Denumire lucrare : ..

Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.

..

PLAN de SECURITATE si SANATATE

I. INFORMAII DE ORDIN ADMINISTRATIV:

1. Adresa exacta a antierului:
2. Beneficiarul lucrrii: ..
3. Tipul lucrrii: instalatii electrice jt
4. Managerul de proiect (nume, prenume, adresa): la latitudinea beneficiarului
5. Coordonatorul in materie de securitate si sntate pe durata elaborrii
proiectului (nume, prenume, adresa): ..............................................
6. Durata estimativa a lucrrilor : 15 zile calendaristice
7. Numrul maxim estimat de lucratori: 2

II. MASURI GENERALE DE ORGANIZARE AL ANTIERULUI:

Se vor respecta urmtoarele acte normative in domeniul S.S.M.:
1. Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 - Legea securitii i sntii n munc;
2. Hotarirea Guvernului Romniei nr. 1.425 din 11 octombrie 2006-
Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii
n munca nr. 319/2006
3. Hotrrea Guvernului Romniei nr. 1091 din 16.08.2006 - privind
cerinele minime
de securitate i sntate pentru locul de munc;
3. Hotarirea Guvernului Romniei nr. 1.146 din 30 august 2006 - privind
cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munca de ctre
lucrtori a echipamentelor de munca;
4. Hotrrea Guvernului Romniei nr. 1048 din 09.08.2006 privind
cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a
echipamentelor individuale de protecie la locul de munc;
5. Hotarirea Guvernului Romniei nr. 1.051 din 9 august 2006 - privind
cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a
maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni
dorsolombare
6. Hotrrea Guvernului Romniei nr. 1136 din 30/08/2006 privind
cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor
la riscuri generate de cmpuri electromagnetice;
7. Hotarirea Guvernului Romniei nr.119 din - privind stabilirea condiiilor
pentru introducerea pe piaa a mainilor industriale;
8. Hotarirea Guvernului Romniei nr.115 din - privind stabilirea cerinelor
eseniale de securitate ale echipamentelor individuale de protecie si a
condiiilor pentru introducerea lor pe piaa;
9. Hotarirea Guvernului Romniei nr.115 din - privind stabilirea cerinelor
eseniale de securitate ale echipamentelor individuale de protecie si a
condiiilor pentru introducerea lor pe piaa;
10. Hotarirea Guvernului Romniei nr.1022 din septembrie 2002 -
privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata,
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

sntatea, securitatea muncii si protecia mediului;

11. Hotrrea Guvernului Romniei nr. 971/26.07.2006 privind
cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul
de munc;
12. Legea 608/2001 - privind evaluarea conformitii produselor;
13. Hotarirea Guvernului Romniei nr. 300 din 2 martie 2006 - privind
cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau
mobile;
14. Hotarirea Guvernului Romniei nr. 355 din 11 aprilie 2007 -
privind supravegherea sntii lucratorilor;
15. Hotarirea Guvernului Romniei nr. 493 din 12 aprilie 2006 - privind
cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor
la riscurile generate de zgomot;
16. Hotarirea Guvernului Romniei nr. 1.092 din 16 august 2006 -
privind protecia lucrtorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la
ageni biologici n munca
17. Hotarirea Guvernului Romniei nr. 1.093 din 16 august 2006 -
privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate pentru protecia
lucrtorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la ageni cancerigeni sau
mutageni la locul de munca;
18. Hotarirea Guvernului Romniei nr. 1.218 din 6 septembrie 2006 -
privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate n munca pentru
asigurarea proteciei lucrtorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agenilor
chimici;
19. Hotarirea Guvernului Romniei nr. 1.028 din 9 august 2006 - privind
cerinele minime de securitate i sntate n munca referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare
20. IPSM-IEE/2007 - Instruciuni proprii de securitate si sntate in munca
pentru distribuia energiei electrice;

III. IDENTIFICAREA RISCURILOR SI DESCRIREREA LUCRRILOR CARE

POT PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA SI SNTATEA
LUCRATORILOR;
Conform Anexa 1

IV. MASURI SPECIFICE DE SECURITATE IN MUNCA PENTRU

LUCRRILE CARE
PREZINT RISCURI; MASURI DE PROTECIE COLECTIVA SI
INDIVIDUALA
Conform Anexa 1

V. AMENAJRI SI ORGANIZAREA ANTIERULUI, INCLUSIV A

OBIECTIVELOR EDILITAR-SANITARE:
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

V.l. Organizarea de antier va fi fcut de executant. Decontarea

cheltuielilor se va face n limita valorii cuprinse n devizul general pe baza unei
documentaii ntocmite de executant. (nu este cazul)
V.2. Ci de acces provizorii la obiectiv
Nu este necesar realizarea unor ci de acces
provizorii.
V.3. Ci de acces, ci de comunicaii
Accesul la lucrare se va face prin ci de acces existente.
Pentru comunicaii se vor utiliza sistemele mobile de telefonie i
comunicaii.
V.4. Sursele de ap, energie electric, etc.
Necesarul de energie electric, ap potabil i tehnologic, pe ntreaga perioad
de lucru a antierului va fi asigurat din reelele existente.
V.5. Serviciile sanitare
Prin grija ofertantului vor trebui s fie asigurate pentru personalul muncitor,
utilitile igienico-sanitare necesare bunei desfurri a activitii.
Pe durata execuiei lucrrilor, executantul are obligaia asigurrii serviciilor
sanitare prin organizarea punctelor de prim ajutor, asigurarea controlului
medical al personalului i dotarea acestuia cu echipament individual de
protecie i de lucru.
V.6. Protejarea lucrrilor executate i a materialelor din antier
Pe toat durata execuiei lucrrilor, pn la recepia final, constructorului i
revin ca obligaie protejerea materialelor i a lucrrilor realizate, cu
respectarea tehnologiei de execuie i a prevederilor caietelor de sarcini, n
scopul asigurrii parametrilor proiectai i a calitii lucrrilor. In acest sens se
vor lua msuri pentru:
- depozitarea materialelor n spaii amenajate;
- transport i punere n oper n timp optim;
- respectarea unor msuri impuse de furnizorii de materiale;
- curenia pe antier

VI. MSURI DE COORDONARE STABILITE DE COORDONATORII N

MATERIE DE SECURITATE I SNTATE I OBLIGAIILE CE DECURG DIN
ACESTEA:

VI.L- Cai sau zonele de deplasare ori de circulaie orizontale si verticale ;

In caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sapoat fi evacuate rapid i n
condiii de securitate maxima pentru lucrtori.
Se vor respecta prevederile Ordonanei de urgenta a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaia pe drumurile publice.
Se vor utiliza caile de circulaie existente din vecintatea amplasrii obiectivului. Se
vor delimita material si semnaliza corespunztor zonele de lucru.
VI.2 Limitarea manipulrii manuale a sarcinilor:
Antreprenorul va constitui echipe care manipuleaz mase mari dintr-un numr
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

adecvat de persoane, astfel nct solicitarea sa nu depeasc posibilitile individuale

a lucratorilor.
VI.3.- Stocare, eliminare sau evacuare deeuri:

Se vor respecta urmtoarele acte normative: ____________

OUG 61 /2006 Privind modificarea OUG 78 /2000 privind regimul deeurilor
Legea 138 / Privind modificarea OUG 16 / 2001 privind gestionarea deeurilor
Ordinul Privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor
MMGA 95 / preliminare de acceptare a deeurilor la depozite si lista
2005 naionala de deeuri acceptata in fiecare clasa de deeuri
HG 621/2005 abrogaPrivind Ordinul 867/2002
gestionarea ambalajelor si deeurilor de
ambalaje, abroga HG 349/2002
HG 448 / 2005 Privind gestionarea deeurilor de la echipamentele electrice si
HG 349 / 2005 Privind depozitarea deeurilor
HG 856 / 2002 Privind evidenta gestiunii desurilor si aporbarea listei cuprizand
HG 441 / 2002 Privind gestionarea uleiurilor uzate completeaz si modifica HG
Legea Aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deeurilor
426/2001
VI.4. - Dispoziii diverse:
-Lucrtorii trebuie sa dispun de apa potabil pe antier i, eventual, de alta
butura
corespunztoare i nealcoolica, n cantiti suficiente, att n ncperile pe care le
ocupa, cat i n
vecintatea posturilor de lucru.
-Lucrtorii trebuie sa dispun de condiii pentru a lua masa n mod
corespunztor.

VII. OBLIGAII CE DECURG DIN INTERFERENA ACTIVITILOR CARE

SE DESFOAR N PERIMETRUL ANTIERULUI I N VECINTATEA
ACESTUIA:
In vederea prevenirii accidentrii membrilor formaiei de lucru, dar si a
persoanelor care ar putea ptrunde accidental in aceste zone, se va asigura
delimitare materiala a zonelor de lucru prin:
- bariere extensibile sau fringhii viu colorate, fixate pe jaloane si montate
la aproximativ 1m de la sol;
- panouri de securitate montate pe barierele extensibile sau fringhiile
viu colorate avind spre interior inscripia LIMITA DE ZONA DE LUCRU.
INTERZISA DEPIREA.
- panouri de securitate montate pe barierele extensibile sau fringhiile viu
colorate avind spre exterior inscripia STAI ! NALTA TENSIUNE. PERICOL DE
ELECTROCUTARE.
Pentru evitarea accidentelor de circulaie (cind este cazul), zona de lucru
trebuie marcata cu panouri sau ingradiri speciale, respectind prevederile
Regulamentului din 4 octombrie 2006 de aplicare a Ordonanei de urgenta a
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

Guvernului nr. 195/2002 privind circulaia pe drumurile publice.

VIII. MASURI GENERALE PENTRU ASIGURAREA MENINERII

SANTIERULUI IN ORDINE SI IN STARE DE CURENIE:
Deseurile rezultate se vor prelua de ctre constructor urmandu-se a se
trata conform prevederilor legislative, precum si a cerinelor beneficiarului de
lucrare referitor la protecia mediului. Constructorul are obligaia de a reda
terenul in starea si condiiile iniiale.
Punerea in funciune a instalaiilor electrice proiectate este condiionata
de prezentarea de ctre constructor a documentelor prin care se atesta ca
deseurile nevalorificabile au fost depozitate definitiv, intr-un spaiu autorizat.
Materialele si echipamentele demontate se vor preda centrului CE care are in
gestiune instalaiile.
IX. INDICAII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI
AJUTOR, EVACUARE PERSOANELOR SI MASURILE DE ORGANIZARE
IN ACEST SENS:

Personalul va fi instruit periodic pentru acordarea primului ajutor pentru

accidente specifice activitii desfurate: traumatisme, arsuri, electrocutare.
1. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE
Primul ajutor acordat unei persoane accidentate reprezint lupta pentru via,
adesea moartea fiind nvins. Obligaia suprem a salvatorului este de a preveni
agravarea strii victimei, apariia altor complicaii si evitarea producerii morii
victimei. Aciunea sa se termin cnd victima este preluat de salvatorii profesioniti
(cadre medicale).
1.1 CONDUITA SALVATORULUI N CAZUL PRODUCERII UNUI
ACCIDENT
Evaluarea situaiei.
In primul rnd salvatorul ncearc s afle cauza accidentului. Dac pericolul de
accidentare continu s existe si agraveaz starea victimei salvatorul inlatura sau
izoleaz riscul fara a expune la accidentare. In cazul imposibilitii nlturrii sau
izolrii riscurilor identificate, salvatorul va aciona astfel nct s previn expunerea
oricrei alte persoane.
Evaluarea strii victimei.
Dup evaluarea situaiei se trece la evaluarea strii victimei. Victima se scutur
uor de umeri dup care se pun intrebari referitoare la starea in care se afla. Dac nu
rspunde se acioneaz cu stimuli durerosi.
Evaluarea funciilor vitale : respiraia si ritmul cardiac In funcie de caz se aplica
manevrele de resuscitare concomitent cu solicitarea de ajutor calificat.
1.2. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR N CAZ DE ELECTROCUTARE
Efectele fiziologice ale curentului electric
Accidentul prin electrocutare apare atunci cnd corpul omului se intercaleaz
accidental ntr-un circuit electric, fcnd posibil scurgerea curentului prin corpul
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

uman. Corpul uman se comport ca un element complex din punct de vedere electric,
este un bun conductor de electricitate (rezisten + capacitate). Electrocutarea
produce vtmri grave de diverse grade pn la deces. Gravitatea acestora depind
de intensitatea curentului, de timpul de expunere si de traseul strbtut de curent prin
corp. Trecerea curentului prin corpul uman poate avea diferite efecte:
- efect direct asupra muchilor, inimii si asupra sistemului nervos;
- efectul de disociere chimic;-
- efectul termic;
- radiaia ultraviolet datorit arcului electric.
Electrocutarea poate provoca perturbri ale funciilor vitale ale organismului,
n caz extrem ducnd la paralizarea lor total. In caz de paralizare a sistemului
respirator apare asfixierea,provocata de stopul respirator, iar n caz de paralizare a
inimii, apare decesul instantaneu prin electrocutare (stop cardio-respiratoriu)
Factori ce influeneaz urmrile electrocutrii
Scoaterea victimei din zona de influen a instalaiei electrice
Modalitatea de scoatere de sub tensiune este n funcie de tensiunea de lucru a
instalaiei n care s-a produs accidentul si de nlimea la care se afl victima. Aceast
operaie trebuie executat de ctre cel care acord primul ajutor n aa fel nct s nu-
si pericliteze integritatea, s nu se expun si el electrocutrii.
A.Scoaterea victimei de sub tensiune din instalaii cu tensiune sub 1000 V.
Dac exist posibilitatea evident a scoaterii de sub tensiune a instalaiei
prin ntreruperea circuitului de alimentare, se va proceda la deconectarea
ntreruptorului, scoaterea siguranelor sau scoaterea din priz, dup caz.
ATENIE! La ntreruperea circuitului spasmul muscular dispare, de aceea
accidentatul trebuie ferit de cdere.
Dac ntreruperea alimentrii necesit o durat ndelungat, este recomandat
scoaterea accidentatului de sub tensiune prin utilizarea oricror materiale,
echipamente electroizolante, pe care le utilizeaz salvatorul pentru a-1 ndeprta pe
accidentat din zona de pericol a instalaiei.
B.Scoaterea accidentatului de sub tensiune din instalaii cu tensiune peste
1000 V
ATENIE! In aceast situaie chiar si apropierea fa de accidentat poate
prezenta pericol, scoaterea de sub tensiune a instalaiei putnd s-o fac numai
personalul care cunoate bine instalaia si are drept de a executa manevre.
Scoaterea de sub tensiune a accidentatului n acest caz este permis numai
dup deconectarea instalaiei. Dac din cauza arcului electric i s-au aprins hainele fr
ca el s fie n contact sau n imediata apropiere a instalaiei electrice sub tensiune, se
vor stinge hainele prin nbuire.

2. INSTRUCIUNI DE PRIM AJUTOR

2.1.Organizarea activitii de acordare a primului
ajutor
Organizarea activitii de acordare a primului ajutor este deosebit de
important. Printr-o aciune ordonat, competent si fr gesturi inutile se ctig
timp preios, element deseori esenial pentru salvarea vieii victimelor. In momentul
n care se intervine pentru salvarea victimelor unui accident trebuie respectate
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

urmtoarele principii:
- Victima nu se deplaseaz de la locul accidentului dect n cazul n care
situaia din
teritoriul respectiv continu s fie periculoas pentru victim sau / si pentru
cel care
acord primul ajutor !
Primul ajutor se acord la locul accidentului!
- In primul rnd se evalueaz gravitatea strii victimei si dup aceast evaluare
se alerteaz
imediat ambulana!
innd cont de aceste principii este bine ca aciunea dumneavoastr s se
desfoare n urmtoarea succesiune:
1. Izolai zona, ndeprtai curioii (evitai creterea numrului de victime) !
2. Degajai accidentatul !
3. Acordai primul ajutor !
4. Chemai ambulana !
1. Supravegheai victima si continuai, dac este nevoie, sa-i acordai primul ajutor
pn la sosirea ambulanei !
2.1.1. Izolarea zonei
Prima preocupare pe care trebuie s o avei este s ndeprtai curioii. Pentru
aceasta cel mai bine ar fi ca salvatorul s aib un colaborator.
2.1.2. Degajarea accidentatului
Se vor ndeprta obiectele tari si ascuite care pot rni accidentatul, se vor
deschide ferestrele, se vor desface nasturii de la gt, cravata, centura.
Accidentatul va fi menajat la maximum. Se vor evita gesturile brutale si
deplasarea lui excesiv. Scoaterea accidentatului se va face cu cea mai mare
blndee, procedndu-se la degajare prin eliberarea metodic, la nevoie cu
sacrificarea materialelor ce l acoper.
Dac trebuie s deplasai o victim a unui accident nu uitai c aceasta
poate avea o fractur de coloan vertebral !
Din acest motiv, deplasarea victimei trebuie fcut n aa fel nct coloana
vertebral s fie meninut drepat. n caz contrar, manevrele necontrolate efectuate
de dumneavoastr pot s agraveze starea pacientului prin lezarea mduvei spinrii.
Aceste manevre se pot solda cu paralizii ireversibile sau chiar cu moartea victimei.
Degajarea accidentatului se face urmnd urmtoarele precauii:
- se urmrete meninerea permanent a coloanei vertebrale n linie dreapt
(cap - gt -
trunchi), pentru a evita lezarea mduvei spinrii n cazul unei fracturi de
coloan;
- n cazul unei fracturi nchise membrul fracturat se menine n poziia gsit,
fr a ncerca
punerea n poziie normal;
- n cazul fracturilor nchise se evit manevrele inadecvate pentru a nu le
transforma n
fracturi deschise.
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

Atenie! Niciodat nu trebuie ncercat n cadrul primului ajutor reducerea

fracturii (reaezarea oaselor n poziie natural), deoarece un nespecialist poate
produce leziuni suplimentare.
Este interzis exercitarea de traciuni asupra prilor vizibile (membre, cap) si a
hainelor pentru degajarea accidentatului.
Dup degajare, victima va fi ntins cu blndee pe o ptur sau pe nite
haine.
2.1.3. Acordarea primului ajutor
Dup degajarea victimei, imediat se are n vedere, controlarea funciilor vitale ale
acesteia. Concret, se decide rapid dac victima este contient, dac respir si dac
circulaia sngelui este meninut.
Pentru aceasta trebuie procedat n felul urmtor:
a) Se verifica starea de contient !
In acest scop se verifica dac victima poate rspunde la ntrebrile (se s-a
ntmplat ?, cum v simii ?, ce v doare ?). In timp ce se adreseaz aceste ntrebri,
victima se mica uor prin acionarea asupra umerilor.
Dac nu v rspunde la ntrebri, atunci se verifica dac victima reacioneaz la
durere.
Pentru aceasta se provoac mici dureri strngnd victima de vrfurile degetelor
sau, pur si simplu, ciupind-o de ureche.
Dac victima reacioneaz la ntrebrile dumneavoastr sau la provocarea de
dureri atunci ea este contient.
Dac victima este contient se face un inventar al leziunilor pe care
aceasta le are (fracturi, rni, etc). Dup aceast evaluare, se alerteaz
ambulana prezentnd constatrile privitoare la starea accidentatului.
Se evalueaz apoi periodic starea victimei pn la sosirea ambulanei.
Dac victima nu a reacionat la ntrebri sau la durere atunci nseamn c
starea ei de contient nu mai este pstrat.
Dac victima nu este contient trebuie s se acioneze rapid n urmtoarea
succesiune:
b) Solicitai ajutor !
Dac vei constata c victima nu este contient, atunci solicitai imediat
ajutorul altor martori ai accidentului. Nu uitai c este mai uor ca primul ajutor s fie
acordat de dou sau mai multe persoane dect de ctre una singur !
c) Eliberai cile respiratorii ale victimei!
In cazul. n care accidentatul are mandibula si maxilarul ncletate, se ncearc
deschiderea cavitii bucale prin introducerea cu micri blnde a deschiztorului de
gur, cu partea ascuit nainte; piesa bucodentar se va introduce n cavitatea
bucal astfel nct jumtate s rmn n afara cavitii bucale.
In continuare se ncearc prin micri rapide, dar nu brutale, eliberarea cilor
respiratorii. In acest scop scoatei toate corpurile strine aflate n gura accidentatului
(resturi de mbrcminte, pmnt, protezele dentare mobile etc).
Dac si numai dac suntei siguri c victima nu a suferit un traumatism al
coloanei verticale (al gtului) care s fi produs fractura coloanei vertebrale la nivelul
gtului atunci facei extensia capului.
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

Pentru aceasta, punei o mn pe fruntea victimei n timp ce cu 2-3 degete ale

celeilalte mini aezate sub brbie ridicai capul pe spate" ca n imaginea alturat.
d) Controlai existenta respiraiei victimei
innd capul victimei n extensie (ridicat spate"), apropiai-v cu urechea de
gura acesteia, n timp ce privirea dumneavoastr este ndreptat spre pieptul
accidentatului.n felul acesta avei posibilitatea s i auzii respiraia, s o simii cu
pielea obrazului dumneavoastr si n acelai timp s vedei eventual micrile
respiratorii ale pieptului accidentatului.
e) Controlai existena circulaiei sngelui
Aceast manevr se execut prin cutarea pulsului la artera carotid.
Artera carotid se poate palpa pe partea lateral a gtului, la 2-3 cm distan
de cartilajul tiroid (mrul lui Adam).
Cutai pulsul la artera carotid, att pe partea dreapt, ct si pe partea stng
a gtului.
n urma acestei evaluri a funciilor vitale ale accidentatului, v putei afla n
una din urmtoarele trei situaii:
- Victima are respiraie si are puls;
In aceast situaie aezai victima n poziie de siguran (vezi figura de mai
sus).
Aceasta const n aezarea accidentatului astfel:
- -
-decubit (culcat) lateral;
- cu capul ntr-o parte;
- cu capul sprijinit pe faa dorsal a minii de deasupra;
- cu membrul inferior de dedesubt n extensie si cel de deasupra n flexie;
Aceast poziie va asigura libertatea permanent a cilor respiratorii ale
victimei. n acest mod, spre exemplu, chiar dac accidentatul va avea vrsturi,
aceast poziie va exclude posibilitatea ca vrstura s fie aspirat n cile
respiratorii.
Nu uitai ! La o persoan n stare de incontien, lsat s zac culcat pe
spate, exist riscul ca baza limbii s cad" n faringe, fapt care va avea drept
consecin asfixierea victimei !
Pentru meninerea cilor respiratorii libere se pot folosi:
- pipa faringian (GUEDEL) care poate produce iritaie faringian, ceea ce
declaneaz un
reflex de vom;
- piesa bucodentar - deschiztorul de gur, care nu declaneaz reflexul
faringian.
Dup ce ai aezat victima n poziie de siguran, chemai ambulana !
-Victima nu respir dar are puls (stop respirator).
Dac accidentatul nu respir (dar are puls) ncepei imediat ventilaia artificial
(respiraie gur la gur).
Respiraia gur la gur
Prindem cu dou degete nasul victimei, inspirm adnc si insuflam cu putere
aer n plmnii victimei aeznd etan gura peste gura victimei. Dup fiecare insuflare
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

ndeprtm gura si privim toracele pentru a observa dac aerul a ptruns n plmni.
Ritmul este de 12 respiraii pe minut. Se cheam ajutor calificat (salvarea). Verificm
existena pulsului la artera carotid timp de 5-10 secunde. Dac nu se percepe
nseamn c victima se afl n stop cardiac si automat n stop cardio-respiratoriu. In
acest caz solicitm ajutor calificat pentru c accidentatul este n moarte clinic, noi de
fapt prelungindu-i starea pn vin salvatorii si l pot defibrila.
-Victima nu respir si nu are puls (stop cardiac si respirator)
Masajul cardiac extern
Victima trebuie ntins pe un plan tare fr denivelri. ngenunchem lng
pieptul victimei. Plimbm dou degete de-a lungul marginii inferioare a coastelor pn
n locul unde se unesc (apendicele xifoid sau furca pieptului n termeni populari). La
dou limi de deget deasupra apendicelui xifoid, pe stern, aezm podul palmei cu
degetele ridicate transversal pe piept. Peste ea se aeaz cealalt mn cu degetele
paralele si ridicate sau nlnuite, pentru a mpiedica aplicarea presiunii asupra
coastelor s fie mai mare. Umerii salvatorului trebuie s fie paraleli cu sternul victimei,
iar braele perfect ntinse pentru a nu obosi. Compresm sternul la 4-5 cm. Lsm circa
treizeci de secunde s se destind dup fiecare compresiune fr a ridica minile de
pe stern.
Efectuam ritmic aceast manevr numrnd: " unu si doi si trei si patru ..." pn
la 15 cnd exist un singur salvator si pn la 5 cnd sunt doi salvatori.
Masajul cardiac se efectueaz n combinaie cu respiraia gur la gur, iar ritmul
este n funcie de numrul salvatorilor. La un singur salvator se ncepe cu 2 ventilaii,
apoi 15 compresiuni timp de 4 cicluri, terminndu-se n dou ventilaii.
La doi salvatori se execut 2 ventilaii - 5 compresiuni - 2 ventilaii - 5
compresiuni -2 ventilaii ... 4 cicluri terminndu-se n ventilaii. Se reevalueaz
situaia, apoi continum pn la sosirea ajutorului calificat. Aceast situaie este de
gravitate deosebit.
Trebuie s reinei faptul c, n cazul apariiei stopului cardiorespirator, ansa de
a reanima victima numai prin forele dumneavoastr este foarte redus. De aceea,
primul lucru pe care trebuie s l facei cnd constatai absena respiraiei si a pulsului
este s solicitai imediat ajutor si s chemai ambulana. Sarcina dumneavoastr este
ca, n continuare, s ncercai s meninei funciile vitale ale victimei (respiraia si
circulaia sngelui) pn la sosirea echipajului ambulanei care, prin dotarea tehnic
de care dispune si prin pregtirea special pentru astfel de situaii, poate aciona
eficient. Nu ntrerupei msurile de reanimare dect n momentul n care pacientul
este preluat de ctre personalul ambulanei !
Cum anunm ambulanta ?
Apelul telefonic unic este112". In momentul n care solicitm intervenia
ambulanei trebuie s furnizm urmtoarele informaii absolut necesare:
A) Unde s-a petrecut accidentul (adresa exact si puncte de reper);
B) ce s-a ntmplat;
C) ci rnii sunt;
D) de unde se d alarma (numele persoanei care solicit intervenia ambulanei,
adresa si numrul de telefon).
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

3. OPRIREA HEMORAGIILOR
Scurgerea sngelui n afara vaselor sanguine se numete
hemoragie.
3.1. Oprirea hemoragiei
Oprirea hemoragiei se face cu ajutorul mijloacelor cunoscute (garou, comprese
sterile) n funcie de intensitatea si locul hemoragiei. Oprirea unei hemoragii se
numete hemostaz
Hemostaza se poate realiza n dou feluri, natural sau artificial. Hemostaza
natural se datoreaz capacitii sngelui de a se coagula n momentul n care a venit
n contact cu mediul exterior. Acest fel de hemostaza se produce n cazul unor
hemoragii mici, capilare, n care intensitatea curgerii sngelui este mic. In cazul unor
hemoragii mai mari este nevoie de o intervenie special pentru oprirea sngerrii.
Oprirea rapid si competent a unei hemoragii este una din aciunile decisive
care trebuie executat de ctre cel care acord primul ajutor. Cel mai simplu mod de
a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansament compresiv. Cteva
comprese aplicate pe plag, o bucat de vat si un bandaj ceva mai strns sunt
suficiente pentru a opri o sngerare medie.
Dac hemoragia nu se oprete, vom face imediat comprimarea vasului prin
care curge sngele.
n hemoragia arterial, comprimarea se face ntr-un punct situat ct mai aproape de
ran, ntre aceasta si inim, deoarece trebuie oprit ieirea sngelui care vine de la
inim prin vasul deschis.
Pentru realizarea hemostazei la nivelul membrului superior, compresiunea
manual se va realiza la nivelul:
- fosei supraclaviculare (pct. a), la mijlocul marginii posterioare a
claviculei, prin
comprimarea arterei subclaviculare pe planul dur al primei coaste;
anului branhial intern (pct. b), prin comprimarea arterei humerale, pe
planul dur reprezentat de diafaza humerusului;
- plicii cotului (pct. c), n anul bicipital intern, prin comprimarea arterei
humerale, nainte
de bifurcarea sa n artera ulnar si artera radial;
zonelor laterale si mediale ale feei anterioare a articulaiei pumnului (pct. d),
unde artera
radial si artera ulnar pot fi comprimate eficient pe oasele subdiacente (radius
si ulna). Hemostaza prin compresiunea manual la membrul inferior poate fi
realizat la nivelul:
- feei artero - interne a coapsei (pct. e), imediat sub arcada inghinal, prin
comprimarea arterei femurale pe planurile subdiacente;
- feei posterioare a articulaiei genunchiului (pct. f), prin comprimarea arterei
poplitee;
- feei dorsale a labei piciorului (pct. g) prin compresiunea realizat pe artera
pedioas. Comprimarea vaselor se face mai bine n locurile n care sunt mai aproape
de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toat palma, ns numai
pentru o hemostaza de scurt durat.
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

In cazul n care nu se poate menine comprimat vasul un timp ndelungat, se

recurge la aplicarea garoului. Garoul este un tub sau o band elastic. Acesta
realizeaz o compresie concentric a prilor moi, care la rndul lor exercit o
compresie circular cu nchiderea vaselor de snge.
Pentru a favoriza compresiunea pe pachetul vascular se aplic sub garou o fa
de tifon (figura alturat) sau un obiect dur, cu axul mare orientat paralel cu axul
vascular al membrului. Din acest moment toat circulaia sngelui dincolo de garou
nceteaz, toate esuturile situate n regiunea respectiv nemaiprimind oxigen si
nemaifiind hrnite. Pentru aceste motive meninerea unui garou nu poate depi o
or, timp n care accidentatul trebuie s ajung la o unitate medical. Ori de cte ori se
aplic un garou, trebuie s se noteze ora si data la care a fost pus pentru evitarea unor
accidente grave din cauza lipsei de snge din zona de sub garou.
Dintre hemoragiile exteriorizate, cea mai uor de oprit este hemoragia nazal
(epistaxisul). Bolnavul trebuie aezat pe un scaun, cu capul nclinat pe spate, sprijinit
de sptar si departe de surse de cldur. I se va scoate cravata si I se vor desface
legturile din jurul abdomenului. Dac epistaxisul este mic, se oprete spontan sau
prin simpla apsare a aripii nazale respective. Aceast apsare se poate face si dup
ce, n prealabil, s-a introdus n nar un tampon de vat mbibat cu soluie de ap
oxigenat sau de antipirina. Nu trebuie s ne grbim cu scoaterea tamponului. In
acest mod putem opri sngerarea n circa 5-10 minute.
Bolnavii care prezint hemoragii exteriorizate, altele dect cele nazale, trebuie
imediat culcai si lsai linitii. Se va chema de urgen medicul. Bolnavii la care se
bnuie o hemoragie intern trebuie bine nvelii, nclzii cu sticle cu ap cald la mini
si la picioare si li se va da s bea ceaiuri dulci. Intervenia medicului este strict
necesar.
3.2. Pansarea rnilor
De felul n care am tcut primul pansament depinde modul de vindecare al rnii.
Pentru tratarea corect a unei rni se procedeaz n modul urmtor:
Dezinfectarea minilor salvatorului se face prin splarea cu ap si spun de 2-3
ori si apoi tergerea cu erveele cu soluie dezinfectant.
Uscarea minilor se face prin scuturarea acestora; n continuare se recomand
folosirea mnuilor n timpul tratamentului local pentru a evita contaminarea
salvatorului cu boli transmisibile prin snge (cum sunt hepatita viral B si SIDA).
3.3.Controlul si curarea rnii
Rnitul va fi dezbrcat sau se vor tia hainele n zona rnii cu foarfec cu
vrfuri boante pentru a se putea aprecia locul unde se afl rana, ntinderea si
aspectul ei. Dac este necesar se va nltura prul, prin tiere, dinspre ran spre
exterior; prul va fi apucat n smocuri mici, care vor fi tiate individual, pentru anu
cdea fire de pr n ran; umezirea prului ajut mult la efectuarea acestei operaii.
Curarea rnii se face n mai multe etape:
- se cur pielea din jurul rnii cu batiste cu soluie dezinfectant sau cu un
tampon mbibat
n soluie de alcool iodat;
- se cur rana cu un tampon de tifon (niciodat vat - poate lsa scame n
ran) nmuiat
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

ntr-un dezinfectant slab - ap oxigenat sau rivanol.

Splarea rnii se face ntotdeauna dinspre interior ctre exterior. ndeprtarea
corpurilor strine se face cu ajutorul lichidelor - prin splarea rnii cu ap oxigenat
din abunden. Apa oxigenat se obine prin dizolvarea a 8-10 comprimate de
perogen n 100 ml ap. Soluia astfel obinut se folosete imediat.
Dezinfectarea rnii
Aceasta se face cu un tampon de tifon mbibat ntr-un dezinfectant slab -
rivanol, ap oxigenat, prin tamponare uoar sau prin turnarea soluiei direct pe
ran. Se face dezinfectarea tegumentului din jurul rnii (15cm) prin badijonarea cu
un tampon de tifon mbibat cu alcool iodat.
Atenie! Niciodat nu se aplic alcool iodat pe ran, aceasta provocnd
necroz (arderea) esuturilor. Nu se pun pe ran grsimi sau unguente ! Dup
curarea si dezinfectarea rnii si a tegumentului din jur se poate ncepe pansarea.
Executarea pansamentului
- se aplic peste ran cteva comprese sterile, n aa fel nct suprafaa rnii s
fie complet
acoperit (4-5 straturi);
- peste compresele sterile se pune un strat nu prea gros
de vat;
- se bandajeaz rana.
Un bandaj corect trebuie s respecte urmtoarele
reguli:
- s fie fcut cu micri uoare, fr a provoca dureri;
- s acopere n ntregime si uniform rana si o zon de circa 15cm,n jurul ei;
- s nu aib excesiv de multe straturi de fa;
- s nu fie prea strns pentru a nu stnjeni circulaia sngelui n sectorul
respectiv.
Meninerea pansamentului se face de obicei cu ajutorul feselor. Fa se
deruleaz ntotdeauna ncepnd de la extremitatea membrului ctre baza sa.
Primul strat se aplic la civa centimetri sub ran, pe o zon sntoas de piele
,urmtoarele aplicndu-se astfel nct fiecare strat s acopere jumtate din stratul de
fa precedent. Dac rana se afl la nivelul minii, straturile de fa trebuie s se
sprijine si pe antebra. La fel rnile de la nivelul piciorului sunt acoperite cu straturi
de fa care se continu pe gamb.
Pentru acoperirea rnilor capului, se ncepe cu cteva straturi de fa ce se
aplic n cerc n jurul frunii, dup care fa se pliaz si prin cteva micri de du-te-
vino ce pornesc de la frunte si ajung la ceafa si invers, se acoper cretetul cu un soi
de glug. Gluga este fixat cu nc dou-trei ture circulare trecute la nivelul frunii. n
cazul n care rana este mic, se poate recurge la cteva fii de leucoplast care s
menin pansamentul. Dac plaga este mare, trebuie ca ccidentatul s fie transportat
pe targa pn la locul acordrii unui tratament de specialitate.

4. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR N CAZ DE FRACTURI, ENTORSE

De cele mai multe ori, primul ajutor decide succesul asistenei de urgen si
recuperarea accidentatului. Fracturile sunt ruperi totale sau pariale ale unui os,
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

determinate de cauze accidentale. De cele mai multe ori se rup oasele lungi ale
membrelor, fracturile aprnd mult mai uor atunci cnd osul este bolnav, sau la
btrni, la care oasele sunt rarefiate.
Fracturile pot fi de mai multe feluri. In funcie de poziia capetelor de os fracturat
putem distinge: fracturi fr deplasare, n care fragmentele osului rupt rmn pe loc si
fracturi cu deplasare, cnd capetele de fractur se ndeprteaz unul de cellalt. In
funcie de comunicarea focarului de fractur cu exteriorul, putem distinge:
- fracturi nchise, n care pielea din regiunea fracturii rmne intact;
- fracturi deschise, la care ruptura osului este nsoit si de o ran a pielii si a
muchilor din regiunea respectiv. In cazul fracturilor deschise, pericolul de infecie
este foarte mare dac nu se iau imediat msuri de protecie.
Uneori, fracturile deschise pot fi nsoite de o hemoragie extern, de astuparea
unor vene din jur (tromboz venoas) sau de embolii grsoase sau gazoase. In
funcie de numrul de fragmente osoase rezultate din fractur se pot distinge:
- fracturi simple, care au numai dou fragmente osoase;
- fracturi cominutive, n care osul este sfrmat n mai multe fragmente. O
fractur cu aspect particular se poate ntlni mai des la copiii mici, la care oasele
sumt mai flexibile - este vorba de aa numita fractur n lemn verde".
In cazul fracturilor deschise se acord prioritate tratrii rnii, dup care se
aplic intervenia pentru fractur n general: fixarea osului pentru a nu permite
deplasarea capetelor fracturate. Fixarea cu elemente improvizate este recomandabil
s se fac numai dac nu exist ansa venirii salvrii n timp de maxim o or.
Fixarea membrelor se face cu aele sau obiecte improvizate, n lipsa acestora se
poate face si fa de cellalt membru sntos (pentru picior) sau trunchi (pentru
mn).Intre membrul fracturat si elementul de fixare, se aeaz obligatoriu un strat
moale fie de vat, fie articole textile, dup care se rigidizeaz cu fa, fular, curea,
sfoar, etc.
In cazul fracturilor craniene, intervenia persoanei care d primul ajutor
trebuie s fie foarte atent, dat fiind faptul c exist cazuri n care victima percepe
aceste traumatisme cu o ntrziere de 2-3 ore.
Simptomele n cazul fracturilor craniene sunt:
- pierderea cunotinei, care poate fi numai momentan;
- hemoragie prin nas si urechi.
In acest caz se va transporta accidentatul la primul centru chirurgical unde va fi
pus sub supravegherea medicului.
Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt n cele mai multe cazuri foarte
grave. In aceste situaii, transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia ct se
poate de ncet pn va fi aezat culcat pe o planet dur. Nu se face imobilizarea
victimei ci se va transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar unde se afl un
medic chirurg.
Nu se face hiperextensia capului; se face imobilizare cu guler cervical. Se
interzice transportarea pe brae a unui accidentat cu coloana vertebral sau
bazinul fracturat. Simptomele n cazul de fracturi la coloan vertebral sau la
bazin sunt:
- dureri puternice n zona dorsal;
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

-paralizarea membrelor inferioare;

- tulburri de urinare.
In cazul entorselor, persoana, care d primul ajutor, trebuie s fac un bandaj
strns peste articulaia care a suferit si s transporte accidentatul la medic. Trebuie
avut n vedere c, n majoritatea cazurilor, entorsele sunt nsoite de fracturi.
Primul ajutor n cazul accidentailor cu fracturi se desfoar dup urmtoarea
schem:
- degajarea din focarul de producere al fracturilor;
- aezarea accidentatului n poziie ct mai comod si interzicerea oricrui tip de
micri;
calmarea durerilor;
- examinarea local si general;
- toaleta mecanic, hemostaza si pansarea rnilor asociate;
- imobilizarea provizorie;
- asigurarea transportului la spital.
Calmarea durerilor se obine prin administrarea de analgezice minore
(algocalmin, etc). Semnele dup care putem recunoate o fractur se pot mpri n
dou categorii: semne de probabilitate si semne de certitudine.
Semnele de probabilitate ale unei fracturie sunt:
- durerea local care apare brusc, n momentul accidentului, este situat exact
la locul fracturii, se intensific prin apsarea focarului de fractur si se diminueaz
dup imobilizarea corect;
- deformnarea local, care ine de deplasarea fragmentelor din focarul de
fractur poate
aprea n lungul osului (nclecare) sau lateral (unghiular);
- impotena funcional (imposibilitatea folosirii membrului fracturat), este
total n fracturile cu deplasare si relativ n fracturile fr deplasare sau n
fracturile de la un singur os ale segmentelor de membru compuse din dou oase
(antebra, gamb);
- echimoza (vntaia) local care apare ulterior, a doua sau a treia zi de la
accident. Semnele de certitudine ale unei fracturi sunt:
- mobilitatea anormal la nivelul focarului de fractur, n funcie de axele osului
respectiv;
frecarea oaselor (zgomot caracteristic, de pritur, care apare la micarea sau
lovirea
capetelor fracturale);
- lipsa de transmitere a micrii la distan (micarea imprimat la unul din
capetele osului nu se transmite la cellalt capt;
- ntreruperea traiectului osos, care se poate pune n eviden doar la oasele care
se gsesc
imediat sub piele.
Atenie ! Nu se insist prea mult la cercetarea semnelor de siguran ale
unei fracturi deoarece mobilizarea capetelor osoase poate provoca rnirea unor
aretre sau a unor nervi din vecintate !
In fracturile deschise, n afara semnelor descrise mai sus, apare si
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

rana.Diagnosticul unei fracturi se pune cu certitudine numai cu ajutorul examenului

radiologie. De aceea, cea mai corect atitudine n faa unei fracturi sau a unei
suspiciuni de fractur este transportarea accidentatului la unitatea sanitar
specializat, imediat dup acordarea primului ajutor.
Imobilizarea unei fracturi se face de cele mai multe ori provizoriu, cu mijloacele
pe care le gsim la ndemn. Atelele din trusa de prim ajutor sunt din material plastic
si au o lungime de 250 mm; aceast lungime poate fi crescut prin mbinarea a 2 sau
3 aele cu ajutorul dispozitivului ataat.
Pentru membrul superior, pentru clavicul se utilizeaz doi colaci de pnz
rsucii si legai la spate; pentru bra se utilizeaz 1-2 aele aplicate pe acesta si apoi
fixarea cu bandaj nedeformabil (triunghiular) a braului pe torace; pentru antebra se
utilizeaz 1-2 aele aplicate pe acesta si suspendarea lui, cu ajutorul bandajului legat
de gt.
In cazul fracturrii membrului inferior, imobilizarea cuprinde, de obicei, ntreg
membrul respectiv.
Pentru aceasta, atelele se aaz fa n fa, pe prile laterale ale piciorului.
Pentru fixarea oricrui fel de atel, trebuie s avem grij ca aceasta s nu apese pe
rni sau s produc dureri accidentatului.
Ca regul general, orice atel bine aezat trebuie s depeasc si deasupra
si dedesubt ambele articulaii ale osului fracturat, imobilizndu-le.
Luxaiile sunt poziii vicioase ale oaselor care alctuiesc o articulaie si se
produc de obicei n acelai mod ca si fracturile. De cele mai multe ori, luxaia
traumatic este nsoit de ruptura capsulei si a legamentelor articulare. Semnele
caracteristice ale unei luxaii sunt:
durerea local;
deformarea regiunii respective, comparativ cu regiunea simetric;
limitarea micrilor;
poziia anormal a membrului luxat;
scurtarea sau lungimea membrului lezat.
Primul ajutor trebuie s se rezume doar la imobilizarea provizorie si, dac este
cazul, la pansarea eventualelor plgi.
Atenie ! Nu vom ncerca sub nici un motiv s punem la loc" oasele luxate.
Aceast manevr trebuie fcut numai de un cadru medical de specialitate.
Entorsele. Sub denumirea de entors se nelege ansamblul unor leziuni
produse ntr-o articulaie ca urmare a unei micri forate de torsiune. Uneori, se
poate produce si ruptura legamentelor.cauzele acestor accidente sunt aceleai ca la
fracturi sau luxaii. Cele mai fracvente sunt entorsele la nivelul extremitilor (degete,
pumni, glezne). Semnele unei entorse sunt:
durerea intens ce apare imediat dup traumatism;
umfltura regiunii respective;
imposibilitatea folosirii membrului lezat;
Primul ajutor n cazul entorselor cuprinde doar imobilizarea provizorie si
transportul accidentatului la unitatea medico - sanitar cea mai apropiat.
Asigurarea unui transport rapid si netraumatizant
In cazul n care este necesar a se acorda primul ajutor, n acelai timp, unui
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

numr mare de accidentai, trebuie fcut un triaj al cazurilor n funcie de gravitatea

fiecruia:
Cazurile de prim urgen sunt cele n care accidentatul prezint stop cardio -
respirator, hemoragii mari, care nu pot fi oprite prin garou, hemoragii ale organelor
interne, plgi mari la nivelul plmnilor, stare de oc.
Cazurile din urgena a doua sunt reprezentate de accidentai cu hemoragii
arteriale care pot fi oprite prin garou, plgi mari abdominale, amputai de membre si
mari distrugeri osoase si musculare, accidentai care si-au pierdut starea de
contient.
Cazurile din urgena a treia sunt reprezentate de accidentaii cu traumatisme
cranio -cerebrale, vertebro - medulare si de bazin, nsoite de fracturi si de leziuni ale
organelor interne, fracturi deschise, plgi profunde, hemoragii diverse.
Ceilali accidentai intr n categoria urgenelor obinuite.
In funcie de categoria de urgen se acord primul ajutor si se asigur
transportul accidentailor.
Poziia n care vom transporta victima, variaz n funcie de genul leziunii si
starea general a accidentatului:
- bolnavul politraumatizat, contient, va fi lungit pe spate;
- bolnavul politraumatizat, n stare de incontien, mai ales dac are si
traumatism cranian, va fi lungit pe orizontal, ns cu capul pe o parte;
- bolnavul care a pierdut mult snge prin hemoragie va fi culcat pe spete cu
corpul nclinat astfel nct capul s se afle mai jos dect restul corpului;
- bolnavul cu rni ale abdomenului va fi culcat pe spate cu coapsele flectate;
- n fracturile coloanei vertebrale bolnavul se aeaz pe spate pe un plan dur;
- n cazul fracturii coloanei cervicale (oasele gtului) bolnavul se aaz pe spate;
- n traumatismele toracice cu fracturi ale coastelor, dac bolnavul nu
prezint tulburri respiratorii (sufocare, cianoz, agitaie) va fi aezat pe spate cu
toracele ridicat ct mai sus.
In cursul transportului accidentailor comatosi se folosete pipa GUEDEL care
este o pies de material plastic n form de secer, prin a crei aplicare se previne
obstrucia cilor respiratorii superioare prin cderea bazei limbii peste orificiul glotic.
Introducerea pipei necesit punerea capului n extensie.
Vrful pipei aluner pe peretele superior al cavitii bucale, concavitatea
pipei fiind orientat n sus; n momentul n care a ajuns la nivelul peretelui
gtului, pipa se rotete cu concavitatea n jos pe faa superioar a limbii.

5. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR N CAZ DE ARSURI

Obiective principale : ndeprtarea durerii, prevenirea infectrii, prevenirea si
tratarea ocului. Primul ajutor const n scderea temperaturii din zona fierbinte
prevenind alte leziuni. Arsurile pot fi termice (80%) si chimice (20%).
In funcie de profunzime pot fi arsuri de:
- gradul I - arsur la suprafa, prezint roea, durere, uor edem iar flictene
(ex.: arsura solar). Primul ajutor const n aplicarea unui jet de ap rece sau o
compres, prosop nmuiat n ap rece pn ce durerea scade n intensitate.
gradul II - arsura prinde si dermul. Semne: roea, vezicule, edem, aspect
Denumire lucrare : ..
Locatie: Faza P.T. Lucrare nr.
..

umed, durere. Primul ajutor : splare cu ap rece, nu se sparg besicuele. Se aplic

pansament steril.
gradul III - leziuni uscate, nu dor, pielea este distrus. Se efectueaz splare cu
ap rece steril, apoi aplicm pansament steril.
gradul IV - arsura prinde pielea, esutul, muchii. Primul ajutor este la fel.
Arsurile chimice se spal zona cu mari cantiti de ap. Se dezbrac victima complet
sub jet de ap.
ATENIE! In arsurile cu acizi apa n contact cu acizii degaj vapori toxici
periculoi att pentru salvatori ct si pentru victim. La nivelul ochilor n arsurile
chimice deschidem forat ochii si splm cu ap rece.

X. MODALITI DE COLABORARE INTRE ANTREPRENORI,

SUBANTREPRENORI SI LUCRATORI INDEPENDENI PRTVIND SECURITATEA
SI SNTATEA:
Lucrarea executandu-se de un singur antreprenor nu necesita masuri de
colaborare intre antreprenori, subantreprenori si lucratori independeni privind
securitatea si sntatea.