Depresia episodica si depresia acuta Depresia este o tulburare a starii afective, care declanseaza stari de tristete, de suparare, de subapreiere a propriei persoane Ghiar si a unei stari de pierdere a sperantei a propriilor puteri pentru o Perioada de timp destul de indelungata, Depresia se manifesta pe o perioada mai lunga de timp fata de simplele stari ce tristete, de suparare, de Blerdere @ proprisi energii, iar aosasta poate se-ti schimbe complet viata, avand un impact negativ asupra ucurla vietii tale. Depresia influenteaza complet tot modul. de viata, iti schimba gandirile, fortele psihice ‘si fizios, capacitatea de amunci scade, ii poate influenta chiar si pe cei apropiati tie, familia si prietenii. Depresia nu are aceasi influente asupra tuturor camenilor, iar reactioneaza diferit la fiecare om in parte. La unele persoane poate dupa o perioada destul de lunga, la alltii poate fi trecatoare in cateva zile, Persoanele care au depresie 0 perioada sourta de tinp, o zi sau doua, pot trece foarte usar peste si isi pot Continua foarte usor viata personala si profesionala, fara ca ele sa fie afectate. Dar chiar daca despresia se intinde pe o perioada scurta de timp, ea trebuie sa fie trtata cu medicamente si sa fie tinsta sub observatie ‘eoarece exista risoul care sa devina din ce in cemai. agresiva si sa inceapa sai afecteze sanatatea. In cazul cepresiilor severe, persoanele isi pot piemle capacitatea de a mai comunica cu Jumea din jur, ma mai pot face activitatile zilnice pe care le faceau inainte, chiar ajung sa se sinucida. Asadar in aceste cazuri este urgent ca persoana respectiva sa rimeasca tratament din partea unui: medic specialist pentna a starea Iui de sanatate sa nu se agraveze din ce in ce mai mult si sa il ajute sa isi revina. De multe ori persoanele care sufera de cepresie mi vor sa primeasca ajutor din partea nimanui, sunt refractare la tot ce inseamna ajutor deoarece ele considera ca acest Iucru va dovedi ca sunt niste persoane slabe, care nu pot avea grija singure de ele si considera ca pot sa isi rezolve problema si pot sa se ajute In ziva de azi, dupa multe studi facute de catre differiti cervetatori, se stie ca depresia este o afectitme medicala, si.ca are atat obaza hiclogica cat si.o cauza chimica. Tratamentele care exista in zita de azi sunt foarte sigure si xezclva chiar si cazurile severe de depresie. I. Cauzele depresiei Au existat multe cercetari si multe discutii a carui subiect erau motivele din cauza caror apar starilede depresie fie cle usoare sau depresii severe. Cercetatorii au ajuns Ja concluzia ca depresia de declanseaza datorita mai multor factorii cum ar fi: predispozitia genetics, evenimente din viata stresante, afectinni medicale, administarea medicamentelor sau alti substante chimice care pot declansa un dezechiiina al creienilui. Depresia enisodica poate fi declansata de: oboseala menopauza Giferite medicamente dezechilibre chimice (dezechilibrele nivelurilar sanguine ale calciului, sau nivelul scazut din corp al fienului si anume anemia) stresul din fiecare zi consumul de alcoclII. Simptomele depresiei Primele simptome ale depresiei. care apar sunt osle de starile de triste, de i i ene legate tristete, de suparare, neincredere in Cele mai de seama simptome ale depresiei sunt tristetea si disparitia placerii de a face lucrurile 7 care le faceai in fiecare zi (activitaile zilnice) us Alte simptome care ar putea determina aparitia depresiei in viata unui om sun: cresterea sau scaderea dorintei de a dormi cresterea sau scaderea in grevtate ganduri care duc spre ideea de suicid sentiment. de vinovatie etn. La © persoana care se regasesc cinci din aceste simptome iar ele au aparut intr-o perioada mai mare de 2 ‘luni ea poate fi diagnosticata cu depresie majara. Tn cazul in care se regasesc irre 2-4 simptome apanute intr-o pericada de 2 ani, aceata forma de depresie Poate fi considerata una de lunga durata, iar de cbicei aceasta forma de depresie se regaseste Ja femei ajunse la menopauza III. Tratarea depresiei 1. Tratamentul initial Pentru tratarea depresiei pot fi folosite medicamente antidepresive, consiliere terapeutica. In cazull unor depresii usoare sau medi. poate fi folosita doar metoda de consiliere terapeutica, dar in cazurile in care depresia porneste si are Ja inceput simptome ma‘jore atunci, in aceste cazuri vor fi folosite ambele metode ata: consilierea terapeutic cat si tratament. medicamentos. 2. Tratamentul de intretinere De obicei majoritatea persoanelor care au avut un episod sau au avut un moment de depresie sunt predispuse tot timpul ca o recadere depresiva, asa ca tratamentul trebuie sa fie urmat inca 7 -15 luni de la recuperarea individului. ‘Tratamentul de intretinere contine urmatoarele : efectuarea exercitiilar fizice in mod regulat, dieta alimentara sanatoasa sa nu consume alcool, odihna 3, ‘Tratament in cazul agravarii bolii In cazul in care omul nu se vindeca , iar depresia se agraveaza la 0 persoana care are ca tratament consiliere terapeutica, ahunci se incepe si un trtanent medicamentos artidepresiv. Dupa mai multe cercetari si experimenta s-a dovedit ca tratamentul cu medicamente antidepresive este mult mai efieicent decat cel in care se filoseste doar consiliere terapeutica. Un studiu recent efectuat arta ca 15% din persoanele care sufera de depresie se sinucid, acesta find cel mai mare pericol al depresiei.Depresia postpartum (dupa nastere) Depresia postpartum este 0 conditie medicala severa ce poate apare in primele luni dupa nastere. Fara tratament depresia postpartum poate avea o evolutie prelungita si disabilitanta. Aceasta boala este foarte frecventa, afectand 1 din 8 femei in timpul primelor luni dupa nastere. Depresia postpartum poate apare si dupa avort spontan, nastere cu fat mort sau adoptie. In cazuri rare, 0 femeie cu depresie postpartum poate dezvolta simptome psihotice care o pot pune in pericol pe pacienta si pe cei din jur (psihoza postpartum). > Cauze Depresia postpartum pare sa fie determinata de modificari hormonale bruste care apar dupa nastere. Aceste modificari hormonale pot determina depresie postpartum cand sunt asociate cu alti factori de risc cum ar fi depresie anterioara (inclusiv tulburarea bipolara), absenta sprijinului din partea partenerului, prictenilor si a familiei sau un stres excesiv. Atat avortul spontan cat si nasterea cu fat mort pot determina aceleasi modificari hormonale care pot duce la depresie postpartum. > Simptome > Tristetea postpartum Un anume grad de insomnie, iritabilitate, plans, sentimente de coplesire si modificari de dispozitie sunt normale in primele zile dupa nastere. Aceste star, de obicei ating un maxim in ziua a patra si dispar in mai putin de 2 saptamani, cand modificarile hormonale se atenueaza. Starea este comuna, jumatate din femei au temporar depresie medie alternand cu stari de fericire dupa nastere. Aceste stari este bine sa fie impartasite cu personalul medical pentru a putea fi urmarite. > Depresia postpartum Simptomele depresiei postpartum pot fio continuare sau o agravare a tristetii postpartum sau pot apare mai tarziu dupa nastere sau pierderea sarcini. In unele cazuri, simptomele pot atinge un varf dupa o crestere continua de 3-4 luni. Posibilele simptome de depresie postpartum necesita o evaluare medicala, Depresia postpartum se caracterizeaza prin 5 sau mai multe simptome depresive (inclusiv una din primele doua din cele de mai jos), in majoritatea timpului in ultimele doua saptamani:—-~ 2 ~ , dispozitie depresiva - plans facil, lipsa de speranta, sentiment de gol interior, asociat sau nu cu anxietate severa; absenta placerii din toate sau aproape toate activitatile zilnice; modificari in apetit sau greutate - de obicei o scadere a apetitului si a greutatii, mai rar o crestere; probleme de somn - de obicei nu poate dormi chiar si atunci cand copilul doarme; modificari in felul de a vorbi si a merge - de obicei neliniste, dar uneori si incetineala; oboseala extrema sau pierdere a energie; sentimente de lipsa de valoare sau vinovatie, fara o cauza aparenta; dificultati in concentrarea atentiei si in luarea de decizii; ganduri despre moarte sau sinucidere. Unele femei cu depresie postpartum au ganduri infricosatoare ca isi vor rani bebelusul; acestea par sa fie mai degraba temeri decat dorinte de a face rau. : Tratamentul timpuriu al depresiei postpartum este important atat pentru mama cat si pentru copil. Poate fi de folos intocmirea unei liste de simptome ale depresiei postpartum care sa fie prezentata personalului medical. > Psihoza postpartum Aceasta conditie severa afecteaza in special femeile cu tulburare bipolara sau istoric de psihoza postpartum. Simptomele, care de obicei se dezvolta de-a Iungul primelor 3 saptamani dupa nastere (cel mai devreme la 1-2 zile dupa nastere), includ: sentimentul de indepartare de copil, alti oameni si mediul inconjurator (depersonalizare); somn intrerupt, chiar si atunci cand copilul doarme; gandire confuza si dezorganizata, care creste riscul de autoranire, ranire a copilului sau a altor persoane; modificari drastice ale dispozitiei si comportament bizar, halucinatii, care implica vazul, mirosul si atingerea; gandire deliranta care nu se bazeaza pe realitate. Psihoza postpartum este considerata o urgenta, necesitand tratament medical imediat. In cazul aparitiei simptomelor psihotice, este necesara interventia medicala de urgenta. Pana la initierea tratamentului exista riscul sa fie raniti atat mama cat si copilul.> Mecanism fiziopatologic Mai mult de jumatate din femei au simptoame legate de dispozitie in primele doua saptamani dupa nastere. In cazul majoritatii femeilor cu tristete Postpartum, schimbarile de dispozitie, insomnia, sentimentul de coplesire si agitatia dispar in urmatoarele doua saptamani. Totusi 1 din 8 femei dezvolta depresie postpartum de lunga durata in saptamanile si lunile de dupa nastere. Modificarile hormonale si durerea cauzata de avortul spontan sau nasterea de fat mort, de asemenea pot declansa depresie postpartum la multe femei. Depresia postpartum face dificila functionarea femeii, inclusiv afecteaza ingrijirea copilului si formarea atasamentului cu acesta. Bebelusii mamelor depresive tind sa fie putin atasati de mamele lor si sa fie mai inceti in comportament, limbaj si dezvoltarea mentala. Fara tratament, depresia post partum poate dura aproximativ 7 luni si poate continua peste un an. Tratamentul prompt este important atat pentra mama cat si pentru copil. Cu cat tratamentul este inceput mai devreme, cu atat recuperarea este mai rapida, scazand sansele de repetare a depresiei si dezvoltarea copilului este mai putin afectata de boala mamei In cazuri rare (1 din 500) simptome periculoase ale psihozei postpartum - cum ar fi comportament bizar, halucinatii vizuale, legate de miros si de atingere, sentimentul de a fi detasat de ceilalti si de realitate si impulsul de a-si face rau precum si celorlalti - se pot dezvolta bruse in primele 3 saptamani postpartum, cel mai devreme in prima sau a doua zi dupa nastere. Aceste simptome tind sa fie mai severe decat cele ale psihozelor nelegate de nastere si pot declansa comportamente amenintatoare de viata, imprevizibile. Psihoza postpartum afecteaza mai frecvent femeile care sufera de tulburare bipolara sau care au antecedente de psihoza postpartum. Aceasta afectiune este considerata o urgenta si necesita tratament medical imediat si ingrijire continua. Deseori, simptomele psihotice care au fost tratate cu succes sunt urmate de simptome ale depresiei postpartum care necesita tratament aditional. > Factori de rise Fiecare femeie are risc de tristete postpartum in primele doua saptamani dupa nastere, datorita modificarilor homonale bruste si a solicitarii determinate de ingrijirea nou-nascutului. Femeile care au avut un avort spontan sau o nastere cu fat mort, au de asemeni un risc. In total, 20% din femeile cu tristete postpartum vor suferi de depresie postpartum. Totusi, sunt cunoscuti cativa factori care cresc riscul de depresie pe termen lung dupa sarcina. Daca femeia a avut depresie postpartum la o sarcina anterioara, exista un risc crescut de a face din now. Aproximativ 50% din femeile cu istoric de depresie postpartum vor avea aceasta afectiune si dupa urmatoarea sarcina. Alti factori de risc includ:-h. © absenta sprijinului din partea familiei, partenerului sau a prietenilor; © stres aditional cum ar fi probleme financiare, nou-nascut bolnav sau probleme de familie; prima sarcina; © depresia in timpul sarcinii actuale; 75% din femeile care sunt depresive in timpul sarcinii vor avea depresie postpartum; * depresie inainte de sarcina; 25% din femeile care au avut un episod depresiv de-a lungul vietii vor avea depresie postpartum; tulburarea bipolara, cunoscuta si ca boala maniaco-depresiva, poate de asemeni creste Tiscul de comportament psihotic dupa nastere; * istoric familial de depresie sau tulburare bipolara; tulburare disforica premenstruala anterioara sarcinii, tipul sever de sindrom premenstrual. Factorii de risc pentru psihoza postpartum includ: ‘* istoric personal sau familial de tulburare bipolara. Femeile cu acest factor de risc sunt de 3 ori mai predispuse la psihoza postpartum decat cele fara acest istoric; * psihoza postpartum in antecedente. In cazul in care femeia a avut psihoza postpartum la 0 sarcina anterioara, este necesara supravegherea medicala, in special daca apare o noua sarcina. > Consultul de specialitate Se apeleza serviciul de urgenta daca femeia se teme sa nu se raneasca pe sine, sa raneasca copilul sau pe cei din jur. Consultarea imediata a personalului medical in cazul: © aparitiei halucinatiilor care implica mirosul, atingerea, auzul sau vazul sau a gandurilor care nu au baza in realitate (delir). Exemple de delir ar fi teama de supraveghere, de a nu fi furata sau de citire a mintii; © mentinerii simptomelor de depresie mai mult de 2 saptamani. Nu este necesara prezenta tuturor simptomelor de depresie posibile pentru a avea aceasta afectiune. Se recomanda consultul cat mai precoce, inainte ca boala sa se agraveze. 2 Diagnostic precoce Daca pacienta a avut, depresie, depresie postpartum sau psihoza postpartum in antecedente, prezinta depresie in timpul sarcinii actuale sau sufera de tulburare bipolara, este necesar ca medicul sau familia sa urmareasca cu atentie pacienta. Unii experti sugereaza ca femeile cu risc ar trebui sa se prezinte la control la 3-4 saptamani dupa nastere si nu dupa 6 saptamani.op > Tratament - Generalitati Tratamentul precoce al depresiei postpartum este important pentru mama, copil si restul familiei. Cu cat tratamentul este mai precoce, revenirea este mai rapida iar depresia va afecta mai putin bebelusul. Bebelusii mamelor depresive pot fi mai putin atasati de mamele lor, pot ramane in urma in dezvoltarea comportamentului si a abilitatilor mentale. Consultarea medicului pentru acest tip de simptome duce la alegerea unui tratament potrivit. Medicatia antidepresiva si terapia cognitiv - comportamentala s-au dovedit la fel de eficiente pentru multe femei. Consilierea si terapia suportiva sunt considerate tratament de prima linie pentru depresia postpartum de la usoara la severa. Femeile cu depresie usoara beneficiaza mai mult de pe urma consilierii decat cele cu depresie moderata sau severa la care se combina consilierea cu tratamentul antidepresiv. ‘ Variantele de tratament pentru depresia postpartum, includ: “ © consilierea pentru pacienta si partenerul ei. Consilierea’ s-a dovedit a fi la fel de eficienta ca si: medicatia pentru depresia usoara. Terapia cognitiv-comportamentala si consilierea interpersonala sunt tratamente bine cunoscute pentru depresia postpartum. Terapia cognitiv comportamentala o ajuta pe pacienta sa-si schimbe felul de a gandi si a simti, oferind de asemeni 9 relatie suportiva. Consilierea interpersonala (care se.concentreaza pe relatie si pe adaptarile necesare condi emotional si asistenta pentru rezolvarea problemelor si stabilirea unor scopuri. © medicatie antidepresiva, care efectiv indeparteaza simptomele depresiei postpartum pentru majoritatea femeilor. Pentru femeile care alapteaza, expertii recomanda anumiti inhibitori ai recaptarii serotoninei (ISRS) sau antidepresive triciclice, care sunt de @ avea un nou-nascut) ofera suport considerate relativ sigure in timpul alaptarii. > Prevenire ‘Pentru minimalizarea efectelor schimbarilor hormonale postpartum si a stresului, este importanta mentinerea unui echilibru al mintii si al corpului: « solicitarea ajutorului din partea celor din jur, astfel incat femeia sa doarma destul, sa manance sanatos, sa faca exercitii fizice si sa obtina cat mai mult sprijin; © evitarea alcoolului, a cofeinei sau a altor droguri si medicamente, daca nu au fost prescrise de medic; © monitorizarea stricta este importanta. Daca femeia este inj postpartum, este bine ca primul control dupa nastere sa fie dupa 3-4 saptamani si nu dupa 6 saptamani. jorata de aparitia depresiei> Tratament ambulatoriu Depresia postpartum este o conditie medicala nu un semn de slabiciune. Este bine ca femeia sa fic sincera si sa comunice cu cei din jur simptomele pe care le prezinta. Astfel se poate forma o echipa impreuna cu medicul, prietenii si familia pentru tratarea simptomelor acestei afectiuni. © programarea de vizite si iesiri cu prietenii si familia, care pot suna regulat pacienta pentru . Izolarea hraneste depresia mai ales cand se asociaza cu stresul ingrijirii unui nou-nascut; * dicta echilibrata. Daca apetitul este redus, se recomanda mai multe gustari de-a lungul unei zile, Folosirea unor suplimente nutritionale sunt de ajutor pentru mentinerea asi oferi sp energiei; © exetcitii fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos. Miscaréa imbunatateste dispozitia; * profitarea de razele solare cat mai mult timp posibil - mentinerea draperiilor deschise si iesirea in aer liber cat mai des; * solicitarea ajutorului pentru prepararea hranei si realizarea altor sarcini in casa. Familia si prietenii sunt deseori fericiti sa ajute o mama cu un nou-nascut; * evitarea alcoolului sia cofeinei, Evitarea alcoolului si a altor droguri pentru imbunatatirea starii (automedicatie). Solicitarea ajutorului medical in cazul aparitiei simptomelor ce necesita tratament medical; * evitarea suprasolicitarii; se recomanda cat mai multa odihna si somn. Oboseala poate creste depresia; © participare la un grup de suport pentru proaspete mamici. Nimeni nu poate intelege mai bine si oferi suport decat alte femei care trec prin aceleasi incercari. Potentialul pentru violenta domestica poate creste in timpul sarcinii sau in timpul adaptarii cuplului la nou-nascut. Daca partenerul este violent sau abuziv emotional, mama si copilul prezinta un risc fizic, crescand astfel si riscul pentru depresie postpartum. In aceste conditii este cruciala protejarea mamei si a copilului prin solicitarea de ajutor si sprijin. > Alte tratamente > Consilierea Consilierea s-a dovedit de ajutor pentru preventia si tratamentul depresiei in timpul sarcinii si dupa nastere. Expertii recomanda ca ambii parinti sa participe pentru imbunatatirea succesului tratamentului. Terapia cognitiv-comportamentala si consilierea interpersonala s-au dovedit eficiente in tratamentul depresiei postpartum. Intr-un studiu, terapia cognitiv-comportamentala s-a dovedit la fel de eficienta ca si medicatia in postpartum usoare: Terapii alternative terapia prin lumina foloseste expunerea la lumina stralucitoare (nu tot spectrul luminii care include si raze ultraviolete). In mod obisnuit 0 persoana care urmeaza terapia prin lumina va sta in fata unei lampi fluorescente cu intensitate mare (intre 2500 si 10000 lucsi), crescand gradat intervalul de expunere pana la 1-2 ore, in fiecare dimineata. Desi terapia prin lumina pentru depresia postpartum nu a fost inca suficient studiata, aceasta s- a dovedit benefica pentru femeile insarcinate si pentru depresia din timpul iernii (tulburare afectiva sezoniera), fara efecte secundare severe; antrenamentul parintilor ofera atat educatie cat si sprijin pentru ingrijirea si rezolvarea problemelor bebelusului, la fel ca si sprijinul in tranzitia cuplului spre a fi parinti; orele de masaj a copilului ofera abilitati de legare fizica si emotionala cu copilul si sansa de a petrece timp cu alte mame.Curs Psihiatrie NEVROZELE Nevrozele ~ prin acest termen se definesc acele afectiuni psihice care debuteazi i evolueaz4 in condifii de suprasolicitare psihica. Fenomenele psihice astfel declangate sunt de obicei reversibile si nu se insofesc de alterarea personalitatii. Pacientul este constient de boala sa, vine singur cerdnd-ajutorul. medicului psihiatru, contrar bolnavilor psihotici, care nu au constiinta bolii, nici atitudine critic fafa de tulburarile care necesita asistenta psihiatica. Se descriu in clinica pentru forme de nevroze: astenica, obsesivo-fobica, isterica, mixte. 1, NEVROZA ASTENICA (neurastenia) Trepiedul simptomatologic al nevrozei astenice este constituit de: astenie, cefalee, insomnie. Cauza principal a nevrozei astenice este suprasolicitarea indelungat&, care duce la epuizare, oboseala patolgoic’ a functiilor psihice, reversibilé dupa tratamentul instituit. Spre deosebire de oboseala fiziologic’, care cedeazi la o odihnd compensatoare, astenia este reversibilA numai dupa un tratament special, in conditii de repaus. Fatigabilitatea crescut&, epuizarea rapida se insofesc de o hiperexcitabilitate emotiva - bolnavii izbucnesc repede in plans sau ras nerefinut, sunt nerabd&tori, nu se pot concentra, atentia slabeste rapid; nu pot achizifiona nofiuni noi, nu pot citi o carte, ceea ce le di impresia cA nu mai au memorie. Somnul este neodihnitor, superficial sau uneori insomnia este total. La trezire, astenia este mai obositoare decat la culcare. Sensibilitatea psihicd crescut& se dubleazi si de o hiperestezie polisenzoriali: il supar’ zgomotele, fosnetul foilor de ziar, scarfaitul usii; il supra chiar contactul pielii cu hainele proprii, are furnicaturi, amorteli in membre, vederea i se tulbura, in c4mpul vizual apdrand cercuri luminoase sau este impienjenita, cu "puncte zburatoare". Vertijul, senzatia de amefeal’, nesiguranté in mers, pocniturile in urechi sunt alte semne de nevrozi astenica pe linie somatica. In cadrul hiperexcitabilitatii vaso-motorii, pacienfii au valuri de cAldurd alterndnd cu senzafia de frig sau palpitafii cu tahicardie.La nivelul aparatului respirator nevroza se manifest’ prin senzatii neplacute de sufocare sau de “nbd in gat". Cefaleea are caracterul unei dureri "in casei", cu punct de plecare occipital. Formele clinice variaz’ dup& predominanta fenomenelor psihice: - simpl& - neurastenia clasic& descris& mai sus; - anxioasi, la care se adaugi anxietatea excesiva; ~ cenestopatd, ce se imbogafeste cu senzatii neplcute sub forma unor tulburari neuro- Vegetative, traduse de bolnav prin senzafii de amorfeli, infepaturi, furnicituri in membre, de-a Tungul rahisului etc. Aceasti formA evolueazi un timp indelungat gi este destul de rebeld la tratament. ! Diagnosticul diferential al nevrozei astenice 1.debutul neurasteniform al schizofreniei, 2.debutul neurasteniform in ateroscleroza cerebral, 3.unele boli neurologice ca scleroza in plici, 4.cerebrastenia dupa un traumatism cranio-cerebral, 5.tumori cerebrale, 6. unele boli cu etiologie infectioast sau toxics (hepatita epidemica sau toxic, intoxicati cu Pb, oxid de carbon etc.). Tratament: 1.folosirea cat mai judicioasd a perioadelor de concedii anuale, a zilelor de odihn&. 2.Restabilirea somnului prin medicamente hipnotice, sedative curente (Meprobamat), tranchilizante minore (Lauronil etc.). 3.Pentru combaterea asteniei se administreaz4 tonice: vitaminele din grupul B, Lecitina sub forma de pulbere sau sirop. Durerea de cap se poate combate cu gimnastici in aer liber, bai, masaj si, eventual, curd sanatorialé cu program de odihna activa si psihoterapie (audifii muzicale, -indrumarea pacientilor spre ocupafii placute, ca pictura, lucrul de méné etc.). 2. NEVROZA OBSESIVO-FOBICA Aceast& forma de nevrozi, cunoscuta si sub numele de psihastenie, se caracterizeazi printr-o serie de simptome functionale reversibile, dar foarte chinuitoare pentru bolnav. Aparitia in cémpul ideator al bolnavului a obsesiilor si fobiilor, fai de care bolnavul are atitudine critica, luptind contra lor, marcheazA aparifia psihasteniei. Psihastenia se desfaisoara pe un fond afectiv anxios, bolnavul fiind frméntat de team, nesiguranff, dubii./ Sindromul psihastenic sau mai bine-zis obsesivo-fobi intdlnit sii Sea five ‘o-fobic poate fi intdlnit si in A.S.C, psihopatia psihastenica, Simptomele obsesive sunt de mai multe feluri: amintiri obsesive, fobii, ritualuri, idei obsedante etc. Functiile psihice intelectuale, ca atentia, memoria, rafionamentul, sunt pistrate. » in Voinja, randamentul in Mune’, fondul afectiv suferd cel mai mult ins& in psihastenie, prin faptul iy bolnavul este constient si luptii din risputeri contra bolii, De aceea, psihastenia mai poarta si denumirea de “nebunie lucida", Tratamentul psihasteniei, se aplicd astizi in mod diferentiat de la caz la caz; pe primul plan sunt: terapia psihotropa anxiolitic’, antidepresiva, sedativa, tonicd, cu tranchilizante de tip Tioridazin, Diazepam; neuroleptice de tip Nozinan, Clordelazin; anxiolitice: Tranxen, Librium, Hidroxizin, Psihoterapia trebuie condusa cu multa rabdare si perseverenti. 3. ISTERIA (nevroza istericd) _ Este cunoscuta inca din antichitate. Simptomele isteriei sunt polimorfe, ele manifestindu-se prin crize isterice, tulburéri de constienti de tip isteric, tulburiri aseminatoare celor din unele boli neurologice si tulburari somatice. Crizele isterice se dezlntuie in diferite conditii stresante. Desi se manifest asem&nator crizelor epileptice, ele nu prezinta semnele obiective care exist cu regularitate in epilepsie. Bolnavul, in urma unui conflict, a unei contrarieri, a unor certuri sau din dorinja de a atrage atenfia celor din jur asupra sa, intr in asa-numiti crizi de isterie; la inceput scoate un tipat caracteristic, cade jos, alegindu-si locul si cdutdnd s& nu-si provoace leziuni prin c&dere, intra in contractura tonic& cu capul sprijinit, cu trunchiul incordat in pozitie de opistotonus ca un are, cu calcaiele la celalalt capat al arcului; alteori, pe o parte, in pozitie de emprostotonus. Criza poate dura de la cfteva minute pnd la cteva ore. Constienta nu se tulbura ca in epilepsie, ci se ingusteazd numai cémpul acesteia. Contractari tonic’ nu este urmat de contractara clonic& (bolnavul are numai hipertonie nu si tremuraturi), ca in epilepsie, bolnavul nu-si pierde urina, nu-si mugsca limba; bolnavul raspunde la excitanti durerosi, aparandu-se, scurtand criza prin noua dominant& ce i se creeazA prin durere, sustrigandu-! de la preocuparea sa asupra crizei. Pupilele reactioneaza la stimuli luminosi. Dupé risipirea crizei bolnavul pastreazi partial memoria celor petrecute. Tulburarile de constient& de tip isteric se aseaman& cu crizele crepusculare. Astfel bolnavulPercepe tot ce se petrece in jurul sau numai partial. Diagnostic diferential Exist in isterie tulburari care simuleazi afectiuni neurologice ca: paraplegia, hemiplegia isteric4, coreea istericd, tulburari de sensibilitate. Mutismul isteric este mutismul demonstrat de bolnav prin inlocuirea vorbirii printr-un limbaj gesticulat. Tulburari organice: bolnavul acuz4 cd nu vede (cecitate isteric&), c& nu aude (surditate isterica), dar aceste fenomene pot dispirea usor, punandu-I pe bolnav in situafii care impun folosirea acestor. analizori, Astfel se trideaz’, “ a : Toate aceste manifestari isterice apar de obicei pe un fond de insuficienta dezvoltare mintald, in situafia in care bolnavul cere compasiune si foloase de pe urma acestei boli. Tratamentul const intr-o psihoterapie individual sustinut’, prin hipnozi, sugestie simpli sau prin folosirea unei-noidominante dureroase~ de exemplu injectarea de api distilata intradermic. Nu trebuie s& i se dea prea multa atenfie in timpul crizei, pentru a nu o exagera spre a-si prelungi suferinfa, ins& toati aceast& atitudine trebuie insofiti de calm, blandete si infelegere pentru boala psihic&. 4, NEVROZELE MIXTE Acestea sunt forme clinice de nevroze, caracterizate prin tulburari motorii ca si maladia ticurilor, crampa profesionala, balbismul sau balbaiala. .