1.

FREN LABIAL
-fren superior si inferior
-la periferia campului protetic
-are insertie in evantai
-imparte spatiul labial superior in 2 portiuni,nu intotdeauna simetrice
-creasta alveolara e acoperita de o mucoasa,care gliseaza pe planul osos
-evidentierea corecta se face prin indepartarea usoara a buzei superioare
-grosimea lingurii/protezei trebuie sa ocoleasca frenul,pentru a nu mobiliza proteza
-marginile trebuie rotunjite si bine netezite ca sa nu provoace leziuni de decubit
frenul lingual
-insertie pe spina geniana,deasupra genioglosilor(inserati perpendicular pe camp)
-insertie in evantai
-marginea linguala a protezei trebuie sa aiba contact permanent cu mucoasa planseului
bucal,atat un repaus cat si in protractia limbii
-amprentarea se face prin protractia maxima a limbii(cand limba este in poz.
anterioara).Daca lb. e in pozitie posterioara, constant in repaus ramane un spatiu de 1,5-2
cm intre vf lb si creasta,iar la protractie spatiul se reduce mult.

2.LIMBA IN POZITIE POSTERIOARA

-cls II House
-se afla la distanta de creasta edentata
-amprentarea se face prin protractia maxima a limbii(cand limba este in poz.
anterioara).Daca lb. e in pozitie posterioara, constant in repaus ramane un spatiu
de 1,5-2 cm intre vf lb si creasta,iar la protractie spatiul se reduce mult.
-inchiderea externa:
-se cere pacientului sa plimbe limba in spatele manerului lingurii
-daca se face reeducarea limbii,rugam pacientul sa umezeasca rosul buzei
inferioare
zona linguala centrala
-1,5 cm de o parte si alta a liniei mediene,genioglosul e inserat perpendicular pe periferia
campului protetic
-limba: formatiune mobila, dificil de protezat
- macroglosie scade tonicitatea mm dificil de protezat
- in repaus: departe de cr edentata (limba post), aproape de cr edentata (limba ant)
zona L centrala este o zona cheie , daca limba are pozitie post nu exista inchidere ext,
doar cand are pozitie anterioara
- miscari in amprenta fctionala: protractie limba (moderata, umezirea rosu buza-pt
lb anterioara sau daca se incearca reeducarea lb. posterioare,plimbarea limbii pe
manerul lingurii-pt lb posterioara) se modifica fundul de sac L

3.POZITII IM LA EDENTATUL TOTAL

1.IM=RC
-pac inchide gura singur sau e dirijat catre pozitia retrudata a mandibulei, moment in care
dd laterali vin simultan in contact ferm
2.Diferenta de 1 mm
-perfectarea relatiilor ocluzale pe protezele finite
-perfectarea relatiilor ocluzale la macheta prin slefuiri selective,dupa ce obstacolele au
fost identificare cu hartie de articulatie sau ceara de ocluzie
-machetele pot fi tinute in gura un timp mai indelungat si prin inmuierea cerii au loc mici
repozitionari ale dd,discrepantele dintre IM si RC fiind corectate.Risc mare
3.diferente mari
-redeterminare ale relatiilor intermaxilare

4.MONTAREA DD LATERALI
-in armonie cu dintii frontali si in raport cu creasta si eficienta masticatorie
Alegerea dd laterali

1
 a) Marimea dd laterali
1. diametrul MD- de la Fc C/ fren lateral- limita ant a tuberozitatii(max); fren lat-limita
ant tub piriform(mdb)- se poate renunta la M2 daca creasta este oblica sau f
atrofiata
2. diametrul ocluzo-gingival: nu depaseste insertia lig pterigomdb, pe tub pir 2/3 ant
cu 1/3 post D intercreste/2 2-4 mm (grosimea buzelor) = inaltimea dd laterali
( nu e valabil in ed vechi)
3. diametrul V-O: in fct de latimea crestei nu o depaseste: cr lata: dd lati, ingusta -
ingusti; se aleg dd mai ingusti pt a sp fct al lb si presiunilor suportate de cr alv
edentate
4. Regula lui POUND: FL a dd laterali sa nu depaseasca linia care uneste FM a C cu FL
a tub piriform triunghi = zona de suport primar = echilibru maxim
b) Forma dd laterali
Morfologie: anatoforma/neanatoforma: libertate la misc bruxism, fals prognatism,
eficacitatea masticatorie
Indicatii dd anatoformi: tineri, creste late, vechi purtatori cu dd cuspidati, rap fac intre
creste, predominanta misc verticale, condili alungiti( cav glenoida profunda), inreg facila
RC
Contraindicatii: pac varstnici, creste atrofiate, abraziune dd naturali, purt de prot cu
relief oclz sters, cav glenoida plata, misc orizontale, rapoarte intre creste nesatisfacatoare,
det dificila RC
c) Culoarea dd laterali ca la dd frontali
d) Material
1. acrilat: sp interarcadic, vechi purt de pt cu dd acrilat,camp prot moale, inreg grea
RC, echilibrare oclz laborioasa
2. compozit(orthosit), acrilat modificat, ceramica: DVO stabil, rap dentare stabile,
eficienta masticatorie , igienizare buna, compatibil cu antagonistii, relustruire
perfecta dup slefuiri, legatura perfecta cu baza pt
3. montarea dd este realizata in lab de catre tehnician ( poate incepe in cab cu dd
frontali pe sablon)
4. se repsecta indicatile primite de la medic
5. se realizeaza in urma determianii si inregistrarii rim
6. primul pas este fixarea modelelor in articulator( montare arbitrara/ cu arc facial: se
monteaza mai intai modelul sup apoi cel inf) / ocluzor ( mai intai model inf si apoi
sup , rap static sabloane se pastreaza RC si DVO)
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si
ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee),
transversala(wilson)
Tehnica Gysi
Dinti laterali :
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si
ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Tehnica de montare in zona neutrala:

2
 - dd laterali vor fi montati in zona neutrala
- este culoarul dintre limba si muschii periferiei vestibulare
- este inregistrata si utilizata in restaurarea prin proteza totala si supraproteza pe
implante si atrofii mari
- dd laterali inf se monteaza: lingualizat cand orbicularul buzei e hieprton, limba mica
si vestibularizat cand orbicularul e hipoton si limba marita
- se tine cont de insertia lg pterigomdb si regula lui pound
- cheia lui angle se pastreaza si la ocluzia lingualizata
Ocluzia Echilibrat Balansata Gysi
- masticatia miscari centrice si excentrice / IM = RC
- in miscari excentrice contacte pe partea activa dar si pe cea de balans
- se inregistreaza miscari extreme ale mdb in lateralitate si propulsie
- articulatorul trebuie sa fie cel putin semiadaptabil pe care se transefra traiectoria
condiliana, corelata cu h cuspidiana, curbe ocluzie, Sac F
- Ene in masticatie aceste contacte devin inoperante
- dinamica este redusa si predominant verticala
- echilibrul de balans pac bruxism- se obtin astfel contacte interdentare multiple,
asig echilibrul PT in miscari execntrice
- la majoritatea pacientilor e suficient echilibru in centric si montare in ocluzor
Alte tipuri de montari
- montarea lat inversa /atrofii marcate / uni-bilateral
- montarea inversa incrucisata - Pm1 sup dintr-o parte se monteaza in partea opusa
sau de sus se pun jos
- inversare incrucisata de aceeasi parte
- ocluzie distalizata /Angle II + supraocluzie mare si inocluzie sagitala mare
- ocluzie mezializata /Angle III prognatie
- ocluzie lingualizata cuspizii palatinali oclud in foseta centrala a antagonistilor

5.SIMPTOMATOLOGIA SINDROMULUI COMBINATIEI

Pacient protezat

-Tip I : pierderea osoasa sub seile protezei mandibulare

-Tip II : deplasarea campului ocluzal in zona frontal , cu consecinte asupra : -
echilibrul protezei maxilare
- Struc orala
- Cinematica mandibulara
Pacient neprotezat mandibular
- Instabilitatea protezei maxilare , dificultati in adaptare
- Asocierea cu anomalii scheletale , bruxism ,hiposialie => cresc gradul de
dificultate

Simptomatologia sind. Combinatiei

1. Semne prezente in 85% din cazuri

o Pierderea osoasa frontal
o Hipertrofia tuberozitatilor
o Hiperplazia papilara =granulomatoasa (1/3 anterioara a boltii )- stomatita tip
III , candidoza si solicitare
o Extruzia dd frontali mand
o Resorbtie sub seile protezei mandibulare
2. Alte manifestari in 15% din cazuri , cel putin in semn prezent :
o Pozitionare anterioara a mandibulei
o Scaderea DVO
o Modificari ale planului de ocluzie
o Formatiuni pseudotumorale tip epulis fissuralum in vestibulul labial
superior

3
 o Afectarea parodontala a dd frontali mand cu vestibularizarea lor
o Fractura bazei protezei

6.INDICATII OCLUZIE LINEARA

-principiul echilibrului protezei maxilare/eficienta masticatorie
Caracteristici:
-IM in RC
-contacte dento-dentare numai pe dd laterali
-importanta cuspidului vestibular al dd laterali mandibulari(cuspidati)/dinti maxilari
necuspidati
-plan de ocluzie fara curburi
-balans pe dintii laterali-trasee propulsive in lateralitate
Indicatii
-in anomaliile de cls III scheletala(cuspidul lingual)
-in sindromul combinatiei
-in edentatia unimaxilara mandibulara,antagonisti dd naturali sau lucrari fixe
-in protezarea pe implante a edentatiei totale mandibulare,maxilare(noul sindrom al
combinatiei)

7.TUBERCULUL PIRIFORM
- se formeaza prin vindecarea zonei postextract a ultimului M extras, din proc alv distal
(dentatul nu are tubercul piriform)
- in trigonul retromolar: LOI si marg ant a ramului asc al mand
- initial oblic, apoi oblic, vertical (consistenta dura, fibroasa)
- delim ant de o linie imaginara cu trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre
V linia oblica ext, iar spre L linia milohioidiana, post insertia ligg pterigomand

- consistenta dura, dar poate fi fibros cand pacientul a pastrat timp indelungat pe
arcada un M parodontopatic consistenta fibroasa, moale, depresibila si scade zona de
sprijin
- este zona cheie: se realizeaza doar inchidere interna
- in spatele tuberculului piriform nisa linguala retromolara
- in 1/3 post se insera ligg pterigomand (doar pe 2/3 ant se poate sprijini proteza)
- inspectie: 2 pliuri pe mucoasa
- palpare: cu pulpa degetului pe L, tragem de partile moi pe V, rugam pacientul sa
deschida gura lent ca sa vedem ligg pterigomand tensionat
- zona de sprijin delimitata L, dinspre post-ant:
- nisa L retromolara in dreptul tuberculului piriform
- sp L lateral in dreptul LOI
- zona L centrala
in portiunea V, la inchiderea gurii, proteza vine in contact cu m maseter (perpend
pe CP)
in partea L, in portiunea cea mai post nisa L retromolara (m palatoglos, m
constrictor sup al faringelui perpend pe CP)
modelare desc larga a gurii
inchidere marg misc de deglutitie (zona L)

8.INDICATII PT MONTAREA DD IN OCLUZOR

-pregatirea modelelor
-se controleaza inaltimile soclurilor care sa nu depaseasca 1,5 cm
-pe socluri se fac retentii sub forma unor santuri perpendiculare
-complexul model-sablon e fixat pt mai multa siguranta cu ajutorul unor bete de
chibrit lipite cu ceara de socluri,un bat in reg frontala si cate un bat lateral
-ghipsarea modelelor
-axul median al celor 2 modele trebuie sa coincida cu axul median al ocluzorului

4
 -axul median trebuie sa fie perpendicular pe axa de rotatie a ocluzorului
-planul de orientare ocluzala al sabloanelor trebuie sa fie paralel cu planul orizontal
reprezentat de suprafata mesei
-planul de orientare ocluzala trebuie sa fie la nivelul reperului care indica planul de
ocluzie al instrumentului
-distanta intre pct interincisiv si axul de rotatie al ocluzolului trebuie sa fie 10,5 cm
-mai intai se ghipseaza modelul inferior
-se fixeaza surubul in contact cu bratul superior al ocluzorului apoi contrapiulita
- dupa fixarea modelelor in ocluzor tehnicianul realizeaza transferul linilor de
referinta de pe sabloane pe modele
- linia mediana/ caninilor/ surasului(2 linii orizontale paralele cu soclul modelului sup-
dist egala=dist dintre planul de orientare ocluzala si linia surasului)
- directia planului de ocluzie linie paralela cu aceasta,pe soclul modelului superior
- curbura vestibulara-printr-o cheie vestibulara din gips sau silicon(ampr fetei V a
sablonului) sau prin placuta pedro saizar
- dupa indep sabl se mai traseaza linia de mijloc de creasta max si mandibulara
o maxilar,stg si dr,linii care unesc mij crestei in zona caninului cu mij crestei in
zona tuberozitatii.liniile se prelungesc anterior si posterior pe soclu
o mandibular liniile unesc lateral,pe dr si stg, mij crestei in zona C cu zona
tuberculului piriform.Frontal o linie ce uneste cele 2 puncte.liniile se
prelungesc pe soclu
- linia curburii crestei mandibulare in zona laterala-linie paralela cu muchia crestei pe
soclu modelului inferior
- foliere model daca este necesar
- a doua pereche de rugi palatine si fete D ale C
- papila incisiva pe linia mediana
Reguli generale de montare pt dd frontali
- fetele vestibulare se inscriu in curbura vestibulara
- pot fi montati in afara crestei - pt fizionomie
- marginea incizala a frontalilor superiori corespunde cu planul de orientare
protetica(POP)
- inocluzia frontala nu se poate face standard ( 1-2 mm)
- marginea libera a frontalilor sup sa vina in contact cu marginea libera a buzei sup
- exista o curbura incizala care are convexitatea spre inferior
- I inf se monteaza cu mg incizala usor V fara a iesi din perimetrul de sprijin, cu axele
verticale ||
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si
ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee),
transversala(wilson)

9.DETERMINAREA CURBURII V LA EDENTATUL UNIMAXILAR

-determinarea curburii vestibulare a sablonului maxilar stabileste curbura V a viitoarei
arcade artificiale
-se controleaza daca baza sablonului nu bombeaza sub nas.daca e nevoie se prelucreaza
cu freza baza sablonului de ocluzie,reducand grosimea versantului V
-refacerea fizionomiei,conturului firesc al buzei superioare si fonetic

5
-rol in echilibrul protezei maxilare--.curbura exagerata duce,prin plasarea dd inafara
crestei, la desprinderea protezei din zona D, mai ales in incizie
-aplicarea sablonului maxilar pe CP,cu buza superioara relaxata peste valul de ceara.
1.medicul face o prima apreciere dpdv estetic-buza sa fie sustinuta firesc,apreciind
plenitudinea in raport cu varsta,tipul facial,lungimea buzei,simetria din norma frontala
2.se reduce si se adauga ceara in functie d situatie(nu se urm intinderea ridurilor verticale
din jurul buzelor).Din lateral un reper ar fi unghiul dintre filtrul nasului si cel al buzei sa fie
90 grade
-pac cls II unghi mai mare,iar la cls III unghi mai mic
3.apreciere discreta a rosului buzei cu stergerea discreta a santurilor periorale
4.dpdv fonetic: foneme labio-dentale(F si V).In rel cu dd mand doar dupa stabilirea DVO-
ce,ci si fonema S
5.varf-buza inf sa fie in acelasi plan cu valul fronta
6.dupa DVO se verifica din normala laterala, la pronuntia ce, ci,propulsia fonetica a
mandibulei ,raportul cu fetele V ale sablonului(sablonul mand trebuie sa ajunga maxim in
raport cap la cap.Daca depaseste si e dimensionat corect si e montat pe creasta, se
adauga ceara V la sablonul maxilar.Daca maxilarul depaseste se reduce din curbura)
7.fata V trebuie sa aiba un aspect simetric,neted si raport corect cu antagonistii
8.cand sunt prezenti dd mandibulari se urmareste stabilirea curburii V pe baza testelor
fonetice si estetice
9.edentatul total unimax protezat anterior se verifica estetic si fonetic curbura la proteza
veche si se incearca modelarea comparativa
10.edentatia totala mandibulara nu necesita aceasta etapa,deoarece sunt prezenti dintii
frontali maxilari

10.CAT TIMP SE TINE IN CABINET AMPRENTA DE ALGINAT PANA LA TURNAREA

MODELULUI
-inainte de a fi trimisa se dezinfecteaza cu hipoclorit 1%/glutaraldehida2%
-turnarea modelului se face intre 8-20 min de la luarea amprentei
-se transporta intr-un servetel umezit si recipient inchis
-timpul de lucru al alginatului cu priza normala e 4 min,iar cu priza rapida 1,25-2 min
-timpul de spatulare 6s0 pt priza normala/45 priza rapida

11.ETAPELE IN PROTEZAREA TOTALA UNIMAX

1.anamneza
2.amprenta preliminara in alginat in lingura standard pt edentat
3.turnare model preliminar
4.pe modelul preliminar se confectioneaza lingura individuala
5.adaptare lingura individuala, in cabinet
-adaptare
-teste herbst
-succiunea
6.amprenta functionala in lingura individuala cu ZOE,elastomeri, hidrocoloizi
7.amprenta antagonistilor cu alginat in lingura standard
8.turnare model functional
9.confectionarea sabloanelor de ocluzie pe modelul functional
10.controlul sabloanelor de ocluzie-intra si extraoral
11.determinarea curburii vestibulare
12.determinarea DVO-DVR-SIF
13.verificarea DVO
14.inregistrarea DVO
15.inregistrare RC
16.transfer
17.stabilirea indicatiilor privind alegerea si aranjamentul dintilor-linia surasului, caninului,
mediana, forma, culoarea, marimea, materialul dintilor, ocluzia
18.fixarea modelelor in ocluzor

6
19.montarea dintilor
20.proba machetelor-extra si intrabucal-MSS;estetic;ocluzie;fonetic
21.modelarea finala a machetei
22.realizarea tiparului,pasta de acrliat, indesare,presare, polimerizare
23.dezambalare si prelucare,finisare si lustruire
24.controlul protezelor extra si intraoral- MSS;estetic;ocluzie;fonetic
25.controlul si adaptarea dupa aplicare

12.CE ASPECT DE DINAMICA MANDIBULARA REPREZINTA REL OCLUZALE LA

MACHETA
-componenta verticala a ocluziei-DVO-testul silverman,aspect estetic,testul buchman-
ismail
-componenta orizontala-pac e instruit sa inchida gura cu dintii in contact si mandibula
retrudata:angrenajul lateral:IM=RC
-pentru verificare se face proba spatulei:introducerea unei spatule intre dinti in zona
laterala mai intai pe o parte,apoi pe celalalta
-propulsia fonetica: ce,ci,66

13.CE INSEAMNA MARGINEA SUBTIRE A PORTAMPRENTELOR INDIVIDUALE SI

ATITUDINI IN AMPRENTARE
-normal, marginile trebuie sa fie netaioase, marginea neregulata conform fundului de sac;
ingrosate in zona linguala centrala pana la 3 mm si in zona Eisenring;mai subtire in zona V
centrala mand,pana la 1 mm
-daca sunt foare subtiri se reface(se poate lua amprenta pt modelul functional in lingura
cu margini subtiri)
-daca e subtire pe portiuni mici se prelungeste astfel:
-din placa de baza: se umezeste modelul preliminar, se incalzeste placa de baza si e
impinsa cu o spatula de ceara pentru a fi modelata corespunzator
-din acrilat: se prelungeste cu acrilat auto sau material termoplastic

Amprenta functionala
- scop: obtinerea unui model functional (de lucru) pt realizarea bazei protezei
inregistrarea fctionala in intregime a CP (inregistr struct de suport, succiune)
- etape: adaptarea lingurii individuale, inchiderea marg (la zonele cheie), amprenta finala
- adaptarea lingurii:
- primara: se spala apa/sapun, alcool, in cav bucala se urmareste zona dureroasa, se
remediaza (lunga se slefuieste, se degaja bride, frenuri, ligg), scurta (se prelungeste cu
mat coresp la tuberculul piriform, zona Ah trebuie refacute)
- secundara: inspectie, palpare, misc fctionale
I. Mandibula
adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este
lunga se transfera pe fata int a acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
- zona V a tuberculului ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune
miscarii pe butonii lingurii)
- zona L LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau
deglutitie si spune cand il jeneaza
punga Fish: se tractioneaza oriz de obraz si se apreciaza adancimea fundului de
sac pana la care se intinde lingura
zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei
zona L laterala: sa se intinda pana la LOI care se verif la palpare (poate fi depasita
cand este rotunjita, nedureroasa si m milohioidian nu este hipertonic) (sa nu se
mobilizeze la misc limbii de pe un buton pe celalalt)
zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau
manerului

7
Testele Herbst la mandibula:
1) gura deschisa moderat, apoi larg: moderat (zona pungii Fish), larg (zona V a
tuberculului piriform)
2) umezirea buzelor: zona L post
3) vf limbii dintr-un obraz in celalalt pe fata int a comisurii: zona L lat de partea opusa
obrazului spre care s-a deplasat limba
4) ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
5) mimarea fluieratului: marg V ant
6) delgutitia: zona L a tuberculului piriform

Inchiderea la zonele cheie:

a) inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat
termoplastic 1-2 mm, se aplica lingura in cav bucala se preseaza uniform si
pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in
reg V, se reaplica si se inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe
partea opusa
- zona L a tuberculului incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de
protractie a limbii si deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cuclac zgomot
caract
b) zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm, ramolit, se
aplica in cav bucala umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in
spatele manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot
caracteristic
c) zona V frontala: rulou ramolit 1mm diam, lingura in cav bucala misc de deschidere
larga a gurii, iar medicul face modelari prin intermediul tegum sau tuguierea buzelor
- testul 3 de succiune: se trage de maner in sus si lingura sa se desprinda greu
- se repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintand inch ext in aceasta zona testul
4 de succiune, lingura se desprinde cu usurinta

II. Maxilar
limita D se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul
sondei avansand post si unde infundarea este max este santul
- pe linia med fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se
mobilizeze pronunta fonema Ah prelungit mobilizand valul si se
urmareste daca se realizeaza pe linia trasata ant
sp Eisenring se introduce lingura si se inspecteaza gura semideschisa si
mand deviata pe partea examinata, lingura sa fie in contact cu
tuberozitate si sa ajunga in fundul de sac lingura lunga mobilizeaza la
desh gurii, lingura scurta se ramoleste cu rulou termoplastic (balansarea
mand si desch gurii), grosimea lingurii sa coresp latimii Eisenring
- lingura groasa la balansarea mand apofiza coronoida mobilizeaza
lingura (slefuire treptata)
lingura sa ocoleasca apofiza zig-alv si frenul bucal sup
in sp frontal sup se va ocoli frenul buzei sup

Testele Herbst la maxilar:

1) deschiderea lenta a gurii la maximum daca se desprinde este lunga in zona
latero/retrotuberozitara
2) suras fortat zona V lat

8
 3) mimarea fluieratului zona V centrala
4) tuseste zona D
- reguli: lingura aplicata ferm pe camp, misc lente si repetate, testele in ordine, nu se
trece la celalalt test pana nu se rezolva ultimul test
- succiunea:
- se tractioneaza O-V de maner si se verif inchiderea in zona IPP redusa pt ca nu a
fost suplim inch marg int (inch ext nu exista la aceasta zona): post mat termoplastic
ramolit 3-4 mm, diam maxim de o parte si de alta a linie med si minima in centru si
extremitati, se apasa ferm pe supraf de sprijin, pac desch larg gura si face protractie max
a limbii se reface testul de succiune
- pt inchiderea marg int V despr lingurii tractionand in jos din aproape in aproape
cu pulpa degetului de marg V a lingurii
- pt verif inch totale (ext si int) si a adeziunii se tractioneaza vertical de maner
Amprentare:
mandibula: lingura dinspre post-ant, intre cr si gl sublinguala, verif centrarea
lungurii, tine lingura cu 2 degete pe butonii de pres si miscari tractiuni si rotatii de
nodul comisural (pt zona V lat), pres si masaj pe obraz (zona Fish), masaje rotatorii
ale buzei inf
- pacientul: gura deschisa moderat si larg, umezirea buzelor, vf limbii dintr-un obraz
in altul, protractia limbii, mimarea fluieratului, deglutitia, apasarea de medic si
pacientul incearca sa inchida gura pt zona V a tuberculului piriform
maxilar: lingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea
cu capul pacientului in usoara extensie, medicul tine amprenta cu degetele pe bolta
palatina si modeleaza: tractiuni de buza sup pt zona V centrala, tractiuni si rotatii
nodul comisural pt zona V lat, pres si masaje pe obraz pt zona Eisenring
- pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat,
mimarea suptului sau fluieratului

14.PAPILA INCISIVA.POZITIE LA EDENTAT

papila incisiva (bunoida) pe linia med, produce lez de decubit foliere, menajata de pres
(markeri biometrici care orienteaza montarea dd in zona frontala),mucoasa fixa
-poate sa fie pe creasta
-bolta palatina adanca-pe creastadistal de creasta reziduala frontala se gaseste gaura
incisiva care trebuie menajata de presiuni
-bordurile de ocluzie in zona frontala trebuie sa fie inafara crestei,6-8 mm V de papila
incisiva
-importanta in montarea dd frontali

15.CUM POATE FI INFLUENTATA STABILITATEA PROTEZELOR DE CATRE RELATIILE

DINTRE CRESTE SI GRADE DE DIFICULTATE ALE PROTEZARII
=contracararea tendintei de deplasare a protezei in sens orizontal
- factori care infl stabilitatea:
- aspecte morf si fctionale alea CP: inaltimea cr, directia lor si a versantelor
- tuberozitati, tubercul piriform consistenta lor
- decalaj intre creste, miscarea mand (propulsie, lateralitate), raportul cu musc zona
neutrala
- constructia protezei: dd in rap cu cr, musc, relatia de ocluzie: IM,IM/RC
- contracarare:
- cuprinderea retentivitatilor anatom
- plasarea protezei in spatiul neutral
- respectarea aspectelor fctionale, sagilat, lateral
- rel ocluzale stabile (IM=RC, cuspid-fosa)
- implante cu sist speciale pt stabilizarea protezelor
- aspecte clinice:
favorabile: - arcada in U, cr inalte cu suport osos, directie orizontala

9
 - bolta adanca cu vers O verticale, paralele
- prezenta tuberozitatii, tubercul piriform
- rap normal intre cr
- mm normotona, normokinetica
nefavorabile: - arcada in V, cr cu ro severa, zona fibroase de suport
- decalaj al crestelor
- limba in poz post sau hiperkinetica
- hipertonie, hipotonie musc, musc hiperkinetica
Clase de dificultate:
1) grad redus
2) grad mediu
3) grad mediu
4) grad sporit necesita manevre terapeutice suplim sau alternative protetice

Inaltimea osului mandibular: - pe Rx

cls I = peste 20 mm
cls II = 15-20 mm
cls III = 10-15 mm
cls IV = sub 10 mm

Morfologia maxilarului: aspecte legate de creasta, torus si delim distala (cls I,II,III,IV)
tip A = cr inalta, lata, cu delim D evidenta, fara torus
tip B = vestibul bucal redus (cr resorbita lat), delim slaba D, fara torus
tip C = vestibul labial redus (resorbtie frontala), suport redus, creasta frontala
mobila
tip D = vestibul labial si bucal redus (resorbtie accentuata a crestei), prezent torus
si hiperplazie

Morfologia mandibulei: aspectul muc fixe, insertii musc (cls I,II,III,IV)

tip A = muc fixa, mm cu aderenta adecvata
tip B = muc fixa redusa spre V in zona frontala prin insertia m mentalis nefavorabila
tip C = muc fixa redusa V, L datorita insertiilor mm genioglos si mentalis
tip D = mucoasa atasata numai post
tip E = fara muc fixa, mobilizata de catre limba, obraji, limba

Relatia mandibulo-maxilara
cls I poate evolua in cursul edentatiei in cls I,II,III,IV de dificultate in rap cu
momentul instalarii ed (max ro centripeta, mand ro centrifuga rap cls III de rel
scheletata)
cls II evolueaza in cls III,IV de dificultate (retrognatism)
cls III evolueaza in cls III,IV de dificultate (prognatie mand)

16.CARE SUNT CARACTERISTICILE ZONEI DISTALE MAXILARE.AMPRENTARE

1) limita D a CP maxilar cu latul sondei se palpeaza santurile retrotuberozitare si se
insemna cu creion chimic zona de rezilienta max (post de foveele palatine) se determina
linia de vibratie post (pronuntia Ah), care se diferentiaza de linia de vibratie ant
(Valsalva sufla pe nas, narile pensate, valul palatin coboara, sau pronuntia scurta Ah)
intre cele 2 linii zona de IPP (8,2 mm)
- diferenta de culoare muc boltii val palatin ( alb-rosietic), foveele palatine de o parte si
de alta a liniei med

2) limita D pana la care se proteza se intinde pe tuberculul piriform: desch larg gura
insertia inf a ligg pterigomand (2/3 ant cu 1/3 post a tuberculului) sau gura intredeschisa
sant trasat cu creion chimic

10
limita D se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul sondei avansand
post si unde infundarea este max este santul
- pe linia med fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se mobilizeze
pronunta fonema Ah prelungit mobilizand valul si se urmareste daca se realizeaza pe
linia trasata ant
Amprentarea: lingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica
centrarea cu capul pacientului in usoara extensie, medicul tine amprenta cu degetele pe
bolta palatina si modeleaza: tractiuni de buza sup pt zona V centrala, tractiuni si rotatii
nodul comisural pt zona V lat, pres si masaje pe obraz pt zona Eisenring
- pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat,
mimarea suptului sau fluieratului

17.CUM TREBUIE SA FIE POZITIA LIMBII LA APLICAREA LINGURII INDIVIDUALE

zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau
manerului
testele herbst:
o umezirea buzelor: zona L post
o vf limbii dintr-un obraz in celalalt pe fata int a comisurii: zona L lat de partea
opusa obrazului spre care s-a deplasat limba
o ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
inchiderea la zonele cheie: ) zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe
marg lingurii 3 cm, ramolit, se aplica in cav bucala umezeste buza inf de la o
comisura la alta sau plimba limba in spatele manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot
caracteristic

18.CARE SUNT CARACTERISTICILE REZORBTIEI MANDIBULARE A CRESTELOR

Tiparul resorbtiei osoase:
- maxilar: - creasta dinspre vf baza, V-P (resorbtie centripeta)
- mandibula: - lingual: L-V, vf baza
- frontal: vf baza, V+L (resorbtie centrifuga)
- resorbtie scazuta insertia ligg
- creasta ascutita/denivelata
- resorbtia osoasa maxima la creste, minima in zonele biostatice, fren, bolta palatina
- mand > max
- caracteristici somatice: mand cu deficit de crestere resorbtie accentuata (cls II
scheletala, brahicefal), mand cu exces de crestere resorbtie redusa (cls III, dolicocefal),
maxilar cu resorbtie mare

19.MM ORBICULARIASPECTE CLINICE SI IMPORTANTA IN PROTEZAREA TOTALA

-mm de expresie orofacial;
-in grosimea buzelor sfincter, m circular
- se realizeaza prehensiunea alim si dirijeaza deschiderea orificiului bucal in timpul
functiilor ap dento-max
-intre orbicular si buccinator exista o legatura functionala datorita intrepatrunderii fibrelor
musculare
- fibre paralele cu marginea protezei mentinerea protezei, participa la cresterea inchiderii
externe
-prin miscari de modiolus mobilizam mm:orbicular,canin,mentalis,patratul buzei inferioare

20.CUM SE STABILESTE SI SE VERIFICA RC PRIN METODE CLINICE

1.homotropia linguo-mandibulara

11
-la o anumita retragere a lb coresp o anumita retragere a mandibulei
-pe baza sablonului max se aplica o bila de ceara(diam 3-5mm la unirea 2/3a cu 1/3p) sau
o freza ce trebuie atinsa cu vf limbii
2.metoda memoriei tisulare
-reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului si pacientului i se cere sa atinga acest
reper
-se observa ca ochii urmaresc ca si cum ar cauta reperul in memorie
-se mai poate atinge lueta si sa se ceara pac sa atinga cu lb in acelasi loc
3.conducerea uni/bimanuala
A.Unimanuala
-conduc cu mana mandibula de la niv mentonului si cu cealalta mana,cu degetul mare si
indexul cat mai distal,mentin sablonul pe CP
-met criticata ca nu obt poz cea mai posterioara
-inainte se fac cateva misc de inchidere-deschidere
B.Bimanuala
-pac in decubit dorsal
-cu ambele maini,cu degetul mare mentinem sablonul si cu restul degetelor prindem
ramul mand
4.reflexul de ocluzie molara
-prezenta degetelor(indexul de la ambele maini ) aplicate pe fata externa sau ocluzala a
sabloanelor in zona molara
-redesteptarea reflexului molar de plasare a md in RC
-cand pac inchide gura,degetele sunt retrase
5.deglutitia
-efectul combinat ai mm lb,constrictori sup faringe,mm si chinga orbiculo-bucc in
deglutitie
-s-a demonstrat ca deglutitia pe gol,la comanda nu e intotdeauna urmata de plasarea in
RC
6.hiperextensia fortata
-pac sta cu capul in hiperextensie fortata cu privirea in plafon,suprimand ptg externi,iar
gravitatia duce la retrudarea mandibulei
7.met.boyanov
-combina hiperextensia cu deglutitia,se fac concomitent
8.memoria ocluzala
-sunt montati lateral 1-2 dd lat si se redesteapta reflexul molar
9.oboseala mm ptg externi
-propulsii exagerate
-se considera ca metode ajutatoare in plasarea in RC
verificarea RC
-se urmareste inchiderea mereu in aceeasi pozitie,care nu e alta decat RC
-pe sablon se traseaza 3 linii: 2 laterale(se pot folosi liniile canine) si una
paramedianpoate evidentia inchiderea intr-o pozitie mai anterioara
-in RC condilii nu sunt palpabili pretragian
-se palpeaza contractia simetrica bilaterala a mm temporali
-aspectul fetei e armonios
-inchiderea gurii e ferma si trebuie sa se realizeze in aceeasi pozitie
-RC e considerat pozitia cea mai posterioara,cu mandibula nefortata

21.CRESTELE FRONTALE RETENTIVE CARE TREBUIE CORECTATE

-creste procidente-spatiu mic, nu permite plasarea dd
-creasta frontala retentiva cu convexitatea accentuata,impune corectare
chirurgicala,aplicare de proteze cu baze elastice
-pot fi zone sensibile, sub forma de lama ascutita sau cioturi osoase
-cuprinderea zonei de suport in limite functionale
-corectarea chirurgicala
-conditionarea protezei pt a creste capacitatea de suport

12
-tehnici speciale de amprentare
-distantarea protezei in relatiile ocluzale

22.CUM SE STABILESTE PLANUL DE ORIENTARE PROTETICA IN ZONA LATERALA

- directie: rap cu pl Camper (Al-Tr)
- nivel: rap la dist dintre cr edentate (anatomic)
- functional limba-obraz
- estetic continua zona frontala, coridorul bucal, raport comisuri
- sa nu depaseasca unirea a 2/3 inf cu 1/3 sup a tuberculului piriform
- daca tuberozitatea e plonjata, pl va fi tg la tuberozitate
- in rap cu obrazul, la m buccinator
- in rap cu Al-Tr poate fi paralel, convergent distal sau usor divergent distal
- 2 rigle: una la niv pl de referinta (capul asezat vertical, rigla uneste Al-Tr) si cealalta in
contact cu supraf ocluzala a sablonului (depasind ant comisura cu 3-4 mm)
- pl lui Fox: potcoava mica intrabucal pe sablonul max, cealalta potcoava ext si cu o rigla
sunt materializate pl de referinta frontal, lat si se urmareste paralelismul
- inregistrare:
- se aseaza sablonul max pt h bordurii in zona frontala prin rap la marg libera a
buzei sup (desupra, la nivelul sau 1-2 mm sub buza sup)
- directia pl de ocluzie frontal paralel cu pl bipupilar
- vizibilitatea sablonului in fonatie, suras si rel marg ing cu buza inf, la pron
fonemelor V,F
- stabilirea pl de ocluzie frontala mand tine cont de cel max: ocluzie normala (pl de
ocluzie mai sus decat pl de orientare protetica cu val acoperirii)
- verif vizibilitatii in fonatie (numara din 10 in 10)
- dupa stabilirea h etajului inf al fetei, la sablonul mand se adauga sau se indep ceara
pana intra in contact si stabilesc DVO
- transferul cu placuta Pedro-Saizar, prin montarea modelelor in ocluzor si a placutei la
sablonul mand
- cls II pl de ocluzie mai ridicat, cls III mai coborat
- obiective:
- respectarea fact general: varsta, sex, tip constitutional
- redarea fizionomiei, fonatiei
- stabilitate in RC, masticatie
- sa respecte dizarmoniile intermax
- sa fie situat la un nivel fiziologic intre limba si obraji

23.INDICATII ALE OCLUZIEI LINGUALIZATE

principii:echilibrul protezei mandibulare/eficienta masticatorie
-IM=RC
-numar redus de contacte dento-dentare,numai de dd laterali
-important cuspidul palatinal al dd laterali maxilari(dd cuspidati)/mandibulari necuspidati
-plan de ocluzie fara curburi
-balans pe dd laterali-trasee propulsive,in lateralitate utilizeaza articulatorul
-verificarea contactelor D-d in centric si excentric/clinic si in articulator
-schema ocluzala cea mai indicata in:
-protezare conventionala si pe implante
-situatii dificile de protezare cu rezorbtii severe in anomaliile scheletale cls IIa,cu
decalaje mari intre creste,protezari anterioare cu dd necuspidati,in bruxism
avantaje: echilibru,estetica,functionalitate,confort
dezavantaje:uzura dd,ineficienta masticatorie,modificari ocluzale

24.ZONA V LABIALA.AMPRENTARE
zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei
herbst: mimarea fluieratului: marg V ant

13
 inchiderea: rulou ramolit 1mm diam, lingura in cav bucala misc de deschidere
larga a gurii, iar medicul face modelari prin intermediul tegum sau tuguierea
buzelor
- testul 3 de succiune: se trage de maner in sus si lingura sa se desprinda greu
- se repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintand inch ext in aceasta zona testul
4 de succiune, lingura se desprinde cu usurinta

25.MACHETE.INDICATII??

26.PROTEZAREA IMEDIATA
=proteza realizata in prezenta ultimilor dd si aplicata in momentul extractiei lor
Scop:
-prevenirea unor tulburari generale si locale,cu pastrarea unor aspecte estetice
-pastrarea unor raporturi (DVO)
-prevenirea tulb functionale fonetice si estetice
-ameliorarea fenomenelor de rr postextractionala
Tipuri:proteze conventionale sau supraprotezari temporare/definitive/pe dd si pe implante
Indicatii
-previne intreruperea activitatii cotidiene/dezechilibrul psihic
-mai frecvente la femei
-la varste tinere,pac in activitate
-la pac mai in varsta-adaptare mai usoara
-protezarea in prezenta unor afectiuni generale
-estetic:alegerea si aranjamentul dentar
-pastrarea rel ocluzale(poz dd,pl de ocluzie,RIM) la cei cu aspecte particulare(II sch) mai
ales pt dd frontali
-reducerea fenomenelor de rr la cei cu afectare parod mai ales la F mand
-mentinerea unor medicam cicatrizante
-repozitionarea structurilor orale
-realizarea protezei ca si ghid chirurgical pt aplicarea implantelor/protetic pt aranjamentul
dentar
dezavantaje
-refacerea protezarii
-instabilitatea relativ rapida prin rr crestei postextractionale(dif in delim zonei postextr pe
model)
avantaje
-impact pozitiv social si psihologic
-previne tulb funct si de compotament
-ghid biologic pt aranjamentul dentar
-ghid in restructurarea ososasa postextractionala
-asigura cnd biologice mai bune pt plasarea protezei totale
etape clinice
In prezenta dd:
-ampr prelim/linguri
-adaptare linguri si ampr finala
-RIM
-montarea si verif machetelor
-indep dd de pe modele,trasf machetelor in proteze totale
Extractia dd si aplicare:
-dispensarizalre 6-12luni
-readaptarea protezelor prin captusiri

27.CAUZELE DETERMINANTE ALE DURERII LA NIVELUL CRESTELOR ED. TOTAL

- cauze determinante: presiuni inegale, excesive
- cauze favorizante: rezistenta scazuta a struct orale la presiune, zone osoase
proeminente/reduse, absenta salivei

14
- presiuni inegale cauze:
- zone retentive/intermitente
- dd naturali in cp ocluzal
- raport incorect al bazei protezei cu struct orale
- instabilitatea ocluzala, CP, interferente
- instabilitatea protezelor
- resorbtia crestei accentuata/cr fibroasa
-masticatia cu crestele/neprotezat
- atitudini: depistare, corectare, conditionare
- forte excesive: bruxism, parafunctii, dd naturali antagonisti, supraevaluarea DVO,
alimente consistente
- rezistenta scazuta a struct orale si absenta salivei:
- mucoasa: subtire, slab vascularizata, rezilienta scazuta (iradiere, sub proteze,
varsta inaintate)
- osul alv: creasta ascutita, exostoze, osteopenie
- absenta salivei: status general, medicatie, varsta, status nutritional, afect ale
mucoasei, protezare ant
- creste glicemia: indep protezei si asigurarea unei igiene corecte a CP si protezei
- atitudini practice:
adaptare proteza
corectarea chirugicala a osului/mucoasei
conditionare: proteze cu baze moi
purtare intermitenta
protezare corecta
protezare pe implante

28.TUBEROZITATILE MAXILARE
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta numita
tuberozitate
-poate fi asemanatoare crestei edentate: retentiva/neretentiva, stearsa/neutra
-tuberozitatile retentive se asociaza si cu un volum crescut
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele
parti) si in sesn sagital sau chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta
edentata mandibulara sau de tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-o tuberozitate retentiva impiedica aplicarea usoara a protezei pe CP, recomandandu-se
remodelarea ei chirurgicala
-trebuiesc acoperite integral de baza protezei
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa : poate determina
instabilitatea bazei

29.FIBROZA DE LA NIVELUL STRUCTURILOR DE SUPORT.CAUZE, ASP

CLINICE,ATITUDINI
Fibrozarea crestei inlocuirea suportului osos cu tes fibros cr balanta, flotanta ( frecvent
frontal)
- cauze: suprasolicitare de dd nat antagonisti, instabilizarea protezei
- muc normala sau hiperemica
- consecinte: struct inadecvate pt sprijin si stabilitate

30.FACT IMPLICATI IN MENTINEREA PROTEZEI TOTALE,CUM INTERVIN

COMPARATIV CU CELE 2 MAXILARE
MENTINERE = capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a protezei in sens
vertical

15
- orice rascroire necorespunzatoare la frenul buzei sup se face tractiune in sens vertical,
singura miscare verticala in ampr
- cauze: act formatiunilor mobile din periferie, cu insetie perpend, alimente aderente,
gravitatia, anularea retentiei prin instabilitatea protezei

- contracararea:
- adeziunea/coeziunea (atractie intre molecule diferite/de acelasi fel): supraf paralele,
adez buna
- tensiunea superf/ unghiul de contact: mai mare, se form un film fen de udare a
supraf
- capilaritatea: saliva intre CP si baza act ca un menisc
- pres atmosferica: apare joc de pres intre cea din cav bucala si dintre prot si CP
- saliva/vascozitatea: cand e fluida, cantitate moderata
- succiunea/fenomenul de ventil: depinde de grosimea si lung prot, muc pasiv-mobila
in banda
- fixarea musc: act orbicularului, sprijin obraz pe fata ext a prot sau limba pe fata int
a prot
- zone retentive
- deglutitia/raportul ocluzal
- adezivii
- implante, sisteme speciale
- adeziunea mai mare la maxilar decat mand, supraf de contact este mai mare, supraf
trebuie sa fie cat mai paralele adeziune mare la o bolta plata, mica la bolta ogivala,
supraf neteda
Adezivii de proteza: pulbere, crema, folii
- cresc adez, coeziunea, vascozitatea mediului dintre prot si camp cresc mentinerea,
incizia
- indicatii: xerostomia, afect neurologice, dischinezie orofaciala, defecte muco-osoase,
extirpare tumori, postextractional, situatii clinice critice, la neadaptatii la proteze
- CI: proteze incorecte
- Protefix, Fixodent

31.ZONA TUBERCULULUI PIRIFORM

se formeaza prin vindecarea zonei postextract a ultimului M extras, din proc alv distal
(dentatul nu are tubercul piriform)
- in trigonul retromolar: LOI si marg ant a ramului asc al mand
- initial pozitie oriz, apoi oblica si verticala
- consistenta dura, dar poate fi fibros cand pacientul a pastrat timp indelungat pe
arcada un M parodontopatic consistenta fibroasa, moale, depresibila si scade zona de
sprijin
- este zona cheie: se realizeaza doar inchidere interna
- in spatele tuberculului piriform nisa linguala retromolara
- in 1/3 post se insera ligg pterigomand (doar pe 2/3 ant se poate sprijini proteza)
- inspectie: 2 pliuri pe mucoasa
- palpare: cu pulpa degetului pe L, tragem de partile moi pe V, rugam pacientul sa
deschida gura lent ca sa vedem ligg pterigomand tensionat
- zona de sprijin delimitata L, dinspre post-ant:
- nisa L retromolara in dreptul tuberculului piriform
- sp L lateral in dreptul LOI
- zona L centrala
1.trasarea limitelor cp: limita D pana la care se proteza se intinde pe tuberculul
piriform: desch larg gura insertia inf a ligg pterigomand (2/3 ant cu 1/3 post a
tuberculului) sau gura intredeschisa sant trasat cu creion chimic
2. adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este
lunga se transfera pe fata int a acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape

16
 - zona V a tuberculului ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune
miscarii pe butonii lingurii)
- zona L LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau
deglutitie si spune cand il jeneaza
3.teste herbst:a. gura deschisa larg (zona V a tuberculului piriform)b. delgutitia: zona L a
tuberculului piriform
4. inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-
2 mm, se aplica lingura in cav bucala se preseaza uniform si pacientul face misc de
deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in
reg V, se reaplica si se inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe
partea opusa
- zona L a tuberculului incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de
protractie a limbii si deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cuclac zgomot
caract

32.TRASAREA LIMITELOR CP PE AMPR

Mand:
- trasarea liniei med in zona L centrala (reper frenul lingual), apoi se marcheaza
marg linguala de o parte si de alta pe 1,5 cm pe convex max a marg amprentei in zona L
centrala
- din pctele de terminare a acestor 2 linii se duc 2 perpend pe muchia cr edentate
se traseaza directie crestei pana la tuberculul piriform
- de la pctele de terminare ale zonei L centrale se duc linii paralele cu mijl cr catre
D, care traverseaza tuberculul piriform L-V la unirea 2/3 and cu 1/3 post
- limita V a lingurii la 1 mm spre interiorul amprentei fata de convex max a marg V
a amprentei
Max:
- se traseaza inapoia foveelor palatine cu o linie curba convex post, la fel se
traseaza santurile retrotuberozitare - se unesc cu 2 linii convex ant si se contureaza limita
post
- limita V a lingurii la 1 mm in interiorul pctului de max convex a marg amprentei, cu
ocolirea frenului labial sup, bridelor lat si proc zig-alv

33.ZONE IN CARE MM SUNT INSERATI PERPENDICULAR PE PERIFERIA CAMPULUI

PROTETIC
-la maxilar: la niv limitei posterioare a CP=majoritatea mm valului palatin
-la mandibula: mm mobilizatori ai mand, limbii, CSF, :orofaciali:( temporal, pterigoidieni,
CSF, suprahioidieni, VP, GH, MH, GG, m triunghiular, m patrat, m mentalis)

mobilizatori
- ridicatori: - maseter fasc sup cu insertia sup pe arcada zigomatica si inf pe
unghiul mand, are fibre orientate paralel, poate venii in contact cu marg protezei prin
marg sa ant in portiunea V post ( in tensiune prin deschidere maxima, inchidere si ne
opunem prin apasarea cu degetul pe butonii de presiune
- temporal are 2 fascicule care se unesc intr-un tendon ce inconjoara apofiza
coronoida, se prelungesc pana la trigonul retromolar (tensiune prin desch maxima)
- pterigoidian medial pe fata int a mand, distal in dreptul unghiului mand
- coboratori: - suprahioidieni: digastric, stilohioidian, milohioidian, geniohiodian
- insertie pe mand si hioid, ridica hioidul si laringele si coboara mand
- genioglos
- pterigoidian lateral
- propulsie: - pterigoidienii lat si medial (avansarea mand spre ant prin intermediul ATM)
- retropulsie: - fasc oriz ale m temporal, MH, GH, pantecele ant digastric
- lateralitate: - fibre oriz ale m temporal si pterigoidienii laterali care act alternativ

17
34.INCHIDEREA DISTALA MDB
inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2
mm, se aplica lingura in cav bucala se preseaza uniform si pacientul face misc de
deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V,
se reaplica si se inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
- zona L a tuberculului incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de
protractie a limbii si deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cuclac zgomot caract

35.AMPRENTA DE DESPOVARARE SI DE COMPRESIUNE

Amprenta de despovarare
-indicate la CP cu zone sensibile,incapabile sa suporte presiuni
-se fac orficii 2mm in centru lingurii individuale superioare
-material de consistenta redusa, fara presiune

Amprenta de compresiune
-exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixe,cautand sa obtina un surplus mucozal
necesar inchiderii marginale
-CP reziliente ,cu mucoasa putin rezilienta,aderenta de periost
-materiale cu vascozitate crescuta sau medie
-CI la muc cu rezilienta mare pt ca poate determina leziuni de decubit,deformari in plan
orizontal

36.CUM SE POATE APRECIA DIN ANALIZA MODELULUI MAXILAR CURBURA V??

37.STABILIREA SI VERIFICAREA CURBURII LA SABLONUL MAXILAR

- prin interventii la valul de ocluzie max in zona V frontala
I. aplicarea sablonului pe cp si masaj pt relaxarea buzei sup
- se apreciaza grosimea bazei la fundul de sac si aspectul estetic
- rel cu bordura de ocluzie ca suport pt baza:
- redarea plenitudinii in rap cu varsta
- stergerea moderata a santurilor periorale
- rosul buzei, simetria buzei, contur
- unghi nas-buza sup = 90 grade

II. verificarea curburii teste fonetice, dupa stabilirea DVO:

- cuvinte ce contin labiodentalele V,F fata V a sablonului sa intre in contact lejer cu
fata int a buzei inf
- rosul buzei sa depaseasca marg sablonului cu contact pe fata lui V (1-2 mm)
- cuvinte CE,CI apreciaza din norma laterala rap in pl sagital al supraf V ale
sabloanelor
- la pacientii cu proteza, se aplica alternativ proteza si sablonul si se verifica fonetic
- cand dd mand sunt prezenti, se urmareste stabilirea curburii vest maxilare pe baza
testelor fonetice
- transferul curburii vestibulare: - placuta Pedro-Saizar, chei vestib din silicon chitos
- greseli: - curbura accentuata: instab protezei max, tulb fonetice
- curbura stearsa: tulb fonetice, buza nesustinuta, instab protezei
- exagerarea curburii vestib: plasarea dd in afara crestelor, intinderea buzei sup
- analiza modelului fctional: papila incisiva (dd frontali maxilar la 6 mm de centrul papilei),
a doua pereche de rugi palatine (la 2 mm de ele se plaseaza coletul C)
- nivelul bordurii in zona frontala ( 1mm vizibil cu gura intredeschisa), lat (tg la fata
dorsala a limbii)
- la cei cls II a scheletala cu hipotonie musc, curbura este mai stearsa

18
- la cei cls III a au arcada max in forma de V cu probleme de echilibru in misc de
lateralitate si zona de curbura se realizeaza o curbura mai accentuata in V
- la pareza de facial bombarea partii cu pareza

38.CRITERII PENTRU STABILIREA NIVELULUI PLANULUI DE OCLUZIE IN ZONA

LATERALA
STABILIREA PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICA (OCLUZIE)
- utilizand sablonul max, iar ulterior contact intre sabloane la DVO, pl de orientare ocluzala
definit ca loc de intalnire al dd
- instrumente: rigla, pl lui Fox, placuta de sticla
frontal: - directie: paralelismul supraf inf a sablonului (ocluzala) cu pl bipupilar
- nivel: rap cu marg libera a buzei sup
- nivelul stabilit in repaus, la marg libera a buzei sup: varsta (cu cresterea varstei,
buza se lungeste), sex (la femei dd mai vizibili), caract somatice (lung buzei sup, cls
scheletala, tip psiho-somatic), se verifica in dinamica buzei (fonatie, suras)
- cls II hipodivergent, vizibilitate mai mare, prognatism mai mica
- in fonatie, pe masura ce buza devine hipotona, dd mand mai vizibili decat max

lateral: - directie: rap cu pl Camper (Al-Tr)

- nivel: rap la dist dintre cr edentate (anatomic)
- functional limba-obraz
- estetic continua zona frontala, coridorul bucal, raport comisuri
- sa nu depaseasca unirea a 2/3 inf cu 1/3 sup a tuberculului piriform
- daca tuberozitatea e plonjata, pl va fi tg la tuberozitate
- in rap cu obrazul, la m buccinator

- in rap cu Al-Tr poate fi paralel, convergent distal sau usor divergent distal
- 2 rigle: una la niv pl de referinta (capul asezat vertical, rigla uneste Al-Tr) si cealalta in
contact cu supraf ocluzala a sablonului (depasind ant comisura cu 3-4 mm)
- pl lui Fox: potcoava mica intrabucal pe sablonul max, cealalta potcoava ext si cu o rigla
sunt materializate pl de referinta frontal, lat si se urmareste paralelismul
- inregistrare:
- se aseaza sablonul max pt h bordurii in zona frontala prin rap la marg libera a
buzei sup (desupra, la nivelul sau 1-2 mm sub buza sup)
- directia pl de ocluzie frontal paralel cu pl bipupilar
- vizibilitatea sablonului in fonatie, suras si rel marg ing cu buza inf, la pron
fonemelor V,F
- stabilirea pl de ocluzie frontala mand tine cont de cel max: ocluzie normala (pl de
ocluzie mai sus decat pl de orientare protetica cu val acoperirii)
- verif vizibilitatii in fonatie (numara din 10 in 10)
- dupa stabilirea h etajului inf al fetei, la sablonul mand se adauga sau se indep ceara
pana intra in contact si stabilesc DVO
- transferul cu placuta Pedro-Saizar, prin montarea modelelor in ocluzor si a placutei la
sablonul mand
- cls II pl de ocluzie mai ridicat, cls III mai coborat
- obiective:
- respectarea fact general: varsta, sex, tip constitutional
- redarea fizionomiei, fonatiei
- stabilitate in RC, masticatie
- sa respecte dizarmoniile intermax
- sa fie situat la un nivel fiziologic intre limba si obraji

39.VARIATIA DIURNA DVR SI IMPLICATII CLINICE ALE ACESTEIA

-pacient obosit,nu se determina corect DVR-marit

40.DVO SUBEVALUAT, ATIT. TERAPEUTICE ,SIMPTOMATOLOGIE

19
- aspect imbatranit
- dd au vizibilitate redusa
-santuri periorale acc,rosu buzei diminuat sau absent, comisuri coborate cu zabaluta
angulara,buzele proemina anterior,et inf redus,menton proeminent
- limba intre arcade
- dureri ale mm coboratori in timpul sau dupa mese
- scaderea acuitatii auditive
- SIF si SMV marite
- inaltarea se face treptat (1-2 mm la minim 6 luni -1 an), nu brusc (bruxism), prin
captusire protezei mand cu mat moi, dupa 6 luni-1 an facem la cea max

41.COMPARATII INTRE REFLEXUL LINGUO-MANDIBULAR IN DETERMINAREA RC SI

TEHNICA BOYANOV
1.met.boyanov
-combina hiperextensia cu deglutitia,se fac concomitent
-efectul combinat ai mm lb,constrictori sup faringe,mm si chinga orbiculo-bucc in
deglutitie
-s-a demonstrat ca deglutitia pe gol,la comanda nu e intotdeauna urmata de plasarea in
RC
2.homotropia linguo-mandibulara
-la o anumita retragere a lb coresp o anumita retragere a mandibulei
-pe baza sablonului max se aplica o bila de ceara(diam 3-5mm la unirea 2/3a cu 1/3p) sau
o freza ce trebuie atinsa cu vf limbii
3.metoda memoriei tisulare??
-reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului si pacientului i se cere sa atinga acest
reper
-se observa ca ochii urmaresc ca si cum ar cauta reperul in memorie
-se mai poate atinge lueta si sa se ceara pac sa atinga cu lb in acelasi loc

42.CARE SUNT SITUATIILE CLINICE IN CARE RC SE STABILESTE CU DIFICULTATE

-pac nu a purtat mult timp protezele
-sabloanele nu au stabilitate pe CP-rr accentuata
-structurile CP si ATM sunt afectate de protezari anterioare incorecte pe fondul unor
afectiuni generale-disparitia osului de suport, creasta flotanta , pliuri de muc deplasabila,
hipertonii musculare, afectare articuala)
-tulburari grave ocluzale de la vechile proteze
-prezenta de contacte uni/bilaterale distal intre baza si proteza

43.CUM SE FACE ALINIEREA IC PT PROTEZA UNUI BARBAT DE 70 ANI,ROBUST,CU

TENUL INCHIS LA CULOARE
a) Marimea dd frontali superiori/ latimea
- latimea dd frontali sup =dist care uneste f.ext ale celor 2 aripi ale nasului coresp cu
dist. Care uneste vf celor 2 C ( lee)
- marimea fetei: matimea IL = 1/22 din latimea fetei// latimea C = 1/19 din latimea
fetei
- latimea totala= dist intre liniile C
- marimea transversala a ICS : alametru, dist inetralara prop cu diam transversal IC,
masuratoarea tarnsforma datele: mare/medie/mic
- dd mai scurti prin uzura, o data cu inaintarea in varsta (tineri: vizibilitatea 2-3 mm
cand buza e relaxata, varstnici 1mm sau dd acoperiti complet de buza)
- Personalitatea vigurosi: Ic robusti
- cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal
- 1/3 cervicala usor inapoi
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
- fata de papila incisiva , mg I e la 8-10 mm anterior
- relatia intre linia mediana , IC, buza sup simetrice;

20
 - curbura incizala sa urmareasca mg libera a buzei inf in suras
- rap dintre buza sup si ICS ca grd de vizibilitate:buza superioara sa acopere coletul
ICS

44.REGULI ALE MONTARII DD

- pot fi reguli generale in functie de zona
- reguli individuale in functie de fiecare dinte, de fizionomie, situatie clinica si
cerintele pacientului
- in functie de autor care recomanda un anumit tip de montare
- montari atipice
Reguli generale de montare pt dd frontali
- fetele vestibulare se inscriu in curbura vestibulara
- pot fi montati in afara crestei - pt fizionomie
- marginea incizala a frontalilor superiori corespunde cu planul de orientare
protetica(POP)
- inocluzia frontala nu se poate face standard ( 1-2 mm)
- marginea libera a frontalilor sup sa vina in contact cu marginea libera a buzei sup
- exista o curbura incizala care are convexitatea spre inferior
- I inf se monteaza cu mg incizala usor V fara a iesi din perimetrul de sprijin, cu axele
verticale ||
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si
ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee),
transversala(wilson)

TEHNICA GYSI
- se incepe cu I sup M2 sup (max)
- mdb: M1 inf- C, IC, IL, Pm1, Pm2, M2
IC:
- cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal
- 1/3 cervicala usor inapoi
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
- fata de papila incisiva , mg I e la 8-10 mm anterior
IL:
- inclinare usor spre distal a IL
- distanta pana la planul ocluzal e de mm pana la 1mm.
- e un dinte fundamental pt estetica
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
C:
- se monteaza cvasiperpendicular sau usor inclinat spre distal; cuspidul poate atinge
planul la barbati dar nu si la femei
- cu cat se vede mai mult din FV cu atat are un asepect mai masculin cu cat mai
putin cu atat are un aspect mai feminin cand se face montare ne uitam daca se
vede suficient FM la - aspect delicat
- linia C-papila I C linia care trece prin mijlocul papilei incisive uneste vf C

Dinti laterali :

21
 - pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si
ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu cuspid in coridorul neutral
- IM = RC

45.GRESELI PREZENTE LA MACHETELE CARE NECESITA INTERVENTIA LAB DE

TEHNICA DENTARA
DVO mare
DVO mic
Remontarea dintilor

46.CAUZELE ATROFIEI SEVERE A CRESTELOR

- fact determinanti implicati in evolutie:
locali:
- edentatia etiologia, vechimea
- efectele protezarii: calitatea (fact mecanici), igienizarea, timpul de purtare a
protezelor
- status general, nutritional: calitatea struct orale, fluxului salivar
generali:
- caract somatice, anatomice, asp funct, parafunctii
- status general, nutritional, medicatia
- fen involutive, modificari hormonale, sex
- os: pierderea dd si a struct parodontale resorbtie osoasa caract prin asp cumulative,
presiuni exercitate pe proteze

47.CUM INTERVINE PT ASUPRA MUCOASEI??

- cauze: edentatie, proteza, involutie, status general, nutritional
Aspecte ale mucoasei la edentat:
- normal: grosime, volum, rezilienta, coloratie, textura
- modificari cu aspect eritemato-congestiv cu pseudomembrane
- patologic: leucoplazie (placarde albicioase), eritroplazie (placarde rosii)
- modificari fara semnificatie patologica
Aspecte normale:
1) Mucoasa fixa masticatorie
- Tip I: muc groasa, aderenta, bine vascularizata, cheratinzata, rezilienta
normala (1-5 mm) aspect normal CP normal, favorabil protezarii,
amprentarii
- Tip II: muc subtire, slab vasc si cherat, cu aspect albicios, rezilienta redusa,
mai aderenta de os CP dur, ampr de compresiune, cu mat de consistenta
mare, sub presiune
- Tip III: muc cu strat submucos bine repr, slab cherat, cu rezilienta mare CP
moale, ampr de despovarare, mat de consistenta redusa, fara pres
Modificari:
a) reducerea in grosime cu coloratie normala (tip II), modificata
- coloratie normala aspect alibicios, rezilienta scazuta, amprente compresive la
tip II
- muc subtire, eritemato-congestiva asp lucios, sensibila la pres/stomatita
tolereaza greu proteza trat preprotetic
- cauze: aport scazut de proteine, stari de deshidratare, absenta sau scaderea
salivei, protezari instabile de lunga durata
b) ingrosarea mucoasei
- muc desprinsa de pe suportul osos, pliata, normala ca textura, coloratie
- modif hiperplazice, formatiuni tumorale pliate, nodulare
- aspect hiperplazic: fibros, nodular, muc normal colorata, sau asp tumoral, muc
congestiva

22
 c) desprinderea de pe suportul osos
d) scaderea cheratinizarii
e) leziuni: congestive, ulcerative, diskeratozice
2) Mucoasa pasiv-mobila
- strat submucos bine reprez rezilienta mare
- se poate deplasa in 2 sensuri pe pl osos: ant-post, vert
Modificari: - reducerea in supraf, pliuri, cicatrici, tes hiperplazic
3) Mucoasa mobila (de captusire)
- realizeaza inch marginala ext
- deplasabila in toate sensurile de mm, ligg
- supla
- aspectul si pozitia frenurilor
Modificari: fibroame, cicatrici sclerotice, hiperplazie papilara, stomatite

Modificari ale muc maxilare:

I.creste/versante: grosime redusa, rezilienta redusa, culoare modificata, hiperplazii
II. periferie/vestibul: pliuri, insertii fren/bride
III. bolta: subtire cu stergerea reliefului anantomic, eritematoasa, hiperplazie
papilara sau granulomatoasa, ulceratii traumatice
Modificari ale muc mandibulare:
I.creste/versante: la fel
II. periferie/vestibul: insertii mm si ligg aproape de mijl crestei, pliu lingual lateral,
hiperplazii
Cauzele modificarilor de mucoasa:
- resorbtie osoasa in ritm accentuat
- proteze incorecte: marg taioase, lungi sau relatii ocluzale traumatice
- igienizarea incorecta a protezelor si CB
- interventii chirurgicale

48.UNGHIUL BENNETT.CE E,CE REPREZINTA,LA CE TIP DE ART ESTE.

Unghiul Bennett=unghiul format intre panta de deplasare anterioara si mediala a
condilului orbitant si o miscare strict protruziva
Miscarea Bennett=cand mandibula se deplaseaza spre dreapta se remarca o miscare
laterala si anterioara a condilului stang iar condilul drept se deplaseaza in afara si uneori
spre posterior
=miscare corporala a mandibulei spre partea lucratoare in miscarea de
lateralitate,miscarea de pivotare dupa un ax orizontal
-se datoreaza restrictiei lig temporo-mand lucrator si peretelui median al fosei glenoide
nelucratoare
-daca componenta laterala survine devreme-sn imediata/survine gradat-progresiva
-directia miscarii bennett depinde de structurile articulare si de contractia ptg lat
-amplitudinea miscarii in plan orizontal e intre 0.75mm-1,5mm
Articulatoare total si semiadaptabile

49.METODE FUNCTIONALE DE DETERMINARE DVR

-se bazeaza pe masurarea inaltimii etajului inferior al fetei in momente in care e
indusa relaxarea musculara si determina valori mai mari ale DVR
1.metoda linguritei de apa-pac tine o cant mica de apa in gura si sta cu ochii inchisi si
buzele relaxate in contact lejer-se masoara Sn-Gn
2.masurarea inaltimii etajului inferior al fetei imediat dupa deglutitie cand mandibula
revine la pozitia de repaus
3.masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin deschideri sau propulsii
maxime repetate si prelungite
4.masurarea la sf unei conversatii
5.prin surprindere cand pacientul e relaxat, neatent
6.dupa aspectul estetic relaxat, destins

23
7.pronutarea prelungita a P,B(om,pom)

50.CREASTA ZIGOMATO-ALV
??

51.CE DETERMINA FORMA + INTINDEREA MARGINILOR AMPRENTEI IN ZONA

DISTALA V MAND
mm maseter(ancosa maseterina): marg anterioara, de aceea se recomanda
atat lingura cat si proteza sa aiba o scobitura
ligamentul ptg mand in 1/3 post tubercul piriform-nu se acopera de proteza
uneori pot ajunge fibre din temporal+fb din constrictorul superior al
faringelui+lig pot mobiliza proteza
adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este
lunga se transfera pe fata int a acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
- zona V a tuberculului ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune
miscarii pe butonii lingurii)
- zona L LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau
deglutitie si spune cand il jeneaza
punga Fish: se tractioneaza oriz de obraz si se apreciaza adancimea fundului de
sac pana la care se intinde lingura
Testele Herbst la mandibula:gura deschisa moderat, apoi larg: moderat (zona
pungii Fish), larg (zona V a tuberculului piriform)
Inchiderea la zonele cheie:
inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat
termoplastic 1-2 mm, se aplica lingura in cav bucala se preseaza uniform si
pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in
reg V, se reaplica si se inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe
partea opusa
- zona L a tuberculului incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de
protractie a limbii si deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cuclac zgomot
caract

52.TUBEROZITATEA MAX ATINGE TUBERCULUL PIRIFORM IN DVO.TRATAM

-tratament chirurgical de micsorare a tuberozitatii

53.ZONA LINGUALA CENTRALA.PARICULARITATI CE NECESITA TEHNICI DE AMPR

SPECIALE+ VERIFICARE
zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau
manerului
teste herbst: ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L
centrala
inchiderea la zone cheie: zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe
marg lingurii 3 cm, ramolit, se aplica in cav bucala umezeste buza inf de la o
comisura la alta sau plimba limba in spatele manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot
caracteristic

Tehnica Frush: alginate de consistenta diferita

in portamprenta se pune alginat de consistenta chitoasa (dar nu in exces), iar in CB
mai fluid pe toata linia de reflexie a muc
modelare prin misc executate de medic, tractiuni, rotatii ale nodului comisural,
masaje viguroase pe obraji

24
 dezinsertie dupa priza mat printr-o singura miscare, dinspre fundul de sac
calitatea substratului mucos det alegerea mat de amprenta
CB cu muc dura, aderenta in zona de sprijin, iar muc pasiv-mobila este
ingusta Stents, paste siliconate (consistenta mare)
muc rezilienta, detasabila in pl oriz ZOE, alginat (nu deform CP)

- centrare, modelare marg, pres cat mai mica pe lingura pana la priza finala
- lingura se alege fctie de relieful osos sa nu jeneze contractia GG, MH, sa nu fie f larga
(4-5 mm), sa nu preseze exagerat zone ale CP
- sa nu fie prea scurta (prelungire cu mat termoplastice)
- poate fi luata in vechile proteze ale pac inainte trebuie verificata baza protezei
- controlul ampr, trasare limite lg individuale

Tehnica mucostatica Accu Tray, tray away

-spatulare mecanica/manuala ,omogenitatea materialului e esentiala
-spatulare viguroasa ,dublata de miscarile de strivire pe peretii bolului
-amprenta fara presiuni,fara a deforma t. de suport ale protezeinu duce la rezultate ff
bune pt ca nu avem stabilitate buna
-Maxilar:lig hanular,spt zigomatic,fren bucal,labial
-mandibular:sant lingual,MH,creasta MH,trigon retromolar,ancosa
maseterina,maseter,bride C,fren lingual
-zone de depovarare:torus mand,tuberculi piriformi fibrosi
- Accu Tray, tray away-lg scurte pe toata periferia cu exceptia zonei L post mand
se aplica alginat vascos in portamprenta si alginat fluid injectat in fundul de sac
modelare a max in zona V lat si frontal (fren, bride, sp Eisenring) si mand inregistr
grosimea zonei L in rap cu limba in repaus, inregistr cr MH, tub piriform, z V
maseterina si fosa linguala, periferie V (bride, fren, Fish)
amprenta intr-un timp cu consistena diferita a mat modele primare cu o inregistr
FB a elem CP care previne extinderea bazei PT
- evaluarea cal struct: stopuri de infundare cu mat chitos aplicat in param opresc
infundarea lg daca versantii lg sunt prea lungi se acopera pe toata supraf cu mat ampr,
inchid marg si mat care spala limba

Tehnica mucodinamica
- ampr cu pres selective, pe anumite zone, in timp ce alte zone sunt despovarate de pres
-lingura individuala care va fi adaptata in cavitatea bucala,urmarindu-se intinderea
marginilor pana la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila
-se asociaza materiale de consistente diferite

Tehnica Acudent
- fol in cazul zonelor retentive
- aplicare alginat chitos la niv zonelor retentive, cu o seringa (V, L, D) si modelam
- se aplica apoi mat fluid in portamprenta, se aplica portamprenta pe CP

54.CARACTERISTICI OCLUZIA MONOPLANA

-principiu:eliminarea planurilor inclinate generatoare de forte orizontale
-cuspidare redusa
Caracteristici:
-dd fara cuspizi
-pl de ocluzie fara curburi
-cu sau fara balans(rampe ocluzale)
Avantaje
-echilibru
Dezavantaje
-ineficienta masticatorie/rezorbtie

25
-fenomenul Christensen
-estetic
Ocluzia monoplan cu balans generalizata-ocluzia balansata cu dd neanatomici
-dd frontali-unitati incizale
-dd laterali-unitati triturante si subocluzale
-stopuri distale-unitati echilibrante
Indicatii la cei cu coordonare neuro-musc slaba,rezorbtie severa(curbura sagitala redusa in
raport cu creasta)
Dezavantaj:isi pierd relieful ocluzal si functia de echilibru
-DVO corecta
-Respectarea raportului IM/RC
-corectarea contactelor grosolane prin montarea in articulator
-echilibrarea ocluzala prin evidentierea contactelor dd cu hartia de articulatie itnra-bucal

26