Cercetarile arat c in anul 4000 i.e.

n, in Egiptul Antic, s-au utilizat primele produse

cosmetice i de make up. Femeile cu un nalt statut social foloseau creme din seu de oaie i
din uleiuri hidratante parfumate cu care i menineau pielea hidratata, n contextul unor
temperaturi foarte ridicate n acele zone ale globului. Vechii egipteni aveau produse de
machiaj pe baz de mercur. De asemenea, sunt menionate ca ingrediente de machiaj:
carminul, uleiurile speciale. In Grecia anului 1000 i. e. n. era utilizat creta alb i fain de
plumb la fabricarea produselor de make up.

Multe dintre ingredientele cosmeticelor menionate mai sus au fost utilizate i n evul
mediu. n timpul Renaterii produsele cosmetice pe baz de plumb au fost utilizate cu
exagerare.

Anglia, secolul XIV

Doamnele cu un statut social nalt i puneau pe ochi zi i noapte carne de viel proaspt,
pentru a-i menine i rentineri tenul.

Europa, secolul XV- XVI

Cosmeticele ncep s fie utilizate la scar larg, excepie fcnd doar reprezentantele clasei
inferioare a societii. Rujul rosu era considerat un simbol al bunstarii i bogiei.

Noua Franta, secolul XIX

Se nlocuiau elementele chimice utilizate pn atunci n compoziia produselor de make up

cu ingrediente naturale. Tot aici incepe s se utilizeze pudra de faa n a crei compoziie se
regsea oxidul de zinc.

Machiajul, devine o adevrat moda, 1914

Acest an a marcat o pagin important n istoria frumuseii i a machiajului: Max Factor

introduce prima cutie cu pudra compact i discheta de aplicare a acesteia n forma pe care o
tim i noi astzi. Maurice Levy inventeaza rujul n carcas de metal. Trendurile din perioada
victorian conform crora era interzis utilizarea machiajului s-au meninut pn n 1920,
cnd n America manifestarea femeilor pentru dobndirea libertii de utilizare a produselor
de make up devine practic un manifest pentru drepturi de egalitate a femeilor.

Sfritul anilor `20

Machiajul devine o necesitate pentru femeile din mediul urban. Max Factor inventeaz
luciul de buze i mai multe nuane de rou pentru ruj.
1930- 1950

Cu apariia i dezvoltarea cinematografului a nceput o nou er a frumuseii. Actriele de

cinema au devenit cele mai puternice simboluri ale frumuseii. Astfel, femeile din intreaga
lume au nceput s le imite.

n prezent

Machiajul nu mai este artificial, dimpotriv, se sincronizeaz cu liniile naturale i trsturile

frumoase ale fiecreia dintre noi. Femeile sunt contiente de importana i puterea unui
machiaj, astfel, cu timpul, make-up-ul devine o art cu specific feminin.

Cu cat tehnologia avanseaza mai mult, cu atat se pune mai mult accentul pe machiajul
proaspat, curat, care acopera semnele vizibile de imbatranire si care da timpul inapoi.

Cuvinte ca proaspat, benefic, pur, natural, anti-imbatranire, fac acum parte din vocabularul
legat de machiaj.

Stim ca de mai multe secole, femeile si barbatii, deopotriva, se bucura de privilegiile

machiajului facial. Dar machiajul a aparut acum mii de ani, in Egiptul Antic, inca din primul
secol al omenirii. egiptenii sunt printre primii care au confirmat importanta machiajului, ca
parte culturala integranta. Egiptenii foloseau ingrediente naturale, ca unguentul, o substanta
hidratanta, si funinginea, pe post de fard de ochi, pentru a-si infrumuseta tenul si infatisarea.
Egiptenii stiau foarte bine cat de mult conteaza sa ai un ten fin si niste ochi seducatori.

Vedete din toate timpurile au apelat la calitatile mascarei, convinse fiind ca nu se poate
fara ea! Greta Garbo, odata "aterizata" in studiourile americane, a trebuit sa foloseasca
creionul dermatograf si mascara pentru ca sprancenele si genele ei erau aproape transparente,
invizibile pentru filmul alb-negru. Marlene Dietrich aplica trei straturi de mascara si nu uita
de linia trasata pe interiorul pleoapei inferioare, pentru a accentua ochii.

Alte actrite ne-au invatat ca mascara ne poate ajuta atunci cand dorim sa ascundem
defectele fetei. Bette Davis evidentia puternic ochii, astfel incat sa nu se observe asimetria
marcanta a fetei.

Dar ceea ce cumparam astazi sub forma tubului elegant de marimea unui stilou este
creatia Helenei Rubinstein - in anul 1958, "Mascaramatic" a facut furori!
 Perfectionata in ceea ce priveste forma periutei, compozitia si protectia impotriva
infectiilor oculare, mascara de astazi este unul dintre "atributele" de machiaj preferate de toate
femeile care doresc sa arate impecabil. Si chiar... reusesc

Pentru a explica legtura dintre machiaj i puterea de atracie, cercettorii avanseaz

dou ipoteze: puterea de atracie crete deoarece machiajul determin evaluri pozitive ale
anumitor trsturi fizice i non-fizice. Cei care au studiat fenomenul au constatat c o
persoan machiat, comparativ cu ipostaza n care nu e machiat, este considerat mai
atrgtoare, dar i mai sntoas, ba chiar avnd venituri mai mari i fiind mai demn de
ncredere.

Sntatea i ncrederea sunt criterii importante pentru psihologii evoluioniti, care

consider c brbatul, preocupat fiind s aib urmai, dorete s-i mbunteasc ansele de
transmitere a motenirii genetice. Sntatea este necesar pentru gsirea partenerilor capabili
s-i poarte progenitura i, n acest caz, ncrederea accentueaz siguran de a fi genitor. Pe
lng acest efect, atracia exercitat de femeile machiate este explicat chiar de femei.

Cercettorii citai de Nicolas Gueguen n cartea Psihologia seduciei. 100 de

experimente pentru nelegerea comportamentului n dragoste au observat c femeile care se
machiaz manifest o mai mare ncredere n sine i o mai mare mulumire fa de felul n care
arat.

E posibil ca aceste autoevaluri pozitive s le fac s se simt mai atrgtoare i s

emit semnale pe care brbaii s le poat repera, explicndu-se astfel efectul asupra
intervalului de pn la abordare.