzatorLegeaprivind 5 pct.

. cooperativeledeintreprinzator
Documenteledeconstituirealecooperativeisintcontractuldeconstituiresistatutul.
(1)Contractuldeconstituirealcooperativeistabilestedrepturile,obligatiilesi
raspundereafondatoriloracesteia.
(2)Contractuldeconstituirealcooperativeitrebuiesacuprinda:
a)denumireadeplinasiprescurtataacooperativeisiinformatiidespresediul
acesteia;
b)scopulsigenurileprincipaledeactivitateacooperativei;
c)termenuldeactivitateacooperativei;
d)listafondatorilorcooperativei;
e)marimeainitialaacapitaluluisocialalcooperativei,cuspecificareamarimiisi
formeiaporturilorefectuatedecatrefiecarefondatorincontulcoteisaleinitiale;
f)termeneleincareseefectueazadecatrefiecarefondatoraporturileincontulcotei
saleinitiale;
g)modulsitermenelederestituireacheltuielilordeconstituiresideinregistrarea
cooperativei;
h)alteprevederiprivindmodulsitermeneledeconstituiresideinregistrarea
cooperativei.
(3)Genuriledeactivitateacooperativeiseindicaincontractuldeconstituiresiin
statutulcooperativeiinconformitatecuclasificatorulactivitatiirespectiveaprobatin
modulstabilit.
(4)Listafondatorilorcooperativeivacuprindedateleindicatelaart.79alin.(2)lit.b)
d).
(5)Contractuldeconstituireestesemnatdefondatoriicooperativei.
(6)Actiuneaprevederilorcontractuluideconstituireinceteazadupainregistrareade
statacooperativeisiindeplinireacelorlalteobligatiidecatrefondatori.

(1)Statutulcooperativeivacuprindeinformatiileprevazutelaart.16alin.(2)lit.a)
c),precumsi:
a)marimeaminimaacapitaluluipropriualcooperativei;
b)drepturile,obligatiilesiraspundereacooperativei,alemembrilorsimembrilorei
asociati;
c)conditiilesimoduldeobtineresideretragereacalitatiidemembrusimembru
asociatalcooperativei;
d)marimeaminima,modulsitermenuldeefectuareaaporturilorincontulcotelor
initialasisuplimentare,precumsialcoteipreferentiale;
e)moduldeevaluareaaporturilornebanestiincapitalulsocial;
f)moduldeinstrainareacotelor;
g)listaorganelorcooperativei,competenta,moduldeformaresiduratamandatului
acestora;
h)moduldevotarelaadunareageneralasidateleprivindnumaruldevoturinecesar
pentruadoptareahotaririlor;
i)moduldeformaresideutilizarearezervelor(fondurilor)cooperativei;
j)normeledeprudentafinanciara;
k)listaintreprinderilorafiliate,afilialelorsireprezentantelorcooperativei;
l)moduldeacordareainformatieimembrilorsimembrilorasociatiaicooperativei
siraspundereapentruneacordareaacesteia;
m)moduldecontestareadeciziilororganelorcooperativeisidesolutionarea
litigiilordintremembriicooperativei,dintreacestiadinurmasicooperativa,precumsi
modultrageriilaraspundereapersoanelorcufunctiideraspunderealecooperativei;
n)temeiurilesimoduldereorganizaresilichidareacooperativeiinbazahotaririi
adunariigenerale.
(2)Statutulcooperativeipoateprevedearenuntarealaformareacotelorpreferentiale.
(3)Instatutulcooperativeipotfiinclusesialteprevedericenucontravinactelor
legislative.
(4)Prevederilestatutuluicooperativeicecontravinlegislatieisintnuledeladata
adoptariilor.
(5)Prevederilestatutuluicooperativeisintobligatoriipentrumembrii,membrii
asociatisipersoanelecufunctiideraspunderealecooperativei.
(6)Schimbareanumaruluidemembrisaumembriasociatiaicooperativei,precumsi
amarimiicapitaluluieisocial,nuconstituietemeipentrumodificareastatutului.
(7)Oricemodificarisicompletariinstatutulcooperativeisintvalabiledinziua
inregistrariilordestatinmodulstabilitdelegislatie.La introducerea in capitalul social
al cooperativei a bunurilor imobile transmise in contul cotelor valorice din bunurile
intreprinderilor agricole nu este obligatorie modificarea statutului cooperativei.

Actele de constituire a intreprinderii municipal

Pentru inregistrarea intreprinderii se vor prezenta urmatoarele documente de
constituire: decizia fondatorului/fondatorilor privind infiintarea intreprinderii, statutul
intreprinderii aprobat de fondator/fondatori, contractul de constituire in cazul mai
multor fondatori.
10. Statutul intreprinderii trebuie sa includa urmatoarele date:
1) titlul deciziei/deciziilor fondatorului/fondatorilor privind aprobarea statutului
intreprinderii, numarul si data adoptarii lor. Inscrierea privind titlul, numarul si data
deciziei/deciziilor despre aprobarea statutului intreprinderii se face in coltul drept de
sus al foii de titlu a statutului si se confirma prin semnatura olografa a autoritatilor
executive ale unitatilor administrativ-teritoriale fondatoare, cu aplicarea stampilei
acestei/acestor autoritati;
2) denumirea (firma) intreprinderii si sediul intreprinderii (in firma se foloseste
cuvintul "municipal(a)";
3) scopurile si genurile de activitate ale intreprinderii;
4) marimea si componenta patrimoniului, trecut din proprietatea unitatii/unitatilor
administrativ-teritoriale respectiv la balanta intreprinderii nou-create (fondul statutar
sau capitalul social);
5) modul de posesiune, folosinta si dispunere de fondul statutar, precum si
schimbarea lui, sursele de formare a patrimoniului intreprinderii, modul de repartizare
a venitului (profitului net), inclusiv defalcarile din profitul net obtinut in anul de
gestiune pentru a fi achitate la bugetul autoritatii/autoritatilor administrativ-teritoriale,
in baza deciziei fondatorului/fondatorilor si de acoperire a pierderilor;
6) principiile de instituire si activitate a organelor administrative si de control ale
intreprinderii, competentele lor;
61) componenta, atributiile si modul de functionare a consiliului director al
intreprinderii in cazul mai multor fondatori;
7) modul de reorganizare si lichidare a intreprinderii.
 In statut pot fi incluse, de asemenea, si alte prevederi care sa specifice
particularitatile activitatii intreprinderii si care nu vor contraveni legislatiei, altor acte
normative si guvernamentale.
101. Contractul de constituire se aproba prin decizie de catre fiecare consiliu
local/raional care participa la infiintarea intreprinderii.
Contractul de constituire trebuie sa includa:
1) denumirea fondatorilor;
2) denumirea si sediul intreprinderii municipale;
3) scopul si obiectul de activitate ale intreprinderii municipale;
4) marimea aportului fiecarui fondator in formarea patrimoniului intreprinderii
municipale si termenul de transmitere in gestiune a acestuia;
5) obligatiile si raspunderea fondatorilor;
6) persoana imputernicita sa depuna cererea de inregistrare a intreprinderii
municipale.;
Hotarirea cu privire la aprobarea Regulamentului model a Intreprinderii
municipal
1.3 In instanta de judecata a fost depusa o cerere privind nulitatea societatii pe 7 pct.
. actiuni invocandu-se motivul ca actul de constituire al acestei societati nu
corespunde prevederilor legii. Intocmiti o nota informativa in care explicati
urmatoarele; a) care sunt actele constitutive ale S.A. ? b) Lipsa caror clauze din
actul de constituire servesc drept temei de nulitate a societatii pe actiuni? c) care
este procedura de declarare nula a societatii pe actiuni?
a) conform Codului Civil este actul de constituire, conform Legii cu privire la
societatile pe actiuni Documente de constituire ale societatii sint contractul de
societate (declaratia de constituire a societatii) si statutul societatii. Contractul de
societate (declaratia de constituire a societatii) are prioritate fata de statutul societatii
pina la inregistrarea ei de stat.
b) Clauze lipsa carora servesc drept temei de nulitate:
a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate
al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de
inregistrare al fondatorului persoana juridica;
b) denumirea societatii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune in natura si modul de evaluare,
daca au fost facute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atributiile, modul de constituire si de functionare a organelor societatii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele si reprezentantele societatii;
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numarul de
actiuni de fiecare clasa;
d) marimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
f) modul de tinere a registrelor societatii;
g) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
c) Articolul 110. Nulitatea societatii comerciale
(1) Societatea comerciala poate fi declarata nula prin hotarire judecatoreasca.
(2) Hotarirea privind nulitatea societatii comerciale poate fi pronuntata numai atunci
cind:
a) actul de constituire lipseste sau nu este autentificat notarial;
 b) obiectul societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
c) actul de constituire nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor,
marimea capitalului social subscris sau scopul societatii;
d) dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost respectate;
e) toti fondatorii au fost incapabili la data constituirii societatii.
(3) Dispozitivul hotaririi de declarare a nulitatii societatii comerciale se insereaza in
publicatiile societatii in termen de 15 zile de la data raminerii definitive a hotaririi.
Articolul 111. Efectele declararii nulitatii societatii comerciale
(1) Pe data la care hotarirea judecatoreasca de declarare a nulitatii societatii
comerciale ramine definitiva, aceasta se dizolva si intra in lichidare. Prin hotarire
judecatoreasca de declarare a nulitatii se desemneaza lichidatorul societatii.
(2) Nulitatea societatii comerciale nu afecteaza actele juridice incheiate in numele
ei, exceptie constituind cazul prevazut la alin.(3).
(3) Daca societatea comerciala declarata nula este insolvabila, lichidarea ei se
efectueaza conform legislatiei cu privire la insolvabilitate.
(4) Asociatii carora le este imputabila nulitatea societatii comerciale raspund
nelimitat si solidar fata de ceilalti asociati si fata de terti pentru prejudiciul cauzat prin
nulitatea societatii.

Subiectul 11. Intreprinzatorii subiecte ale dreptului afacerilor

nr. Continutul subiectului puncte
1.1. Identificati persoanele care au calitatea de intreprinzator facandu-le o scurta 3 pct.
caractistica. Pag.96. Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal
activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in
nume propriu , cu riscul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu scopul de a obtine
profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si
persoanele juridice cu scop lucrativ.
Pers fizica dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de
lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere
individuala in Registrul de stat sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti
tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta
de intrep.
Pers jur cu scop lucrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inscrierii ei
in Registrul de stat al intreprinderilor.
De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.

1.2. Comparati notiunea de intreprinzator cu cea de: a) agent economic; b) intreprindere; c) 5 pct.
antreprenor; d) comerciant; e) persoana juridica; pag. 97-101.
a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau
care tine evident contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica,
astfel evident contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inclusiv de cele ce
nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de
binefacere , etc.si activitatea economica in sensul de activitate care are ca obiect
bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent
economic are un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea
cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind
inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii
raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial
unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect
 al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii
intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care
desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului
intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza
partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti
intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul
comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de
comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau
jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si
comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara
afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau
industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoana juridica este organizatia care are un patrimoniu
distinct i raspunde pentru obligatiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobndeasca i sa
exercite n nume propriu drepturi patrimoniale i personale nepatrimoniale, sa-i asume
obligatii, poate fi reclamant i aprat n instanta de judecata.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele
ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca
un profesionist cu scopul de a obtine profit.

1.3. Consultati cetateanul Pruteanu, explicandu-i forma de organizare juridica care poate fi utilizata 7 pct.
la desfasurarea activitatii de intreprinzator in domeniul:
a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operatiuni de
schimb valutar in numerar cu persoane fizice urmatoarele categorii de rezidenti, denumiti, in
sensul prezentei legi, unitati de schimb valutar:
- banca licentiata care efectueaza operatiuni de schimb valutar in numerar cu persoane
fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;
- casa de schimb valutar persoana juridica rezidenta constituita conform legislatiei
Republicii Moldova, avind ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii
Moldova a operatiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice;
- persoana juridica rezidenta ce presteaza servicii hoteliere, care efectueaza operatiuni
de cumparare a numerarului in valuta straina/cecurilor de calatorie in valuta straina de
la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar
b) activitatii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfasurata
exclusiv de catre asiguratori (reasiguratori), sub forma de societate pe actiuni, inclusiv cu
investitii straine, care detin licenta de activitate.
c) comertul cu produse alcoolice si tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin
licenta in acest sens.
d) reparatia tehnicii de uz casnic in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL.
e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.
f) comertul cu produse petroliere - Participanti la piata produselor petroliere pot fi
persoanele juridice care sint titulari de licenta sau de autorizatie tehnica, exceptie facind
consumatorul, si care au resedinta in Republica Moldova. Participantii la piata produselor
petroliere beneficiaza de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate si de forma juridica
de organizare. Este inadmisibila favorizarea unor participanti prin acordarea de inlesniri
neprevazute de lege, precum si limitarea directa sau indirecta a drepturilor si intereselor
legitime. Participantii la piata produselor petroliere sint in drept sa infiinteze asociatii, uniuni
si alte forme de asociere in scopuri ce nu contravin legislatiei, inclusiv reglementarilor liberei
concurente.
g) aratul terenurilor agricole intreprinzator individual. Gospodaria taraneasca
 h) constructia caselor de locuit in localitati rurale intreprinzator individual

Subiectul 12. Intreprinzator Individual titular al patentei de intreprinzator.

nr. Continutul subiectului punct
e
1.1 Identificati drepturile si obligatiile intreprinzatorului individual titular al 3 pct.
. patentei de intreprinzator facand o caracteristica a acestora pag. 114.
Patenta este valabila numai pentru titularul ei si nu poate fi transmisa altei persoane.
Desfasurarea activitatii de intreprinzator in baza patentei nu impune inregistrarea de
stat a titularului acesteia si primirea licentei. Asupra titularului patentei nu se extind
cerintele privind prezentarea darilor de seama financiare si statistice, tinerea evidentei
contabile si financiare, efectuarea operatiilor de casa si decontarilor, precum si
prevederile art.90 din Codul fiscal
(4) In relatiile de drept civil, titularul patentei actioneaza in numele sau.
(5) Titularul patentei raspunde pentru obligatiile aferente desfasurarii activitatii de
intreprinzator pe parcursul duratei de prescriptie stabilita de lege, indiferent de durata
patentei.
(6) Titularul patentei poate desfasura activitatea de intreprinzator specificata in
patenta pe intreg teritoriul tarii daca in patenta nu este indicat altfel.
Pentru genul de activitate mentionat la pozitia 1.1 din anexa, titularul patentei isi
desfasoara activitatea de intreprinzator in pavilion, chiosc (ghereta), toneta, la tejghea,
taraba, care au suprafata de pina la 30 m2.
(7) Titularul patentei este obligat:
a) sa respecte ordinea stabilita de desfasurare a activitatii indicate in patenta,
normele sanitare, normele de protectie contra incendiilor, sa indeplineasca alte cerinte
ce se refera la genul de activitate respectiv, iar pentru desfasurarea activitatii indicate
la compartimentul 1din anexa, sa aiba documentele primare de provenienta a marfii,
dupa caz, factura de expeditie, chitanta de percepere a taxei vamale sau actul de
achizitie a marfurilor;
b) sa desfasoare activitatea numai in locurile permise in aceste scopuri de autoritatea
administratiei publice locale;
c) sa respecte drepturile si interesele consumatorilor;
d) sa afiseze patenta sau copia ei, autentificata de notar, intr-un loc vizibil la locurile
unde isi desfasoara activitatea de intreprinzator, iar in caz de necesitate sa o prezinte la
cererea organului de control sau a consumatorilor.
(8) Titularul patentei nu este in drept:
a) sa angajeze lucratori pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator specificate in
patenta;
b) sa incheie tranzactii cu intreprinderea individuala al carei fondator este el sau
careva dintre membrii familiei sale, cu societatea in nume colectiv ori in comandita, al
carei asociat cu raspundere deplina este el sau careva dintre membrii familiei sale.
(9) Doi sau citiva titulari de patente se pot asocia in scopul desfasurarii in comun a
activitatii de intreprinzator, in baza contractului de activitate in comun.
1.2 Determinati actele necesare pentru eliberarea patentei de intreprinzator la 5 pct.
. desfasurarea activitatii de: a) Comertul cu amanuntul la tarabe, tejghele, tonete
si din autovehicule in piete si in alte locuri autorizate; b) predarea limbilor
straine; c) arat si alte lucrari de cultivare a pamantului cu mijloace tehnice; d)
reparatie a locuintelor; e) organizare a disco-cluburilor; f) servicii veterinare si
zootehnice.
(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza caruia isi
are domiciliul sau la locul de desfasurare a activitatii preconizate. In cazul prevazut la
alin.(7), solicitantul depune cererea la primaria respectiva.
 (2) In cerere se indica:
a) prenumele, numele si domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de intreprinzator pentru exercitarea careia se solicita patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport si numarul de inmatriculare al acestuia, daca se
prevede ca acest mijloc de transport va fi utilizat la desfasurarea activitatii mentionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea
si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv
pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirma
calificarea solicitantului in domeniul limbilor straine(diploma),bonul de plata a taxei
p/u patenta;
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce
confirma dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arenda,actul
de proprietate),bonul de plata a taxei p/u patenta;
D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului
in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de
patenta;
E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul
de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura
activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea
solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de
specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.

1.3 Inspectoratul fiscal a emis o prescriptie prin care a prevenit cet. Tigreanu ca incepand 7 pct.
. cu data de 20 decembrie i se suspenda patenta deoarece el a comercializat
imbracaminte, incaltaminte si carti desi nu titularul de patenta nu are acest drept. Cet.
Tigreanu s-a adresat avocatului dupa asistenta juridica si a intrebat in ce cazuri
inceteaza patenta si in ce cazuri se suspenda, care este organul competent de a
suspenda patenta si daca cu adevarat comercializarea imbracamintei, incaltamintei si
cartilor este interzisa. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator,
cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi
comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator.
Nu sunt interzise aceste activitati, sunt prevazute in anexa de la lecea cu privire la
patenta de intreprinzator
Articolul 9. Suspendarea patentei
(1) Patenta se suspenda:
a) in baza cererii titularului patentei in legatura cu boala lui, in limitele termenelor
stabilite de legislatia muncii;
b) in cazul neexecutarii obligatiilor prevazute la art.3 alin.(7) lit.a), b) si d) si a
prevederilor alin.(8);
c) in cazul neachitarii in termen a taxei pentru perioada urmatoare de valabilitate a
patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendata si dupa
inlaturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se
restabileste si se prelungeste pe perioada respectiva.
(3) In cazul depistarii de catre organele de control a cazurilor de continuare a
activitatii in baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) si c), acestea informeaza
autoritatea fiscala teritoriala sau primaria care a eliberat sau a prelungit durata patentei
despre cele depistate, indicind, in mod obligatoriu, numarul si seria patentei.
 Articolul 8. Incetarea valabilitatii patentei
(1) Valabilitatea patentei inceteaza:
a) odata cu expirarea duratei patentei;
b) in cazul in care titularul patentei renunta la patenta pe calea depunerii cererii
respective;
c) in baza cererii titularului patentei in legatura cu pierderea capacitatii de munca,
confirmata de concluzia respectiva a comisiei medicale;
d) in cazul decesului titularului patentei;
e) in cazul aplicarii fata de titularul patentei a unor sanctiuni administrative;
f) in cazul in care se constata transmiterea patentei catre o alta persoana;
g) in cazul in care durata patentei nu este prelungita in decurs de 12 luni consecutive
de la data suspendarii ei pentru neachitarea in termen a taxei pentru patenta.
(2) Daca valabilitatea patentei inceteaza in temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) si d),
titularului patentei sau mostenitorilor acestuia li se restituie suma platita pentru
perioada nefolosita.

Subiectul 13. Intreprinzatorul individual

nr. Continutul subiectului puncte
2.1. Relatati despre procedura inregistrarii de stat a intreprinzatorului individual, referindu- 3 pct.
va si la cazurile in care inregistrarea nu se admite. Pag. 108-109
Art 28 legecu priv la inreg de stat a pj si a intreprinz individuali
Procedura inregistrarii de stat a intreprinzatorilor individuali
(1) Pentru inregistrarea de stat a intreprinzatorilor individuali se depun urmatoarele
documente:
a) cererea de inregistrare, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat;
b) documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
(2) Depunerea documentelor la inregistrarea de stat a intreprinzatorilor individuali se
efectueaza in modul stabilit la art.8.
(3) La inregistrarea de stat se verifica identitatea si capacitatea de exercitiu ale persoanei
fizice.
(4) Registratorul, in termen de 3 zile lucratoare de la data depunerii documentelor, adopta
decizia de inregistrare sau de a refuza inregistrarea.
(5) Decizia de inregistrare se intocmeste in conformitate cu art.14.
(6) Documentele depuse de catre intreprinzatorul individual impreuna cu decizia de
inregistrare se pastreaza in dosarul de evidenta in arhiva organului inregistrarii de stat.
Articolul 29. Modificarea datelor inscrise in Registrul
2.2. Comparati drepturile, obligatiile si raspunderea intreprinzatorului individual cu cele ale 5 pct.
titularului patentei de intreprinzator.
1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate
neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice.
Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru
a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze
munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de
lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla.
Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara
activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.
2. Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de
intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal
teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare
activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului
fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este
obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de
intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura in
comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta persoana.
 Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat
cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa
desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este
stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea
operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa comercializeze produse alcoolice si articole de
tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa prezinte (la cerere) actele de
provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale. Titularul
patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite.
2.3. Consultati intreprinzatorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le 7 pct.
poate desfasura:
a) activitate de asigurare nu
b) comertul cu bauturi spirtoase si articole din tutun trebuie sa obtina licenta.
c) activitate in domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
e) organizarea disco-cluburilor-da
f) activitatea de reparatie a automobilelor si vulcanizare - da
g) vinzarea cartilor, tablourilor si a altor obiecte de arta plastic - daa
h) vinzarea produselor petroliere -

Subiectul 14. Notiunea de persoana juridica cu scop lucrativ.

nr. Continutul subiectului punct
e
1.1 Relatati despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ si notiune pj cu scop 3 pct.
. lucrativ.
Ca forme ai pers jur cu scop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si
anume societatea in nume colectiv(este societatea comerciala ai carei membri practica,
in conformitate cu actul de constituire, activitate de intreprinzator in numele societatii
si raspund solidar i nelimitat pentru obligatiile acesteia),
societatea in comandita(este societatea comerciala n care, de rnd cu membrii care
practica n numele societatii activitate de ntreprinzator i poarta raspundere solidara
nelimitata pentru obligatiile acesteia (comanditati), exista unul sau mai multi membri-
finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de ntreprinzator a societatii i
suporta n limita aportului depus riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii),
SRL(este societatea comerciala al carei capital social este divizat n parti sociale
conform actului de constituire i ale carei obligatii snt garantate cu patrimoniul
societatii),
SA(Societate pe actiuni este societatea comerciala al carei capital social este divizat n
actiuni i ale carei obligatii snt garantate cu patrimoniul societatii), intreprinderile de
atat si municipal, cooperativele de productie/de intreprinzator(cooperativa este
asociatia benevola de persoane fizice i juridice, organizata pe principii corporative n
scopul favorizarii i garantarii, prin actiunile comune ale membrilor sai, a intereselor
lor economice i a altor interese legale).
. Avem 4 forme: SA; SRL, SNC, SC. Avem 3 tipuri de societati comerciale: de tip
inchis de tip descis, hibrid.
1.2 Comparati notiunea de persoana juridica cu scop lucrativ cu notiunile de a) 5 pct.
. societate comerciala b) societate civila; c) intreprindere; d) agent economic; e)
intreprinzator
a) societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de
constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru
exercitarea activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii
beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana
juridical cu scop lucrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un
caracter mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si
 municipal ;
b) societatea civila -chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma
autentica nu-si schimba natura civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de
la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o multitudine
de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot
desfasura asociatii ei;
c) intreprindere- Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi 1992: Intreprinderea
1. Forma organizatorico-juridica a activitatii de antreprenoriat este intreprinderea.
2. Intreprinderea constituie un agent economic cu firma (titulatura) proprie infiintata
de antreprenor in modul stabilit de legislatie.
3. Intreprinderea are dreptul de persoana juridica sau de persoana fizica, in
conformitate cu prezenta Lege.
Intreprinderea-persoana juridica si intreprinderea-persoana fizica au aceleasi
drepturi si obligatii, cu exceptia raspunderii patrimoniale pentru obligatiile lor.
4. Intreprinderea devine subiect de drept din momentul inregistrarii de stat.
d) intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si
persoana fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un
profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea
proprie cu scopul de a obtine venit;
e) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu
scop lucrativ , tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care
practica activitate de intreprinzator , iar in contabilitate oana care are
obligigatia de a prezenta rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat
persoana juridica cu si fara scop lucrativ de drept public, precum si pers fizica
ce practica activitate de intreprinzator.
1.3 Procurorul a inaintat o cererea de chemare in judecata si a solicitat instantei de a anula 7 pct.
. inregistrarea SRL VERDICT, deoarece fondatorii acesteia sunt in incopatibilitate si
nu au dreptul sa desfasoare alte activitati remunerate decat functia pe care o ocupa. In
motivatie a fost indicat ca unul din fondator este procuror, al doilea este membru al
Curtii Constitutionale, iar al treilea a fost ales deputat in Parlament. Cum trebuie sa
procedeze instanta? Conform legislatiei in vigoare, deputatul Parlamentului RM,
procurorii, si judecatorii pot contribui la constituirea unui SRL.
Insa totoodata, conform legislatiei in vigoare, odata ce au fost alesi in aceste
functii, ei nu mai pot avea calitatea de asociat sau membru in SRL, cel putin
deputatul si judecatorul precis

Subiectul 15. Inregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ

nr. Continutul subiectului puncte
1.1. Numiti actele exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra inregistrarii .S. 3 pct.
cererii de inregistrare a persoanei juridice.
1. Cerere de nregistrare
2. Decizia de nregistrare; hotararea de inregistrare a Administratia Publica Locala
3. Statut

Actiunile Registratorului:
1. La primirea cererii i a documentelor pentru nregistrarea de stat, deponentului i se
elibereaz un bon de confirmare a primirii cererii, n care se indic numrul cererii i
data primirii acesteia, denumirea oficiului, lista documentelor depuse, data stabilit
pentru eliberarea actelor. n cazul primirii documentelor prin reeaua electronic,
solicitantului i se expediaz prin reea aceeai confirmare.
2. (6) Organul nregistrrii de stat nu este n drept s refuze primirea cererii de
nregistrare sau s solicite alte documente dect cele prevzute de lege.
 3. Registratorul verific cererile i documentele depuse pentru nregistrare n vederea
corespunderii acestora cerinelor stabilite de lege, obine avizele i informaiile
necesare pentru nregistrare de la autoritile publice prin intermediul reelelor
electronice i, n termenul stabilit la art. 5, adopt decizia de nregistrare sau decizia
motivat de respingere a nregistrrii.
4.
5. (2) Persoanei juridice i se atribuie, la nregistrare, un numr de identificare de stat
(IDNO) ce atest c persoana a fost nscris n Registrul de stat i a fost luat la
eviden de organul fiscal. Numrul de identificare de stat, care reprezint i codul
fiscal al persoanei juridice nregistrate, se indic pe foaia de titlu a actelor de
constituire.
6. (21) n cadrul procedurii nregistrrii de stat, organul nregistrrii de stat va efectua
procesul de nregistrare (luare la eviden) fiscal, statistic, medical i social a
persoanei juridice prin transmitere autoritilor vizate, n format electronic, a datelor
privind nregistrarea acesteia prevzute la art. 33 alin. (1), cu eliberarea pentru
persoana juridic a ntiinrii respective.
7.
8. (3) Persoana juridic se consider nregistrat la data adoptrii deciziei de
nregistrare.
9. (4) Dup nregistrare, organul nregistrrii de stat public n Buletinul electronic
informaii despre persoana juridic nregistrat, care cuprind: denumirea persoanei
juridice, forma de organizare juridic, data nregistrrii, numrul de identificare de
stat, sediul i numele administratorului.
1.2. Explicati deosebirea dintre persoana juridica inactiva si persoana juridica pasiva si 5 pct.
persoana juridica care si-a suspendat activitatea.
persoana juridica inactiva persoana juridica care, in decurs de 12 luni de la
inregistrare, nu a prezentat darile de seama fiscale prevazute de legislatie si nu a
efectuat operatiuni pe niciun cont bancar;
persoana juridica pasiva persoana juridica care, dupa inregistrare, a activat, insa
ulterior in decursul ultimelor 12 luni nu a prezentat darile de seama fiscale prevazute
de legislatie
Persoana juridica care si-a suspendat activitatea persoana care temporar nu
desfasoara nici o activitate ca urmare a propriei solicitari, sau a unor alte temeiuri etc.
1.3. Camera Inregistrarii de Stat a respins cererea de inregistrare a Societatii 7 pct.
comerciale CASA DE AMANET DACIA SRL din motivul ca societatea a aratat
capitalul social ca fiind de 5400 lei precum si pentru faptul ca denumirea ei nu
corespunde cerintelor legale. Fondatorul societatii s-a adresat catre avocat cu
intrebarea daca SRL sau Casele de amanet sunt obligate sa aiba un capital social
minim. A mai intrebat daca este vre-o deosebire intre CASA DE AMANET si
LOMBARD si care documente sunt necesare pentru inregistrarea unei societati
comerciale care are ca si obiect de activitatea de acordare a de imprumuturi cu
amanetarea si pastrarea obiectelor din metale si pietre pretioase. Consultati
fondatorul societati si dati raspuns la intrebarile puse;

SRL nu e obligata sa aiba capital social minim, insa casele de amanet(lombarduri ) da, de
25000 dolari in municipii si 15000 dolari in localitati rurale.
Nu e nici o deosebire intre casa de amanet si lombarduri, - ihotarirea penru aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de organizare si functionare a caselor de
amanet(lombarduri) punctul 10 din hotarire
Ce acte mai sunt necesare contract de proprietate sau locatiune asupra imobilului,certificat
de verificare metrologica a cintarelor, copia documentelor ce confirma existenta capitalului
social mini
 Subiectul 16. nregistrarea de stat a societii comerciale.

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Numii actele necesare pentru nregistrarea de stat a SRL cu 4 fondatori, unde un fondator este 3 pct.
statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoan juridic din Marea Britanie, al
treilea fondator este o asociaie obteasc din Republica Moldova i o persoan fizic.
Pentru nregistrarea de stat a persoanei juridice se depun urmtoarele documente:
a) cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;
b) hotrrea de constituire i actele de constituire ale persoanei juridice, n funcie de forma
juridic de organizare, n dou exemplare;
c) avizul Comisiei Naionale a Pieei Financiare pentru societile de asigurare, fondurile
nestatale de pensii i asociaiile de economii i mprumut; nu trebuie
d) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
(4) Pentru nregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiii strine, se vor depune:
a) extrasul din registrul n care este nregistrat persoana juridic cu investiii strine, tradus
i legalizat notarial;
b) actele de constituire ale persoanei juridice strine;

1.2. Comparai Registrul de stat al persoanelor juridice cu Registrul organizaiilor necomerciale 5 pct.
evideniind destinaia, deintorul i coninutul acestora.
I.Registrul de stat al intreprinderilor este o lista de societati comerciale pers.jur. si date
informative despre ele. In el se inscriu: denumirea completa si prescurtata a societatii,sediul,
obiectul principal de activitate, termenul pentru care a fost constituita, marimea capitalului
social, data si numarul de inregistrare, numele registratorului, alte date. Registrul se tine in
mod computerizat si manual. Cel manual are prioritate. Efectul juridic al inregistrarii se
exprima prin faptul ca societatea ca pers.jur. exista atita cit figureaza in registrul de stat. In
numele societatii neinregistrate nu se pot incheia acte juridice si nu se poate practica activitate
de intreprinzator,altfel societatea va fi sanctionata. Societatea este in drept sa faca modificari
in registru dar numai prin hotarirea a organului suprem de decizie.
Registrul organizatiilor necomerciale : contine : denumirea organizatiei, tipul acesteia
,statutul(inregistrata),IDNO, data inregistrarii(informatii generale :denumirea,forma
organizatorico-juridica,tiul,localitatea,nr de inregistrare,cod fiscal,IDNO,data
inregistratii,scopul,conducatorului, strutura,simbolica, filialele, reorganizarile,controlul si
sanctiunile,rapoarte).
CS detine registrele.
1.3. Consultai fondatorul unic, al crei cereri de nregistrare a SRL a fost respins de Camera 7 pct.
nregistrrii de Stat pe motivul c prinsul petelui n Marea Japoniei nu este reglementat de
legislaia R. Moldova i din aceast cauz nu poate fi nregistrat o societate comercial care
i propune un astfel de obiect de activitate i explicaii care sunt motivele de respingere a
cererii de nregistrare a unei persoane juridice;
Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca
intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia celor interzise
de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis este permis. Totusi
solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in documentele de inregistrare a PJ
respective si sa depuna din nou actele penrtu inregtistrare, deja cu modificarile operate.

Subiectul I7. Obligaiile asociatului societii comerciale.

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Descriei obligaiile asociatului societii comerciale. 3 pct.
Membrul societatii comerciale este obligat:
a) sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele
prevazute in actul de constituire;
 b) sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii;
c) sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau
a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii
si ale membrului ei;
d) sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.
(2) Fara acordul societatii de persoane, membrul nu are dreptul sa practice activitati similare
celei pe care o practica societatea. Acordul membrilor se prezuma, pina la proba contrara,
pentru activitatile despre care membrii erau informati la data acceptarii in calitate de membru.
4 (3) In cazul in care membrul incalca prevederile alin.(2), societatea poate cere repararea
prejudiciului sau cesiunea drepturilor si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele
incheiate. Cererea privind repararea prejudiciului sau cesiunea drepturilor si obligatiilor sau a
beneficiului se prescrie in termen de 3 luni de la data la care membrii au aflat sau trebuiau sa
afle despre incheierea actului, dar nu mai tirziu de un an de la data incheierii actului juridic.
1.2. Comparai modalitatea i termenul de transmitere a aportului asociailor SRL cu cea a: a) 5 pct.
acionarilor-fondatori ai societii pe aciuni; c) asociatului unic al societii cu rspundere
limitat indicnd termenul maxim de transmitere i modul de aprobare a aporturilor nebneti;
n calitate de aport la patrimoniul societii comerciale pot servi mijloacele bneti, valorile
mobiliare, alte bunuri sau drepturi patrimoniale. Evaluarea n bani a aportului membrului la
societatea comercial se efectueaz prin acordul fondatorilor (membrilor) societii i este
susceptibil unui control independent exercitat de experi (audit). (art 106(4) CCRM)
a) asociatului comanditar statutul juridic al acestuia este asemanator cu cel al asociatului
SRL. Termen de varsare a aportului este prevazut doar pentru comanditari : pina la
inregistrarea de stat cel putin 60% din valoarea aportului la care s-au obligat(tre d
econcretizat cu profesoara), restul nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii.
Aportul n natur la capitalul social al
societii comerciale
(1) Aportul n natur la capitalul social al societii comerciale are ca obiect orice bunuri
aflate n circuit civil.
(2) Bunurile se consider a fi transmise cu titlu de proprietate dac actul de constituire nu
prevede altfel.
(3) Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societii
de capital creanele i drepturile nepatrimoniale.
(4) Asociaii n societatea n nume colectiv i asociaii comanditai se pot obliga la prestaii
n munc i la servicii cu titlu de aport social, care ns nu constituie aport la formarea sau la
majorarea capitalului social. n schimbul acestui aport, asociaii au dreptul s participe, potrivit
actului de constituire, la mprirea beneficiilor i a activului societii, rmnnd totodat
obligai s participe la pierderi.
(5) Aportul n natur trebuie vrsat n termenul stabilit de actul de constituire, dar nu mai
trziu de termenul indicat la art.112 alin.(3). n cazul majorrii capitalului social, aportul se
vars n termenul stabilit de adunarea general, dar nu mai trziu de 60 de zile de la adoptarea
hotrrii de majorare a capitalului social.
(6) Valoarea aportului n natur la capitalul social al societii comerciale se aprob de
adunarea general.
(7) Aportul n creane se consider vrsat numai dup ce societatea comercial a obinut
plata sumei de bani care face obiectul creanei.
b) actionarilor-fondatori ai societatii pe actiuni persoana care subscribe actiuni contra
mijloacelor banesti este obligata sa le transmita integral pina la inregistrarea societatii, iar cel
care subscribe si se obliga sa transmita aporturi in natura in cel mult 1 luna de la data
inregistrarii SA.
(Aporturile nebneti n contul achitrii aciunilor se predau prin act de predare-primire de
ctre fondatorii organului executiv al societii n termen de o lun de la data nregistrrii de
stat a societii.)
c) asociatului unic al societatii cu raspundere limitata varsa integral aportul in numerar pina
 la data inregistrarii societatii comerciale, iar aportul in natura in cel mult 30 zile de la
inregistrarea de stat a SRL.
Pentru asociatii SRL - legea obliga fondatorii sa verse in numerar cel putin 40% din aportul
subscris pina la inregistrare, si restul 60% timp de 6 luni de la data inregistrarii SRL.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa
transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute
de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa
comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a
denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si
ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii
asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe
actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de
la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse
aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in
natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in
numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In
conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este
obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu
prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in
termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta
actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.
Aportul n natur
(1) Obiect al aportului n natur poate fi orice bun aflat n circuitul civil. Bunul care face
obiectul aportului n natur va fi indicat n actul de constituire.
(2) Aporturile n natur se evalueaz n bani de ctre un evaluator independent i se aprob
de adunarea general a asociailor. Asociatul care a transmis aportul i evaluatorul rspund
solidar fa de creditorii societii, n limitele supraevalurii. Preteniile privind corectitudinea
evalurii se prescriu n termen de 3 ani de la momentul evalurii.
(3) Actul de constituire al societii prevede modalitatea de aprobare a rezultatelor evalurii
aportului n natur de ctre adunarea general a asociailor.
(4) Bunurile ce fac obiectul aportului n natur devin proprietate a societii, dac actul de
constituire nu prevede altfel.

1.3. Ceteanul Verega, asociat al SRL Salcmul, a naintat o aciune n instana de judecat ctre 7 pct.
asociatul Lucan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul c acesta nu
a vrsat ntregul aport la capitalul social la care s-a obligat. n aciune s-a artat c Dl. Lucan
trebuia pn la 01 decembrie s verse integral aportul su, ns a trecut mai mult de 20 de zile
de la data cnd el trebuia s-i ndeplineasc obligaia, iar aportul nu a fost vrsat. Aciunea era
ntemeiat pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Explicai cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila.
Conform prevederilor Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul,
oricare asociat are dreptul sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-I un termen suplimentare de
cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea excluderii acestuia din societate. Daca nu
varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul asupra partii sociale si asupra
fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.
Articolul 47. Excluderea asociatului
(1) Adunarea generala a asociatilor, administratorul, unul sau mai multi asociati pot cere
excluderea din societate a asociatului care nu a varsat aportul subscris, precum si a asociatului
care, in calitate de administrator al societatii, comite fraude in detrimentul societatii, foloseste
semnatura societatii sau patrimoniul acesteia in favoarea sa sau a tertilor.
(2) Asociatul se exclude din societate prin hotarire judecatoreasca.
(3) Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul
 societatii, dar are dreptul numai la o suma de bani ce reprezinta valoarea contabila a partii
sociale la data excluderii, daca hotarirea judecatoreasca nu prevede altfel. Valoarea partii
sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia in decurs de 6 luni de la data
excluderii, dar numai dupa ce a reparat prejudiciul cauzat societatii. Obligatia de reparare a
prejudiciului subzista in partea neacoperita prin aportul varsat.
(4) Asociatul exclus din societate raspunde pentru pierderi si are dreptul la profit net pina la
data excluderii sale. Plata profitului net se face in termen de 30 de zile de la data adoptarii
hotaririi privind distribuirea acestuia sau de la data-limita de adoptare a unei astfel de hotariri.
(5) Asociatul exclus din societate poarta raspundere fata de terti pentru operatiunile facute
de societate pina la data raminerii definitive a hotaririi de excludere. Daca, in momentul
excluderii lui din societate, exista operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa
suporte consecintele executarii lor si, prin derogare de la prevederile alin. (3), nu va putea
pretinde valoarea partii sociale ce i se cuvine decit dupa terminarea acelor operatiuni.

Subiectul 18. Drepturile asociatului societii comerciale

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Descriei drepturile asociatului societii comerciale; 3 pct.
Articolul 115 CCRM. Drepturile membrului societii comerciale
(1) Membrul societii comerciale are dreptul:
a) s participe la conducerea i la activitatea societii n condiiile stabilite de lege i de
actul de constituire;
b) s cunoasc informaia despre activitatea societii i s ia cunotin de crile contabile
i de alt documentaie n modul prevzut de lege i de actul de constituire;
c) s participe la repartizarea profitului societii, proporional participaiunii la capitalul
social;
d) s primeasc, n caz de lichidare a societii, o parte din valoarea activelor ei rmase dup
satisfacerea creanelor creditorilor, proporional participaiunii la capitalul social;
e) s ntreprind alte aciuni prevzute de lege sau de actul de constituire.
1.2. Comparai dreptul de a participa la conducerea i activitatea societii a 5 pct.
asociatului comanditat cu cel a asociatului societii cu rspundere
limitat.
Conform codului civil:
Articolul 138. Conducerea administrativ i reprezentarea societii n
comandit
(1) Conducerea societii n comandit se exercit de ctre comanditai.
Modul de conducere, de administrare i de reprezentare a societii
de ctre comanditai este stabilit de acetia n conformitate cu
prevederile prezentului cod referitoare la societatea n nume colectiv.
Conform legii cu privire a SRL :
Articolul 43. Drepturile asociatului
Asociatul beneficiaz de drepturile stabilite de lege i de actul de
constituire, inclusiv dreptul:
a) de a participa la conducerea societii n conformitate cu prevederile
legii i ale actului de constituire;
b) de a vota la adunrile generale ale asociailor;
c) de a fi informat despre activitatea societii;
d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societii;
e) de a nstrina i a dobndi, n condiiile legii, partea social;
f) de a cere dizolvarea societii;
g) de a participa la repartizarea profitului net;
[Art.43 lit.g) modificat prin LP267 din 23.12.11, MO13-14/13.01.12
 art.32; n vigoare 13.01.12]
h) de a obine, n caz de lichidare a societii, valoarea unei pri a
patrimoniului acesteia rmas dup achitarea cu creditorii i cu salariaii si,
proporional prii sale sociale;
i) de a cere excluderea asociatului n conformitate cu art.47.Astfel in
cazul societatii in comandita comanditatul paractica in numele societatii
activitatea de intreprinzator pe cind in cazul SRL acesta are doar alitatea
de asociat care are dreptul de a lua decizi..si to asa mai departe din art
43.
Articolul 136. Dispoziii generale cu privire la societatea
n comandit CCRM
(1) Societate n comandit este societatea comercial n care, de rnd cu membrii care
practic n numele societii activitate de ntreprinztor i poart rspundere solidar nelimitat
pentru obligaiile acesteia (comanditai), exist unul sau mai muli membri-finanatori
(comanditari) care nu particip la activitatea de ntreprinztor a societii i suport n limita
aportului depus riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii.
Diferenta principal este ca la SC participa camanditatul nemijlocit
in activitate iar la srl doar ca conducere.

1.3. Cet. Negrescu, asociat al SRL IKKEL n ultimii 3 ani nu a primit dividende. El solicit 7 pct.
consultaie i posibil asisten juridic n instan cu privire la: a) dreptul de a pretinde la
dividende din activitatea societii; b) proporionalitatea dividendelor c) modalitatea de plat a
dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a mpririi beneficiului ntre asociai. ntocmii o
not informativ i rspundei la ntrebrile puse precum i explicaii dac are el dreptul s
depun o cerere n instan pentru ncasarea forat a sumei dividendului?
Legea cu privire la SRL:
a) Articolul 39. Distribuirea profitului net
(1) Societatea distribuie anual profitul net nregistrat dup achitarea impozitelor i altor
pli obligatorii, dac actul de constituire nu prevede altfel. Hotrrea privind determinarea
prii profitului net care urmeaz a fi distribuit se adopt de adunarea general a asociailor.
b) (2) Profitul net se distribuie proporional mrimii prii sociale. Modul de distribuire a
profitului net al societii poate fi modificat prin hotrrea adunrii generale a asociailor, care
se adopt cu votul unanim al asociailor.
c) (3) Profitul net se pltete asociailor n form bneasc, n decurs de 30 de zile de la data
adoptrii hotrrii privind distribuirea acestuia, dac adunarea asociailor nu a stabilit un alt
termen.
d) Articolul 40. Limitarea distribuirii sau plii profitului net
(1) Societatea nu este n drept s adopte hotrre privind distribuirea profitului net ntre
asociai:
a) pn la vrsarea integral a aporturilor;
b) dac, n urma distribuirii profitului net, valoarea activelor nete ale societii va deveni
mai mic dect suma capitalului social i capitalului de rezerv.
(2) Societatea nu este n drept s plteasc asociailor profitul net a crui distribuire s-a
hotrt la adunarea general a asociailor dac, la momentul achitrii, societatea este n stare de
insolvabilitate sau poate ajunge n aceast stare n urma distribuirii acestuia.
(3) n cazul ncetrii circumstanelor menionate la alin.(1) i (2), societatea este obligat s
plteasc asociailor profitul net a crui distribuire s-a hotrt la adunarea general a
asociailor.
(4) Profitul net pltit contrar reglementrilor stabilite la alin.(1) i (2) se restituie societii.
Ceea ce tine de repartizarea dividentelor prin judecata nu am gasit dar daca nu ma gresesc
asociaul are dreptul de a cere dare dividentele timp de 1 an.
 Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Descriei noiunea de administrator al persoanei juridice cu scop lucrativ evideniind 3 pct.
principalele atribuii ale administratorului.
Administratorul reprezinta organul executiv al persoanei juridice, acesta manifesta vointa
societatii in raport cu tertii.
Atributii:
--de a tine evidenta contabila; --de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si
annual; --de a primi certificatul de inregistrare a p.jur de la Cam Inreg.de Stat; --de a convoca
adunarea generala; --de a pastra doc.persoanei juridice; --de a duce la indeplinire hotaririle
organului supreme precum si ale altor orange carore este subordonat; --de a declara
insolvabilitatea p.jur daca au survenit temeiurile indicate in L insolv.
; --de a indeplini sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire.
Ar fi utila includerea unei dispozitii obligatorii conform careia administratorul ar aduce la
cunostinta celorlalti membri din consiliu de administratori, asociati si cenzori faptul ca are
interese personale contrare intereselor p.jur ,sau daca sunt interesate rude saau afinii pina la un
anumit grad sis a nu participle la operatiuni fara acordul adunarii asociatilor.
Administratorului trebuie sa I se interzica a fi asociat cu raspundere nelimitata si in alte
societati comerciale si/sau sa incheie pe cont propriu sau pe contul altor persoane acte juridice
ce intra in sfera de activitate a p.jur ce o gestioneaza.
1.2. Comparai modul de desemnare i revocare a administratorului societii n comandit cu cel 5 pct.
al societii cu rspundere limitat.
In cazul societatii in comandita
Articolul 138. Conducerea administrativ i reprezentarea
societii n comandit
(1) Conducerea societii n comandit se exercit de ctre comanditai. Modul de
conducere, de administrare i de reprezentare a societii de ctre comanditai este stabilit de
acetia n conformitate cu prevederile prezentului cod referitoare la societatea n nume
colectiv.
(2) Comanditarii nu au dreptul s participe la conducerea i administrarea societii n
comandit, s o reprezinte fr procur, s conteste aciunile comanditailor n legtur cu
administrarea sau cu reprezentarea societii exercitate n limitele activitii ei obinuite. n
cazul n care aciunile depesc limitele activitii obinuite, este necesar acordul tuturor
asociailor.
Deci : Articolul 124. Administrarea societii n nume colectiv
(1) Fiecare membru al societii n nume colectiv are dreptul de a aciona n numele
societii dac actul de constituire nu prevede c toi membrii administreaz societatea n
comun sau c administrarea este delegat unor anumii membri sau unor teri.
(2) mputernicirile administratorului se limiteaz la domeniul de activitate al societii.
Pentru svrirea de acte ce depesc aceste limite este necesar acordul tuturor asociailor.
(3) n cazul administrrii n comun, deciziile trebuie luate n unanimitate. Dac
administrarea societii se deleag unei sau mai multor persoane, ceilali membri, pentru a
ncheia acte juridice n numele societii, trebuie s aib procur de la prima (primele). n
raporturile cu terii, societatea nu are dreptul s invoce clauzele actului de constituire prin care
se limiteaz mputernicirile membrilor societii, cu excepia cazurilor n care societatea va
demonstra c terul, n momentul ncheierii actului juridic, cunotea sau trebuia s cunoasc
faptul c membrul nu este mputernicit s acioneze n numele societii.
(4) Fiecare membru al societii n nume colectiv, indiferent de faptul este sau nu
mputernicit s administreze societatea, are dreptul s ia cunotin, personal sau asistat de un
expert, de toat documentaia privind administrarea. Clauza prin care se exclude sau se
limiteaz acest drept este nul.
La SRL :
 rticolul 69. Generaliti
(1) Societatea trebuie s aib unul sau mai muli administratori, care administreaz
societatea i o reprezint.
(2) Administrator poate fi numai o persoan fizic major, cu capacitate deplin de
exerciiu. Administrator nu pot fi persoane crora, prin lege sau hotrre judectoreasc, le este
interzis deinerea funciei de administrator sau a unei alte funcii care acord dreptul de
dispoziie asupra bunurilor materiale, precum i persoane cu antecedente penale nestinse
pentru infraciuni contra patrimoniului, infraciuni economice, infraciuni svrite de persoane
cu funcie de rspundere sau de persoane care gestioneaz organizaii comerciale.
(3) Asupra relaiilor dintre administrator i societate legislaia muncii se extinde n msura
n care nu este n contradicie cu prezenta lege.
Articolul 70. Desemnarea administratorului
(1) Administratorul societii se desemneaz de adunarea general a asociailor sau de
consiliul societii dac actul de constituire prevede aceasta. Administratorul poate fi eliberat
oricnd cu sau fr motiv.
(2) n calitate de administrator poate fi desemnat unul dintre asociai sau un ter.
(3) Datele despre desemnarea i eliberarea administratorului, precum i despre identitatea
acestuia, se prezint pentru nregistrare n Registrul de stat al persoanelor juridice. La acestea
se anexeaz hotrrea de desemnare sau de eliberare a administratorului.
(4) Administratorul societii va depune la Camera nregistrrii de Stat specimenul
semnturii, care va fi folosit n actele societii.
Articolul 58. Adoptarea hotrrilor adunrii generale
a asociailor
(1) Hotrrile adunrii generale a asociailor se adopt:
3) cu majoritatea voturilor tuturor asociailor societii pentru:
c) desemnarea i eliberarea nainte de termen a administratorului i cenzorului;

1.3. Toi asociaii SRL VULTURENI s-au prezentat la notar i au solicitat notarului s 7 pct.
ntocmeasc o procur prin care ei l mputernicesc pe ceteanul Lcrmioar s reprezinte
interesele SRL VULTURENI n raport cu organele administraiei publice i n raport cu terii
la ncheierea tuturor contractelor comerciale. Notarul a refuzat la ntocmirea unei asemenea
procuri. ntocmii o not explicativ i indicai la drepturile asociailor de a reprezenta
societatea, precum motivele refuzului notarului.

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Descriei noiunea de patrimoniu al persoanei juridice evideniind elementele lui. 3 pct.
Patrimoniu totalitate de drepturi si obligatii cu character economic, pe care persoana juridica
le are in moddistinct si independent de cele alealtor subiecte de drept, precumsi de cele ale
persoanelor care oalcatuiesc.
Conform Articolul 284CCRM
(1) Patrimoniul reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor patrimoniale (care pot fi
evaluate n bani), privite ca o sum de valori active i pasive strns legate ntre ele,
aparinnd unor persoane fizice i juridice determinate.
Patrimoniul este constituit din doua laturi:
a) latura active (drepturile) include toate bunurile, asupra carora se rasfrang
drepturile reale sau de creanta. cReantele pe care la are in calitate de creditor.
b) latura pasiva (obligatiile). Creantele care le are fata de creditori.
1.2. Clasificai dup criteriile cunoscute bunurile ce intr n componena activului 5 pct.
patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ.
 CLASIFICAREA BUNURILOR :
Dupa modul de percepere :
I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului.
a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu ajutorul
alteia.
b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in loc fara
asi pierde valoarea lor economica;
c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic;
d)mijloacele economice ale intreprinzatorului;
e)sursele mijloacele economice.
II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii.
a)dreptul asupra firmei
b)dreptul asupra emblemei
c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu
d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial
e)dreptul de autor
f)dreptul asupra modelului si desenului industrial
g)dreptul asupra inventiilor
Dupa criteriu financiar economice :
-mijloace economice: fixe, circulante
-surse economice : capital propriu si capital atras
_ mobile
_imobile
MIJLOACE FIXE/ACTIVE FIXE: bunuri corporale care iau parte la mai multe circluri de
producere ele consumandu-se treptat si valoarea lor treptat fiind transferata asupra
rezultatului, consecintei , produselro aparate ca rezultat al folosirii lor (acel bun care poate fi
folosit de mai multe ori la producere : utilajul,computere, scaune, mese , cladiri) . E hotarare d
e guvern ce enumera activele fixe pt contabilitate . Pt fiecare bun e stabilit un termen de
amortizare .
Dupa natura activitati ieconomice :
- active fixe productive
- active fixe neproductive (pt nevoi culturale, eeducative, sanatate nu se folosesci n
producere)
dupa caracter si destinati:
- cladiri
- utilaje
- mijl de transport
Dupa apartenenta :
- mijl economice proprii
- mijl econmice inchiriate
MIJLOACELE CIRCULANTE : bunurile care se consuma integral in fiecare ciclu de
productie, transfera valaorea sa integrala la roductia finita
- active circulante materiale (combustibil, semifabricate , ambalaj)
- active circulante banesti (sume de bani din casieria societatii, in conturile din banci ,
in obligatiuni)
- active ciruclante in decontare (mijl economice de prductie sau banesti, avqnsate de
societate altor intreorinderi sau pf care urmeaza a fi decontate ulterior)
1.3. Unitatea Administrativ Teritorial Comuna Vultureni a transmis n capitalul social al 7 pct.
S.A. Vulturenii de Jos un iaz de 10 ha. Camera nregistrrii de Stat a refuzat s
nregistreze societatea cu asemenea bunuri n capitalul social, ori potrivit Constituiei i
Codului civil, apele i pdurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public.
Juristul Primriei Comunei Vultureni a atacat refuzul nregistrrii n instana de
judecat. ntocmii o not informativ cu descrierea soluiei ?
 Bunul se prezuma a apartine domeniului privat daca prin lege sau in modul stabilit de
lege nu este calificat ca apartinand domeniului public sau caracterul public al acestuia
nu rezulta din natura acestui bun.

Daca iazul de 10 ha, mentionat in speta, apartine domeniului public, acest fapt derivand din
natura acestui bun sau din lege, atunci acest bun nu poate fi transmis in calitate de aport la
capitalul social al SA Vulturenii de Jos, deoarece potrivit art. 4 alin. (3) din Legea apelor
272/2011, apa face parte din domeniul public al statului. Alin. (2) al aceluiasi articol prevede
ca apa nu este un produs comercial oarecare, ci un patrimoniu natural, care trebuie protejat,
tratat si aparat ca atare. In acest sens, potrivit art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea 121/2007 privind
administrarea si deetatizarea proprietatii publice, bunurile domeniului public sint inalienabile,
insesizabile si imprescriptibile, respectiv nu pot fi instrainate, nici prin privatizare sau
depunere in capitalul social al unei persoane juridice. Este de mentionat ca desi bunul
domeniului public nu poate fi transmis cu titlu de aport la capitalul social, cu referire la acest
bun poate fi transmis dreptul de gestiune economica, care exclude dreptul de dispozitie asupra
acestui bun din partea societatii comerciale. Art. 41 din Legea 1134/1997 privind societatile pe
actiuni prevede ca obiectele proprietatii publice ce nu sint supuse privatizarii pot fi transmise
societatii in calitate de aport la capitalul social numai cu drept de folosinta.

Daca iazul de 10 ha, mentionat in speta, apartine domeniului privat al unitatii administrative-
teritoriale, adica cu referire la acest bun nu exista o lege care ar prevede expres caracterul
public al iazului, acest caracter nerezultand nici din natura acestui bun, atunci iazul poate fi
transmis in calitate de aport la capitalul social al SA Vulturenii de Jos, deoarece bunurile
domeniului privat pot fi transmise de proprietar (in speta unitatea administrative-teritoriala)
in concesiune, locatiune, arenda, administrare fiduciara, precum si in capitalul social al
societatilor comerciale.

Subiectul 21. Aportul n natur la capitalul social.

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Descriei procedura de vrsare a aportului nemonetar la formarea i majorarea 3 pct.
capitalului social al societii cu rspundere limitat.
1 aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale
si incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare sunt unele
particularitati bazate pe natura bunului care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cazul
unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inscrierii actului in
Registrul de stat,daca sunt immobile se inscriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de
actiuni sau de obligatiuni se inscriu in registrul actionarilor.bunurile corporale care nu sunt
pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre
administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite
efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului
social,socotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.

Articolul 23. Aportul in natura (LEGE Nr. 135 din 14.06.2007 privind societile cu
rspundere limitat)
(1) Obiect al aportului in natura poate fi orice bun aflat in circuitul civil. Bunul care face
obiectul aportului in natura va fi indicat in actul de constituire.
(2) Aporturile in natura se evalueaza in bani de catre un evaluator independent si se aproba
de adunarea generala a asociatilor. Asociatul care a transmis aportul si evaluatorul raspund
 solidar fata de creditorii societatii, in limitele supraevaluarii. Pretentiile privind corectitudinea
evaluarii se prescriu in termen de 3 ani de la momentul evaluarii.
(3) Actul de constituire al societatii prevede modalitatea de aprobare a rezultatelor evaluarii
aportului in natura de catre adunarea generala a asociatilor.
(4) Bunurile ce fac obiectul aportului in natura devin proprietate a societatii, daca actul de
constituire nu prevede altfel.

La majorarea capitalului social, aportul in natura se varsa in termenul stabilit de adunarea

generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea hotaririi de majorare a capitalului
social.

1.2. Stabilii interdependena dintre noiunile de aport la capitalul social, participaiune parte 5 pct.
social, aciune aport suplimentar.
Capitalul social se divizeaza in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de
interes, parti sociale, actiuni, cote de participare, a caror valoare are in mod obligatoriu
expresie baneasca. Valoarea acestei participatiuni ale asociatului nu poate fi mai mare decit
valoarea aportului varsat la capitalul social de catre acesta. Daca participatiunile asociatilor
cresc din contul aporturilor suplimentare ale tuturor detinatorilor, capitalul social se va majora
fara a afecta interesele asociatilor. Insa capitalul social se poate majora prin aporturi
suplimentare neproportionale, ale tuturor asociatilor sau numai a unora dintre ei. 2 intre
notiunile de aport la capitalul social ;participatiune; parte sociala ; actiune exista o
interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza
capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin
fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod
obligatoriu expresie baneasca.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin
participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte
sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi
mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea sociala reprezinta o fractiune din
capitalul social al societatii al carei cuantum se stabilete n functie de cuantumul aportului i
include toate drepturile i obligatiile asociatului. Actiunea este un document, care atesta
dreptul proprietarului lui (actionarului) de a participa la conducerea societatii, de a primi
dividende, precum i o parte din bunurile societatii n cazul lichidarii acesteia
1.3. Recomandai soluii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL MIXT, care a decis s verse 7 pct.
cu titlu de aport la majorarea capitalul social un bun imobil, un automobil i aciunile pe
care le deine n S.A. Tmplarul referindu-v la la termenul de vrsare, modul de
evaluare i de predare a acestora.
Transmiterea bunului imobil:
Potrivit art. 114 alin. (5) CC, in cazul majorarii capitalului social, aportul se varsa in termenul
stabilit de adunarea generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea hotaririi de
majorare a capitalului social.
Potrivit art. 5 alin. (4) lit. i) din Legea 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, se
efectueaza evaluarea obligatorie in cazul transmiterii obiectelor evaluarii in calitate de
contributie la capitalul social al intreprinderilor. Totodata, potrivit art. 41 alin. (7) din Legea
1134/1997 privind societatile pe actiuni, valoarea de piata a aportului nebanesc in capitalul
social al societatii se aproba in temeiul raportului societatii de audit sau al unei alte organizatii
specializate care nu este persoana afiliata a societatii. In urma evaluarii bunului se intocmeste
un raport de evaluare.
In aceasta ordine de idei, fondatorului unic nu ii este opozabila prevederea de la art. 114 alin.
(6) CC, potrivit careia valoarea aportului in natura la capitalul social al societatii comerciale se
aproba de adunarea generala, deoarece acesta ar putea indica unipersonal o valoarea exagerata
a bunului transmis.
Bunul imobil se considera predat pentru majorarea capitalului social din momentul
 inregistrarii in Registrul bunurilor imobile in calitate de proprietar a societatii comerciale.

Transmiterea automobilului aceleasi prevederi ca si pentru imobil, cu diferenta ca acesta se

inregistreaza in Registrul de stat al mijloacelor de transport.

Transmiterea actiunilor nu este posibila, deoarece potrivit art. 114 alin. (3) CC, nu se pot
constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societatii de capital
creantele si drepturile nepatrimoniale. In acest sens, actiunile SA Timplarul reprezinta
creante.
*Legea SA permite ca aporturi si valorile mobiliare.Dar este foarte subtil,

Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop

lucrativ.

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Identificati bunurile incorporale ce se includ in activul persoanei juridice, definindu-le si 3 pct.
explicandu-le esenta.
Bunurile incorporale-nu pot fi susceptibiel apropierii. sunt valorile economice care au o
existen ideal, abstract. Sunt astfel de bunuri drepturile subiective patrimoniale.Aceaste
elemente incorporale au o pondere insemnata in valoarea economica a persoanei juridice.
Astfel Bunurile incorporale:
dr asupra denumirii de firma,
dr asupra emblemei,
dr asupra marcilor de productie,
dr asupra clienteleisi vadului commercial,
dr de autor,
dr asupra modelului si desenului industrial,
dr asupra inventiilor.
Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr. Denumirea
se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in toate actele emise de
societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea platii de
daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate
incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui
subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-
interese.
- SocietateComerciala,Cooperativa, OM/CS ,OA/ntrepr Mixta) + denumire + forma
organizatorica.
- Odata inregistrata, denumirea e permanenta pana nu e modificata.
- E inalienabila nu poate fi vandutadar daca denumirea e inregistrata ca marca atunci poate
fi vanduta ..si respectiv firma isi schimba denumirea
Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre
deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element facultative.
Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este
inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei
 depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor
societatii, de vechimea utilizarii sale.
Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare ale
societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative
(avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa
destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau
de fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este
utilizata de comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde.
DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are
clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin
mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara
constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si efectul
vadului.
-DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice
reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea,
prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi inclus in patrimonial
societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau care poate fi dobindit de
societate in timpul activitatii.
-DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de
un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui
constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare.
-DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care
reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala.

1.2. Comparati denumirea de firma cu marca de productie evidentiind momentul 5 pct.

apariteie drepturilor respective si prioritatea care o acorda legea una fata de alta in cazul
confruntarii acestora.
Df: marca-orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care servete la individualizarea i
deosebirea produselor i/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor
persoane fizice sau juridice;
Denumirea de firma serveste individualizare fa de ali participani la circuitul civil,
inclusiv de alte persoane juridice.
Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a
intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica principala
consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint
deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar marca
de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii intelectuale.
Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu
prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni
civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in
litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este
necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi
titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea
inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii
acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii
activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau
partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia
proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de productie
distinge produsele unui agent economic pe piata de desfacere a acestora.
1.3. Consultai un investitor strin n privina posibilitii transmiterii unei mrci de 7 pct.
producie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-v la modul de
 evaluare, aprobare a valorii i procedura de transmitere a acesteia.
Art 114 alin (1) CC prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale
poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest sens se
inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un bun incorporal
poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea marcii de productie
urmeaza sa fie aprobata de adunarea generala, dupa avaluarea de catre un expert independent,
profesionist si impartial conform prevederilor Legii 989/2002 cu privire la activitatea de
evaluare, care stipuleaza ca evaluarea obiectelor de proprietate intelectuala reprezinta un
proces de estimare a utilitatii rezultatelor activitatii intelectuale, exprimate in echivalentul
valoric al caracteristicilor tehnice, de consum, economice si de alta natura ale obiectelor de
proprietate intelectuala. Evaluarea bunului trebuie sa se finalizeze cu un raport de evaluare in
care sa fie indicate valoarea acesteia, caracteristicile ei, data intocmirii, persoanele ce l-au
intocmit etc.
Potrivit art. 114 alin. (5) CC, in cazul majorarii capitalului social, aportul se varsa in termenul
stabilit de adunarea generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea hotaririi de
majorare a capitalului social.
Marca de productie se consider transmisa ca aport la capitalul social din momentul inregistrarii
in calitate de proprietar a societatii comerciale in Registrul national al marcilor, tinut de
AGEPI, sau din momentul inregistrarii contractului de licenta prin care investitorul strain
transmite dreptul de folosinta asupra marcii peoperioada determinate de timp.

Subiectul 23. Capitalul social al societii comerciale.

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Numii 9 reglementri legale prin care se stabilete capitalul social 3 pct.
minimal al unor societi comerciale.
a) HOTRRE Nr. 204 din 28.03.1995 pentru aprobarea Regulamentului cu
privire la modul de organizare i funcionare a caselor de amanet
(lombardurilor)
art.6 Capitalul statutar al lombardului nou nfiinat trebuie o s constituie o
sum echivalent cu cel puin 25000 dolari S.U.A. pentru localitile
municipale i 15 mii dolari S.U.A. pentru localitile rurale, conform
cursului Bncii Naionale a Moldovei la data fondrii lombardului.
b) LEGE Nr. 62 din 21.03.2008 privind reglementarea valutar.
art.41 (1) Suma minim a aporturilor bneti n capitalul social al casei de
schimb valutar care vor constitui mijloacele bneti circulante destinate
efecturii operaiunilor de schimb valutar n numerar cu persoane fizice se
stabilete la valoarea de 500 000 lei.
c) LEGE Nr. 285 din 18.02.1999 cu privire la jocurile de noroc
art.9 lit (b) b) mrimea capitalului social vrsat la momentul depunerii
declaraiei pentru eliberarea licenei va constitui:
- 600000 lei pentru cazinouri;
- 250000 lei pentru loteriile naionale;
- 200000 lei pentru pariuri, slile cu automate de joc;
- 150000 lei pentru loteriile regionale;
- 50000 lei pentru jocurile de abilitate;
- 25000 lei pentru automatele de joc;
d) LEGE Nr. 1117 din 20.07.1997 privind bursele de mrfuri
art.13 (4) Mrimea capitalului social al bursei de mrfuri trebuie s fie de cel puin 1
milion de lei
f) LEGE Nr. 1204 din 05.06.1997 cu privire la fondurile de investiii
art.5. Capitalul propriu al fondului de investiii mutual i cel al fondului
 de investiii pe intervale trebuie s constituie cel puin 1 milion de lei
fiecare, iar capitalul social al fondului de investiii nemutual - cel puin 500
mii de lei
g) LEGE Nr. 550 din 21.07.1995 instituiilor financiare*
art.5 (1) Suma minim subscris i depus n capitalul bncii se stabilete
n cuantum de 100 de milioane de lei.
h) LEGE Nr. 407 din 21.12.2006 cu privire la asigurri;
art.22 (1) Capitalul social minim al asigurtorului (reasigurtorului) este de 15 milioane de
lei,
j) LEGE Nr. 1134 din 02.04.1997 privind societile pe aciuni
art.44 (2) Capitalul social al societii nu poate fi mai mic de 20000 lei.

1.2. Comparai noiunea de capital social cu noiunile de patrimoniu, activ al societii, 5 pct.
pasiv al societii, capital propriu, capital vrsat, participaiune.
Capitalul social si patrimoniu capitalul social este un element al patrimoniului persoanei
juridice. Patrimoniul este un ansamblu de drepturi si obligatii, iar capitalul social este suma
valorilor bunurilor aduse de asociati ca aport in societatea comerciala pentru formarea
activului patrimoniului social. Patrimoniul este o marime variabil depinde de eficacitatea
activitatii PJ, iar capitalul social este o valoare fixa modificarea efectuandu-se prin proceduri
strict reglementate de lege.

Capitalul social si activul socitatii capitalul social arata nivelul minim al activelor pe care
trebuie sa le detina persoana juridica. Din activele care asigura intangibilitatea capitalului
social nu pot fi platite dividende.

Capitalul social si pasivul societatii capitalul social reprezinta, pe langa activ,si datoria
persoanei juridice fata de asociatii, membrii sai. Asociatii au un drept de creanta complex:
drepturi patrimoniale + nepatrimoniale. Creanta asuprapersoanei juridice se materializeaza in
cota de patricipare la capitalul social, numitaparticipatiune,parte sociala sau actiune.
Capitalul social si capitalul propriu capitalul social indica sursa initiala a capitalului propriu.
Acestea corespund la constituire, cand persoana juridica a obtinut intregul capital social de la
fondatori, dar nu a efectuat inca nici o operatiune juridica.

Capitalul social si capitalul varsat capitalul social se confunda cu capitalul varsat doar atunci
cand la constituire fondatorii au transmis integral aporturile la care s-au obligat.

Capitalul social si participatiunea participatiunea reprezinta o fractiune din capitalul social

care ii revine unui asociat. Numarul de participatiuni este egal cu numarul asociatilor.

1.3. Procurorul m. Chiinu a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL Lombardul 7 pct.
Daciei din Chiinu. Administratorul lombardului solicit asisten juridic i afirm c
capitalul social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe cnd capitalul social minimal
pentru SRL este mult mai mic. Consultai administratorul i elaboraii o not
informativ n care explicai care norme au fost violate i ce trebuie s ntreprind
administratorul pentru a evita dizolvarea?
Afirmatiile administratorului lombardului sunt inconsistente, intrucat exista norme legale
speciale care reglementeaza capitalul minim al lombardurilor. Astfel, pentru constituirea,
organizarea si functionarea caselor de amanet (lombard) capitalul social minimal este de
25000 $ - pentru mediul urban si de 15000$ - pentru mediul rural (Conform Hotaririi de
Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a
caselor de amanet (lombard).

Pentru a evita dizolvarea fortata pe temeiul ca capitalul social al ei este sub marimea minima
 obligatorie mai mult de 6 luni, adunarea generala a SRL Lombardul Daciei urmeaza sa
adopte o hotarare privind majorarea capitalului social pana la minimul prevazut de lege.
Alternativ, adunarea generala poate decide lichidarea SRL-ului

Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Caracterizai formele de majorare a capitalului social a SRL. 3 pct.
Majorarea - se reevalueaza aporturile initiale , din contul beneficiilor nerepartizate , din contul
dividentelor , din contul noilor aporturi de catre asociatii existenti, sau a altor asociati .(in acest
caz se schimba cota procentuala la majorare)
In Conformitate cu LEGE Nr. 135 din 14.06.2007 privind societile cu rspundere
limitat art.33
(2) Capitalul social se va majora prin :
a) mrirea proporional a prilor sociale din contul profitului net al societii sau din
mijloacele capitalului de rezerv i/sau alte surse;
b) vrsarea aporturilor suplimentare de ctre asociai i/sau de ctre terii care au devenit
asociai.
DOCTRINA
-cresterea din contul activelor perosnaei juridice care depasesc capitalul social
-marimea prin noi aporturi
1.2. Comparai procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului 5 pct.
nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor asociai.
-Majorarea capitalului sociale din contul beneficiilor nerepartizate- In acest caz, se realizeaza
o crestere de capital daca organul suprem al PJ decide incorporarea beneficiului in capitalul
social, concomitent si crestere valorii participatiunilor fiecarui asociat. O crestere similara a
capitalului si a participatiunilor are loc in cazul reevaluri unor tipuri de active ale societatii
(exemplu activele imobile).In aceste cazuri , participatiunile tuturor asociatilor cresc
proportional si nici unul din ei nu este lezat in drepturi
Majorarea capitalului social prin aporturile noilor asociati- Aceasta poate fi depusa de catre
asociati, care au dreptul sa-si mentina influienta in societate , dar si de terti.

1.3. Administratorul SRL OTTT la 1 decembrie 2008 a depus la Camera nregistrrii de 7 pct.
Stat cererea de majorarea capitalului su social din contul aportului unui cetean strin,
care urma pn la 15 ianuarie 2014, s importe n Moldova i s depun n capitalul
social utilaje de conservare a legumelor. Camera nregistrrii de Stat a refuzat
nregistrarea modificrii n actele de constituire, indicnd c nregistrarea poate fi
efectuat doar dup importul utilajelor n R. Moldova i predarea lui SRL OTTT. SRL
OTTT, dorind s beneficieze de facilitile fiscale prevzute de Codul fiscal i
Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilitilor fiscale stabilite n art.103
alin.(1) pct.29) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 i art.28 lit.q2) din Legea
nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal aprobat prin Hotrrea
Guvernului nr.145/2014 a atacat decizia Camerei n judecat. Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul?
Potrivit art. 33 alin. (4) din Legea cu privire la societatile cu raspundere limitata, inregistrarea
modificarilor actului de constituire a societatii in Registrul de stat al persoanelor juridice in
cazul majorarii capitalului social se efectueaza dupa varsarea efectiva a aporturilor.

Reiesind din aceasta prevedere legala, este inadmisibila inregistrarea majorarii capitalului
social din contul unor bunuri varsate ca aport in viitor.

Administratorul SRL OTTT va putea inregistra modificarile actului de constituire a

societatii in Registrul de stat al persoanelor juridice in sensul majorarii capitalului social doar
 dupa ce cetateanul strain va importa si va varsa efectiv aporturile sub forma de utilaj de
conservare a legumelor.

Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societii pe aciuni.

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Descriei procedeele de majorare a capitalului social al societii pe aciuni. 3 pct.
- Prin incorporarea beneficiilor si rezervelor.
- Prin incorporarea diferentelor rezultate din evaluare.
- Prin aporturi suplimentare in numerar sau in natura.
- Prin conversiunea datoriilor in actiuni.
- Prin cresterea valorii nominale a actiunilor.
- Prin emisiune suplimentara de actiuni.
In conformitatea cu Legea cu privire la SA, art 43 (1) Capitalul social al societatii poate fi
marit prin:
a) marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor plasate; si/sau
b) plasarea de actiuni ale emisiunii suplimentare.

1.2. Comparai procedura majorrii capitalului social prin majorarea valorii nominale a 5 pct.
aciunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentar de
aciuni.
Cresterea valorii nominale a actiunilor adunarea generala poate decide major capit social
prin cresterea valorii actiunilor plasate fie din contul rezervelor societatii fie prin reevaluarea
bunurilor societatii fie prin noile aporturi ale actionarilor. Majorar cap prin cresterea valorii
nominale a actiunilor implica unele operatiuni distincte: adoptarea hot de majorare; evaluarea
activelor societatii pentru determinarea noii marimi a capitalului social, sau dupa caz varsarea
noilor aporturi; inregistrarea majorarii cap social la CIS, etc dacasocietatea a plasat actiuni cu
valoare fixa, nu e necesara operatiunea de retragere din circuit a noilor actiuni si punerea in
circuit a altora, deoarece noua marime a capitalului social se va imparti la nr de actiuni plasate
si astfel, se va afla valoarea fixate a actiunilor societatii
Majorarea cap soc prin emisiune suplimentara de actiuni o emisiune suplimentara de actiuni
se face numai daca emisiunea plasata la fondarea societatii a fost inregistrata la CNPF. Nu pot
fi emise actiuni noi pana cand nu sunt platite cele din emisiunea precedent. Emisiunea
suplimentara poate fi efectuata prin oferta publica sau fara oferta publica , adica prin
emisiunea inchisa. Emisiunea suplimentara inchisa se face prin metode : 1 adoptareade catre
emitent a hotararii privind emisiunea de actiuni , 2 plasamentul actiunilor emisiunii
suplimentare, 3 adoptarea de emitent a darii de seama asupra rezultatelor amisiunii 4.
Inregistrarea la CNPFa darii de seama, 5 operarea in actu de constituire a emitentului a
modificarilor si completarilor determinate de rezultatul emisiunii, 6. Consemnarea in registru a
datelor privind noii actionari care aau dobandit actiunile emisiunii suplimentare si eliberearea
de extrase din registru..

1.3. Acionarul Vldescu a atacat hotrrea adunrii generale a acionarilor S.A. Rdeanu, 7 pct.
prin care a fost decis majorarea capitalului social din contul beneficiilor nerepartizate.
n motivarea sa, reclamantul a artat c majorarea capitalului social s-a fcut numai
pentru aciunile ordinare emise de societate. Reclamantul deine aciuni prefereniale de
aceeai valoare nominal ca i aciunile ordinare i, deci, n rezultatul majorrii
capitalului social trebuie s creasc i valoare nominal a aciunilor prefereniale. n
referin S.A. Rdeanu a menionat c, potrivit actului su de constituire, majorarea
se face numai pentru aciunile ordinare, dar nu i pentru cele prefereniale. ntocmii o
not explicativ i artai cum trebuie soluionat litigiul?
Potrivit art. 43 alin. (1) din Legea SA, capitalul social al societatii poate fi marit prin:
a) marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor plasate; si/sau
 b) plasarea de actiuni ale emisiunii suplimentare.
Potrivit alin. (4) al aceluiasi articol, marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor plasate se
efectueaza in proportie egala pentru toate actiunile societatii, daca statutul nu prevede ca
aceasta marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau de citeva clase. Reiesind din
aceste prevederi legale, actul de constituire poate contine stipulatii privind majorarea
capitalului social cu privire doar la o clasa, valoarea nominal a celorlalte clase de actiuni
ramanand intacta.
Potrivit art. 14 alin. (9) din Legea SA, actiunile ordinare pot fi doar de o singura clasa, iar
actiunile preferentiale pot fi de o singura clasa sau de mai multe clase.
In speta, actul de constituire a SA Radeanu prevede ca majorarea capitalului social se face
doar pentru actiunile ordinare (care pot fi doar de o singura clasa), fapt care permite efectuarea
legala a majorarii doar cu referire la aceasta clasa de actiuni.

Actiunea lui Vladescu va fi respinsa ca fiind lipsita de temei juridic

Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL

1.1Caracterizai formele de reducere a capitalului social al SRL?
(1) Societatea este n drept, iar n cazurile prevzute de lege este obligat,
s-i reduc capitalul social.
(2) Capitalul social al societii poate fi redus prin:
a) reducerea proporional a valorii nominale a tuturor prilor sociale;
b) stingerea prilor sociale dobndite de societate.
(3) Dac reducerea capitalului social nu este motivat de pierderi,
restituirea ctre asociai a unor fraciuni din aporturi se efectueaz de ctre
societate numai dup nregistrarea de stat a modificrilor operate n actele
de constituire, modificri determinate de reducerea capitalului social, dar nu
mai trziu de 2 luni de la data nregistrrii de stat.
(4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de
prezenta lege.
1.2 Comparai procedura de reducere a capitalului social al SRL i
mprirea unor active ntre asociai cu procedura de reducere a
capitalului social n legtur cu diminuarea activelor sub mrimea
capitalui social stabilit de actul de constituire?
Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind organul
suprem considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de
intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai
mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a
activelor neutilizate. Dupa informarea creditorilor si satisfacerea creantelor
fata de creditori care se opun, societatea prezinta CIS actele cu privire la
reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura
Reducerea in legatura cu diminuarea activelor in cazul in care
societatea activeaza ineficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul
marimii CS, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si
egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la nivelul
activelor nete
1.3 Asociatul SRL OTTT Ctalin Sudoreanu a depus la Camera
nregistrrii de Stat o cererea de dizolvare a SRL n legtur cu
faptul c activul societii s-a diminuat i constituie doar 40 % din
mrimrea capitalului social declarat. n cerere a solicitat ca masur
de asigurare s fie el desemnat n calitate de administrator n locul
celui desemnat de adunarea general. Administratorul SRL OTTT
Ion Alunescu n referina ntocmit a indicat c Ctlin Sudoreanu
nu este n drept s nainteze o asemenea cerere, iar instana nu
este n drept s adopte o ncheiere de aplicare a msurii de
asigurare i nlturare a lui n calitate de administrator. ntocmii o
not informativ i recomandai soluia legal cerinelor indicate n
cerere i n referin?
Potrivit prevederilor art. 35 din Legea SRL, Societatea este obligata sa-si
reduca capitalul social daca:
a) la expirarea a 6 luni de la data inregistrarii de stat, asociatii nu au
varsat integral aporturile subscrise;
b) la expirarea celui de-al doilea an si a fiecarui an financiar urmator,
valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit capitalul social si
asociatii nu acopera pierderile survenite.
In cazurile mentionate, adunarea generala a asociatilor este obligata sa
decida reducerea capitalului social:
a) pina la marimea capitalului social efectiv varsat;
b) pina la valoarea activelor nete determinata in conformitate cu
prevederile legale.
Astfel, cererea de dizolvare inaintata de catre asociat va fi respinsa deoarece
dizolvarea nu e unica solutie in situatia in care valoarea activelor nete este
mai mica decat capitalul social. Astfel, adunarea generala a societatii
comerciale poate decide micsorarea capitalului social pana la valoarea
activelor nete detinute, evitand dizolvarea societatii comerciale.
Subiectul 27. Societatea n comandit (SC).
1.1Descriei noiunea i caracterele societii n comandit?
Art 136(1) prevede ca Societate n comandit este societatea comercial n care, de rnd cu
membrii care practic n numele societii activitate de ntreprinztor i poart rspundere
solidar nelimitat pentru obligaiile acesteia (comanditai), exist unul sau mai muli membri-
finanatori (comanditari) care nu particip la activitatea de ntreprinztor a societii i suport n
limita aportului depus riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii
Caracterele:
-Caracterul decisiv al elementului intuit personae incredere reciproca
deplina;
- Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si
caracterul limitat al raspunderii comanditarilor.
- Legislatia nu impune un capital social minim
Numarul de asociati nu poate fi mai mic de 2 (un comanditar si un
comanditat) si nu poate depasi cifra de 20.
1.2Comparai drepturile asociailor societii n comandit cu
drepturile asociailor societii n nume colectiv referindu-v i la
mrimea prilor sociale deinute de asociaii societii n
comandit?
SC se deosebeste de SNC prin existenta a doua categorii de asociati :
comanditari si comanditati, care au drepturi specifice.

Comanditatii: (pag.317)

- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.

- De administrare
- De reprezentare
- La informatie
- La o parte din beneficiu
- La retragere din societate
- La active in caz de lichidare a societatii.
Comanditarii: (pag.318)

- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.

- La informatie si control asupra activitatii comanditatilor.
- La o parte din beneficiu.
- La retragere din societate.
- La active in caz de dizolvare a societatii.
Drepturile asociatilor SNC: (pag.307)

- De a participa la conducerea si activitatea societatii.

- La informatie privind activitatea societatii.
- La o parte din beneficiu.
- La o parte din active in caz de lichidare a societatii
- De retragere din societate.
- -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In
societatea in nume colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor
de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat
are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de
regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea
capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe
voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in numele
societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in
comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca
exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii
participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul
adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea
comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si
reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai
participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob
care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii
nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa
 participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o
reprezinte.
- -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept
este asemanataor in ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul
sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc
activitatea societatii .Numia ca in societatea in comandita,
comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea
comanditatilor
- -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv
veniturile se repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor
la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu
titlu de aport social poate pretinde la o parte din beneficiile
societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului
comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la
formarea si majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata
pentru efortul fizic si intelecyual depus pentru societate.aceasta plata
se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de societate,dar
comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din
veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul
social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional
participatiunii la capitalul social
- -Dreptul la active in caz de licidare a societatii.Daca societatea in
nume colectiv se licideaza atunci activele se impart intre asociatii
proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede
altfel,daca societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde
la o parte din activele ce depasesc capitalul social, dar comanditarii au
dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul
societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele
ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil
comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia
au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social.
- -Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume
colectiv este in drept sa se retraga din societate informind ceilalti
asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte din
capitalul social in natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul
comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage
trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate
pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul
social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului
financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional
participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de
constituire.
1.3Argumentai includerea n denumirea de firm a societii n
comandit a cuvntului ciobanu i a numelui ceteanului
Jardan care are statutul de comanditar al acestei societi,
explicnd efectele pe care le genereaz aceste includeri?. Conform C.
civ. Art. 136(3) prevede ca denumirea societii n comandit trebuie s includ sintagma n
limba de stat societate n comandit sau abrevierea S.C., numele sau denumirea
comanditailor. Dac nu snt incluse numele sau denumirea tuturor comanditailor, n denumirea
societii trebuie s se includ numele sau denumirea a cel puin unuia dintre comanditai i
sintagma n limba de stat i compania sau abrevierea i Co. Dac n denumirea societii este
inclus numele sau denumirea comanditarului(ca si in cazul spetei noastre) acesta poart
rspundere solidar nelimitat.
Astfel, daca cetatenii Ciobanu si Jardan vor include in denumirea SC numele
lor, ei vor raspunde nelimitat si solidar, intocmai ca si asociatii comanditati.
Subiectul 28. Adunarea general a societii cu rspundere limitat
(SRL)
1.1Numii atribuiile se in de competena exclusiv a adunrii
generale a SRL?
Articolul 49. Competenta adunarii generale a asociatilor
(1) De competenta exclusiva a adunarii generale a asociatilor tin:
a) modificarea si completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui
intr-o noua redactie;
b) modificarea cuantumului capitalului social;
c) desemnarea membrilor consiliului societatii si a cenzorului, eliberarea
inainte de termen a acestora;
d) urmarirea pe cale judiciara a membrilor consiliului societatii si a
cenzorului pentru prejudiciile cauzate societatii;
e) aprobarea Regulamentului consiliului societatii;
f) aprobarea darilor de seama ale consiliului societatii, a rapoartelor
cenzorului sau a avizelor auditorului independent;
g) aprobarea bilantului contabil anual;
h) adoptarea hotaririi privind repartizarea intre asociati a profitului net;
i) privind reorganizarea societatii si aprobarea planului de reorganizare;
j) adoptarea hotaririi de lichidare a societatii, numirea lichidatorului si
aprobarea bilantului de lichidare;
c) aprobarea marimii si modului de formare a fondurilor societatii;
l) aprobarea marimii si a modului de achitare a remuneratiei membrilor
consiliului societatii si cenzorului;
m) aprobarea in prealabil a incheierii contractelor prin care societatea
transmite proprietatea sau cedeaza, cu titlu gratuit, drepturi unor terti,
inclusiv asociatilor;
n) infiintarea filialelor si reprezentantelor societatii;
o) aprobarea fondarii altor persoane juridice;
p) aprobarea participarii in calitate de cofondator al altor persoane
juridice.
(2) Daca actul de constituire nu prevede altfel, de competenta
adunarii generale a asociatilor tin:
 a) desemnarea si eliberarea inainte de termen a administratorului;
b) aprobarea darii de seama anuale si evaluarea activitatii
administratorului;
c) urmarirea pe cale judiciara a administratorului pentru prejudiciile
cauzate societatii;
d) aprobarea marimii si modului de achitare a remuneratiei
administratorului;
e) aprobarea planului de afaceri al societatii;
f) aprobarea regulamentelor interne ale societatii;
g) adoptarea altor hotariri atribuite de lege sau de actul de constituire in
competenta adunarii generale a asociatilor.
1.2 Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii
generale a asociailor (AGA) SRL, referindu-v la persoanele
(organele) care au dreptul de a convoca AGA, modul de informare a
asociailor despre convocare, deliberativitatea AGA i modul de
adoptare a hotrrilor AGA?
Articolul 50. Adunarea general ordinar
(1) Asociaii se convoac de ctre administrator n adunri generale
ordinare cel puin o dat pe an.
(2) Data i locul desfurrii adunrii generale ordinare a asociailor se
stabilesc de ctre administrator, dar aceasta poate avea loc nu mai devreme
de 30 de zile i nu mai trziu de 90 de zile de la ncheierea exerciiului
financiar. Neconvocarea adunrii generale ordinare a asociailor n termenul
stabilit constituie temei pentru eliberarea nainte de termen a
administratorului.
(3) Adunarea general ordinar a asociailor adopt, n mod obligatoriu,
hotrri n chestiunile indicate la art. 49 alin. (1) lit. f), g) i h). Pe aceste
chestiuni nu pot fi adoptate hotrri prin coresponden.
Articolul 51. Adunarea general extraordinar
(1) Asociaii se convoac n adunri generale extraordinare n cazurile
determinate de actul de constituire ori atunci cnd o cer interesele societii
sau ale asociailor.
(2) Adunarea general extraordinar se convoac de ctre consiliul
societii sau de ctre administrator din proprie iniiativ, precum i la
cererea scris a unuia ori mai multor asociai, care dein cel puin 10% din
voturi, ori a cenzorului.
(3) n cazul n care convocarea adunrii generale extraordinare este cerut
de ctre asociai sau de ctre cenzorul societii, administratorul este
obligat, n decurs de 5 zile de la data depunerii cererii, s decid convocarea
adunrii sau respingerea cererii. Cererea de convocare a adunrii generale
extraordinare poate fi respins dac:
a) a fost depus de o persoan fr drept de solicitare a convocrii
adunrii generale; sau
b) nici o chestiune inclus n ordinea de zi, propus de solicitanii
convocrii, nu ine de competena adunrii generale a asociailor.
(4) Adunarea general extraordinar a asociailor se ine n termen de cel
mult 30 de zile de la data depunerii cererii.
(5) Dac administratorul nu convoac adunarea general extraordinar a
asociailor n termenul stabilit la alin. (4) sau respinge nentemeiat cererea
de convocare, adunarea poate fi convocat de ctre solicitanii acesteia.
(6) Asociaii care au convocat adunarea general extraordinar a
asociailor suport cheltuielile legate de pregtirea, convocarea i
desfurarea acesteia. Societatea acoper toate cheltuielile suportate de
solicitani n cazul n care convocarea adunrii este ntemeiat.
Articolul 52. Hotrrea privind convocarea adunrii generale a
asociailor
n hotrrea privind convocarea adunrii generale a asociailor vor fi
indicate data, ora, locul desfurrii, ordinea de zi a adunrii, informaiile i
documentele care vor fi puse la dispoziia asociailor.
Articolul 53. Obligaia transmiterii informaiei i documentelor
necesare pentru participarea la adunarea general a asociailor
(1) Administratorul este obligat s expedieze fiecrui asociat hotrrea
privind convocarea adunrii generale a asociailor, informaia i documentele
necesare. Aceeai obligaie o au asociaii, consiliul societii sau cenzorul n
cazul n care acetia convoac adunarea general a asociailor.
(2) Informaia i documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor
incluse suplimentar n ordinea de zi la cererea asociailor se aduc la
cunotina tuturor asociailor n termenul i n modul stabilit la art.55 alin.
(4).
(3) ntiinarea privind convocarea repetat a adunrii generale a
asociailor se transmite asociailor prin scrisoare recomandat, expediat cu
cel puin 8 zile nainte de data inerii adunrii.
(4) Actul de constituire poate prevedea i alte condiii i termene de
informare a asociailor.
Articolul 54. ntiinarea asociailor despre convocarea adunrii
generale a asociailor
(1) Hotrrea privind convocarea adunrii generale a asociailor se aduce
la cunotina fiecrui asociat prin scrisoare recomandat, expediat cu cel
puin 10 zile nainte de data inerii adunrii.
(2) Actul de constituire al societii poate prevedea publicarea unui aviz
despre convocarea adunrii generale a asociailor.
(3) Participarea asociatului sau a reprezentantului lui la adunarea general
a asociailor acoper orice viciu al nentiinrii i/sau nclcrii modalitii i
a termenelor de ntiinare.
Articolul 55. Ordinea de zi, modificarea i completarea ei
(1) Administratorul decide asupra chestiunilor incluse n ordinea de zi a
adunrii generale a asociailor, innd cont de cerinele legii i ale actului de
constituire. Fiecare asociat este n drept s includ n ordinea de zi a adunrii
generale a asociailor chestiunile care nu au fost incluse de administrator, cu
condiia ca acestea s in de competena adunrii generale a asociailor i
s fi fost aduse la cunotina administratorului cu cel puin 5 zile nainte de
data inerii adunrii.
 (2) Ordinea de zi a adunrii generale a asociailor convocat la cerere se
determin de persoanele care au solicitat inerea ei.
(3) Administratorul nu are dreptul s modifice formulrile chestiunilor din
ordinea de zi propuse de asociai.
(4) Modificrile i completrile ordinii de zi trebuie s fie aduse la
cunotina asociailor prin scrisoare recomandat, expediat cu cel puin 5
zile nainte de data inerii adunrii.
(5) Ordinea de zi poate fi modificat sau completat n edina adunrii
generale a asociailor dac la ea snt prezeni sau reprezentai toi asociaii.
Hotrrea privind completarea ordinii de zi se adopt cu votul unanim al
tuturor asociailor.
(6) Un alt mod de modificare sau completare a ordinii de zi dect cel
prevzut la alin.(3)-(5) nu se admite.
Articolul 56. inerea adunrii generale a asociailor
(1) Adunarea general a asociailor se ine n ziua, la ora i n locul
indicate n hotrrea de convocare expediat fiecrui asociat. Organele
societii sau asociaii care au convocat adunarea organizeaz nregistrarea
asociailor i a voturilor reprezentate. Asociatul nenregistrat nu poate
participa la votare.
(2) edina va fi deschis i prezidat de ctre administrator sau de ctre
una dintre persoanele care au convocat adunarea general a asociailor,
dac actul de constituire nu prevede sau adunarea nu hotrte altfel.
(3) Adunarea general a asociailor este deliberativ dac numrul de
voturi reprezentat este suficient pentru adoptarea a cel puin unei chestiuni
incluse n ordinea de zi.
(4) La edina adunrii generale a asociailor se ntocmete un proces-
verbal, care, n mod obligatoriu, reflect chestiunile examinate, lurile de
cuvnt, rezultatul votrii fiecrei chestiuni de pe ordinea de zi. Procesul-
verbal se semneaz de toi asociaii prezeni la edin dac actul de
constituire nu prevede c el se semneaz de preedintele edinei i de
persoana care l-a ntocmit i la el se anexeaz lista asociailor prezeni.
Articolul 58. Adoptarea hotrrilor adunrii generale a asociailor
(1) Hotrrile adunrii generale a asociailor se adopt:
1) cu votul unanim al tuturor asociailor societii pentru:
[Art.58 al.(1), pct.1) n redacia LP269 din 30.11.12, MO1-5/04.01.13 art.8]
a) obligarea asociailor la aporturi suplimentare;
b) modificarea modului de distribuire a profitului net al societii; c)
modificarea ordinii de zi;
d) transformarea societii ntr-o alt form n care asociaii poart
rspundere nelimitat;
2) cu cel puin trei ptrimi din voturile tuturor asociailor societii dac
statutul acesteia nu prevede un numr mai mare de voturi pentru:
a) modificarea i completarea actului de constituire;
b) lichidarea societii, numirea lichidatorului i aprobarea bilanului de
lichidare;
c) reorganizarea societii i aprobarea planului de reorganizare;
d) acordul prealabil pentru ncheierea contractelor, prin care societatea
transmite proprietatea sau cedeaz, cu titlu gratuit, drepturi terilor, inclusiv
asociailor societii;
e) nfiinarea filialelor i reprezentanelor societii;
f) aprobarea fondrii altor persoane juridice;
g) aprobarea participrii n calitate de cofondator al altor persoane
juridice; 3) cu majoritatea voturilor tuturor asociailor societii pentru: a)
aprobarea drilor de seam i a rapoartelor administratorului i ale
cenzorului;
b) repartizarea profitului net ntre asociai; c) desemnarea i eliberarea
nainte de termen a administratorului i cenzorului;
d) aprobarea mrimii i modului de achitare a remuneraiei
administratorului i cenzorului;
e) aprobarea regulamentelor interne;
f) adoptarea altor hotrri ce in de competena adunrii generale a
asociailor.
(2) Hotrrile se adopt prin vot deschis, dac actul de constituire nu
prevede altfel.
(3) n caz de paritate a voturilor la adoptarea hotrrilor, hotrrea se
consider adoptat n conformitate cu prevederile stipulate n actul de
constituire.
Articolul 59. Adunarea general repetat a asociailor
(1) Dac adunarea general a asociailor nu a fost deliberativ sau nu a
hotrt asupra tuturor chestiunilor incluse n ordinea de zi, adunarea se va
ntruni, dup o nou convocare, n termen de cel mult 15 zile. Ordinea de zi a
adunrii generale repetate a asociailor include chestiunile asupra crora nu
s-au adoptat hotrri.
(2) Adunarea general repetat a asociailor adopt hotrri cu majoritatea
simpl a voturilor tuturor asociailor societii, cu excepia hotrrilor de
aprobare a drilor de seam i a rapoartelor administratorului i ale
cenzorului i hotrrilor n probleme de procedur, care se adopt cu
majoritatea voturilor reprezentate la adunare.
(3) n cazul n care asociaii nu pot adopta o anumit hotrre n decurs
de 3 luni consecutive, n urma crui fapt societatea suport prejudicii, fiecare
asociat este n drept s cear:
a) rscumprarea, la pre de pia, a prii sociale pe care o deine; sau
b) separarea acestuia din societate cu un volum de active proporional
prii sociale pe care o deine; sau
c) dizolvarea i lichidarea societii cu partajarea patrimoniului.
Articolul 60. Fora juridic a hotrrilor adunrii generale a
asociailor
(1) Hotrrile adunrii generale a asociailor snt executorii pentru toi
asociaii i organele societii.
(2) Hotrrile cu privire la modificarea actului de constituire al societii
devin opozabile de la data nregistrrii n Registrul de stat al persoanelor
juridice.
(3) Hotrrile adunrii generale a asociailor pot fi modificate i abrogate
de o nou adunare general a asociailor.
Articolul 61. Atacarea hotrrilor adunrii generale a asociailor n
instana de judecat
(1) Hotrrile adunrii generale a asociailor adoptate cu nclcarea legii
sau a actului de constituire pot fi declarate nule de ctre instana de
judecat.
(2) Cererea de anulare poate fi naintat de ctre oricare dintre asociai
care nu a luat parte la adunarea general a asociailor sau care a votat
contra hotrrii contestate i a solicitat introducerea meniunii respective n
procesul-verbal al edinei.
(3) Cererea de anulare poate fi depus n termen de 3 luni de la data
adoptrii hotrrii sau de la data cnd asociatul a aflat sau trebuia s afle
despre hotrrea adoptat

1.3 Prin hotrrea adunrii generale a asociailor SRL PINUL din

2.12.2014 a fost exclus asociatul Nichiforeanu deoarece el nu a
vrsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia s-l verse
nc pn la 1 noiembrie 2014, precum i nici nu a participat la
ultimele 3 adunri generale i respectiv acesta ar fi pierdut legtura
cu societatea. La AGA de asemenea s-a decis s nu I se restituie
asociatului exclus partea din aport vrsat, or, societatea a suferit
prejudiciu n legtur cu nevrsarea integral a aporturilor.
Asociatul exclus consider hotrrea ilegal i a atacat-o in
instan. ntocmii o not informativ i indicai cum urmeaz a fi
soluionat litigiul? Potrivit art. 113 alin. (5) CC, In cazul in care asociatul
nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-i ceara in scris
aceasta, stabilindu-i un termen suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-
l ca e posibila excluderea lui din societate. Daca nu varsa aportul in termenul
suplimentar, asociatul pierde dreptul asupra partii sociale si asupra fractiunii
varsate, fapt despre care trebuie notificat.
Astfel, reiesind din datele spetei, adunarea generala nu putea decide
excluderea asociatului Nichiforeanu. Acesta urma a fi notificat in scris despre
riscul excluderii in cazul in care nu va indeplini obligatia de a varsa aportul
nici in termenul suplimentar acordat.
De asemenea, absenta asociatului de la 3 adunari generale consecutive nu
constituite temei de excludere din randul asociatilor. Art. 47 din Legea SRL
nu contine prevederi care ar stipula acest temei de excludere.
Subiectul 29. Partea social a asociatului societii cu
rspundere limitat (SRL).
1.1 Definii noiunea de parte social a asociatului SRL relatnd
despre coraportul cu capitalul social i despre dependena valorii
ei de aportul depuS?
Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei
cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului i include toate
drepturile i obligaiile asociatului. Partea social este indivizibil, dac actul
de constituire nu prevede altfel.(L. SRL) art.24
PARTEA SOCIALA: titlu de valoare (partea sociala nu poate circula liber :
daca in statut se prevede ca partea sociaal e divizibila, atunci partea poate fi
instraina . )
Daca partea sociaal se instrainaeaza ,rudelor panala gr II inclusiv,
asociatilor, , societatii- pe acest teren liber se instraineaza. Daca se
instraineaza tertelor persoane intervine dr de preemtiune.Art 151 CCRM
Rascumpararea partii sociale de societate : urmarirea partii sociale a
asociatului (Conspect Irina )
1.2Comparai noiunea de parte social cu noiunile de certificat
al prii sociale, extras din registrul de stat al persoanelor
juridice, aport la capitalul social?
Parte sociala vezi 1.1
certificat al prii sociale- - SRL elibereaza asociatului care a varsat
aportul integral un certificate prin care se atesta detinerea partii sociale si
marimea ei. Acest certificate confirma faptul ca o anumita persoana are
calitatea de asociat.
Extras din registrul de stat al pj - Persoanei juridice, ca dovada a
inscrierii ei in registrul de stat, i se elibereaza extrase din acest registru.
Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana juridica exista cu adevarat,
iar datele inscrise sunt veridice. In extras se cuprinde informatie inclusive
despre cuantumul partii sociale a fiecarui asociat.
Aport la capitalul social - reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de
asociati pentru formarea patrimoniului social al societatii. Partea sociala
detinuta de un asociat este stabilita in functie de marimea aportului varsat
de acest asociat.

1.3 Ceteanul Codreanu asociat al SRL TAUR s-a adresat n

judecat cu cererea de a anula contractul de vnzare-cumprare a
prii sociale ncheiat ntre asociatul SRL VIBOR (cedent) i
ceteanul Nicolescu (cesionar). Principalul motiv invocat de
reclamant a fost nclcarea dreptului de preemiune pe care l are
asupra prii sociale n caz de cesiune a acesteia. Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul ? Conform legii cu privile la SRL art 25 alin (4)
Asociatul care intentioneaza sa instraineze partial sau integral
partea sociala transmite o oferta scrisa administratorului societatii.
Acesta aduce oferta la cunostinta tuturor asociatilor in termen de
15 zile de la data transmiterii. Respectiv in cazul dat intr-adevar a
fost incalcat dreptul de preemtiune.
Dreptul la instrainare libera a partii sociale este limitat prin dreptul de
preemtiune de care beneficiaza ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa
instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de preemtiune , ceilalti
asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile
cumparatorului. Asociatii astfel vor dobindi parti sociale sau fractiuni din
acestea de la asociatul care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita
eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre vinzare,
legea prevede distribuirea acesteia proportional participatiunii detinute de
fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul inregistrarii
in Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmari partea sociala
numai in temeiul titlului executoriu in cazul in care creantele nu pot fi
satisfacute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul creditorilor asupra
partii sociale se exercita cu respectarea dreptului de preemtiune al celorlalti
asociati si al societatii. Asociatul care intentioneaza sa instraineze partial sau
integral partea sociala transmite o oferta scrisa administratorului societatii.
Acesta aduce oferta la cunostinta tuturor asociatilor in termen de 15 zile de
la data transmiterii. In cazul vinzarii partii sociale sau a unei fractiuni din ea
cu incalcarea dreptului de preemtiune, fiecare asociat poate, in decursul a 3
luni de la data incheierii actului juridic, sa ceara pe cale judiciara ca
drepturile si obligatiile cumparatorului sa treaca la el. Actul juridic de
instrainare a partii sociale se autentifica notarial.
LEGE Articolul 25. Instrainarea partii sociale

(1) Partea sociala sau o fractiune a partii sociale poate fi

instrainata liber sotului, rudelor si afinilor in linie dreapta fara limita
si in linie colaterala pina la gradul doi inclusiv, celorlalti asociati si
societatii, daca actul de constituire nu prevede altfel.

(2) Asociatul nu poate instraina partea sociala pina la varsarea

integrala a aportului subscris, cu exceptia cazului de succesiune.

(3) In cazul instrainarii partii sociale unor alte persoane decit cele
mentionate la alin.(1), asociatii au dreptul de preemtiune. In acest
caz, instrainarea se face in conditiile alin.(4)-(9).

(4) Asociatul care intentioneaza sa instraineze partial sau integral

partea sociala transmite o oferta scrisa administratorului societatii.
Acesta aduce oferta la cunostinta tuturor asociatilor in termen de
15 zile de la data transmiterii.

(5) Asociatii trebuie sa-si formuleze in scris acceptarea si sa o

transmita administratorului in termen de 15 zile de la data primirii
ofertei. Asociatul indica marimea fractiunii din partea sociala pe
care intentioneaza sa o dobindeasca.

(6) Daca exista mai multi solicitanti, fiecare dobindeste o

fractiune a partii sociale in marimea solicitata. In cazul dezacordului
 dintre ei, partea sociala se distribuie proportional partii sociale
detinute de fiecare solicitant.

(7) Daca, in termen de 30 de zile de la data transmiterii ofertei,

asociatii sau societatea nu au procurat partea sociala, aceasta
poate fi instrainata unui tert la un pret nu mai mic decit cel indicat
in oferta.

(8) In cazul vinzarii partii sociale sau a unei fractiuni din aceasta
cu incalcarea dreptului de preemtiune, fiecare asociat poate, in
decursul a 3 luni de la data incheierii actului juridic, sa ceara pe cale
judiciara ca drepturile si obligatiile cumparatorului sa treaca la el.

(9) Actul juridic de instrainare a partii sociale se autentifica

notarial.

Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Numii actele necesare pentru nregistrarea a dou societi cu rspundere limitat care 3 pct.
au luat natere n rezultatul divizrii unei societi pe aciuni.
a) cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;
b) hotrrea de constituire i actele de constituire ale persoanei juridice, n dou exemplare;
) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
d) hotrrii adunrii generale a acionarilor societii ce se reorganizeaz, la care a fost
aprobat proiectul dezmembrrii.
e)proiectul dezmembrrii,
f)bilanul de repartiie a societii ce se reorganizeaz, precum
g)autorizaia Comisiei Naionale a Pieei Financiare.
h)actul de predare-primire
1.2. Comparai procedura de divizare cu cea de separare, analiznd distinct doar acele 5 pct.
operaiuni care le deosebesc .
Operatiunile care le deosebesc:
a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea de subiect de drept prin dizolvare;
la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;
b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la
societatea care se constituie;
separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la societatea
care se constituie.

Aparte la SA: Reorganizarea societii prin dezmembrare se consider finalizat:

a) n cazul divizrii, din momentul radierii valorilor mobiliare, plasate de societate, din
Registrul de stat al valorilor mobiliare i nchiderii conturilor personale ale deintorilor de
valori mobiliare n registrul deintorilor de valori mobiliare al societii reorganizate;
b) n cazul separrii, din momentul operrii modificrilor n Registrul de stat al valorilor
 mobiliare, n actele de constituire ale societii reorganizate i nchiderii conturilor personale
ale deintorilor de valori mobiliare, care se separ, n registrul deintorilor de valori
mobiliare al societii reorganizate
1.3. Adunarea General a Acionarilor A.G.A. a hotrt dezmembrarea S.A. 7 pct.
Autotransportatorul prin separarea din ea a unei societi cu rspundere limitat.
Camera nregistrrii de stat a respins nregistrarea reorganizrii i ca temei a invocat
dou argumente: a) Societatea care se reorganizeaz nu a retras din circulaie o parte din
aciunile sale i b) Hotrrea de reorganizare trebuie s fie adoptat cu din numrul
total de voturi, pe cnd adunarea general a votat cu 2/3 din numrul acionarilor
prezeni. S.A. Autotransportatorul a atacat decizia Camerei nregistrrii de Stat n
judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?

CS nu a motivat corect refuzul deoarece:

Conform art. 81 CCRM (1) Proiectul dezmembrrii se aprob de adunarea general a
participanilor cu 2/3 din numrul total de voturi dac actul de constituire nu prevede o
majoritate mai mare.
Astfel putem observa ca la adunarea generala AGA au fost prezenti 2/3 din cei prezenti si nu
din nr total. Deci arguentul CS nu este corect desi ar trebui respinsa cererea orium ca nu este
numarul necesar de voturi.
Cee ce tine de actiuni la fel CS nu a motivat corect deoarece conform art 95 (12) lit)b
Reorganizarea societii prin dezmembrare se consider finalizat:
b) n cazul separrii, din momentul operrii modificrilor n Registrul de stat al valorilor
mobiliare, n actele de constituire ale societii reorganizate i nchiderii conturilor personale
ale deintorilor de valori mobiliare, care se separ, n registrul deintorilor de valori
mobiliare al societii reorganizate.
Astfel valorile mobilire nu era nevoie da a fi radiate ci doar operate modificarile necesare.
In final CS poate respinde cererea de dezmembrare dar doar pe motiv ca numarul de voturi
necesar de 2/3 din numarul total de actionari nu a fost prezent.

Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Numii actele necesare de a fi prezentate pentru nregistrarea unei societi pe aciuni 3 pct.
rezultate din fuziunea a dou societi cu rspundere limitat.
a)cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;
b) hotrrea de constituire i actele de constituire ale persoanei juridice, n funcie de forma
juridic de organizare, n dou exemplare;
c) avizul Comisiei Naionale a Pieei Financiare pentru societile de asigurare, fondurile
nestatale de pensii i asociaiile de economii i mprumut;
d) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare
e)autorizaia Comisiei Naionale a Pieei Financiare
1.2. Comparai efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbie 5 pct.
evideniind operaiunile necesare de a fi efectuate pentru nregistrarea absorbiei unei
persoane jurdice de o alt persoan juridic.
a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata
absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta
b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou
subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati
Operatiunile efectuate pentru inregistrarea fuziunii prin absorbtie
1. Negocierile si elaborarea proiectului contractului de fuziune
2. Aprobarea contractului de fuziune
3. Notificarea CS
4. Informarea creditorilor si publicarea avizului in MO
 5. Satisfacerea creantelor creditorilor / garantarea drepturile lor
6. Prezentarea actelor necesare fuziunii
7. Inregistrarea CS
Inregistrarea fuziunii la CIS- se face prin inetrmediul a 2 operatiuni: 1) inregisistrarea
modificarilor din actul de constituire al pj absorbante, 2)radierea pj care se dizolva
1.3. Camera nregistrrii de Stat a respins cererea de nregistrare a S.A. Vultureni 7 pct.
constituit n rezultatul fuziunii prin absorbie din S.A. Vultureni cu SRL Corbul de
aur, ambele care pn la reorganizare desfurau activitate retransmitere a
programelor de televiziunre i radio din Federaia Rus. Motiv al refuzului nregistrrii
a fost invocat c nu au fost prezentate toate actele necesare pentru nregistrare, precum
i faptul c un organ de stat a prezentat un aviz negativ potrivit creia fuziunea duce la o
concentrare excesiv a unui domeniu de activiate. Consultai administratorul S.A.
Vultureni i explicai care documente trebuie de prezentat pentru nregistrarea fuziunii
i la care aviz se refer Camera nregistrrii de Stat.
Conform art 21 al legii cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice
i a ntreprinztorilor individuali
Dup expirarea termenului de o lun de la publicarea avizului privind reorganizarea, organul
competent al persoanei juridice supuse reorganizrii sau create n urma reorganizrii depune la
organul nregistrrii de stat urmtoarele documente:
a) cererea de nregistrare a reorganizrii, conform modelului aprobat de organul nregistrrii
de stat;
b) proiectul contractului de fuziune sau proiectul dezmembrrii, dup caz;
c) hotrrea de reorganizare, adoptat de organul competent al fiecrei persoane juridice
participante la reorganizare;
d) actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare;
e) actele de constituire ale persoanei juridice nou-create;
f) documentul ce confirm acceptarea de ctre creditori a garaniilor oferite sau ce confirm
plata datoriilor, dup caz;
g) autorizaia de reorganizare, dup caz;
h) actul de transmitere sau bilanul de repartiie, dup caz;
i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform prevederilor art.72
din Codul civil;
j) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
La el conform art 93 al legii cu privire la SA e nevoi de mai prezentat autorizaia Comisiei
Naionale a Pieei Financiare
Referindune la autorizatia de care spunea CS conform art
Articolul 22. Notificarea concentrrilor economice din legea cu privire la concuren
(1) Operaiunile de concentrare economic snt supuse evalurii i urmeaz a fi notificate
Consiliului Concurenei nainte de punerea n aplicare, atunci cnd cifra total de afaceri
realizat cumulativ de ntreprinderile implicate, nregistrat n anul anterior operaiunii,
depete 25 000 000 lei i exist cel puin dou ntreprinderi implicate n operaiune care au
realizat pe teritoriul Republicii Moldova, fiecare n parte, o cifr total de afaceri mai mare de
10 000 000 lei n anul anterior operaiunii.
(2) Prin punerea n aplicare a operaiunii de concentrare economic se nelege, dup caz,
ncheierea acordului, anunarea ofertei publice sau preluarea pachetului de control.
(3) Concentrrile economice care se realizeaz prin fuziunea a dou sau mai multor
ntreprinderi trebuie notificate mpreun de ctre prile la fuziune, iar cele care se realizeaz
prin preluarea controlului n comun trebuie notificate mpreun de ctre persoanele sau
ntreprinderile care dobndesc controlul n comun. n celelalte cazuri, notificarea trebuie s fie
realizat de persona sau ntreprinderea care preia controlul asupra uneia sau mai multor
ntreprinderi ori asupra unei pri a uneia sau mai multor ntreprinderi. Fiecare parte care
nainteaz notificarea este responsabil pentru caracterul exact i complet al informaiilor
furnizate.
 (4) Notificrile se depun conform Formularului de notificare, parte component a
Regulamentului privind concentrrile economice, adoptat de Plenul Consiliului Concurenei.
(5) Notificarea prezentat Consiliului Concurenei trebuie s cuprind: Formularul de
notificare, nsoit de copiile documentelor justificative, nota privind cifra total de afaceri
calculat i dovada plii taxei de examinare.
(6) Nota privind cifra total de afaceri calculat trebuie s cuprind att cifra total de
afaceri, ct i cifrele totale de afaceri din care este compus, cu menionarea ntreprinderilor de
la care provin, mpreun cu toate documentele care au stat la baza calculelor.
(7) n termen de 10 zile lucrtoare de la nregistrarea notificrii, Consiliul Concurenei va
confirma n scris prii/prilor notificatoare sau reprezentanilor acestora ntrunirea condiiilor
pentru ca notificarea s fie considerat valabil depus.

(8) n termen de 10 zile lucrtoare de la nregistrarea notificrii, Consiliul Concurenei va

putea solicita prii/prilor notificatoare sau reprezentanilor acestora completarea
informaiilor transmise i/sau confirmarea caracterului exact i complet al acestora. Notificarea
va fi considerat efectiv numai dup completarea acesteia.
(9) Partea/prile notificatoare sau reprezentanii acestora vor putea furniza i alte informaii
pe care le consider utile pentru evaluarea operaiunii de concentrare economic.
(10) Notificarea devine efectiv la data la care a fost nregistrat la Consiliul Concurenei,
cu excepia cazurilor n care se constat c informaiile cuprinse n ea snt inexacte sau
incomplete.
(11) n cazul n care Consiliul Concurenei constat c o concentrare economic notificat
intr n sfera de aplicare a prezentei legi, acesta public pe pagina sa web i n Monitorul
Oficial al Republicii Moldova informaia despre efectuarea notificrii, menionnd numele
prilor implicate, natura concentrrii i sectoarele economice implicate, lund n considerare
interesul legitim al ntreprinderilor de protejare a secretelor comerciale.

Astfel e nevoie si de avizul pozitiv al coniliului concurentei

Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre form

organizatoric n alta

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Numii actele necesare pentru nregistrarea transformrii unei cooperative de producie 3 pct.
n societate cu rspundere limitat.
Articolul 21. Documentele necesare pentru
nregistrarea reorganizrii
(1) Dup expirarea termenului de o lun de la publicarea avizului privind reorganizarea,
organul competent al persoanei juridice supuse reorganizrii sau create n urma reorganizrii
depune la organul nregistrrii de stat urmtoarele documente:
a) cererea de nregistrare a reorganizrii, conform modelului aprobat de organul nregistrrii
de stat;
c) hotrrea de reorganizare, adoptat de :
- adunrii generale; sau
- instanei judectoreti; sau
-autoritii administraiei publice care este responsabil de implementarea politicii
antimonopol.
d) actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare;
e) actele de constituire ale persoanei juridice nou-create;
f) documentul ce confirm acceptarea de ctre creditori a garaniilor oferite sau ce confirm
plata datoriilor, dup caz;
g) autorizaia de reorganizare, dup caz;
h) actul de transmitere sau bilanul de repartiie, dup caz;
 i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform prevederilor art.72
din Codul civil;
j) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
1.2. Analizai operaiunile pe care le implic transformarea unei societi cu rspundere 5 pct.
limitat n societate pe aciuni.
a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma
b) informarea asociatilor despre transformare si aducerea la cunostinta lor a proiectului actului
de constituire,
c) convocarea si desfasurarea Adunarii generale a asociatilor - transformarea implica in esenta
modif actului de constituire al societatii,pt aceasta asociatii se convoca in ad gen pt a decide
trans.ad gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt reprezentati asociatii care detin
cel putin din voturi SRL
d) adoptare hotararii de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se
transforma - hot se adopta cu majoritatea necesara modificarii actului de constituire:unanim-
soc pe persoane, ,3/4-SRL.
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publicarea anuntului in Monitorul Oficial al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al soc
care se transf,hot de transformare,act de constituire si certificatul de inreg in original,copia de
pe publicatia in MO,copia de pe bilantul care arata valoarea activelor societatii si care asigura
minimul de cap soc indicat in actul de constituire,certificatul de predare al stampilei.
1.3. Ion Pruteanu, fondator al gospodriei rneti, a vndut 5 tone gru pentru 7 pct.
nsmnare societii n nume colectiv Tulescu i compania, cu condiia c ultima va
plti preul peste un an. Dup ce mprumutul a ajuns la scaden, Ion Pruteanu s-a
adresat la societatea debitoare s-i plteasc preul pentru gru, dar cumprtorul nu i-a
rspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere n instana de judecat pentru a ncasa forat
suma datorat de la societatea debitoare i membrii acesteia. n referina depus la
instan de ctre administratorul societii debitoare s-a artat c SNC Tulescu i
compania nu mai exist, deoarece aceasta a fost transformat n SRL Tulescu, care
are un capital social de 5400 lei, iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt
asociai ai SRL, deoarece i-au vndut partea lor social imediat dup transformare.
ntocmii o not informativ i explicai cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Conform art 135 CCRM
(1) n cazul reorganizrii societii n nume colectiv n societate pe aciuni, n societate cu
rspundere limitat sau n cooperativ, asociaii continu, n termen de 3 ani, s
rspund solidar i nelimitat pentru obligaiile nscute pn la reorganizare
(2) Asociatul nu este absolvit de rspundere nici n cazul n care, pn la expirarea
termenului de 3 ani, nstrineaz dreptul de participaiune la capitalul social.
Deci observam ca termenul de 3 ani nu a trecut iar toti asociatii SNC Tulescu s compania vor
raspunde solidar pentrucreanta nestinsa de ei . astfe Ion Pruteanu va putea cere satisfacerea
creantei de la oriare din fostii asociati indiferent daa acesta a instrainat dreptul de
participatiune la capitalul social.

Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Definii noiunea de dizolvare explicnd efectele care le produce dizolvarea asupra 3 pct.
persoanei juridice.
Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale de
intreprinzator, fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul activitatii.
Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea continua sa existe
pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului, dobindit in timpul existentei
sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa.
1.2. Clasificai temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative dup criteriile 5 pct.
cunoscute caracteriznd fiecare din aceste temeiuri.
Dizolvare benevola:
- daca expira termenul in actul de constituire
-atingerea scopului propus.
-imposibilitatea atingerii scopului propus(certuri intre asociati si din cazua lor nu e posibil de
dezvoltat asociatia)
-hot AGA . Pt a fi valabila aceasta cu privire la dizolvare tre sa fie aprobata cu majoritatea
calificata de voturi prevazute de lege pt fiecare forma .
Ar putea fi necesara lichidarea societatii omerciala, cans asociatii nu doresc s-o dizolve dar
legea stabileste anumite temeirui cand asociatii sunt obligati sa dizolve societatea: cand
valoarea cap social e mai mult de 2 ani consecutiv mai mica decat valoarea activelor .
Pt a fi un temei valabil, scopul trebuie sa fie unul ft cert si bine-determinat .
Obligatoriu, la procedura initierii procedurii de lichidare , se numeste persoana care va fi
responsabila de procedura de dizolvare. De regula, aceasta e administratorului.
In practica : lichidatorul : conform legislatiei poate fi o pers ce are cetatenia RM .

Art 87 CCRM : temei de dizolvare fortata :

- Constituirea societatii e viciata
- Actul de constituire nu corespuinde prevederilor legii
- Nu se incadreaza in prevederele legale cu privire la forma juridica (ex:capitalul
social la SRL trebuie sa fie divizibil la 1 leunu poate fi cu banuti la SRL sau nr
asociatilor depaseste limita prevazuta de lege,sau nu ajunge la ea)
- Activitatea contravine ordinii publice
- Nu a depus in decurs de 12 luni dari fiscaleetc
- Capitalul social e sub limita minima prevazuta de lege (la SA mai cu seama )

1.3. Procurorul mun. Chiinu, n baza art.87 Cciv. a naintat o aciune de a lichida SRL 7 pct.
Buzduganul care desfoar activitatea farmaceutic i dup retragerea licenei de ctre
Camera de Liceniere. SRL Buzdugan n referina sa a motivat c, potrivit legii, nu se poate
solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutic nu este unicul gen de activitate desfurat.
Societatea desfoar i alte genuri de activitate de ntreprinztor, respect cerinele legale de
practicare a acestora. ntocmii o not explicativ n care explicai dac este sau nu n drept
procurorul s solicite dizolvarea SRL precum i dac instana ar putea dizolva SRL
Buzdugan pentru nclcarea menionat?
Raspuns
Cod Civil Articolul 87. Dizolvarea persoanei juridice de catre instanta
de judecata
(1) Instanta de judecata dizolva persoana juridica daca:
a) constituirea ei este viciata;
b) actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;
c) nu se incadreaza in prevederile legale referitoare la forma ei juridica de organizare;
d) activitatea ei contravine ordinii publice;
d1) nu a depus, in decurs de 12 luni de la expirarea termenelor stabilite de lege, dari de
seama contabile, fiscale si statistice;
d2) capitalul social al ei este sub marimea minima obligatorie mai mult de 6 luni;
e) exista alte situatii prevazute de lege.
(2) Instanta de judecata nu dizolva persoana juridica daca, in termenul pe care il acorda,
persoana va corespunde prevederilor legii.
(3) Instanta de judecata poate dizolva persoana juridica daca aceasta contravine interdictiilor
stabilite de prezentul cod pentru forma ei juridica de organizare sau daca activitatea ei
contravine grav actului de constituire.
 Conform art 87 (4) Dizolvarea persoanei juridice se pronunta la cererea participantului
(asociatului, actionarului, membrului), a procurorului, a organului fiscal sau a organului care a
efectuat inregistrarea de stat a persoanei juridice.
Respectiiv procurorul are dreptul sa inainteze un process de lichidare a SRL.

Articolul 14 cu indicele 2. Exclusivitatea licentei pentru exercitarea

activitatii farmaceutice
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice este unicul document necesar pentru
functionarea intreprinderii si institutiei farmaceutice.
Articolul 14 cu indicele 3. Retragerea licentei pentru exercitarea
activitatii farmaceutice
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice se retrage de catre organul abilitat cu
aceasta functie in cazurile:
a) achizitionarii, pastrarii si distribuirii produselor farmaceutice si parafarmaceutice care
nu au fost autorizate in modul stabilit;
b) producerii produselor farmaceutice si parafarmaceutice, modificarii formulei de
producere sau a fluxului tehnologic al produselor farmaceutice si parafarmaceutice, precum si
modificarii documentatiei tehnice de normare a produselor farmaceutice sau
parafarmaceutice, fara aprobarea organului abilitat;
c) practicarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice neindicate in licenta;
d) desfasurarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice in locuri unde o astfel
de activitate nu a fost autorizata de organul abilitat;
e) conducerii prin cumul a intreprinderii si institutiei farmaceutice de catre farmacist
(laborant-farmacist).
f) practicrii repetate, dup aplicarea amenzii prevzute de legislaie, a activitii
farmaceutice fr utilizarea sistemului informaional automatizat de eviden a circulaiei
medicamentelor, exploatrii necorespunztoare cerinelor stabilite pentru acest sistem. Prin
exploatarea necorespunztoare cerinelor stabilite pentru sistemul informaional automatizat de
eviden a circulaiei medicamentelor se subnelege exploatarea incomplet i/sau incorect a
acestui sistem, operarea de modificri voluntare, inclusiv la aparatul de cas i/sau n drile de
seam, neprezentarea n termenele stabilite a drilor de seam obinute n cadrul sistemului
menionat.
Articolele din legea cu privire la activitatea farmaceutica.
Dar nu sunt sigura mai bine s revizuiti !!!!!!

Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Numii condiiile care trebuie s le ntruneasc persoana desemnat lichidator al unei 3 pct.
cooperative de producie.
LICHIDATORUL :
Pf ,cetatean al RM, cu domiciliul permanent in RM care e numit de organul care initiaza
dizolvarea, fie AGA,asociatul, fie instanta de judecata.
Instanta cere ca lichidatorul sa fie cu studii speciale in domeniu(economice si juridice) sau
de administrare a afacerii + calitatea de intreprinzator individual.
Lichidator poate fi ,fie administratorul fie o terta persoana si ca in cazul similar numirii
administratorului, paote fi numit si lichidatorul.adica societatea care e in prices de lichidare
paote incheia un contract de administrare a lichidarii cu o companie , care va delega o
persoana pt indeplinirea functiei de lichidator. Acea pers va fi inclusa in registru lde stat al pj .
Lichidatorul e inregistrat la CS in termen de 3 zile din data numirii sale (paradox: odata ce
e numit prin hot AGA, si odata ce e termenul de 30 din adoptarea hot AGA de a inregistra la
CS, e termenul de 3 zile ,ireal termen, pt a inregistra la camera).
Obligatoriu, la CS se depune specimenul si obligatoriu vrifica domiciliul .
 Lichidatorul are aceleasi imputerniciri ca si administratorul in vederea gestioonarii si
administrarii patrimoniului societatii .

n conformitate cu art 54 (1) legea cu privire al cooperativele de productie

Lichidarea cooperativei n baza hotrrii adunrii generale se efectueaz de comisia de
lichidare a cooperativei, aleas (desemnat) de adunarea general.
Astfe trebuie de adoptat deja dupa coisie si nu o persoaa fizica
1.2. Comparai atribuiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice, 5 pct.
insistnd n special asupra acelor care-i deosebesc.
Intrarea in functie a lichidatorului desemneaza momentul preluarii responsabilitatii de la
administrator. Lichidatorul are aceleasi imputerniciri, obligatii si responsabilitati ca si admin in
masura in care acestea sunt compatibile cu activitatea de lichidator (art 90(4) CC)
Lichidatorul este imputernicit sa actioneze ca si administratorul, in numele sip e seama pj in
raport cu tertii, sa execute toate obligatiile puse in sarcina sa prin lege si de organele care l-au
desemnat. Lichidatorul mai ese mandatarul pj cu toate consecintele care decurg din aceasta
calitate.
Pe langa atributiile stabilite de lege, delegate administratorului, lichidatorul are si obligatii
special: face si semneaza inventarul si bilantul societatii; primeste si pastreaza patrimoniul si
documentele societaatii; finalizeaza operatiunile incepute; valorifica creantele; satisfice
cerintele creditorilor; alte atributii.

1.3. Cet. Tigreanu s-a adresat ctre lichidatorul Cooperativei de producie IKKEL s-i restituie 7 pct.
suma de 50 000 lei, aceasta fiind o datorie pentru merele vndute cu doi ani n urm.
Lichidatorul n scrisoarea de rspuns a menionat c reeind din informaia care a primit-o de
la fostul administrator, datoria a fost pltit nc un an n urm. Pe de alt parte lichidatorul a
menionat c cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data ultimei publicaii n Monitorul
Oficial a avizului cu privire la lichidare, i respectiv, dac nu s-a adresat n termenul stabilit de
codul civil nu mai este n drept s pretind suma menionat. Expuneti-v opinia n legtur
cu diferendul menionat.
Articolul 91. Informarea creditorilor CCRM
Dup nregistrarea desemnrii sale, lichidatorul public n Monitorul Oficial al Republicii
Moldova i, n mod gratuit, pe pagina web oficial a organului nregistrrii de stat un aviz
despre lichidarea persoanei juridice i, n termen de 15 zile, l informeaz pe fiecare creditor
cunoscut despre lichidare i despre termenul de naintare a creanelor.
Articolul 92. Termenul de naintare i modul
de admitere a creanelor CCRM
(1) Termenul de naintare a creanelor este de 2 luni de la data publicrii avizului prevzut la
art. 91. Prin hotrrea de lichidare se poate prevedea un termen mai lung, dar care nu va depi
4 luni.
(11) Cererile de admitere a creanelor mpreun cu documentele justificative privind
creanele i cu actele de constituire de garanii se depun direct la lichidator, la adresa indicat
de acesta.
(12) Creanele creditorilor naintate dup expirarea termenului stabilit pentru naintarea lor
se execut din contul bunurilor persoanei juridice ce au rmas dup executarea creanelor
validate naintate n termenul stabilit.
(2) n cazul n care lichidatorul respinge creana, creditorul are dreptul, sub sanciunea
decderii, ca, n termen de 30 de zile de la data cnd a fost informat despre respingerea
creanei, s nainteze o aciune n instan de judecat.

Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Descriei principiile ce definesc statutul persoanei juridice aflate n lichidare. 3 pct.
 - Personalitatea juridica subzista nevoilor, necesitatilor societatii lichidate.
Sunt 3 elemente ale pj : organizarea proprie, scopul , patrimoniul,dar ele functioneaza intru
lichidarea societatii . ..majorarea patrimoniului poate fi spre lichidarea societatii..depinde de
motive, schimbarea sediului)
- Se face in interesul membrilor societatii. Niciodata nu tre de utiat scopul lucrativ,de
obtinere a beneficiilro pj create. Nu mereu in rocesul lichidarii, lichidatorul tre sa tina
minte,caci de cele mai deseori ,lichidatorul cand e numit vrea sa lichideze patrimoniul, rar isi
aminteste ca nu el e cel care beneficiaza in urma lichidarii patrimoniului, ci asociatii. El tre sa
valorifice activele asa ca asociatii isa aiba cat mai mult
- Lichidarea e obligatorie : nu putem initia procedura de lichidare si activa in acelasi
tip . Daca e initiata procedura de dizolvare/lichidare ea trebuie finisata.
1.2. Argumentai legalitatea desfurrii procedurii de lichidare analiznd separat fiecare 5 pct.
operaiune a procedurii de lichidare.
a) Informarea creditorilor si inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligatia de a informa
creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a cere intr-un anumit
termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua editii consecutive un aviz si in termen
de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa
informeze si angajatii societatii despre dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor.
Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de
la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de
prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea
trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost
respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data informarii despre respingere
o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este definitiva.
b)Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in
decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de
lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul
de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE
OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de
insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El
trebuie sa aduca la cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul
solicita acordul creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere
introductiva. Daca creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul
poate continua indeplinirea formalitatilor de lichidare.
c)Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor
societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a
creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste
inainte de data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea
are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la
scadenta. In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul
poate intenta impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii
datoriilor. Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul
patrimoniului pentru a le transforma in bani.
d) Lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a datoriilor pe
care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor
imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la timp creditorul
trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte
ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui
prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in care societatea se
lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata.
Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de
impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa
organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea
 generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit
intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele
se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase si
principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se face
prin act sub semnatura private.
Apoi urmeaza radierea persoanei juridice din registrul de stat.

1.3. Casa Naional a Asigurrilor Sociale (CNAS) a depus o cerere n instana de judecat pentru 7 pct.
ncasarea forat de la Cooperativa Agricol de Producie Fazanul a plilor obligatorii n
sum de 40 000 lei pe care prtul le datora. n locul referinei, pe adresa instanei a sosit o
informaie de la sediul prtului potrivit creia CAP Fazanul nu are sediu pe aceast adres,
deoarece aceasta a fost deja lichidat. Ulterior CNAS a primit de la Camera nregistrrii de
Stat informaia din care rezultat c lichidarea CAP Fazanul s-a fcut cu nclarea legii, ori
avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat n Monitorul Oficial, creditorii nu
au fost ntiinai n modul stabilit despre iniierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a
stabilit c potrivit bilanului de lichidare, CAP Fazanul a mprit ntre membrii cooperativei
bunuri n valoare de 150 000 lei. ntocmii o not explicativ indicnd cum urmeaz s
procedeze CNAS pentru a ncasa suma creanei?

Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.

1.1 Caracterizai temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate
INSOLVABILITATE- un proces care atesta situatia financiara a debitorului caracterizata prin
incapacitatea de plata constatata prin act judecatoresc(hot inst de judecata). Intentarea unui
proces de insolvabilitate presupune existena unui temei. Temeiul general de intentare a unui
proces de insolvabilitate const n incapacitatea de plat a debitorului. Temeiul special de
intentare a unui proces de insolvabilitate const n suprandatorarea debitorului n cazul n care
acesta este persoan juridic responsabil de creanele creditorilor n limitele patrimoniului su.
Procesul de insolvabilitate se intenteaz doar n temeiul unei cereri de intentare a procesului de
insolvabilitate. Cererea e depusa de :
+creditor (e obligat sa se adreseze in instanta):inainte de a depunde cererea in instanta, el trebuie
sa urmeze procedura prealabila de notificare a debitorului. Cererea depusa de creditor e pusa sub
observatie in termen de 3 zile de la depunerea cererii. Imediat cum a fost admisa cererea, in
termen de 2 zile iar e notificat debitorul. Ulterior, in 10 zile , debitoru e obligat sa depuna
referinta la aceasta cerere. Se dispun masurile asiguratorii,de regula, concomitent cu admiterea
cererii, se colecteaza referintele de la toti creditorii, se intocmeste tabelul de creanta si se
executa masurile de asigurare.
+ debitor : are dr sa depuna cerereai ntroductiva cand admite ca exista pericolul de a intra in
incapacitate de plata . Administratorul are dr de a o depune cand considera ca exista riscul.Insa e
obligat sa depuna aceasta cerere introductiva imediat cum constata ca e in incapacitate de plata
dar nu mai tarziu de 30 zile din acea zi.
1.2 Comparai efectele dizolvrii persoanei juridice ca rezultat al intentrii procesului de
insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabil cu cele care survin pentru creditorii
societii insolvabile
Efectele juridice ce privesc drepturile i obligaiile debitorului insolvabil. De la data intrrii n
vigoare a hotrrii privind intentarea procesului de insolvabilitate pentru debitor se produc
urmtoarele efecte:
- debitorul pierde dreptul de folosin, de dispunere i de administrare a patrimoniului, drepturile
i obligaiile lui trecnd la administratorul insolvabilitii desemnat de instana de judecat); n
realitate, debitorul (persoan fizic sau persoan juridic) nu pierde dreptul de proprietate asupra
bunurilor ce i aparin, acestea continund s fie ale debitorului pn n momentul n care sunt
comercializate la licitaie, iar banii obinui repartizai ntre creditori; debitorul este desesizat,
adic i se ridic dreptul de a administra bunurile ce i aparin i de a dispune de ele;
administratorul acioneaz n numele debitorului, nu n nume propriu, prin urmare, este organul
lui executiv, ndeplinind funciile acestui organ sub supravegherea instanei, a creditorilor
debitorului insolvabil i a debitorului; orice act de dispoziie al debitorului asupra bunurilor sale
efectuat dup intentarea procesului de insolvabilitate este nul; dac contractul a fost executat n
ziua intentrii procesului de insolvabilitate, se consider c s-a dispus dup intentare;
- activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspend;
- decontrile cu debitorul insolvabil se efectueaz numai printr-un cont special, deschis de
administratorul insolvabiliti. Dac se fac prin alte conturi, achitrile cu debitorul vor fi
considerate nule;
- debitorul insolvabil nu este n drept s acorde garanii de executare a obligaiilor (s depun
bunuri n gaj sau ipotec); orice garanie de executare a obligaiilor poate fi acordat numai de
administrator, cu autorizarea adunrii sau comitetului creditorilor;
- procesele pendinte n care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de administrator.
Efectele juridice care privesc drepturile i obligaiile creditorilor debitorului insolvabil i care
se produc de la data intentrii procesului de insolvabilitate, sunt urmtoarele:
- creanele de natur contractual pe care le au creditorii fa de debitor se consider ajunse la
scaden la data intentrii procesului de insolvabilitate ;
- se interzice executarea silit fa de debitor i bunurile acestuia; executarea se face numai n
procesul de insolvabilitate conform clasei i rangului de creditor;
- examinarea tuturor aciunilor judiciare i extrajudiciare pentru realizarea creanelor asupra
debitorului i bunurilor acestuia se suspend;
- cerinele patrimoniale mpotriva debitorului insolvabil pot fi naintate numai n instan;
- se ntrerupe calcularea penalitilor aferente datoriilor debitorului;
- se ntrerupe calcularea dobnzilor la obligaiile bncii aflate n proces de insolvabilitate;
- se suspend calcularea dobnzilor aferente creditelor acordate debitorului de ctre Ministerul
Finanelor.

1.3 Andrei Bolintineanu a cumprat un frigider de la SRL Trianon. Termenul de garanie

a fost stabilit de 2 ani. Numai dup dou luni frigiderul a ieit din funciune. Cumprtorul
a restituit frigiderul vnztorului i a cerut s i se restituie banii pltii ca pre. Vnztorul
a anunat c defectul frigiderului este minor i c acesta va fi reparat din contul propriu al
vnztorului. Cumprtorul nu a dorit s primeasc frigiderul reparat, iar vnztorul nu
dorea s restituie banii. Cumprtorul, dup o consultaie cu avocatul, a naintat o cerere
introductiv de intentare a procesului de insolvabilitate mpotriva SRL Trianon.
ntocmii o not explicativ in care indicai cum urmeaz s procedeze instana?
Cererea de insolvabilitate a SRL Trianon va fi respinsa, fiindca conform Legii insolvabilitii
procesul de insolvabilitate se intenteaz doar n temeiul unei cereri introductive, conform art.12
al aceleasi legi dreptul de a depune cerere introductiv l au: debitorul si creditorii. De asemenea
lipseste temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate: incapacitatea de plat a
debitorului sau suprandatorarea debitorului, prevazute in art.10.

Subiectul 40. Procedura de restructurare aplicata persoanei juridice insolvabile

1.1 Caracterizai procedura de restructurare a persoanei juridice insolvabile identificnd
etapele acesteia.
Definiti procedura de restructurare persoanei juridice insolvabile si identificati etapele
acesteia.
n cazul n care fa de debitor nu s-a aplicat procedura de restructurare, iar n cadrul procedurii
falimentului s-au constatat circumstane eseniale, bazate n special pe date din analiza financiar
potrivit crora solvabilitatea debitorului poate fi restabilit, lichidatorul poate s convoace, din
oficiu sau la cererea creditorilor sau a reprezentantului debitorului, adunarea creditorilor, n
termen de o lun din momentul apariiei acestor circumstane, pentru a se examina ncetarea
procedurii falimentului i trecerea debitorului la procedura de restructurare.
Hotrrea adunrii creditorilor privitor la ncetarea procedurii falimentului i la trecerea
debitorului la procedura de restructurare se adopt cu votul majoritii simple a creditorilor cu
drept de vot prezeni la edin, cu condiia s dein cel puin 50% din valoarea total a
creanelor cu drept de vot validate pe care le reprezint i care nu au fost stinse la data convocrii
adunrii. Odat cu confirmarea hotrrii adunrii creditorilor, instana de insolvabilitate decide
ncetarea procedurii falimentului i intenteaz procedura de restructurare a debitorului.
Restructurarea este o procedur de insolvabilitate ce se aplic debitorului n vederea achitrii
datoriilor lui, care prevede ntocmirea, aprobarea, implementarea i respectarea unui plan al
procedurii de restructurare, incluznd, mpreun sau separat:
a) restructurarea operaional i/sau financiar a debitorului;
b) restructurarea corporativ prin modificarea structurii de capital social;
c) restrngerea activitii prin lichidarea unor bunuri din patrimoniul debitorului;
d) orice alte aciuni neinterzise de legislaia n vigoare
Etapele procedurii de restructurare:
1. Propunerea planului procedurii de restructurare.
2. Admiterea planului si votarea lui de catre adunarea creditorilor. Votarea planului nu poate
avea loc mai devreme de adunarea de validare a creantelor. Examinarea chestiunii acceptarii
planului procedurii de restructurare a debitorului tine de competenta exclusiva a adunarii
creditorilor.
3. Confirmarea planului de catre instanta de judecata. De la data confirmarii planului
activitatea debitorului se considera reorganizata in modul corespunzator.
4. Executarea planului (masuri economice, financiare, juridice)
5. Consecintele executarii/neexecutarii planului. Daca debitorul si-a onorat obligatiile fata
de creditori, se considera ca planul a fost realizat. Daca planul nu se realizeaza in termenul
stabilit, orice creditor poate inainta o noua cerere introductive, care va avea ca effect inceperea
procedurii de lichidare a patrimoniului, fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii.

1.2. Explicai diferena dintre procedura accelerat de restructurare de procedura de

restructurare a persoanei juridice insolvabile.
Procedura accelerat de restructurare se aplic ntreprinderii aflate n dificultate financiar.
Scopul procedurii accelerate de restructurare este salvgardarea ntreprinderii aflate n dificultate
financiar pentru a-i continua activitatea, a pstra locurile de munc i a acoperi creanele prin
aplicarea unui plan. Debitorul aflat n dificultate financiar este n drept s depun n instana de
insolvabilitate cerere introductiv motivat de intentare a procedurii accelerate de restructurare
Nu poate formula cerere introductiv de restructurare accelerat debitorul care, n ultimii 5 ani de
pn la hotrrea de deschidere a procedurii, a fost supus unei astfel de proceduri sau care, la data
depunerii cererii introductive, se afl n proces de insolvabilitate. Instana de insolvabilitate este
obligat s admit cererea introductiv depus n condiiile Codului de procedur civil i ale
prezentei legi i s iniieze procedura accelerat de restructurare a debitorului. n cel mult 3 zile
lucrtoare de la data depunerii cererii introductive, instana de insolvabilitate adopt din oficiu o
ncheiere despre admiterea ei i despre intentarea procedurii accelerate de restructurare a
debitorului. Odat cu intentarea procedurii accelerate de restructurare, instana de insolvabilitate
pune sub observaie debitorul prin desemnarea unui administrator provizoriu, dispune aplicarea
msurilor de asigurare i stabilete locul, data i ora adunrii creditorilor de validare a mrimii
creanelor i adunrii de votare a planului procedurii accelerate de restructurare. n decursul a 5
zile lucrtoare de la desemnare, administratorul provizoriu va notifica n scris toi creditorii
menionai n lista, depus de debitor despre intentarea procedurii accelerate de restructurare i
va publica, din contul debitorului, un aviz despre:
a) termenul-limit de depunere a referinei creditorilor la cererea introductiv de intentare a
procedurii accelerate de restructurare, precum i termenul-limit de nregistrare a cererii de
admitere a creanelor asupra patrimoniului debitorului, care vor fi de maximum 30 de zile
calendaristice de la data publicrii avizului, i despre cerinele pe care trebuie s le ntruneasc o
crean nregistrat pentru a fi valabil;
b) termenul de verificare a creanelor, de ntocmire i de comunicare a tabelului de creane,
care nu va depi 7 zile lucrtoare de la expirarea termenului prevzut la lit. a);
c) locul, data i ora adunrii creditorilor de validare a creanelor, care va avea loc n cel mult 7
zile lucrtoare de la expirarea termenului prevzut la lit. b);
d) locul, data i ora adunrii creditorilor de votare a planului procedurii accelerate de
restructurare, care va avea loc n cel mult 3 zile lucrtoare de la expirarea termenului prevzut la
lit.c);
e) locul unde creditorii pot lua cunotin de proiectul planului procedurii accelerate de
restructurare. Pn la adunarea creditorilor de votare a planului procedurii accelerate de
restructurare, administratorul provizoriu este obligat s prezinte instanei de insolvabilitate un
raport despre posibilitatea real de a menine, n totalitate sau parial, ntreprinderea debitorului
i de aplicare a planului procedurii accelerate de restructurare efectiv a activitii debitorului ori,
dup caz, motivele care nu permit restructurarea debitorului

Restructurarea este o procedur de insolvabilitate ce se aplic debitorului n vederea achitrii

datoriilor lui, care prevede ntocmirea, aprobarea, implementarea i respectarea unui plan al
procedurii de restructurare. Procedura de restructurare se aplic de ctre instana de
insolvabilitate n temeiul unei hotrri a adunrii creditorilor. Odat cu aplicarea de ctre instana
de insolvabilitate a procedurii de restructurare, se instituie imediat moratoriu asupra executrii
silite a obligaiilor pecuniare ale creditorilor existente la data aplicrii procedurii de restructurare,
cu excepia creanelor privind plata salariilor i a pensiilor alimentare, privind recuperarea
prejudiciilor cauzate sntii angajailor sau cu excepia creanelor aprute n legtur cu
decesul acestora, a creanelor de revendicare a patrimoniului din posesie ilegal, precum i a
creanelor pecuniare i fiscale a cror scaden a survenit n perioada de dup deschiderea
procedurii de restructurare.
n perioada derulrii procedurii de restructurare nu se ntrerupe calcularea dobnzilor aferente
creanelor garantate. Odat cu depunerea planului procedurii de restructurare, dar nu mai trziu
de 5 zile din data expirrii termenului prevzut pentru depunerea lui, administratorul
insolvabilitii va publica, n conformitate cu art. 6, un anun privitor la convocarea adunrii
creditorilor de examinare i votare a planului, la persoana care a propus planul, la data votrii lui
i la faptul c este admisibil votarea prin coresponden. Adunarea creditorilor de examinare a
planului procedurii de restructurare, de determinare a dreptului de vot al creditorilor i de votare
a planului nu poate avea loc naintea adunrii de validare a creanelor. Aceste chestiuni pot fi
examinate n cadrul unei singure adunri.
Instana de insolvabilitate poate dispune ca planul procedurii de restructurare s fie supus votului
ntr-o adunare special. n acest caz, adunarea se convoac n cel mult 30 de zile din data
adunrii de examinare a planului. Examinarea chestiunii acceptrii planului procedurii de
restructurare a debitorului ine de competena exclusiv a adunrii creditorilor. Adunarea
creditorilor are dreptul s adopte una din urmtoarele hotrri:
a) de acceptare a planului procedurii de restructurare;
b) de respingere a planului procedurii de restructurare i de iniiere a procedurii falimentului.

1.3Impotriva SRL EKKEL a fost depusa o cerere de intentare a procedurii de

insolvabilitate de catre Inspectoratul Fiscal Chisinau. Administratorul SRL EKKEL
solicita asistenta juridica si afirma ca societatea lui nu este in stare de insolvabilitate, ci
doar nu are mijloace banesti necesare pentru a se achita cu impozitele, insa daca ar vinde
marfa pe care o are la depozit ar putea sa se achite. Intocmiti o nota informativa in care
explicatii administratorului SRL EKKEL temeiurile de intentare a procedurii
insolvabilitatii si esenta aplicarii procedurii de restructurare si drepturile lui de a cere
aplicarea acestei proceduri.
Temei de intentare a procedurii insolvabilitatii 1)incapacitatea de plata sau 2)supraindatorarea .
Esenta aplicarii procedurii de restructurare - intreprinzatorul este pastrat ca subiect de drept si ii
permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decit ar fi obtinut printr-o
simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare financiara a persoanei juridice care nu-si poate
onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa temporara de mijloace banesti. In acest caz, activele
societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti ar putea sa apara daca se intreprind masuri
eficiente de transformare in bani a unor active, daca se vor incasa creantele de la proprii debitori
ori se vor intreprinde alte masuri de eficientizare a activitatii toate acestea se prevad in planul
propus de debitor.

Subiectul 38. Patrimoniul debitorului n procesul de insolvabilitate.

1.1. Identificai bunurile persoanei insolvabile care se includ n masa debitoare, i
sursele din care aceasta ar putea fi suplimentat.
Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentrii procesului de insolvabilitate,
precum i cele pe care acesta le dobndete i le recupereaz pe parcursul procesului. Proprietatea
deinut de debitor n comun cu terii este raportat cu titlu provizoriu la masa debitoare,
indiferent de acordurile ncheiate ntre ei. n caz de litigiu ntre coproprietarii bunului inclus n
masa debitoare, partajarea se face ntr-un proces separat de ctre instana de insolvabilitate pe al
crei rol se afl cauza. Debitorul rspunde pentru obligaii doar cu partea sa din proprietatea
comun.Bunurile aflate n proprietatea comun n devlmie a soilor se includ n masa
debitoare. Debitorul rspunde pentru obligaii doar cu partea sa din proprietatea comun n
devlmie, urmnd ca instana de insolvabilitate s separe cota corespunztoare din proprietatea
comun n conformitate cu dispoziiile Codului civil.
1.2 Comparai procedura de vnzare a bunurilor debitorului insolvabil asupra crora sunt
drepturi prefereniale cu procedura de vnzare a bunurilor debitorului insolvabil n
privina crora nu sunt drepturi prefereniale i menionai diferena dintre ele.
n vederea obinerii banilor necesari satisfacerii creanelor creditorilor, bunurile incluse n masa
debitoare se comercializeaz (devin lichide). Cu alte cuvinte, bunurile debitorului se transform
n bani, sume care se mpart ntre creditori. n acest sens, art.124 stabilete c administratorul,
dup adunarea de raportare, valorific i/sau lichideaz n mod nentrziat, n condiii ct mai
avantajoase i n timpul cel mai potrivit masa debitoare. Normele legale nu stabilesc momentul
n care administratorul va proceda la vnzarea bunurilor din masa debitoare, lsndu-l s decid,
ns este cert faptul c el nu poate face acest lucru pn la inventarierea total a bunurilor
debitorului i pn la adunarea de raportare. Excepie fac situaiile n care n masa debitoare sunt
bunuri perisabile (fructe, legume etc.), administratorul urmnd s le vnd fr ntrziere pentru
a obine un pre maxim. n genere, masa debitoare trebuie lichidat n cel
mult 5 ani. Astfel vnzarea sau nstrinarea bunurilor din masa debitoare se face prin licitaie
public sau prin concurs. Bunurile nevndute la prima licitaie sau la primul concurs se scot
repetat la licitaie sau la concurs. n cazul n care nu se vnd la cel puin trei licitaii sau
concursuri, desfurate n modul stabilit, bunurile pot fi vndute, la decizia adunrii sau
comitetului creditorilor, de ctre administrator prin negocieri directe. Administratorul
organizeaz personal licitaii i concursuri ori antreneaz n acest scop organizaii specializate.
Preul iniial de vnzare al bunurilor din masa debitoare se stabilete de adunarea creditorilor sau
de comitetul creditorilor, n baza evalurii efectuate n conformitate cu legislaia, ns nu poate fi
mai mic dect valoarea evaluat. Dac nu snt vndute la licitaie, la concurs sau prin negocieri
directe la preul iniial, bunurile se expun din nou la vnzare, la preuri mai mici, aprobate de
adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor. Cu acordul adunrii creditorilor,
administratorul poate vinde bunurile de valoare mic (inventarul) fr a organiza licitaii.
n cazul n care administratorul dorete s nstrineze o ntreprindere ca un complex patrimonial
unic, o seciune a acesteia, un depozit sau un alt bun imobil, a participaiunilor debitorului n alte
ntreprinderi sau a dreptului la venituri periodice, el poate s fac acest lucru numai cu acordul
comitetului creditorilor, iar dac acesta nu a fost format, cu acordul adunrii creditorilor. Banii
obinui din vnzarea bunurilor debitorului se depun de administrator pe un cont bancar, deschis
special n acest scop. Pe acelai cont se vireaz i activele financiare ale debitorului, existente la
data intrrii n funcie a administratorului, precum i sumele de bani obinute ulterior de debitor
n urma executrii actelor juridice, rezilierii sau anulrii unor acte juridice, sumele restituite de
datornicii debitorului etc.

1.3. Consultai administratorul insolvabilitii care a descoperit c administratorul

persoanei juridice insolvabile anterior intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat
anumite acte juridice reprobabile, inclusiv:
a) cu 30 luni pn la intentarea procesului de insolvabilitate a vndut cu doar 300 mii lei o
cldire al crei pre de pia era de 2 mln. lei;
b) cu doi ani pn la intentare a donat un automobil fundaiei Secolul 21;
c) cu dou zile nainte de intentarea procesului a vndut marf unui ntreprinztor;
d) n ziua intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat un contract de gaj prin care a
garantat executarea unei datoriei anterioare.
ntocmii o not explicativ n care nserai rspunsul la ntrebrile sus puse?
articolul 104. Anularea unor acte juridice
Pe tot parcursul perioadei de observaie, al procedurii de insolvabilitate, al procedurii
falimentului i/sau al procedurii de restructurare, administratorul/ lichidatorul poate introduce n
instana de insolvabilitate aciuni n vederea anulrii urmtoarelor acte juridice dac ele afecteaz
bunurile debitorului:
a) orice act juridic fictiv sau fraudulos ncheiat de debitor n ultimii 3 ani precedeni intentrii
procedurii de insolvabilitate, care a afectat drepturile creditorilor;
b) transferurile cu titlu gratuit din partea debitorului fcute n ultimii 3 ani precedeni naintrii
cererii introductive, cu excepia actelor de ndeplinire a unor obligaii morale sau actelor pentru
binele public (de sponsorizare), n care generozitatea donatorului este proporional
patrimoniului su;
c) tranzaciile ncheiate n ultimii 3 ani precedeni naintrii cererii introductive, n care
prestaia debitorului este vdit mai mare dect cea primit;
d) transferurile de proprietate de la debitor ctre un creditor n contul unei datorii anterioare
sau n folosul acestuia din urm, efectuate n ultimele 4 luni precedente naintrii cererii
introductive, care au ca efect creterea sumei pe care creditorul ar urma s o primeasc n cazul
lichidrii debitorului;
e) transferurile de proprietate de la debitor ctre un creditor n contul unei datorii anterioare
sau n folosul acestuia din urm, efectuate n ultimele 4 luni precedente naintrii cererii
introductive, la care creditorul nu avea dreptul sau care nu ajunser la scaden;
f) acordarea gratuit a unui gaj sau a unei ipoteci, a oricrei alte garanii pentru o crean care
era neasigurat n ultimele 4 luni anterioare naintrii cererii introductive sau pentru o crean a
unui acionar sau asociat al debitorului ntr-o perioad similar, dac aceste creane nu au ajuns
la scaden pn la data intentrii procedurii de insolvabilitate;
g) orice acte ncheiate i garanii acordate de ctre debitor dup naintarea cererii introductive.

Subiectul 39. Procedura simplificat a falimentului

1.1. Descriei procedura simplificat a falimentului, concomitent indicnd i persoanele
crora ea le este aplicabil.
Procedura simplificata falimentului, etape :
1-inventarierea masei debitoare, formarea bilantului de lichidare
2-sedinta de validare
3-aprobarea raportului si bilantului de lichidare
4-distributia masei debitoare si incetarea peocesului.
Acesta procedura se aplica debitorilor aflati in stare de insolvabilitate ce se in cadreaza in una
din urmatoarele categorii:
- fie ca e intrepr individ, G, titular al patentei
- fie ca-s pj ce nu detin nici un bun sau bunurile detinute sunt insuficiente pt acoperirea
cheltuielilor legate de proces de insolvab
- fie sunt societati comerciale dizolvate anterior depunerii cererii introductive
- fie debitorii nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de restructurare

1.2 Comparai procedura simplificat a falimentului cu procedura falimentului insistnd

asupra distinciilor eseniale.
Subectii:
-La procedura simplificata- sunt expres prevazute categoriile de debitori care bon beneficia de
ea.
-La faliment nu sunt asa mentiuni (adica are o aplicare generala)
Procedura:
-La procedura simplificata se trece direct dupa o perioada de observatie sau odata cu intentarea
procedurii de insolvabilitate, pe motiv ca nu detin niciun bun in patrimoniul lor ori ale caror
bunuri sint insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului si niciun creditor sau tert nu se
ofera sa avanseze ori sa garanteze sumele corespunzatoare;
-iar falimentul este o etapa a procedurii de insolvabilitate care se aplica debitorului in vederea
lichidarii patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului. Acesta presupune vanzarea masei
debitoare, care include licitatia, licitatia repetata, licitatia cu reducere, vanzarea prin concurs,
vanzarea prin negocieri directe.

1.3 Cooperativa de productie Tigreanu se afla in proces de lichidare

voluntara. Lichidatorului acestei intreprinderi intocmind bilantul de
lichidare a descoperit ca valoarea de piata a imobilelor cooperativei este
mult mai mica decat valoarea de bilant a acestora. Respectiv, facand o
inventariere repetata a stabilit ca activele cooperativei sunt mai mici
decat datoriile pe care aceasta le are fata de cei 4 creditori ai sai.
Lichidatorul considera ca trebuie sa depuna in instanta de judecata
competenta o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate. Juristul
cooperativei ii sugereaza lichidatorului ideia ca daca el ar discuta cu
creditorii cooperativei pentru a continua procesul de lichidare voluntara si
sa nu mai intenteze procesul de insolvabilitate. Intocmiti o nota
explicativa pronuntandu-va asupra celor doua versiuni de lichidare
propuse de lichidator si jurist. In cazul dat lichidatorul pentru a evita
raspunderea subsidiara fata de creditor si raspunderea penal - trebuie sa depuna
cerere introdcutiva a procedurii de insolvabilitate.
Daca debitorul nu depune cerere introductiva in cazurile si in termenul prevazut in
prezentul articol, persoana care, in conformitate cu legislatia in vigoare, are dreptul
de a reprezenta debitorul, asociatii cu raspundere nelimitata si lichidatorii
debitorului raspund subsidiar in fata creditorilor pentru obligatiile aparute dupa
expirarea termenului de 30 de zile. Aceste persoane sint trase la raspundere penala
in conformitate cu legea.
Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate consta in incapacitatea
de plata a debitorului.
Dreptul de a depune cerere introductiva il au: debitorul, creditorii, alte persoane
indicate in prezenta lege.
Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva daca exista unul din temeiurile
prevazute la art. 10. (Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate
consta in incapacitatea de plata a debitorului. Temeiul special de intentare a unui
proces de insolvabilitate consta in supraindatorarea debitorului in cazul in care
acesta este persoana juridica responsabila de creantele creditorilor in limitele
patrimoniului sau)

Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva si in cazul in care:

a) executarea integrala a creantelor scadente ale unui sau ale mai multor creditori poate cauza
imposibilitatea satisfacerii integrale la scadenta a creantelor celorlalti creditori;
b) in cadrul lichidarii, care se efectueaza conform altor legi, devine evident ca debitorul nu
poate satisface integral creantele creditorilor.
(3) Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva imediat, dar nu mai tirziu de expirarea
a 30 de zile calendaristice din data survenirii temeiurilor de intentare procedurii de
insolvabilitate.

Subiectul 40. Constituirea societii pe aciuni (SA).

1.1. Descriei procedura de constituire a SA n baza dispoziiilor Codului civil.
Societate pe aciuni este societatea comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale
crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii. Societatea pe aciuni poate fi constituit de
una sau de mai multe persoane. Acionarii nu rspund pentru obligaiile societii. Ei suport, n
limitele participaiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii.
Acionarul care nu a vrsat n termen aportul subscris rspunde subsidiar pentru obligaiile
societii, n limita prii nevrsate. Societatea pe aciuni are denumire deplin i poate avea
denumire prescurtat. n denumirea deplin i prescurtat trebuie s se includ sintagma n limba
de stat societate pe aciuni sau abrevierea S.A. SA se constituie in baza actului de
constituire. Conform art157 actul de constituire al societatii pe actiuni trebuie sa se indice:
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numarul de actiuni de
fiecare clasa;
d) marimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
f) modul de tinere a registrelor societatii;
g) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
1.2. Comparai procedura de constituire a S.A. reglementat de Codul civil cu cea
reglementat de Legea nr.1134/1997 cu privire la societile pe aciuni explicnd deosebirea
i recomandnd soluia corect.
Cod civil- Societate pe aciuni este societatea comercial al crei capital social este divizat n
aciuni i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii.
Societatea pe aciuni poate fi constituit de una sau de mai multe persoane.
Acionarii nu rspund pentru obligaiile societii. Ei suport, n limitele participaiunii lor la
capitalul social, riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii. Acionarul care nu a vrsat
n termen aportul subscris rspunde subsidiar pentru obligaiile societii, n limita prii
nevrsate. Societatea pe aciuni are denumire deplin i poate avea denumire prescurtat. n
denumirea deplin i prescurtat trebuie s se includ sintagma n limba de stat societate pe
aciuni sau abrevierea S.A. SA se constituie in baza actului de constituire.
Lege- Societate pe aciuni (denumit n cele ce urmeaz societate) este societatea comercial al
crei capital social este n ntregime divizat n aciuni i ale crei obligaii snt garantate cu
patrimoniul societii. Societatea poate fi nfiinat pe calea organizrii unei societi noi sau a
reorganizrii unei persoane juridice n funciune.
nfiinarea societii va include ncheierea contractului de societate (luarea hotrrii de
nfiinare a societii), subscrierea fondatorilor la aciunile plasate i inerea adunrii constitutive.
Societatea poate fi nfiinat de o singur persoan. n acest caz, decizia de nfiinare a
societii va fi luat de aceast persoan de sine stttor i se va perfecta sub form de declaraie
de fondare a societii. Documente de constituire ale societii snt contractul de societate
(declaraia de constituire a societii) i statutul societii.
CC dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind
legea indica expres modalitatea acestui act care este contractul de societate. Contractul de
societate are prioritate fata de statutul societatii pina la inregistrarea ei de stat. Efectul
contractului de societate (declaratiei de constituire a societatii) inceteaza dupa inregistrarea de
stat a societatii si executarea de catre fondatori a tuturor obligatiilor lor.

1.3 S.A. Pur, societate cu actionar unic, a decis sa fondeze o S.A Mixt in care sa fie
fondator unic. In acest scop s-a adresat la Camera Inregistrarii de Stat cu o cerere si a
prezentat actele nesare pentru inregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat inregistrarea
S.A. Mixt, motivand ca este interzisa de lege constituirea acesteia. S.A. PUR a atacat
decizia Camerei in judecata. Cum urmeaza a fi solutionat litigiul?
Conform legii privind SA art.30 al(3) Societatea poate fi nfiinat de o singur persoan. n
acest caz, decizia de nfiinare a societii va fi luat de aceast persoan de sine stttor i se va
perfecta sub form de declaraie de fondare a societii. Conform art 31 al (12) Nu pot fi
fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie,
sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin nsuire, delapidare sau abuz de serviciu,
nelciune sau abuz de ncredere, fals, depoziie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i
pentru alte infraciuni prevzute de legislaie, dar care nu i-au ispit definitiv pedeapsa.
Test 41
1.1 Identificai drepturile acionarului referindu-v i la drepturile celor care dein 5%,
10% i 25 % din aciunile cu drept de vot ale societii.
Actionarii care detin cel putin 5% din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga drepturile
prevazute la art.25, au de asemenea dreptul, in modul prevazut de prezenta lege, de alte acte
legislative si de statutul societatii:
a) sa introduca chestiuni in ordinea de zi a adunarii generale anuale a actionarilor;
b) sa propuna candidati pentru membrii consiliului societatii si ai comisiei de cenzori;
d) sa ceara convocarea sedintei extraordinare a consiliului societatii.

Actionarii care detin cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga
drepturile prevazute sus au de asemenea dreptul, in modul prevazut de prezenta lege, de alte
acte legislative si de statutul societatii:
a) sa ceara stabilirea costului plasarii actiunilor societatii, in temeiul raportului organizatiei
de audit sau al altei organizatii specializate ce nu este persoana afiliata a societatii;
b) sa ceara efectuarea de controale extraordinare ale activitatii economico-financiare a
societatii;
c) sa adreseze instantei judecatoresti, din numele societatii, fara imputerniciri
speciale, cerere de reparare a prejudiciului cauzat societatii de persoanele cu functii de
raspundere in urma incalcarii intentionate sau grave de catre acestea a prevederilor prezentei
legi sau ale altor acte legislative.

Actionarii care detin cel putin 25% din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga drepturile
prevazute sus au de asemenea dreptul sa ceara convocarea adunarii generale extraordinare a
actionarilor in modul stabilit de lege si de statutul societatii.

1.2 Clasificai drepturile acionarilor n patrimoniale i nepatrimoniale fcndu-le o scurt

caracteristic.
Drepturie patrimoniale
-sa primeasca dividendele anuntate in corespundere cu clasele si proportional numarului de
actiuni care ii apartin;
-sa instraineze actiunile care ii apartin, sa le puna in gaj sau in administrare fiduciara;
-sa ceara rascumpararea actiunilor care ii apartin, in cazurile prevazute de prezenta lege sau de
statutul societatii;
-sa primeasca o parte din bunurile societatii in cazul lichidarii ei;
Drepturile nepatrimoniale
-sa participe la adunarile generale ale actionarilor, sa aleaga si sa fie ales in organele de
conducere ale societatii;
-sa ia cunostinta de materialele pentru ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor;
-sa ia cunostinta si sa faca copii de pe documentele societatii, accesul la care este prevazut de
prezenta lege, de statut sau de regulamentele societatii;
1.3. Acionarul S.A. VIVAN Timizeanu a depus o cerere n judecat, solicitnd anularea
hotrrii adunrii generale a acionarilor de majorare a capitalului social i ncasarea
prejudiciului suportat. n motivare acionarul a explicat c el nu a tiut de majorarea capitalului
social, i a invocat faptul c pn la majorare deinea 40 % din aciunile ordinare ale societii,
iar dup majorarea capitalului social el a rmas s dein numai 20 %. De asemenea a fost
invocat faptul c activele societii la momentul majorrii capitalului social depeau mrimea
capitalului social cu 100% i n procesul de majorare noii acionari au pltit numai valoarea
nominal. n referina sa, S.A. VIVAN a respins cererea acionarului, considernd-o
nentemeiat. Cum urmeaz a fi soluiant litigiul de ctre instan?
Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social
deoarece majorarea trebuie facuta cu decizia tuturor actionarilor, conform Legii SA. Hotarirea
luata de adunarea generala a actionarilor contrar cerintelor legi, poate fi atacata in justitie de
oricare dintre actionari daca:
a) actionarul nu a fost instiintat, in modul stabilit de prezenta lege, despre data, ora si locul
tinerii adunarii generale
Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si astfel ia
fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost
incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat
despre micsorarea actiunilor sale din cauza maririi capitalului social.

Subiectul 42. Aciunile - valori mobiliare ale societii pe aciuni.

1.1. Relatai despre aciune ca valoare mobiliar i despre drepturile acordate de aceasta
titularului. 3 pct.
(1) Aciunea este un document, avnd una din formele: certificat confecionat prin metod
tipografic; i/sau nscriere n contul personal deschis pe numele proprietarului lor sau
deintorului nominal n registrul deintorilor valorilor mobiliare ale societii, care atest
dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi
dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.
1.2. Clasificai aciunile valori mobiliare dup criteriile cunoscute explicndu-le
esena.
A. dup volumul drepturilor ncorporate n ele:
-Aciune ordinar- confera proprietarului ei dreptul la un vot in adunarea generala a actionarilor,
dreptul de a primi o cota-parte din dividende si o parte din bunurile societatii in cazul lichidarii
acesteia.
-preferentiala- da proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fata de proprietarul actiunii
ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anuntate si la cuantumul dividendelor, precum
si la ordinea primirii unei parti din bunurile societatii care se distribuie in cazul lichidarii ei.
aciuni prefereniale cu dividende fixate sau nefixate.
Dividendele fixate se stabilesc ntr-o sum fixat pe o aciune sau n procent fixat fa de
valoarea nominal a aciunii. Aciunile prefereniale cu dividende fixate pot fi cumulative,
parial cumulative sau necumulative.
Aciunile cumulative acord proprietarilor lor dreptul de a primi, printr-un singur vrsmnt,
toate dividendele acumulate ntr-o anumit perioad de timp sau dreptul de a primi dividende n
urmtoarea perioad dac societatea nu le-a pltit n perioada precedent.
Aciunile parial cumulative dau dreptul de a primi o parte din dividendele acumulate, iar
aciunile necumulative nu dau un asemenea drept. Aciunea preferenial cu dividende fixate nu
d proprietarului ei dreptul la vot n adunarea general a acionarilor, cu excepia cazurilor:
a) neplii dividendelor fixate pe aciunile cumulative sau parial cumulative n decursul
termenului stabilit de statut. Dreptul la vot nceteaz dup plata n ntregime a dividendelor
acumulate;
b) lurii de ctre adunarea general a acionarilor a hotrrii privind modificarea drepturilor
proprietarilor de aciuni prefereniale n legtur, cu reorganizarea ori lichidarea societii, cu
emiterea suplimentar de aciuni prefereniale de alt clas care dau proprietarilor lor drepturi
suplimentare fa de proprietarii aciunilor prefereniale plasate, sau din alte motive prevzute de
legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii.
- Aciunile prefereniale cu dividende nefixate dau drept la vot numai n cazurile lurii de ctre
adunarea general a acionarilor a hotrrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de
aciuni prefereniale n legtur, cu reorganizarea ori lichidarea societii, cu emiterea
suplimentar de aciuni prefereniale de alt clas care dau proprietarilor lor drepturi
suplimentare fa de proprietarii aciunilor prefereniale plasate, sau din alte motive prevzute de
legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii.
B. dupa forma lor de emisiune
- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin
metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu
anumite date (desi acesta forma in scurt timp va disparea, in onformitatea cu prevedile Legii
privind piata valorilor mobiliare)
-act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe
suport electronic
C. dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur
- act aflate in circulatie- este actiunea plasata ce apartine actionarului societatii.
- act de tezaur- este actiunea plasata a societatii, achizitionata sau rascumparata de ea de la
actionarul societatii. Actiunile de tezaur sint excluse din circulatie si constituie capital retras al
societatii.
PAGINA: 417-419 cartea din 2011

1.3. Consultai ceteanul Verega, acionar al S.A. RVN cu privire la drepturile ce

deriv din aciunile prefereniale, referindu-v la categoriile de aciuni prefereniale.. 7
pct.
Aciunile preferentiala- da proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fata de proprietarul
actiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anuntate si la cuantumul dividendelor,
precum si la ordinea primirii unei parti din bunurile societatii care se distribuie in cazul lichidarii
ei.
aciuni prefereniale cu dividende fixate sau nefixate.
Dividendele fixate se stabilesc ntr-o sum fixat pe o aciune sau n procent fixat fa de
valoarea nominal a aciunii. Aciunile prefereniale cu dividende fixate pot fi cumulative,
parial cumulative sau necumulative.
 Aciunile cumulative acord proprietarilor lor dreptul de a primi, printr-un singur vrsmnt,
toate dividendele acumulate ntr-o anumit perioad de timp sau dreptul de a primi dividende n
urmtoarea perioad dac societatea nu le-a pltit n perioada precedent.
Aciunile parial cumulative dau dreptul de a primi o parte din dividendele acumulate, iar
aciunile necumulative nu dau un asemenea drept. Aciunea preferenial cu dividende fixate nu
d proprietarului ei dreptul la vot n adunarea general a acionarilor, cu excepia cazurilor:
a) neplii dividendelor fixate pe aciunile cumulative sau parial cumulative n decursul
termenului stabilit de statut. Dreptul la vot nceteaz dup plata n ntregime a dividendelor
acumulate;
b) lurii de ctre adunarea general a acionarilor a hotrrii privind modificarea drepturilor
proprietarilor de aciuni prefereniale n legtur, cu reorganizarea ori lichidarea societii, cu
emiterea suplimentar de aciuni prefereniale de alt clas care dau proprietarilor lor drepturi
suplimentare fa de proprietarii aciunilor prefereniale plasate, sau din alte motive prevzute de
legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii.
- Aciunile prefereniale cu dividende nefixate dau drept la vot numai n cazurile lurii de ctre
adunarea general a acionarilor a hotrrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de
aciuni prefereniale n legtur, cu reorganizarea ori lichidarea societii, cu emiterea
suplimentar de aciuni prefereniale de alt clas care dau proprietarilor lor drepturi
suplimentare fa de proprietarii aciunilor prefereniale plasate, sau din alte motive prevzute de
legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii.

Subiectul 43. Obligaiunile valori mobiliare a societii pe aciuni.

1.1. Descriei obligaiunea ca valoare mobiliar emis de societatea pe aciuni referindu-v la
drepturile acordate de obligaiune titularului. 3 pct.
Obligaiunea este un titlu financiar de mprumut care atest dreptul deintorului de obligaiuni
de a primi de la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i dobnda aferent n
mrimea i n termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaiunilor.
Deintorul de obligaiuni are dreptul s cear de la societate rscumprarea obligaiunilor
plasate nainte de termenul de scaden n cazul n care emitentul nu respect termenul de
achitare a dobnzilor aferente.

1.2. Clasificai obligaiunile dup criteriile cunoscute menionnd deosebirea obligaiunii

de aciune. 5 pct.
actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal;
obligatiunea- titlu financiar de imprumut care atesta dreptul detinatorului de obligatiuni de a
primi de la emitentul ei, valoarea nominala sau valoarea nominala si dobinda aferenta in
marimea si in termenele stabilite prin decizia de emitere
actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societatii, de a primi dividende, obligatiunea-
atesta dreptul detinatorului de obligatiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominala sau
valoarea nominala si dobinda aferenta in marimea si in termenele stabilite;
2. actiune apartin la membrii societatii,
obligatiune- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii;
3. actiunile reprezinta o parte din capitalul social;
obligatiunile se emit numai daca aceasta sunt asigurate prin gajarea bunurilor ei proprii si/sau a
bunurilor persoanelor terte, si/sau cu garantia bancara, si/sau prin fidejusiune, si/sau cu polita de
asigurare;

4. obligatiunile se platesc numai cu mijloace banesti.

actiunelor pot fi platite si in natura
5 .in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o parte din bunuri a
acesteia iar obligatiunile nu, dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui sumele pe care
le-au platit pentru obligatiuni.
Clasificarea obligatiunilor, dupa urmatoarele criterii:
1. Gradul de garantare:
-Garantate prin gajarea bunurilor ei proprii si/sau a bunurilor persoanelor terte, si/sau cu garantia
bancara, si/sau prin fidejusiune, si/sau cu polita de asigurare.
-Negarantate, daca sunt convertibele si SA intruneste conditiile legale.
2. Dupa forma emisiunii:
Materiala sau nemateriala
3. Dupa modul legitimarii detinatorului:
Nominative sau la purtator
4. dupa forma de rascumparare:
Convertibile- care pot fi schimbate cu actiunile societii fie din emisii suplimentare sau din
actiunile de tezaur a societaii;
Neconvertibile- pe care societate le stinge exclusive cu mijloace banesti;

1.3. Ceteanul Lucan este deintor al obligaiunilor emise de S.A. Frigorifer care prevd
plata dobnzii o dat pe an n mrime de 20% din valoarea nominal, ns societatea timp de 3
ani nu a pltit dobnda cuvenit. Consultai obligaionarul i recomandai-i posibilele variante de
a-i apra dreptul.
In cazul acesta detinatorii de obligatiuni au dreptul preferential fata de actionari la primirea unei
parti din profitul societatii sub forma de dobinda sau alt profit.
Detinatorul de obligatiuni are dreptul sa ceara de la societate rascumpararea obligatiunilor
plasate inainte de termenul de scadenta in cazul in care emitentul nu respecta termenul de
achitare a dobinzilor aferente.

Subiectul 44. Tranzaciile societii pe aciuni cu propriile hrtii de valoare.

1.1. Caracterizai tranzaciile societii pe aciuni cu propriile valori mobiliare. 3 pct.
Tranzactiile SA cu propriile valori mobiliare sunt:
- Achizitionarea o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din
propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor.
- Rascumpararea este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in
cazurile prevazute de lege.
- Convertirea este operatiunea de schimbare a unor categorii de valori mobiliare pe altele
ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase.
- Consolidare actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar mai
mic de actuni, cu reducerea proportionala a numarului de valori mobiliare ale tuturor
proprietarilor
- Fractionarea - inlocuirea tuturor valorilor mobiliare din clasa respectiva, aflate in
circulatie, cu un numar mai mare de valori mobiliare, cu majorarea proportionala a numarului de
valori mobiliare ale tuturor proprietarilor.
1.2. Comparai procedura de achiziionare a propriilor aciuni cu procedeul de rscumprare a
propriilor aciuni de ctre societatea pe aciuni emitent.
Achizitionarea
Actiunile plasate de societate se achizitioneaza de societate la propunerea sa, prin intermediul
ofertei publice pe piata secundara. Societatea este in drept sa achizitioneze actiunile plasate de ea
numai in scopurile prevazute de prezenta lege sau de statutul societatii. Hotarirea de
achizitionare de catre societate a actiunilor plasate de ea se ia de:
a) adunarea generala a actionarilor, la achizitionarea actiunilor plasate in scopul reducerii
capitalului social sau cedarii catre salariatii societatii a unui anumit numar de actiuni proprii;
b) consiliul societatii, la achizitionarea actiunilor plasate in scopul prevenirii scaderii cursului
lor.
In hotarirea societatii privind achizitionarea actiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele si
numarul lor, pretul de achizitie, forma de plata si termenul in decursul caruia are loc
achizitionarea. Pretul de achizitie va fi echivalent cu valoarea de piata a actiunilor, iar termenul
de achizitie nu va fi mai mic de o luna. Societatea este obligata sa aduca la cunostinta fiecarui
actionar sau reprezentant legal al acestuia, sau detinator nominal de actiuni propunerea de
achizitionare a actiunilor aflate in circulatie ale societatii si/sau sa publice propunerea sa. Orice
actionar este in drept sa vinda actiunile care ii apartin, societatea fiind obligata sa le achizitioneze
in conditiile anuntate. Daca numarul total de actiuni care figureaza in ofertele actionarilor
depaseste numarul de actiuni anuntate pentru achizitionare de catre societate, actiunile se
achizitioneaza proportional numarului lor, indicat in fiecare oferta.
Societatea nu este in drept sa achizitioneze actiuni plasate de ea:
1) in decursul unei luni pina la inceputul plasarii actiunilor emisiunii suplimentare, in procesul
plasarii acestor actiuni, precum si in decursul unei luni dupa plasarea lor;
2) daca, conform ultimului bilant:
a) societatea este insolvabila sau achizitionarea actiunilor plasate o va face insolvabila; sau
b) valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit valoarea capitalului ei social sau va
deveni mai mica in urma achizitionarii actiunilor plasate;
3) daca, in urma unei astfel de achizitii, numarul actiunilor de tezaur va depasi limita de 10%
din capital social.
Rascumpararea
Actiunile plasate de societate se rascumpara de ea la cererea actionarilor in cazurile prevazute de
prezenta lege, de legislatia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societatii.
Societatea va rascumpara in mod obligatoriu actiunile plasate de ea in cazul:
a) sosirii termenului de rascumparare a actiunilor, prevazut in statutul societatii; sau
b) operarii in statutul societatii a unor modificari ce limiteaza drepturile actionarilor; sau
c) efectuarii de catre societate a unei tranzactii de proportii ; sau
d) reorganizarii societatii, potrivit hotaririi adunarii generale a actionarilor;
e) neadoptarii, la cererea actionarilor, a hotaririi de conformare a societatii prevederilor art.39
alin.(6).
Actionarul este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor care ii apartin daca:
a) nu i s-a permis, fara temei legal, sa participe la adunarea generala a actionarilor la care s-a
luat hotarirea in unul din cazurile prevazute la alin.(2) lit.b) - e); sau
b) el a votat impotriva adoptarii hotaririi prevazute la alin.(2) lit.b)-d) si/sau a votat pentru
adoptarea hotaririi prevazute la alin.(2) lit.e) si a cerut rascumpararea actiunilor in termenul
prevazut la alin.(6);
c) si-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societatii privind incheierea unei tranzactii
de proportii.
Rascumpararea actiunilor societatii se efectueaza la pretul lor de piata, daca legislatia nu prevede
altfel. Termenul de depunere de catre actionari a cererilor de rascumparare a actiunilor ce le
apartin se stabileste in statutul societatii si va fi de cel putin 2 luni de la data luarii de adunarea
generala a actionarilor sau de consiliul societatii a uneia din hotaririle prevazute la alin.(2) lit.b) -
e). Termenul de achitare a actiunilor nu va depasi 3 luni de la data depunerii cererii de
rascumparare.Dreptul de a cere rascumpararea actiunilor ce le apartin il au actionarii inclusi in
registrul detinatorilor de valori mobiliare la data luarii uneia din hotaririle prevazute la alin.(2)
lit.b)-e). Actionarul nu este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor ce ii apartin in cazul in
care se ia hotarirea de dizolvare a societatii.
1.3. Consultai acionarul Vetrescu care vrea s cheme n judecat S.A. Victoria i a o obliga
s rscumpere aciunile pe care le deine. Principalul argument al reclamantului este c el nu a
participat la adunarea general i nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. Victoria cu
S.A. Favorit, deoarece ultima este n proces de insolvabilitate. Prtul nu a rspuns la petiia
prealabil. Vetrescu solicit asisten juridic i reprezentare n instan. ntocmii o not
explicativ din care s rezulte cum urmeaz a soluiona litigiul?
In conformitateaa cu Legea SA, actionarul Vetrescu poate cere rascumpararea actiunilor sale, iar
S.A. Victoria va fi obligata sa le rascupere, fiindca la adunarea SA a luat decizia (fara actionarul
in cauza) de a se reorganiza sub forma de fuziune.

Subiectul 45. Tranzaciile de proporii ale societii pe aciuni.

1.1. Descriei noiunea de acte juridice (tranzacii) de proporii ale S.A..
Notiunea de tranzactie de proportii
Tranzactia de proportii este o tranzactie sau citeva tranzactii legate reciproc, efectuate direct sau
indirect, in ceea ce priveste:
a) achizitionarea sau instrainarea, gajarea sau luarea de catre societate cu titlu de gaj, darea in
arenda, locatiune sau leasing ori darea in folosinta, darea in imprumut (credit), fidejusiune a
bunurilor sau a drepturilor asupra lor a caror valoare de piata constituie peste 25% din valoarea
activelor societatii, conform ultimului bilant; sau
b) plasarea de catre societate a actiunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare
convertibile in astfel de actiuni, constituind peste 25% din toate actiunile cu drept de vot plasate
ale societatii; sau
c) achizitionarea de catre orice persoana a unui important pachet de actiuni ale societatii.
1.2. Comparai actele juridice ncheiate de societatea pe aciuni n mod obinuit cu tranzaciile
de proporii referindu-v la distinciile modului de ncheiere i efecte lor.
Decizia de incheiere a actelor juruduce de SA in mod obisnuit sa iau de organul executive (fie
unipersonal de administrator sau in comun daca este un organ colegiual), iar decizia inheerii
tranzactiiolor de proportii se decide de consiliu societatii sau de adunarea generala, in dependent
de valoare tranzactiei.

Decizia de incheiere de catre societate

a unei tranzactii de proportii
(1) Decizia de incheiere de catre societate a unei tranzactii de proportii se adopta in
unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii daca obiectul acestei tranzactii sint
bunurile a caror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50% din valoarea activelor
societatii potrivit ultimului bilant pina la adoptarea deciziei de incheiere a acestei tranzactii, daca
statutul societatii nu prevede o cota mai mica.
a) bunurile ce constituie peste 25% si nu mai mult de 50% din valoarea activelor societatii
potrivit ultimului bilant pina la luarea deciziei de incheiere a acestei tranzactii; sau
b) actiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societatii, convertibile in asemenea
actiuni si plasate in cantitatea aratata la art.82 alin.(1) lit. b), dar care constituie nu mai mult de
50% din toate actiunile cu drept de vot plasate ale societatii, daca statutul societatii nu prevede o
norma mai mica, in limitele careia consiliul societatii este in drept sa decida cu privire la marirea
capitalului social.
(2) Hotarirea de incheiere de catre societate a unor tranzactii de proportii neprevazute la alin.
(1) se ia de adunarea generala a actionarilor.
 (21) Consiliul societatii nu este in drept sa adopte decizii care pot avea efecte asupra
patrimoniului societatii, precum se specifica la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul in care
societatea a primit aviz referitor la achizitionarea de catre orice persoana a unui important pachet
de actiuni ale societatii.
(22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societatii poate adopta decizii ce rezulta
din obligatiile asumate de catre societate inainte de data primirii avizului despre achizitionarea
unui important pachet de actiuni.
(23) Restrictia prevazuta la alin.(21) isi pierde actiunea din momentul tinerii adunarii generale a
actionarilor, convocate ulterior primirii de catre societate a avizului despre achizitionarea unui
important pachet de actiuni.
(24) Decizia consiliului societatii privind incheierea de catre societate a unei tranzactii de
proportii se publica, in termen de 15 zile de la data adoptarii, in organul de presa specificat in
statutul societatii.

1.3 Ceteanul Lucescu, deine 15% din aciunile ordinare ale S.A. Fntna care, a depus o
cerere de chemare n judecat de anulare a contractului de gaj prin care S.A. Fntna
garanta BCA Prima c, n cazul n care peste doi ani SRL DERN nu va restitui bncii
mprumutul de 2mln. euro, ea nsi va onora aceast obligaie n locul debitorului. n
motivare reclamantul a aratat c suma de 2 mln de Euro indicat n contractul de gaj
reprezint o tranzacie de proporii ori reprezint peste o 100% din capitalul social i 52% din
mrimea activelor S.A. Fntna. Prtul S.A. Fntna a menionat n referin c,
acionarul Lucescu nu este n drept sa nainteze o asemenea aciune, i c garania a fost
acordat pur formal, ori SRL DERN este o societate solvabil i BCA Prima nu va
recurge nici odat la ncasarea sumei de la garant. Explicai cum trebuie soluionat litigiul?
In cazul dat, conform art. 28 Legea SA, actionarul Lucescu are dreptul sa inainteze personal in
instanta de judecata o cerere de anulare a unei tranzactii de proportii pe motiv ca au fost incalcate
prevederile legale, si anume in cazu dat a avut loc o tranzactie de o valoare de 52% din marimea
activelor, iar legea prevede ca tranzactiile cu valoare mai mare de 50% se iau de adunarea
generala. Iar Lucescu avand actiuni deordinare, adica cu drept de vot si inca 15% nu putea sa nu
fie informat de o asemena ordine de zi la adunarea generala si nestiind ingenere de o asemenea
tranzactie la momnetul incheerii ei, reesa ca decizia de a fi fedejusir a luat-o organul executiv sau
consiliu societatii decizie luata fara a avea o asemeanea competenta.
Iar argumentul SA ca este o garantie pur formala, nu poate fi luata in consideratie, fiindca
contractul incheiat intre parti obliga pe ei al executa, dar activitate de intreprinzator presupune
unele riscrui, si azi fiind solvabila, miine societate poate deveni insolvabila.

Subiectul 46. Adunarea general a acionarilor n societatea pe aciuni

(SA).

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Definii noiunea de adunare general a acionarilor evideniind tipurile de adunri 3 pct.
generale i formele de inere a adunrii generale.
Adunarea generala- organul cu participarea generala a membrilor pj ; organul suprem al
societatii- ce exprima in hotararile sale,vointa societatii.
Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelor
a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului
financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG
b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin
 corespondenta c) in forma mixta.
Adunarea general ordinar anual a acionarilor se ine nu mai devreme de o lun i nu
mai trziu de dou luni de la data primirii de ctre organul financiar corespunztor a drii de
seam anuale a societii. Societatea cu un numr de acionari mai mare de 5000 este obligat
s in adunri generale regionale dac la dou adunri anterioare n-a fost ntrunit cvorumul
prevzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunri va fi identic cu ordinea de zi
a adunrii ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc.
Adunrile generale extraordinare ale acionarilor se in n temeiul prevzut de prezenta lege,
de statutul societii sau de adunarea general.
Termenul de inere a adunrii generale extraordinare a acionarilor se stabilete prin decizia
consiliului societii, dar nu poate depi 30 de zile de la data primirii de ctre societate a
cererii de a ine o astfel de adunare. (art 51 din legea SA)

1.2. Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii 5 pct.

generale a acionarilor referindu-v n special la: persoanele care
sunt n drept s dispun convocarea AGA, ntocmirea ordinii de zi,
informarea acionarilor, deliberativitatea i modul de adoptarea a
hotrrilor.
ORDINEA DE ZI: Ordinea de zi a adunrii generale ordinare anuale a acionarilor, lista
candidailor n organele de conducere ale societii se ntocmesc de consiliul societii,
inndu-se cont, n mod obligatoriu, de cererile acionarilor care dein cel puin 5% din
aciunile cu drept de vot ale societii, precum i de cererile acionarilor care
sesizeaza ca la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, cu excepia
primului an financiar, valoarea activelor nete ale societii, potrivit
bilanului anual al societii, va fi mai mic dect mrimea capitalului
social. (art 52 din legea SA).
PERSOANELE CARE SUNT IN DR SA DISPUNA CONVOCAREA AGA:
Adunarea general ordinar a acionarilor se convoac de organul
executiv al societii n temeiul deciziei consiliului societii.
n cazul n care consiliul societii nu a asigurat ntiinarea
acionarilor cu privire la inerea adunrii generale anuale , aceasta se
convoac la decizia organului executiv al societii, luat:
a) din iniiativa organului executiv; sau
b) la cererea comisiei de cenzori a societii sau a organizaiei de audit,
dac aceasta exercit mputernicirile comisiei de cenzori; sau
c) la cererea oricrui acionar; sau
d) n temeiul hotrrii instanei judectoreti.
Adunarea general extraordinar a acionarilor se convoac de organul
executiv al societii n temeiul deciziei consiliului societii, luate:
a) din iniiativa consiliului societii; sau
b) la cererea comisiei de cenzori a societii sau a organizaiei de audit,
dac aceasta exercit mputernicirile comisiei de cenzori; sau
c) la cererea acionarilor care dein cel puin 25% din aciunile cu drept
de vot ale societii la data prezentrii cererii; sau
d) n temeiul hotrrii instanei judectoreti.
INFORMAREA ACTIONARILOR:
Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor cu prezena
acestora:
a) n conformitate cu prevederile statutului societii, va fi expediat
fiecrui acionar, reprezentantului lui legal sau deintorului nominal de
aciuni, sub form de aviz, pe adresa indicat i la numrul de fax indicat
n lista acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general i/sau
va fi publicat n organul de pres indicat n statutul societii de ctre
societile pe aciuni altele dect cele specificate la lit.b);
b) va fi expediat fiecrui acionar, reprezentantului lui legal sau
deintorului nominal de aciuni, sub form de aviz, pe adresa indicat n
lista acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general i va fi
publicat n organul de pres indicat n statutul societii de ctre
societile pe aciuni care corespund unuia din criteriile prevzute la art.2
alin.(2).
(2) Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor prin
coresponden sau sub form mixt:
a) se expediaz fiecrui acionar sau reprezentantului lui legal, sau
deintorului nominal de aciuni sub form de aviz mpreun cu buletinul
de vot; i
b) se public n organul de pres indicat n statutul societii.
(3) Societatea este n drept s informeze suplimentar acionarii
despre inerea adunrii generale.
(4) Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor va cuprinde
denumirea ntreag i sediul societii, precum i toate detaliile cu privire
la ora,locul,ordinea de zi etc a adunarii.
(5) Termenul de expediere a avizelor fiecrui acionar i de publicare a
informaiei despre inerea adunrii generale a acionarilor se stabilete n
statutul societii, ns nu poate fi mai devreme de data lurii deciziei de
convocare a adunrii generale ordinare i mai trziu de 30 de zile nainte de
inerea adunrii generale ordinare, iar la inerea adunrii extraordinare - nu
mai devreme de data adoptrii deciziei privind convocarea i nu mai trziu
de 15 zile calendaristice nainte de inerea ei.
(6) Deintorul nominal de aciuni, primind avizul despre inerea adunrii
generale a acionarilor, este obligat, n termen de 3 zile, s ntiineze
despre aceasta acionarii sau reprezentanii lor legali, dac contractele
ncheiate cu acetia nu prevd altfel, precum i ali deintori nominali de
aciuni nregistrai n documentaia sa de eviden.
DELIBERATIVITATE:
Societatea este obligat s dea acionarilor posibilitatea de a lua
cunotin de toate materialele pentru ordinea de zi a adunrii generale a
acionarilor, cu cel puin 10 zile nainte de inerea ei, prin afiare i/sau
punerea acestora la un loc accesibil, cu desemnarea unei persoane
responsabile pentru dezvluirea informaiei respective, precum i n orice
alt mod stabilit n statutul societii. n ziua inerii adunrii generale,
materialele pentru ordinea de zi se vor expune n locul inerii adunrii
generale a acionarilor, pn la nchidrea acesteia. Potrivit hotrrii adunrii
generale a acionarilor, materialele menionate pot fi de asemenea
expediate fiecrui acionar sau reprezentantului lui legal, sau deintorului
nominal de aciuni.
Adunarea general a acionarilor are cvorum dac, la momentul
ncheierii nregistrrii, au fost nregistrai i particip la ea acionarii care
dein mai mult de jumtate din aciunile cu drept de vot ale societii aflate
n circulaie, sub condiia c statutul societii nu prevede un cvorum mai
mare.
(2) n cazul n care acionarilor li se expediaz buletine de vot,
la stabilirea cvorumului i totalizarea rezultatului votului se ine cont de
voturile exprimate prin buletinele primite de societate (de registratorul
societii) la data inerii adunrii generale a acionarilor.
 (3) Dac adunarea general a acionarilor nu a avut cvorumul necesar,
adunarea se convoac repetat. Data convocrii repetate a
adunrii generale se stabilete de organul sau persoanele care au adoptat
decizia de convocare i va fi nu mai devreme de 20 de zile i nu mai trziu
de 60 de zile de la data la care a fost fixat convocarea precedent.
MODUL DE ADOPTARE A DECIZIILOR:
La adunarea general a acionarilor, votul poate fi deschis sau secret. La
adunrile generale inute prin coresponden sau sub form mixt, votul
va fi numai deschis.
(2) Hotrrile adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in
de competena sa exclusiv se iau cu dou treimi din voturile reprezentate
la adunare, cu excepia hotrrilor privind alegerea consiliului societii
care se adopt prin vot cumulativ i a hotrrilor asupra celorlalte chestiuni
care se iau cu mai mult de jumtate din voturile reprezentate la adunare. ]
(3) Pentru luarea hotrrilor asupra unor chestiuni referitoare la
activitatea societii, statutul acesteia poate prevedea cote mai mari de
voturi dect cele stabilite la alin.(2).
(4) La adunarea general a acionarilor, votarea se face dup
principiul "o aciune cu drept de vot - un vot", cu excepia cazurilor
prevzute de prezenta lege(cu exceptia votului cumulativ,cand fiecare
actiune cu drept de vot exprima un numar de voturi egal cu numarul total
al membrilor consiliului societatii care se aleg).
(41) Asupra fiecrei chestiuni puse la vot la adunarea general,
acionarul care deine aciuni cu drept de vot poate vota ori pentru, ori
mpotriv.
(42) Voturile acionarilor care nu vor fi exprimate nici n una din
variantele de votare prevzute la alin.(41) se vor considera voturi
exprimate mpotriv .
(5) Acionarul are dreptul s voteze numai cu acel numr de aciuni care
nu depete limita stabilit de prezenta lege, de legislaia cu privire la
valorile mobiliare sau de alt legislaie.
(6) Persoanele cu funcie de rspundere ale societii, precum i
reprezentanii lor, care dein aciunile ei i/sau reprezint ali acionari ai
societii, snt n drept s participe la adunarea general a acionarilor, n
modul prevzut la art.86 alin.(5) i (6), cnd la vot se pun urmtoarele
chestiuni:
a) stabilirea cuantumului retribuiei muncii acestor persoane cu funcii de
rspundere, remuneraiilor i compensrilor lor;
b) tragerea la rspundere sau eliberarea de rspundere a acestor
persoane;
c) alegerea (numirea) membrilor comisiei de cenzori a societii.
(7) Dac acionarul a votat mpotriva hotrrii luate, el are dreptul s-i
exprime opinia separat care se va anexa la procesul-verbal al adunrii
generale a acionarilor sau se va reflecta n el.(art 61)
1.3. Cetenii Jardan i Corlteanu, acionari ce dein 38% din aciunile ordinare ale S.A. 7 pct.
Nucul, au depus n instana de judecat o cerere prin care solicit anularea deciziei
Camerei nregistrrii de Stat prin care a fost nregistrat modificarea actului de
constituire a S.A. Nucul i implicit majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate
prin hotrrea adunrii generale din 20.08.2012. Acionarii reclamani susin c au
participat la adunarea general, au votat mpotriva hotrrii de majorare a capitalului
social i deci hotrrea nu a fost adoptat. Ceilali acionari, precum i Camera
nregistrrii de Stat afirm c hotrrile adunrii generale au fost adoptate cu
 majoritatea de voturi i nu exist temei de nulitate.
ntocmii o not informativ i explicai cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea capitalului
social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar cu o majoritate
simpla, adica actionarii care au votat pentru majorarea capitalului social, trebuia sa detina 66%
de actiuni, dar in cazu dat ei detin doar 62%. Deci se va anula decizia CIS prin care a fost
inregistrata modificarea actului de constituire a SA si implicit majorarea capitalului social.
(speta luata din testele vechi)

Subiectul 47. Consiliul societii pe aciuni .

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Caracterizai Consiliul ca organ al societii pe aciuni i atribuiile acestuia, referindu- 3 pct.
v i la situaia cnd el este ca i organ obligatoriu i cnd cnd nu este obligatoriu.
Consiliul societatii e organul care reprezinta interesele actionarilor in perioada dintre
adunarile generale si ,in limitele imputernicirilor sale,exercita conducerea generala si controlul
asurpa activitatii societatii.Consiliul societatii se formeaza de AGA si se subordoneaza
acesteia.
In societatea cu cu un nr de actionari mai mic de 50 , imputernicirile consiliului societatii pot
fi exercitate de AGA.
Consiliul societii i atribuiile lui
(1) Consiliul societii reprezint interesele acionarilor n perioada dintre adunrile generale
i, n limitele atribuiilor sale, exercit conducerea general i controlul asupra activitii
societii. Consiliul societii este subordonat adunrii generale a acionarilor.
(2) Consiliul societii, conform prezentei legi i/sau statutului societii, are urmtoarele
atribuii:
a) decide cu privire la convocarea adunrii generale a acionarilor;
b) aprob valoarea de pia a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacii de proporii;
c) decide cu privire la ncheierea tranzaciilor de proporii prevzute la art.83 alin. (1);
d) ncheie contracte cu organizaia gestionar a societii;
e) confirm registratorul societii i stabilete cuantumul retribuiei serviciilor lui;
f) aprob prospectul ofertei publice de valori mobiliare;
g)aprob darea de seam asupra rezultatelor emisiunii i modific n legtur cu aceasta
statutul societii;
g1) aprob decizia cu privire la emisiunea obligaiunilor, cu excepia obligaiunilor
convertibile, precum i darea de seam asupra rezultatelor emisiunii de obligaiuni;
h) decide, n cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la
folosirea capitalului de rezerv, precum i a mijloacelor fondurilor speciale ale societii;
i) face, la adunarea general a acionarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor
anuale i decide cu privire la plata dividendelor intermediare;
j) aprob fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societii;
k) decide cu privire la aderarea societii la asociaie sau la o alt uniune;
l) decide n orice alte probleme prevzute de prezenta lege i de statutul societii.
(3) La atribuiile consiliului societii se refer de asemenea soluionarea chestiunilor artate
la art.50 alin. (4), dac statutul
societii sau hotrrea adunrii generale a acionarilor prevede aceasta.
(4) Chestiunile ce in de competena consiliului societii nu pot fi transmise spre
examinare organului executiv al societii, cu excepia cazului prevzut la art.69 alin. (3).
(5) Consiliul societii prezint adunrii generale a acionarilor raportul anual cu privire la
activitatea sa i la funcionarea societii, ntocmit n conformitate cu legislaia cu privire
la valorile mobiliare, cu statutul societii i cu regulamentul consiliului societii, precum i
informaia privind remunerarea persoanelor cu funcii de rspundere.
(6) mputernicirile consiliului societii nu pot fi delegate altei persoane.
 (7) Dac consiliul societii nu se nfiineaz sau mputernicirile lui au ncetat,
mputernicirile consiliului, cu excepia celor de pregtire i desfurare a adunrii generale a
acionarilor, le exercit adunarea general.

1.2. Comparai modul de alegere al Consiliului societii pe aciuni prin vot cumulaiv i prin 5 pct.
vot obinuit, relatnd n ce situaii juridice se purcede la votul cumulativ, care este esena
lui i a cui interese se apr la alegerea consilului prin vot cumulativ.
Membrii consiliului societii se aleg de adunarea general a acionarilor pe termenul
prevzut n statut, dar nu mai mare de 4 ani. Aceleai persoane pot fi realese un numr
nelimitat de ori.
La efectuarea votului cumulativ, fiecare aciune cu drept de vot a societii va exprima un
numr de voturi egal cu numrul total al membrilor consiliului societii care se aleg.
Acionarul este n drept:
a) s dea toate voturile conferite de aciunile sale unui candidat; sau
b) s distribuie aceste voturi egal ori n alt mod ntre civa candidai pentru funcia de
membru al consiliului societii.
n cazul n care la completarea buletinului de vot cumulativ nu snt respectate prevederile
lit.a) i b) din prezentul alineat, acesta se consider nul i nu va fi luat n considerare la
calcularea voturilor.
n cazul alegerii prin vot cumulativ, se consider alei n consiliul societii candidaii care
la adunarea general a acionarilor au ntrunit cel mai mare numr de voturi.(art 66(8) din
legea SA)

1.3. Vasile Pereanu deine 35 % din aciunile S.A. I-KEL i a depus o cerere n judecat 7 pct.
prin care a solicitat ncasarea prejudiciului de 1000 000 lei suportat de societate de la 3
membri ai consiliului societii. n cerere se indic c prii, fiind membri ai Consiliului
S.A. I-KEL au votat pentru ncheierea unei tranzacii de proporii i au acceptat
vnzarea unui imobil al societii cu 1,5 mln. lei, tiind c valoarea de pia a acestuia
este de 2,5 mln. lei. Mai mult ca att, se arat c cumprtor al acestui imobil apare SRL
ULM n capitalul social al creia doi dintre pri dein n comun 75 %.
Membrii consiliului n referin au indicat c att timp ct tranzacia de vnzare-
cumprare este valabil nimeni nu este n drept s considere c prin ea au fost aduse
prejudicii societii. Mai mult ca att, a indicat c reclamantul nu are dreptul s
nainteze cerere de chemare n judecat pentru a ncasa prejudiciul de la membri
consiliului societii. Mai mult, consiliul este un organ colegial i membrii acestuia nu
poart rspundere pentru votul expirmat n edin Consiliului. ntocmii o not
informativ i dai rspuns la cerinele indicate de reclamant dar i cele indicate de
pri.
Actionarul Vasile Pereanu avand 38% din actiuni are dreptul sa adreseze instantei
judecatoresti, din numele societatii, fara imputerniciri speciale, cerere de reparare a
prejudiciului cauzat societatii de persoanele cu functii de raspundere in urma incalcarii
intentionate sau grave de catre acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte
legislative.
In cazul dat membrii cosiliuliu S.A. I-KEL au incheiat o tranzactia cu conflict de interese.
Fiindca este o tranzactie referitor la care persoanele interesate: sint in drept sa participe la
luarea deciziilor privind incheierea unor astfel de tranzactii si pot, concomitent, avea, la
efectuarea acestor tranzactii, interes material ce nu coincide cu interesele societatii.

Persoana interesata in efectuarea de catre societate a tranzactiilor se considera persoana care

totodata este: membru al consiliului societatii sau al organului executiv al societatii sau
detinator al unei cote considerabile (peste 10%) in capitalul partenerului sau asociat al acestuia
cu raspundere completa. Deci
La fel daca mai mult de jumatate (in cazul dat toti) dintre membrii alesi ai consiliului
 societatii sint persoane interesate in efectuarea tranzactiei date, aceasta va fi incheiata numai
prin hotarirea adunarii generale a actionarilor. Dar in cazul dat interesul membrilor consiliului
este evident, deci nici nu avea dreptul de a incheia un asemena contract.

Subiectul 48. Cooperativa de ntreprinztor

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Descriei noiunea de cooperativ de ntreprinztor i procedura ei de constituire. 3 pct.
Cooperativa este o organizaie comercial (ntreprindere) cu statut de persoan juridic,
lucrativa fondata de cel putin 5 membri ce au calitatea de intreprinzator, in scopul de a activa
in comun pentru eficientizarea propriei activitati, obtinerea de profit sau realizarea de
economii.
CONSTITUIREA:
Persoanele ce intentioneaza sa formeze o cooperativa vor elabora si semna un contract de
constituire. In contract se stabilesc dr, oblig si raspunderea fondatorilor, denumirea deplina a
cooperativei, sediul, scopul, data locul adunarii e constituire etc.
-Contractul se semneaza de toti fondatorii.
-La adunarea de constituire se examineaza si se aproba statutul cooperativei, valoarea
aporturilor, se aleg membrii organelor de conducere.
- Apoi are loc formarea capitalulu social.
-Inregistrarea de stat se face la CIS, se prezinta actele cerute de lege (contractul, statutu, p-v
al adunarii de constituire, estras din contul bancar, bonul de plata ce confirma taxa)
1.2. Comparai cooperativa de ntreprinztor cu cooperativa de producie i cu societatea 5 pct.
comercial, referindu-v distinciile i asemnrile dintre ele.
Cooperativa de intreprinzator este o pj lucrativa fondata de cel putin 5 persoane fizice sau
juridice ce au calitatea de intreprinzator, in scopul de a activa in comun pentru eficientizarea
propriei activitati, obtinerea de profit sau realizarea de economii.
Caractere
-se constituie cu cel putin 5 membri avand calitate de intreprinzator
- raspunde pt obligatiile asumate cu intreg patrimoniul sau(membrii nu raspund pentru
obligatiile ei)
-capitalul social e variabil, se imparte in cote ordinare si preferentiale.
-membrii sunt de 2 tipuri ce detin cota ordinara si cei ce detin cota preferentiala
Cooperativa de productie e o intreprindere de drept privat cu statut de pj lucrativa,
infiintata de 5 sau mai multe persoane fizice pentru a desfasura in comun activitatea de
productie si alata activitate economica bazata preponderent pe munca personala a membrilor ei
si pe cooperarea cotelor de participare la capitalul sau.
Caractere
- 5membri pers fizice
- raspunde pt obligatiile asumate cu intreg patrimoniul sau(membrii nu raspund pentru
obligatiile ei)
-are un capital variabil, insa nu avem divizarea in cote preferentiale si ordinare
Societate comerciala este organizatia comerciala cu capital social constituit din participatiuni
ale fondatorilor (membrilor). Patrimoniul creat din aportul fondatorilor (membrilor) si cel
dobindit de societatea comerciala in proces de activitate apartine acesteia cu drept de
proprietate. In cazurile prevazute de prezentul cod, societatea comerciala poate fi fondata de o
singura persoana.

!!!CONCLUZIE!!! spre deosebire de societatea comerciala societatile cooperatiste se bazeaza

pe principiile autoajutorarii, autogestiunii si autoresponsabilitatii. Ele au cel putin 5 membri.
Daca principalul scop al societatii coerciale este obtinerea de profit si impartirea lui cu titlu de
dividend intre asociati, scopul cooperativei nu este profitul ci obtinerea unor avantaje
economice pentru membrii sai(ex: sa vanda propria productie la un pret mai inalt; sa efectueze
 unele lucrari la un pret avantajos, etc)
1.3. Membrul cooperativei agricole de ntreprinztor Valea Fermecat intenioneaz s 7 pct.
nainteze o cerere de chemare n judecat pentru a se retrage din aceast cooperativ i
s i se atribuie o parte din patrimoniu proporional cotelor de participare la capitalul
social precum i o parte din beneficiul nerepartizat. ntocmii o not explicativ i indicai
ce fel de cote de participare pot exista n aceast tip de cooperativ, ce drepturi are membrul
cooperativei de ntreprinztor n caz de retragere (ieire), i dac poate sau nu reclamantul
pretinde la beneficiile nerepartizate.
Persoana in acest caz are dreptul sa i se restituie valoarea cotei sale ordinare, si sa i se
plateasca rabaturile (adaosurile) cooperatiste si dividendele. Membrul se poate retrage din
cooperativa depunand o cerere. Membrul se poate retrage la sfarsitul anului financiar.
Consiliul cooperative in termen de o luna de la data depunerii cererii va adopta o decizie
indicand obligatiile patrimoniale reciproce ale membrului cooperativei si a el cooperativei
legate de restituireavalorii cotei,precum si termenele executarii lor.

Subiectul 49. ntreprinderea de stat (S)

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Descriei noiunea i caracterele ntreprinderii de stat. 3 pct.
Intreprinderea de stat este o intreprindere al carei capital social apartine in intregime
statului.
Intreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoana juridica, care,
pe baza proprietatii de stat transmise ei in gestiune, desfasoara activitate de intreprinzator.
Caracterele:
a este o PJ constituita de Guvern sau de autoritatile publice care i-au delegate aceasta
imputernicire prin acte unilaterale
b patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica,
capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului
c are un drept de gestiune operativ asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate
de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de
ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sa dea in arenda.sa le gajeze etc
se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de
stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege(si cele supuse licentierii)
1.2. Analizai structura de organizare a ntreprinderii de stat referindu-v la drepturile 5 pct.
fiecrui organ al ei.
Structura interna a IS se constituie din:
-Fondator
-Administrator
-Consiliu de administratie ( daca prevede statutul)
Fondatorul si atributiile lui
a) aproba statutul intreprinderii, modificarile si completarile acestuia;
b) stabileste intreprinderii indicii economici;
c) promoveaza o politica tehnica unica in cadrul ramurii;
d) desemneaza membrii consiliului de administratie si ii revoca;
e) desemneaza administratorul intreprinderii si il elibereaza din functie, la propunerea
consiliului de administratie;
f) transmite bunurile si atributiile sale in ceea ce priveste desfasurarea activitatii de
intreprinzator administratorului in baza contractului (acordului).
Consiliul de administratie si atributiile lui
Consiliul de administratie este organul colegial de administrare a intreprinderii, reprezinta
interesele statului
Consiliul de administratie:
a) aproba programul de perspectiva al dezvoltarii si planurile anuale ale intreprinderii;
 b) ia masuri ce vor asigura integritatea si folosirea eficienta a bunurilor intreprinderii;
d) aproba devizul anual de venituri si cheltuieli, darea de seama contabila si contul
veniturilor si pierderilor;
f) adopta decizii cu privire la obtinerea, acordarea si folosirea creditelor in marimea
stabilita de fondator;
h) propune fondatorului candidatura administratorului intreprinderii;
i) aproba, la propunerea administratorului, repartizarea profitului net anual al intreprinderii;
Administratorul si atributiile lui
a) conduce activitatea intreprinderii si asigura functionarea ei eficienta;
b) actioneaza fara procura in numele intreprinderii;
c) reprezinta interesele intreprinderii in relatiile cu persoanele fizice si juridice, precum si cu
organele de justitie, acordind astfel de imputerniciri in unele probleme si altor lucratori ai
intreprinderii;
d) asigura executarea deciziilor fondatorului si consiliului de administratie;
g) incheie contracte, elibereaza procuri, deschide conturi in banci;
i) asigura folosirea eficienta si reproducerea bunurilor primite in gestiune operativa
i2) asigura respectarea principiului transparentei procedurilor de achizitie a bunurilor,
lucrarilor si serviciilor destinate atit acoperirii necesitatilor, cit si asigurarii bazei tehnico-
materiale si formarii programului de productie al intreprinderii;
j) poarta raspundere materiala pentru neexecutarea sau executarea necalitativa a obligatiunilor
stabilite in contract;
k) prezinta trimestrial consiliului de administratie dare de seama referitor la rezultatele
activitatii intreprinderii;
l) prezinta Ministerului Finantelor copia de pe raportul auditorului.

1.3. Administratorul ntreprinderii de stat Mileniul trei a semnat un contract de ipotec cu 7 pct.
SRL Moldova - Invest prin care a garantat cu un imobil obligaia Cooperativei de
Producie Plai de transmitere a roadei de mere din anul 2014. Notarul a refuzat s
semneze contractul de ipotec menionnd c ntreprinderea de stat nu are dreptul de
proprietate asupra bunurilor deinute i respective nu le poate gaja. Consultai
administratorul i explicaii dac este sau nu n drept ntreprinderea de stat s gajeze
bunurile pe care le are.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta de dreptul
de proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza
prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi bunurile
transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in posesiune si
folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in proprietatea statului.
Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in gestiune, adica in drept de
administrare economica, care se deosebeste de dreptul de proprietate prin limitare a dreptului
de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu poate decide soarta bunurilor corporale si
incorporale ale intreprinderii, bunuri calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris
al fondatorului. Altfel spus, dreptul de administrare economica are un continut identic
dreptului de uzufruct, care, de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu
exceptia dreptului de instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri
calificate drept mijloace circulante, de care IS poate dispune ca si proprietarul.

Subiectul 50. ntreprinderea municipal

nr. Coninutul subiectului puncte

1.1. Descriei noiunea ntreprindere municipal referindu-v la actele de constituire, 3 pct.
 fondatorii i drepturile pe care le are ntreprinderea municipal asupra bunurilor ce
intr n activul ei.
Intreprinderea municipala este agentul economic cu personalitate juridica, constituit de catre
una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale dotat in exclusivitate cu bunuri proprietate a
unitatii/unitatilor administrativ-teritoriale fondatoare, care, prin utilizarea lor judicioasa,
produce anumite tipuri de marfuri (productie), executa lucrari sau presteaza servicii, necesare
pentru satisfacerea cerintelor fondatorului/fondatorilor (ale unitatii/unitatilor administrativ-
teritoriale fondatoare).
Contractul de constituire se aproba prin decizie de catre fiecare consiliu local/raional care
participa la infiintarea intreprinderii.
Contractul de constituire trebuie sa includa:
1) denumirea fondatorilor;
2) denumirea si sediul intreprinderii municipale;
3) scopul si obiectul de activitate ale intreprinderii municipale;
4) marimea aportului fiecarui fondator in formarea patrimoniului intreprinderii municipale
si termenul de transmitere in gestiune a acestuia;
5) obligatiile si raspunderea fondatorilor;
6) persoana imputernicita sa depuna cererea de inregistrare a intreprinderii municipale.;
8) la punctul 11, textul Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis
intreprinderii, se substituie cu textul Bunurile unitatii/unitatilor administrativ-teritoriale pe
care fondatorul/fondatorii le-a/au transmis intreprinderii.
Bunurile unitatii/unitatilor administrativ-teritoriale pe care fondatorul/fondatorii le-a/au
transmis intreprinderii apartin acesteia numai in limitele dreptului gestiunii lor economice.
FOndatorul intreprinderii municipalee unitatea-administrativ teritoriala. Prin organelle sale,
fondatorul adpta acte de constituire (hotararea de fondare a intreprinderii municipal si statutul)
si le modifica. Consiliul,la recomandarea primarului desemneaza conducatorul intreprinderii
municipale si incheie contract cu el.
Dreptul intreprinderii municipal si implicit, al administratorului ei e de a hotar soarta
juridical a bunurilor primite in gestiune economica e limitat de statutul si de contractual
incheiat cu administratorul.
Patrimoniul intreprinderii se constituie din fonduri fixe si mijloace circulante, precum si din
alte valori, costul carora este reflectat in balanta autonoma a intreprinderii.
Intreprinderea isi poate instraina fondurile fixe (cladirile, constructiile, utilajele, mijloacele de
transport si alte valori materiale) numai in baza deciziei fondatorului, cu exceptia cazurilor
cind in statutul intreprinderii nu se prevede altceva.
1.2. Comparai rspunderea fondatorului ntreprinderii municipale i a nsi ntreprinderii 5 pct.
municipale pentru obligaiile asumate cu:
- rspunderea fondatorului ntreprinderii de stat i a nsi ntreprinderii de stat
pentru obligaiile asumate;
- rspunderea membrilor societii n nume colectiv i a nsi societii n nume
colectiv pentru obligaiile asumate.
-Intreprinderile de stat si intreprinderile municipale sint persoane juridice si raspund pentru
obligatii cu tot patrimoniul lor.
Statul si unitatile administrativ-teritoriale nu poarta raspundere pentru obligatiile
intreprinderilor de stat si ale intreprinderilor municipale. Aceste intreprinderi nu
poarta raspundere pentru obligatiile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale.
-Asociatul SNC poarta rs nelimitata cu tot patrimoniul sau pentru obligatiile
societatii,indiferent de faptul daca a participat la fondarea ei ori a dobandit calitatea se asociat
ulterior constituirii societatii,poarta rs in egala masura cu alti membri pentru obligatiile aparute
pana la incadrarea lui in societate.
Lund in considerarea caracterul intuito personae al SNC , se prezuma ca noul asociat,la
primirea sa in societate , avea cunostinta despre datoriile societatii fata de terti si ,dobandind
calitatea de asociat , le accepta ,angajandu-se sa raspunda pentru ele cu intreg patrimoniul sau.
 Fostul asociat poarta raspundere ,pentru obligatiile societatii aparute pana la iesirea lui din
societate , in egala masura cu asociatii ramasi , in termen de 2 ani din ziua aprobarii darii de
seama despre activitatea societatii pentru anul in care a iesit din societate. (p/309 carte)
1.3. Consiliul or. Clrai mpreun cu Consiliului comunei Sipoteni i a Comunei Hrjauca 7 pct.
au decis s nfiineze o ntreprindere municipal pentru gestionarea i repararea
drumurilor. n legtur cu aceasta, s-a decis nzestrarea acestei ntreprinderi cu
patrimoniul necesar. Ulterior adoptrii deciziei, juristul Primriei or. Clrai a
menionat c ntreprinderea municipal nu poate fi constituit, deoarece nici una din
localiti nu are statut de municipiu i apoi nu pot mai multe uniti administrativ
teritoriale mpreun s constituie o ntreprindere municipal. Consider el c ar fi mai
util s se constituie o societate cu rspundere limitat cu acelai obiect de activitate.
Sunt corecte obieciile juristului primriei? Poate oare unitatea administrative-teritorial
s constituie societi comerciale? Dar ntreprinderi municipale? Pot oare mai multe
Uniti administrativ teritoriale s constituie o ntreprindere municipal?
Intreprinderea municipala (in continuare - intreprinderea) este agentul economic cu
personalitate juridica, constituit in exclusivitate pe baza proprietatii municipale, care, prin
utilizarea ei judicioasa, produce anumite tipuri de marfuri (productie), executa lucrarile si
presteaza serviciile, necesare pentru satisfacerea cerintelor fondatorului (ale unitatii
administrativ-teritoriale fondatoare) si pentru realizarea intereselor sociale si economice ale
colectivului de munca.
Crearea intreprinderii si inregistrarea ei
Intreprinderea este fondata si inzestrata cu bunuri de catre organul autoadministrarii locale
(in continuare - fondatorul).
In cazurile cind pentru crearea si activitatea intreprinderii sint necesare terenuri sau alte
resurse naturale, hotarirea privind crearea intreprinderii poate fi adoptata numai daca
fondatorul prezinta avizul pozitiv al organului teritorial de expertiza ecologica.
In legea cu privire la SRL nu este prevazuta expres intreprinderea municipala ca fondator, dar
nici nu e interzis acest lucru, La fel si in Regulamentul-model al intreprinderii municipale nu e
prevazut acest lucru, astfel actionam cf principiului ceea ce nu este interzis-este permis.

Subiectul 51. Reglementarea juridic a investiiilor

2.1. Descriei noiunile investiie, investitori, ntreprindere cu capital
strin i cu capital mixt;
Conform legii cu privire la investiiile n activitatea de ntreprinztor investitie
totalitate de bunuri (active) depuse n activitatea de ntreprinztor pe teritoriul
Republicii Moldova, inclusiv pe baza contractului de leasing financiar, precum i n
cadrul parteneriatului public-privat, pentru a se obine venit; investitor - persoan
fizic sau juridic ncadrat n activitatea investiional pe teritoriul Republicii
Moldova; Intreprindere cu capital strain este intreprinderea, infiintata in
conformitate cu legislatia Republicii Moldova, al carei capital social este compus
exclusiv din investitii straine Intreprindere mixt este intreprinderea, infiintata in
conformitate cu legislatia Republicii Moldova, al carei capital social este compus
partial din investitii straine.
2.2. Analizai garaniile pentru investitori reglementate de legislaia
Republicii Moldova.
Reiesind din prevederile legii cu privire la invistitiile in activitatea de intreprinzator
investitorii se bucura de urmatoarele garantii si anume:
Garania recunoaterii dreptului de subrogaie. Republica Moldova recunoate
cesiunea, ctre un alt stat sau persoan juridic strin, a drepturilor investitorului
strin asupra investiiilor acestuia efectuate pe teritoriul su.
Articolul 9. Garania respectrii drepturilor investitorului
(1) Autoritile publice snt obligate s respecte drepturile investitorilor acordate de
lege.
(2) n cazul vtmrii unui drept al investitorului de ctre o autoritate public,
acesta este ndreptit s solicite nlturarea nclcrii i repararea pagubei.
Articolul 10. Garania contra exproprierii investiiilor sau contra unor alte aciuni
similare
(1) Investiiile nu pot fi expropriate ori supuse unor msuri cu efect similar care
priveaz, n mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de
controlul asupra investiiei, cu excepia cazurilor prevzute la alin.(2).
(2) Activitatea de investiii nu poate fi ntrerupt silit dect n urmtoarele condiii:
a) ntreruperea se opereaz din motive de utilitate public, cu o dreapt i
prealabil despgubire, i nu este discriminatorie;
b) ntreruperea se datoreaz condiiilor contractuale stabilite n cadrul
parteneriatului public-privat.
(3) Utilitatea public, precum i plata despgubirii se stabilesc n conformitate cu
legislaia privind exproprierea pentru cauz de utilitate public.
Articolul 11. Garania reparrii prejudiciului
(1) Investitorul beneficiaz, n conformitate cu legislaia n vigoare, de dreptul la
reparaia prejudiciului cauzat prin nclcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce l
lezeaz n drepturi i interese, adoptate de autoritatea public sau prin alte aciuni
nelegitime ale acesteia.
(2) Despgubirea este echivalent cu ntinderea real a prejudiciului la momentul
survenirii.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a ndeplinirii
unei dispoziii a autoritii publice prin care i s-au nclcat drepturile sau ca urmare
a nendeplinirii ori a ndeplinirii necorespunztoare, de ctre autoritate sau de o
persoan cu funcie de rspundere, a obligaiilor fa de investitor, prevzute de
legislaia n vigoare a Republicii Moldova, precum i de contractele de parteneriat
public-privat, va fi reparat din contul autoritii publice vinovate.
(4) Despgubirea se pltete investitorului autohton n moneda naional a
Republicii Moldova, iar investitorului strin n moned naional i/sau n valut
strin.
Articolul 12. Garanii suplimentare
Autoritile publice pot acorda, n limitele competenei i conform legislaiei n
vigoare sau n condiiile parteneriatului public-privat, garanii suplimentare
investitorilor, inclusiv prin intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziia organelor
respective.
Articolul 13. Faciliti fiscale i vamale
Investitorilor se acord faciliti fiscale i vamale n conformitate cu legislaia fiscal
i vamal a Republicii Moldova.
2.3. O societate comercial i o persoan fizic din Romnia
intenioneaz s nfiineze o persoan juridic n Republica Moldova i s
desfoare activitate de ntreprinztor. Pn a purcede la nregistrare eu
solicit consultan i rspuns la urmtoarele ntrebri: a) Care form de
organizare juridic poate avea persoan juridic ce va fi constituit? b) Ce
documente trebuie s prezinte fiecare asociat n vederea nregistrrii
acestei persoane juridice? c) Ce capital social va avea viitoarea persoan
juridic, dac este posibil s aduc aport la capitalul social utilaje
speciale. d) Va beneficia persoana juridic de careva faciliti (vamale,
fiscale, de alt natur)?
a) forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC, intreprindere de stat,
intreprindere municipal;
b) Conform legii privind nregistrarea de stat a persoanelor juridice i a
ntreprinztorilor individuali Pentru nregistrarea de stat a persoanei juridice se
depun urmtoarele documente:
a) cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de
stat;
b) hotrrea de constituire i actele de constituire ale persoanei juridice, n funcie
de forma juridic de organizare, n dou exemplare;
c) avizul Comisiei Naionale a Pieei Financiare pentru societile de asigurare,
fondurile nestatale de pensii i asociaiile de economii i mprumut;
d) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
PEntru inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investitii straine, se vor
depune:
a) extrasul din registrul national din tara de resedinta a investitorului;
b) actele de constituire ale persoanei juridice straine;
d) Vamale
s) marfurile importate cu scopul efectuarii investitiilor capitale in cadrul si in
conditiile Acordului de investitii "Cu privire la Portul International Liber
"Giurgiulesti"";
t) produsele petroliere importate in cadrul si in conditiile Acordului de investitii
"Cu privire la Portul International Liber "Giurgiulesti", destinate comercializarii prin
unitatile de comercializare a produselor petroliere stabilite in acordul mentionat;
v) bunurile mobile a caror valoare depaseste 6000 de lei si a caror durata de
functionare este mai mare de un an, importate de catre intreprinderile ce
desfasoara activitatea de leasing, in scopul onorarii obligatiilor contractuale ale
acestora, rezultate din contractele de leasing incheiate cu persoane fizice sau
juridice din Republica Moldova.
q2) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor,
prestarea serviciilor si/sau executarea lucrarilor, destinate includerii in capitalul
statutar (social) in modul si in termenele prevazute de legislatie. Modul de aplicare
a facilitatilor fiscale respective se stabileste printr-un regulament aprobat de
Guvern.

Subiectul 52. Filialele i reprezentanele persoanei juridice.

2.1. Caracterizai noiunile de filial i reprezentan.
Filiala este o subdiviziune separat a societii, care este situat n afara sediului
societii i poate s ndeplineasc unele din atribuiile acesteia.
Reprezentana este o subdiviziune separat a societii, care este situat n afara
sediului societii, reprezint i apr interesele ei i nu este n drept s desfoare
activitate de ntreprinztor.
Filiala i reprezentana se doteaz cu bunuri din patrimoniul societii care le-a
nfiinat.
Filiala i reprezentana nu snt persoane juridice i acioneaz n numele societii,
n baza regulamentelor aprobate de societate. De activitatea filialei i
reprezentanei rspunde societatea care le-a nfiinat.
2.2. Comparai modul de constituire i nregistrare a filialei persoanei
juridice nregistrate n Republica Moldova cu modul de constituire i
nregistrare a filialei unei persoane juridice strine.
Conform legii cu privire nregistrarea de stat a persoanelor juridice i a
ntreprinztorilor individuali pentru nregistrarea filialelor i a reprezentanelor
persoanelor juridice autohtone se depun urmtoarele documente:
a) cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;
b) hotrrea organului competent al persoanei juridice, care va conine date cu privire la crearea filialei
sau reprezentanei, la aprobarea regulamentului acesteia i la desemnarea administratorului;
c) regulamentul filialei sau reprezentanei, n dou exemplare, care trebuie s conin
urmtoarele date
sediul (adresa potal, numrul de telefon/fax, adresa de e-mail) al filialei sau
reprezentanei;
genurile de activitate desfurate de filial sau reprezentan;
denumirea i forma juridic de organizare a persoanei juridice, denumirea filialei
sau a reprezentanei, dac aceasta este diferit de cea a persoanei juridice;
numele i prenumele persoanei care exercit funcii de administrare a filialei sau a
reprezentanei;
mputernicirile persoanei care exercit funcii de administrare a filialei sau
reprezentanei;
d) avizul Bncii Naionale a Moldovei - pentru filialele i reprezentanele instituiilor financiare;
d1) avizul Comisiei Naionale a Pieei Financiare pentru asociaiile de economii i mprumut;
 e) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
1
(3 ) Pentru nregistrarea filialelor sau a reprezentanelor persoanelor juridice
strine, pe lng documentele prevzute la alin. (3) lit. b) i c) se depun
urmtoarele documente:
a) regulamentul filialei sau al reprezentanei, care trebuie s conin urmtoarele
date:
sediul (adresa potal, numrul de telefon/fax, adresa de e-mail) al filialei sau
reprezentanei;
genurile de activitate desfurate de filial sau reprezentan;
meniunea privind legislaia statului sub incidena creia se afl persoana
juridic strin;
extrasul din registrul n care este nregistrat persoana juridic strin, tradus i
legalizat notarial, precum i numrul de nregistrare al persoanei juridice strine;
forma juridic de organizare, sediul, genurile de activitate i mrimea
capitalului social al persoanei juridice strine, dac informaiile respective nu snt
indicate n actul de constituire a persoanei juridice strine;
denumirea persoanei juridice strine, denumirea filialei sau a reprezentanei,
dac aceasta este diferit de cea a persoanei juridice strine;
numele i prenumele persoanei care exercit funcii de administrare a filialei
sau reprezentanei, numele i prenumele administratorului persoanei juridice
strine;
mputernicirile persoanei care exercit funcii de administrare a filialei sau a
reprezentanei;
b) copia actului de constituire a persoanei juridice strine, tradus n limba de stat,
legalizat notarial;
c) situaia financiar a persoanei juridice strine potrivit ultimei perioade de
raportare.
(4) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere de identificare
de stat identice numrului de identificare de stat al persoanei juridice care le-a creat.
(5) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice strine li se atribuie numere de identificare de stat
indiferent de numrul de identificare al persoanei juridice strine care le-a creat.
Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se nregistreaz cu condiia indicrii n actele de
constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea i sediul acestora.
(2) Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se nregistreaz fr atribuirea statutului de persoan
juridic. Procedura nregistrrii filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice strine este similar
procedurii nregistrrii persoanelor juridice autohtone, cu particularitile specificate n Legea cu privire
la investiiile n activitatea de ntreprinztor astfel conform legii mentionate:
(1) ntreprinderile nerezidente, asociaiile acestora i organizaiile internaionale au dreptul
s nfiineze n Republica Moldova filiale i reprezentane comercial-economice.
(2) Filialele ntreprinderilor nerezidente, ale asociaiilor acestora i ale organizaiilor
internaionale nfiinate pe teritoriul Republicii Moldova obin statut de ntreprindere aparinnd integral
investitorilor strini de la data nregistrrii lor n modul stabilit la art.18.
(3) Reprezentanele ntreprinderilor nerezidente se nregistreaz pe teritoriul Republicii Moldova,
conform legislaiei n vigoare, fr drept de persoan juridic i fr dreptul de a desfura activitate
economic.
(4) ntreprinderile cu investiii strine au dreptul s nfiineze, dac faptul acesta este prevzut n
documentele lor de constituire, filiale i reprezentane comercial-economice att n ar, ct i n
strintate.
 (5) Filialele i reprezentanele nfiinate n Republica Moldova de ntreprinderi rezidente cu investiii
strine nu snt persoane juridice.
2.3. Administratorul filialei SRL Prima din Bli a ncheiat un contract
de prestare a serviciilor juridice de reprezentare n instana de judecat
cu Biroul Asociat de Avocai Ionescu i Frunzescu. Dup ce avocatul a
studiat materialele dosarului, a ntocmit referina la cererea de chemare n
judecat, administratorul Filialei a comunicat Biroului de Avocai c
Administratorul SRL Prima nu dorete s achite preul indicat n acest
contract, deoarece spune c administratorul filialei nu avea dreptul s-l
semneze. Explicai dac are dreptul administratorul filialei s ncheie
contracte de prestri servicii n numele persoanei juridice ? .
Reiesind din prevederile Articolul 71. Drepturile administratorului din
legea cu privire la SRL
(1) Administratorul este n drept:
a) s efectueze actele de gestiune a societii, necesare atingerii scopurilor
prevzute n actul de constituire i n hotrrile adunrii generale a asociailor;
b) s reprezinte fr procur societatea n raporturile cu organele statului, cu
terii i n instanele de judecat;
c) s elibereze altor persoane mandat pentru svrirea unor anumite acte
juridice, dac aceasta nu este interzis prin actul de constituire;
d) s exercite alte mputerniciri atribuite de adunarea general a asociailor sau
de consiliul societii conform competenei lor.
Asstfell din art dat putem deduce faptul ca administratorul este indrept sa inchei
contracte de prestare de servii in numele perssoanei juridice

Subiectul 53. Reglementarea juridic a sectorului de ntreprinderi mici i

mijlocii.
2.1. Definii noiunile de: microntreprindere; ntreprindere mic;
ntreprindere mijlocie
Reiesind din legea cu privire la ntreprinderile mici i mijlocii:
-ntreprindere micro ntreprindere care are cel mult 9 salariai, realizeaz o
cifr anual de afaceri de pn la 9 milioane de lei sau deine active totale de pn la
9 milioane de lei;
-ntreprindere mic ntreprindere care are de la 10 pn la 49 de salariai,
realizeaz o cifr anual de afaceri de pn la 25 de milioane de lei sau deine
active totale de pn la 25 de milioane de lei;
- ntreprindere mijlocie ntreprindere care are de la 50 pn la 249 de salariai,
realizeaz o cifr anual de afaceri de pn la 50 de milioane de lei sau deine
active totale de pn la 50 de milioane de lei.
2.2. Comparai avantajele acordate microntreprinderilor, ntreprinderilor
mici sau mijlocii cu cele acordate rezidenilor n zonele libere.
Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste
prin :
-Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea
si perfectionarea specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de
informatii si consultant.
-Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii,
acordarea de inlesniri fiscal si vamale.
-Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului
-Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare
pentru necesitatile statului.
Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:
- posibilitatea de a organiza in zona magazine expozitii permanente, in vederea
vinzarii.
- Acordarea posibilitatii de a depozita marfuri si careva restrictii in privinta limitelor
maxime sau celor minime si fara obligatia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate
in zona economica libera au regim de circulatie libera sit rec de la un resident la
altul fara declarative vamala.
- Obtinerea beneficiilor mari din diferenta de taxe de transport pentru marfurile
aduse in vrac si reexportate din zona dupa prelucrarea acestora
- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baza de cooperare,
urmind ca investitiile sa fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei
In special pentru importatorii ce aduc marfuri prin zona economica libera, exista
avantaje ce necesita a fi specificate:
- posibilitatea de a cumpara diferite marfuri din zona dupa ce au fost supuse
unor prelucrari care le sporeste valoarea si sunt mult mai adecvate beneficiarilor
- posibilitatea de a avea stocuri de marfa prin apropiere.
Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele
cantitative ori valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si
exportul de marfuri si servicii.
2.3. O ntreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de
raportare a societilor comerciale la categoria de ntreprindere micro, a
decis s se nregistreze n calitate de agent al sectorului ntreprinderilor
mici i mijlocii. Pe administratorul acestei ntreprinderi l intereseaz dac
poate persoana juridic care are ca i domeniu de activitate schimbul
valutar s profite de reglmentrile legislaiei i s se nregistreze ca
microntreprindere i sau ca ntreprindere mic.
ntocmii o not informativ n care trebuie s indicai urmtoarele:
- aciunile ce trebuie s le ntreprind administratorul societii pentru a
fi nregistrat n calitate de agent al sectorului ntreprinderilor mici i
mijlocii;
- care sunt criteriile de raportare a societilor comerciale pentru ca
acestea s fie recunoscute ntreprinderi micro i ntreprindere mic?
- care ntreprinderi nu pot fi declarate ageni ai sectorului ntreprinderilor
mici i mijlocii?
- care sunt facilitile i prin ce se manifest protecia acordat
microntrprinderilor, ntreprinderilor mici i celor mijlocii?
NOTA INFORMATIVA
-

- Criteriile de raportare sunt mentionate la 2.1

- Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb

valutar, Lombard, de asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu
cad sub incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire la sustinerea sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii.

- Legea cu privire la intreprinderile mici si mijlocii Articolul 12. Facilitile i

nlesnirile pentru ntreprinderile mici i mijlocii
(1) Statul acord faciliti fiscale pentru dezvoltarea MM-urilor prin prevederile
Codului fiscal.
(2) ntreprinderile mici i mijlocii vor beneficia de o cot minim din contractele
de achiziii publice dup cum va fi stabilit de legislaia privind achiziiile publice.
(3) De instrumentele de susinere a ntreprinderilor mici i mijlocii nu beneficiaz:
a) ntreprinderile care dein o poziie dominant pe pia, fapt constatat de
autoritatea competent;
b) ntreprinderile n al cror capital social cota membrului fondator care nu este
ntreprindere micro, mic i mijlocie depete 25%, cu excepia organizaiilor
necomerciale;
c) ntreprinderile importatoare de mrfuri supuse accizului;
d) companiile fiduciare i companiile de asigurare;
e) organismele de plasament colectiv n valori mobiliare;
f) instituiile financiare;
g) organizaiile de microfinanare, asociaiile de economii i mprumut;
h) ntreprinderile de schimb valutar i lombardurile;
i) ntreprinderile din domeniul jocurilor de noroc;
j) fondurile nestatale de pensii;
k) ntreprinderile la care controlul de stat a evideniat repetat aceleai nclcri
ale legislaiei.

Subiectul 54. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

1.1. Caracterizai limitele i interdiciile legale la desemnarea
persoanelor n funcie de administrator al unei persoane juridice.
Persoana juridic i exercit, de la data constituirii, drepturile i i execut obligaiile prin
administrator.Au calitatea de administrator persoanele fizice care, prin lege sau prin actul de constituire,
snt desemnate s acioneze, n raporturile cu terii, individual sau colectiv, n numele i pe seama
persoanei juridice. Nu poate fi administrator persoana care ocupa f-ctie publica
incompatibila cu alta functie remunerate(functionari publici, procurori, judecatori,
deputati, ministri, presedintele, etc.),persoanele condamnate pt anumite
infractiuni(sanctiunea-privarea de dr de a ocupa fctia de director),pers care detine si
functia de membru al organului de control al aceasi pers.jur. In cazul in care se va
constata ca debitorul persoana fizica a contribuit din culpa sau din neglijenta la
survenirea propriei insolvabilitati, prin hotarire a instantei de judecata privind
incetarea procesului de insolvabilitate persoana respectiva poate fi privata de
dreptul de a activa in calitate de administrator in procesele de insolvabilitate .
1.2. Analizai raportul juridic dintre administrator i persoana juridic pe
care o gestioneaz, referindu-v i la atribuiile acestuia.
Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele
sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul
de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar
intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si
calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea
comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul
in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat
intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri,
administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar in numele sip
e contul persoanei juridice.
Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandat cu sau
fara reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si
legala. Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta
din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii
sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului. Relatiile
administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de
mandat. Mandatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da
pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. Natura legala a
mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest
sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea
indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii
generale a actionarilor sau de consiliul societatii.
1.3. Consultai administratorul unei societi pe aciuni care dorete s
vnd o cldire a societii cu 2 mln. lei, i explicai-i cum trebuie s
procedeze, atunci cnd capitalul social al societii este de 4 mln. lei, iar
activele societii sunt doar de 3,5 mln. lei. 7 pct.
In cazul dat, hotaririle cu privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea
activelor societatii potrivit ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din
Legea privind SA, se iau de catre adunarea generala a actionarilor.
Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se
spune in speta daca adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu
prevederile legii mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din aceeasi lege,
adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv
(administrator) in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta
data administratorul trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a
hotari asupra vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei.
De asemenea in speta data valoarea activelor este mai mica decit valoarea
capitalului social. In conformitate cu art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca, la
expirarea celui de-al doilea an financiar sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea
activelor nete ale societatii, potrivit bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit
marimea capitalului social, adunarea generala anuala a actionarilor este obligata sa
ia hotarire:
a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii
societatii a unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau
c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar
trebui sa ia in considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este
luata o decizie in acest sens in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva
Subiectul 55. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ
1.1.Descriei atribuiile administratorului persoanei juridice cu scop
lucrativ.
Administratorul reprezinta organul executiv al persoanei juridice, acesta
manifesta vointa societatii in raport cu tertii.
Atributii:
--de a tine evidenta contabila; -de a intocmi raportul financiar si bilantul
trimestrial si annual; --de a primi certificatul de inregistrare a p.jur de la Cam
Inreg.de Stat; --de a convoca adunarea generala; --de a pastra doc.persoanei
juridice; --de a duce la indeplinire hotaririle organului supreme precum si ale altor
orange carore este subordonat; --de a declara insolvabilitatea p.jur daca au survenit
temeiurile indicate in L insolv. Art .22; --de a indeplini sarcinile stabilite de lege si de
actul de constituire.
Ar fi utila includerea unei dispozitii obligatorii conform careia administratorul ar
aduce la cunostinta celorlalti membri din consiliu de administratori, asociati si
cenzori faptul ca are interese personale contrare intereselor p.jur ,sau daca sunt
interesate rude saau afinii pina la un anumit grad sis a nu participle la operatiuni
fara acordul adunarii asociatilor.
Administratorului trebuie sa I se interzica a fi asociat cu raspundere nelimitata si in
alte societati comerciale si/sau sa incheie pe cont propriu sau pe contul altor
persoane acte juridice ce intra in sfera de activitate a p.jur ce o gestioneaza.
1.2.Analizai natura juridic a raporturilor dintre administrator i
societatea comercial pe care o administraz.
Natura juridica:raporturile dintre pj si cei care alcatuiesc organele sale executive
sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire
nu prevede altfel.
Rj dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in actul de
constituire in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual
de munca, incheiat intre persoana juridica si salariat, cand administratorul nu este
asociat.. In ambele cazuri , administratorul este imputernicit sa actioneze asemenea
unui mandatar in numele si pe seama persoanei juridice. Asadar, rap dintre
administrator si pj este un mandat (o imputernicire) cu sau fara reprezentare.
Mandatul in acest caz are o dubla natura si contractuala si legala. Natura legala
rezulta din generalitatea functiilor exercitate de el: de a tine evidenta contabila; de
a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual; de a primi certificatul de
inregistrare a PJ de la CIS; de a convoa adunarea generala; de a pastra documentele
PJ, etc
1.3. Ceteanul urcanu, fiind administrator al SRL ,,Fulguor, a dorit s iniieze o
afacere proprie, astfel a constituit o societate comercial SRL ,,Brndua unde este
asociat unic. Peste o anumit perioad de timp fiind n criz de personal calificat a
nceput s propun angajailor un salariu mult mai mare, cu condiia c vor
demisiona din SRL ,,Fulguor i se vor angaja n SRL ,,Brndua. Argumentai
legalitatea aciunilor ntreprinse de administrator. Stabilii dac poate fi atras la
rspundere administratorul i n baza a cror temeiuri.
Administratorului trebuie sa I se interzica a fi asociat cu raspundere nelimitata si in
alte societati comerciale si/sau sa incheie pe cont propriu sau pe contul altor
persoane acte juridice ce intra in sfera de activitate a p.jur ce o gestioneaza.
Astefl conform art.73(L SRL)
(1) Administratorul este obligat fata de societate sa respecte limitele
imputernicirilor stabilite prin actul de constituire ori, daca acesta nu prevede altfel,
de catre adunarea generala a asociatilor.
(2) Daca administratorul a incalcat restrictiile stabilite la alin. (1), societatea sau
orice asociat poate cere, in numele societatii, repararea prejudiciilor cauzate
acesteia.
(3) Actiunea in despagubire poate fi intentata in decursul a 3 ani de la data
comiterii actiunii pagubitoare pentru societate.
Deasemenea art 72 In exercitarea atributiilor sale, administratorul va da dovada de
diligenta si loialitate.
Subiectul 56. Sisteme societare
1.1.Descriei noiunea, caracterele i tipurile de sisteme societare .
Sistemul societar este definit ca un ansamblu stabil si durabil de structuri
asociative legate juridic prin relatii in al caror temei una dintre acestea dobindeste
si exercita asupra celorlalte dominatia,facind sa se manifeste unitatea de vointa si
scopul comun
Practica internaional cunoate diferite tipuri de sisteme societare care
funcioneaz cu succes n statele cu economie avansat. Printre ele, am numi
trusturile, sindicatele, grupurile industriale, financiare, de interes economic,
societile transnaionale etc.
Din definiie, pot fi evideniate urmtoarele caractere ale sistemului societar:
- integralitatea (exprim ideea de ansamblu, de ntreg a tuturor componentelor
sistemului);
- coerena (evideniaz aciunea concertat a tuturor structurilor pentru realizarea
scopului comun);
- caracterul convenional (relev faptul c sistemul societar este rezultatul unei sau
mai multor convenii, ncheiate spre a crea sau determina legturi juridice care s
uneasc componentele ansamblului potrivit unui scop comun);
- caracterul participativ-patrimonial (subliniaz relaia de dominare, potrivit creia
structura dominant deine direct sau indirect o participaiune n capitalul social al
societilor dominate ori societile dominate se oblig s ntrein o anumit
perioad societatea dominant);
- caracterul ierarhic (reflect ordonarea legturilor juridice i economice ntre
structurile sistemului);
- caracterul stabil i durabil (face ca situaia sistemului societar s se deosebeasc
de alte situaii juridice de dependen care au caracter temporar sau aleator).
1.2.Comparai concernul vertical contractual cu concernul verticla prin
incorporare, cu concernul vertical de fapt i cu concernul orizontal.
Concernul, care este o creaie a legislaiei germane, formeaz raporturi de
dependen ntre diferite persoane juridice: leag ntreprinderea dominant de cele
dominate, permind celei dinti s dea directive celor dominate i, astfel, s se
manifeste interesul de grup. Conform prevederilor CC art. 120 Dac mai multe
ntreprinderi, fr ca s depind una de alta, snt reunite sub o conducere unic,
atunci ele formeaz un concern. Fiecare este ntreprindere a concernului.
Este concern vertical contractual ansamblul de ntreprinderi dominante i dominate,
n care, n afar de participarea majoritar la capitalul social, ntre ntreprinderea
dominant i ntreprinderile dominate exist i un raport contractual care prevede
subordonarea organului executiv al celor din urm fa de ntreprinderea dominant
sau ntreprinderea dominat se oblig s transmit venitul su ntreprinderii
dominante.
In baza dispozitiilor CC art. 120 (2) Concern vertical prin ncorporare se consider
c formeaz un concern ntreprinderile ntre care exist un contract prin care o
ntreprindere subordoneaz administrarea sa unei alte ntreprinderi sau se oblig s
verse ntregul venit unei alte ntreprinderi ori ntreprinderile dintre care una este
integrat (ncorporat) alteia. n concernul prin ncorporare, ntreprinderea n
posesiune majoritar, dei este o persoan juridic de sine-stttoare, voina ei
juridic depinde n totalitate de voina asociatului majoritar, acesta avnd
competena de a decide destinul societii afiliate.
Concernul vertical de fapt se prezum c ntreprinderea dominant formeaz cu
ntreprinderea dependent un concern. Altfel spus, ntreprinderea dominant, ea
fiind i ntreprindere cu participaiune majoritar i avnd o influen decisiv
asupra ntreprinderii dominate. Importana juridic a acestei prezumii const n
aplicarea fa de ntreprinderea dominant a consecinelor art.118 alin.(3) din
C.civ., adic a o trage la rspundere pentru obligaiile ntreprinderii dominate,
prezumndu-se o vin a primei pentru insuccesul celei de-a doua.
Concernul orizontal se consider ntemeiat pe principii de coordonare, ceea ce
nseamn c ntre ntreprinderile lui nu exist raport de dependen, bazat pe
participare la capitalul social. Astfel, anumite ntreprinderi independente din punct
de vedere juridic i economic convin, fie prin contract, sau s se comporte una fa
de alta astfel nct una sau mai multe ntreprinderi s se subordoneze alteia.
Existena concernului orizontal se probeaz prin existena unui contract de
societate civil, unui contract de administrare fiduciar (concern orizontal
contractual) sau prin faptul c o persoan administreaz mai multe ntreprinderi
(contract orizontal de fapt)
Poate fi considerat concern orizontal contractual i uniunea de persoane juridice
(uniunea de ntreprinderi) constituit n temeiul art.104 din CC. Altfel spus, este
intemeiat pe prrincipii de coordonare si nu nu exista rap de dependent bazat pe
participarea la capit social
1.3. Acionarul Vasile Lungu care deine 9% din aciunile cu drept de vot ale S.A.
Mndra consider c acionarii Ion Livdaru care deine 20% din aciunile cu drept
de vot este afiliat cu Nicu Livdaru fiul care deine 10%, cu S.R.L. Valea
Norocului cu 20% , S.A. Carpenul 20% i Societatea n comandit pe aciuni
Dolonescu din Romnia cu 21 %. El consider dac acestea sunt persoane afiliate,
el ar avea n privina persoanelor afiliate dreptul de a cere rscumprarea de la
acetia a aciunilor cei aparin la un pre special. Explicaii acionarului ce nseamn
persoan afliat, care sunt persoane afliate persoanei fizice i persoanei juridice i
n ce const dreptul de a cere rscumprarea aciunilor de la un alt acionar?
Conform prevederilor legii SA Persoane afiliate ale societii snt persoanele fizice
i juridice recunoscute ca afiliate societii conform Legii cu privire la piaa valorilor
mobiliare.
Conform Legii cu privire la piaa valorilor mobiliare art 3. persoane afiliate persoanei
juridice snt:
a) organul executiv unipersonal, membrii organului executiv colegial i
persoanele cu funcie de rspundere ale organului executiv al persoanei juridice
date;
b) membrii consiliului de observatori, consiliului de directori, precum i membrii
comisiei de cenzori ai persoanei juridice date;
c) alte persoane cu funcie de rspundere ale persoanei juridice date;
 d) persoana juridic sau fizic care, individual sau mpreun cu persoanele
afiliate acesteia, deine poziia de control n capitalul persoanei juridice date;
e) agentul economic n al crui capital persoana juridic dat, precum i
persoanele afiliate acesteia dein, individual sau n comun, poziia de control;
f) persoana juridic sau fizic care acioneaz n numele sau n contul persoanei
juridice date;
g) persoana juridic sau fizic n numele sau n contul creia acioneaz persoana
juridic dat;
h) persoana juridic sau fizic care acioneaz n comun cu persoana juridic
dat;
i) persoana juridic care, n comun cu persoana juridic dat, se afl sub controlul
unei persoane tere;
j) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a)-i) din prezenta noiune;
k) persoana a crei afiliere este demonstrat de Comisia Naional sau de
instana de judecat;
persoane afiliate persoanei fizice snt:
a) soii, rudele i afinii pn la gradul II inclusiv ai persoanei fizice respective;
b) agentul economic n al crui capital persoana fizic dat, precum i persoanele
afiliate acesteia dein, individual sau n comun, poziia de control;
c) persoana juridic sau fizic care acioneaz n numele sau n contul persoanei
fizice date;
d) persoana juridic sau fizic n numele sau n contul creia acioneaz persoana
fizic dat;
e) persoana a crei afiliere este demonstrat de Comisia Naional sau de
instana de judecat;
Subiectul 57. Tipurile de control
1.1.Descriei tipurile de control care se efectuiaz asupra activitii de
ntreprinztor a persoanelor juridice de drept privat.
Asupra activitatii de intreprinzator a persoanelor jurdice de drept privat se
efectueaza urmatoarele tipuri de controale de stat:
1.control comun control la care participa simultan controlori din partea a doua
sau mai multe organe de control;
2.control planificat control efectuat conform datelor registrului de stat al
controalelor, si despre care persoana supusa controlului este notificata cu cel putin
5 zile lucratoare pina la data desfasurarii lui. Toate controalele care nu corespund
notiunii de control planificat se considera controale inopinate;
3.control inopinat control care nu este planificat din timp si care se efectueaza,
in baza evaluarii riscurilor, in scopul constatarii efective a proceselor activitatii
persoanei supuse controlului, pentru neadmiterea incalcarii legislatiei;
4.control repetat control prin care se apreciaza calitatea si se determina
corectitudinea controalelor efectuate anterior prin verificarea si contrapunerea
rezultatelor controlului efectuat anterior cu rezultatele reale constatate in urma
controlului repetat, considerindu-se control inopinat si efectuindu-se in situatia in
care rezultatele controlului anterior sint neconcludente, incomplete sau
nesatisfacatoare;
1.2.Analizai etapele de efectuare a controlului de stat planificat efectuat
de organul (autoritatea public) cu funcii de control.
Sa informeze persoana supusa controlului despre drepturile si obligatiile acesteia,
sa puna la dispozitia ei toate documentele normative si actele normative ce vor fi
utilizate in cadrul controlului si in a caror baza se efectueaza controlul. Procedura de
control se incheie prin intocmirea de catre controlor (controlori) a unui act de
control in termen de cel mult 10 zile lucratoare de la data incheierii controlului.
Persoana supusa controlului are dreptul, in termen de 10 zile lucratoare de la
semnarea actului de control, sa prezinte dezacordul cu actul de control, aducind
probe suplimentare ce confirma pozitia sa. Controlorul (controlorii) examineaza
materialele prezentate si, dupa caz, intocmeste un act de control aditional, fara a
opera rectificari in actul de baza. In actul de control aditional se indica actul de
control de baza, iar in partea constatatoare se reflecta pozitiile modificate, cu
respectarea procedurii de intocmire a actului de control, inclusiv a celei de anexare
a documentelor. Conform prevederilor legii privind controlul de stat asupra
activitii de ntreprinztor art. 18 Organul de control va expedia persoanei supuse
controlului un exemplar al deciziei de control astfel incit intre momentul primirii
efective a exemplarului si momentul inceperii controlului sa treaca cel putin 5 zile
lucratoare. Actul de control intra in vigoare la expirarea a 30 de zile lucratoare de la
data comunicarii lui persoanei vizate in act daca nu a fost contestat. In cazul in care
in cadrul controlului efectuat de organul de control se constata incalcari ale
legislatiei, organul in cauza emite in adresa persoanei supuse controlului o
prescriptie privind inlaturarea acestor incalcari. Persoana supusa controlului este
obligata sa inlature incalcarile indicate in prescriptie in termen de cel mult o luna de
la data inminarii acesteia. La expirarea termenului persoana supusa controlului va
prezenta organului care a emis prescriptia confirmarile de rigoare privind
inlaturarea incalcarilor legislatiei. In cazul in care persoana supusa controlului nu
inlatura incalcarile legislatiei in termenul stabilit, organul de control este obligat sa
emita repetat prescriptia, cu stabilirea unui nou termen de pina la o luna de la
expirarea termenului fixat in prima prescriptie. In cazul in care persoana supusa
controlului nu inlatura incalcarile legislatiei nici in cel de-al doilea termen, organul
de control care a emis prescriptia aplica fata de persoana in cauza sanctiunile
prevazute de legislatie. Ca exceptie avem situatia in care exista un pericol pentru
viata si sanatatea oamenilor sau pentru ordinea publica ori in cazul in care a fost
depistat un prejudiciu evident cauzat persoanelor terte in urma incalcarilor, unde
controlorul intocmeste un proces-verbal de aplicare a sanctiunii imediat dupa
emiterea actului de control. In cazul in care controlorul constata inlaturarea
incalcarilor respective, persoana supusa controlului este liberata, total sau partial,
de sanctiunea de care era pasibila conform legii.
1.3. Administratorului S.A. VVT i s-a prezentat actul de control ntocmit n procesul
controlului planificat de ctre echipa de contolori a Serviciului Proteciei Civile i
Situaiilor Excepionale n legtur cu normele i regulile de aprare mpotriva
incendiilor n care i-a fost prescris s-i suspende activitatea de vnzare a
produselor petroliere pn la ndeplinirea tuturor cerinelor de protecie mpotriva
incendiilor. Administratorul nu este de accord cu constatrile din actul de control i
consider c controlul a fost efectuat cu grave nclcri, ori controlorii nu au
prezentat nici un document ce demonstreaz c ei au fost mputernicii s
efectuieze controlul asupra activitii ntreprinderii lui.
ntocmii o not informativ n care explicai modalitatea de efectuare a controlului
ntreprins de ctre Serviciul Proteciei Civile i Situaiilor Excepionale.
Serviciul Proteciei Civile i Situaiilor Excepionale ca organ de control, ntocmete
acte de procedur n conformitate cu legislaia, conform prevederilor legii Serviciului
Proteciei Civile i Situaiilor Excepionale art. 12 la fel s antreneze, pe baz legal,
specialiti din cadrul unitilor de cercetri tiinifice i de proiectare, specialiti
practicieni i ali angajai din cadrul agenilor economici la elaborarea msurilor de
protecie civil i aprare mpotriva incendiilor, la efectuarea expertizelor
respective, iar n caz de necesitate - la exercitarea controlului asupra respectrii
cerinelor standardelor, normelor i regulilor proteciei civile i aprrii mpotriva
incendiilor;
Conform legii privind controlul de stat asupra activitatii de intreprinzator, controlorul
are anumite obligatiuni, printre care: sa informeze persoana supusa controlului
despre drepturile si obligatiile acesteia, sa puna la dispozitia ei toate documentele
normative si actele normative ce vor fi utilizate in cadrul controlului si in a caror
baza se efectueaza controlul si sa prezinte legitimatia de serviciu.
Deasemenea, unul din drepturile fundamentale ale persoanei supuse controlului
este verificarea delegatiei de control.
In baza aceleiasi legi, rezultatele controlului se considera nule si nu pot servi drept
temei pentru executarea prescriptiei privind inlaturarea incalcarilor si/sau pentru
aplicarea sanctiunilor respective in cazul in care controlul a fost efectuat cu
incalcarea prevederilor legale.
Administratorul va avea dreptul sa solicite instantei de judecata nulitatea actului de
control.

Subiectul 58. Bunurile statului i a Unitilor administrativ teritoriale i

modul de folosire a acestora n activitatea de ntreprinztor
1.1.Numii modalitile de utilizarea a bunurilor statului i Unitilor
administrativ teritoriale n activitatea de ntreprinztor.
Persoane juridice cu scop lucrativ avand capitalulstatului sau al unitatilor
administrativ teritoriale: ntreprinderea de Stat i ntreprinderea Municipal.
Intreprinderea de stat e pj constituita de Guvern sau de autoritatile publice
carora le-a fost delegata aceasta imputernicire.Patrimoniul ei se formeaza din
bunuri proprietate proprietatede stat,inclusiv proprietate publica;capitalul ei social e
unitar si apartine integral statului.Are un dr de gestiune operativa asupra bunurilor
calificate ca fonduri fixe primite de la fondator,adica le poseda si le foloseste la
destinatie,fara dr de a dispune de ele;numai cu autorizatia expresa a
fondatorului,poate sa dea in arenda, sa le gajeze,sa le transmita ca aport la
capitalul social al altor persoane juridice ,sa faca investitii in alte state.
Intrerinderea municipala e consituita de unitatea administrativ teritoriala.Are
patrimoniu care se formeaza din bunuri proprietate a unitatii administrativ-
teritoriale,inclusiv din proprietatea ei publica(capitalul social al intreprinderii
municipale e unitar si aprtine integral unitatii administrativ-teritoriale.Are dr de
gestiune economica asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe,primite de la
fondator,adica le poseda si le foloseste la destinatie, fara dreptul de a dispune de
ele;poate sa dea in arenda,sa gajeze sau sa dispuna in alt mod de bunurile sale
numai in temeiul hotararii fondatorului.
1.2.Comparai regimul juridic al bunurilor domeniului public al statului cu
regimul juridic al bunurilor domeniului privat al statului explicnd care
este modul de transferare a bunurilor dintr-un domeniu n altul.
Bunurile domeniului public fac obiectul exclusiv al proprietii publice. Circuitul civil
al acestor bunuri este interzis, cu excepia cazurilor prevzute de lege. Bunurile
domeniului public snt inalienabile, insesizabile i imprescriptibile, n particular:
a) nu pot fi nstrinate, nici prin privatizare sau depunere n capitalul social al unei
persoane juridice;
b) nu se pot constitui obiect al gajului sau al unei alte garanii reale;
c) nu pot fi supuse urmririi silite, nici chiar n cazul insolvabilitii persoanei juridice
care le gestioneaz;
d) dreptul de proprietate asupra lor nu se stinge prin neuz;
e) nu pot fi dobndite de persoane fizice sau juridice prin uzucapiune.
Bunurile domeniului public pot fi gestionate de autoritile administraiei publice
centrale i locale, de instituiile publice, de ntreprinderile de stat/municipale i, n
cazurile prevzute expres de lege, de societile comerciale. Bunurile domeniului
public pot fi folosite numai la destinaie i nu pot fi transmise n comodat
persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat. Asupra bunurilor
domeniului public se poate constitui servitute numai n cazurile n care aceast
grevare este compatibil cu uzul sau cu interesul public cruia bunurile i snt
destinate. Actele juridice privind nstrinarea sau dobndirea, n folosul persoanelor
fizice sau al persoanelor juridice cu capital privat, a bunurilor domeniului public,
inclusiv prin privatizare, precum i actele juridice privind darea acestor bunuri n
comodat persoanelor indicate snt lovite de nulitate absolut. Bunurile domeniului
privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale pot circula liber, cu
excepia unor categorii de bunuri al cror circuit civil este limitat expres prin lege.
Nu se permite nstrinarea cu titlu gratuit sau darea n comodat persoanelor fizice
sau persoanelor juridice cu capital privat a bunurilor domeniului privat al statului
sau al unitii administrativ-teritoriale, cu excepia cazurilor n care aceste bunuri:
a) se nstrineaz cu titlu gratuit persoanelor fizice pentru lichidarea
consecinelor calamitilor naturale;
b) se nstrineaz cu titlu gratuit n procesul privatizrii, conform art.43 alin.(3);
c) reprezint terenuri care se atribuie persoanelor fizice pentru construcia de
case individuale, n conformitate cu legea.
d) reprezint bunuri destinate crerii parcului industrial conform prevederilor
Legii cu privire la parcurile industriale.
Nu se permite constituirea uzufructului asupra bunurilor proprietate de stat,
precum i asupra bunurilor societilor comerciale cu capital integral sau majoritar
de stat.
deetatizare a proprietii publice - activitate care include transmiterea patrimoniului
public n proprietate privat n condiiile prezentei legi (privatizare), precum i
transmiterea n concesiune, administrare fiduciar, transmiterea ntreprinderilor de
stat n proprietatea unitilor administrativ-teritoriale, alte activiti orientate spre
diminuarea participrii statului la administrarea proprietii;
Bunurile pasibile de privatizare sunt intreprinderile de stat/municipale, societile
comerciale cu capital public sau public-privat, alte bunuri proprietate public
neincluse n lista bunurilor nepasibile de privatizare pot fi privatizate dup ce vor fi
nscrise n lista bunurilor supuse privatizrii, aprobat de Guvern sau de autoritatea
administraiei publice locale. Excepie de la aceast regul fac terenurile aferente
bunurilor supuse privatizrii i bunurilor private, ncperile nelocuibile date n
locaiune .
1.3. Speta lipseste.