Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afectiune neurologica frecventa, despre care se estimeaza

ca ar afecta peste 4 milioane de persoane din intreaga lume.Boala Parkinson este o
afectiune frecventa cu o prevalenta in jur de 1 la 1000, putand ajunge la 1 la 200 in
populatia varstnica, estimindu-se ca afecteaza peste 4 milioane de persoane din intreaga
lume.
In Romania din statisticile medicale rezulta ce de aceasta boala sufera 40000
pacienti, in fapt existind 70000 de mii de bolnavi care ar fi afectati de aceasta.
Apare in toate zonele lumii si in toate grupele etnice desii este mai putin
frecventa in China si Africa, in toate clasele sociale si este ceva mai frecventa la barbati
decat la femei. In cele mai multe cazuri factorii ereditari nu pot fi implicati dar la 5-10%
dintre pacienti exista antecedente heredocolaterale.
Exista cazuri rare de angregare familiare cu transmitere dominanta si datele
genetice obtinute sugereaza influenta unei gene dominante cu penetranta redusa totusi
studiile mai recente de gemeni identici nu au putut evidentia o concordanta mare atunci
cand unul din gemeni este afectat. Aceasta sugereaza ca boala nu este ereditara.
Studiile extensive nu au reusit sa identifice un agent viral responsabil de boala
parkinson iar incercarile de a explica toata cazurile ca efecte reziduale ale encefalitei
retargice au esuat. Boala parkinson nu exista la animale si nici nu poate fi transmisa
animalelor care probabil nu traiesc destul de mult pentru a dezvolta o astfel de boala.
In pofida eforturilor stiintifice si medicale care se depun, nu s-a gasit inca un
leac care sa ii vindece pe pacientii de Parkinson, dar noile scheme de tratament le
imbunatatesc semnificativ calitatea vietii. Contrar unei pareri larg raspandite, boala
Parkinson nu ii afecteaza numai pe varstnici.
Desi varsta medie la care este stabilit diagnosticul este de 60 de ani, una din 20
de persoane incep sa aiba simptome parkinsoniene inca dinainte de a implini 40 de ani.
Pacientii diagnosticati la varste tinere, intre 21 si 40 de ani, sufera de asa-numita boala
Parkinson cu debut precoce.
Cauze
Boala Parkinson este cauzata de distrugerea sau degenerescenta neuronilor care
produc dopamina, substanta neurotransmitatoare, responsabila cu capacitatea
organismului de a-si controla miscarile normal. Principala arie afectata este situata
profund, in substanta cerebrala, fiind numita si substantia nigra (substanta neagra).
Simptome
Simptomele bolii Parkinson descrise de James Parkinson in 1817 ca paralizie
agitanta sunt astazi atribuite deficientei de dopamina la nivelul striatului ca urmare a
pierderii de neuroni din substantia nigra. Anatomopatologic se constata pierderea
neuronilor pigmentari din zona compacta a substantei negre si prezenta unor incluziuni
euzinofile, corpi levi, in restul neuronilor.
Simptomele bolii apar cand nivelul de dopamina din creier scade cu circa 20%
fata de valorile normale. Nu toti pacientii au aceleasi simptome in acelasi stadiu al bolii.

1
Boala se manifesta foarte diferit de la un individ la altul; uneori, trec ani buni pana sa se
observe o limitare semnificativa a activitatilor zilnice. Simptomele devin din ce in ce mai
evidente pe masura ce boala evolueaza. Un semn precoce care poate indica (fara a fi
obligatoriu) boala Parkinson este tremorul invizibil al mainilor un tremor interior, fara
vreo manifestare vizibila.
Multi pacienti care sufera de Parkinson se simt bine ani intregi pana ca
simptomele sa devina suparatoare. In faza precoce a bolii, simptomele se manifesta
numai pe o jumatate a corpului, extinzandu-se apoi si la cealalta jumatate. Printre
simptomele tipice ale bolii se numara:
-tremor al mainilor, bratelor, picioarelor, barbiei si fetei; aceste tremuraturi se
manifesta cand membrul afectat este in repaus, poate afecta unul sau mai multe membre
si e mai putin vizibil in timpul somnului si al exercitiilor fizice;
-rigiditate musculara si micrografie (scrisul de mana devine mic si inghesuit,
ilizibil);
- lentoare si dificultate in miscari numite si bradkinezie sau akinezie; pe masura
ce boala evolueaza, coordonarea muschilor este din ce in ce mai dificila;
-instabilitate posturala - tulburari de echilibru si coordonare datorate faptului ca se
altereaza sau dispar reflexele care ajusteaza pozitia diferitelor segmente ale corpului
pentru a mentine echilibrul; aceste tulburari apar, de regula, in stadiile avansate ale bolii
si sunt extrem de periculoase, facand necesara sprijinirea si deplasarea pacientilor cu
ajutorul carjelor sau cadrelor de sustinere.
Mai exista insa si simptome fara legatura cu miscarea:
-tulburari de somn (insomnie sau somnolenta diurna);
-depresie datorata modificarilor chimice survenite la nivelul creierului;
-dificultati de vorbire: reducerea volumului vocii, dificultati la articularea
cuvintelor, raguseala, variatii ale tonalitatii - manifestari determinate de rigiditatea
muschilor faciali, disparitia controlului asupra miscarilor si alterarea controlului
respiratiei;
-senzatie de nod in gat si dificultati la inghitire -blocajul motor dificultati in
initierea si executarea unor miscari simple, cum ar fi pasirea peste prag, caz in care i se
va muta cu blandete piciorul sau I se va arata obstacolul cu o lanterna sau un dispozitiv
cu laser;
-pozitie garbovita, cu capul aplecat si umerii cazuti. Multe dintre aceste
manifestari sunt ameliorate prin medicatie.
Tratament
Intrucat simptomele bolii Parkinson se datoreaza unui deficit de dopamina la
nivel cerebral, cele mai multe medicamente au fost denumite dopaminergice, fiind
concepute sa substituie deficitul de dopamina, sa copieze sau sa mimeze actiunea
acesteia sau sa stopeze metabolizarea acesteia.
Din schemele de tratament posibile pentru aceasta boala, o componenta esentiala
este levodopa (L-dopa), care, dupa ce ajunge in creier, este transformata in dopamina. In
organism, levodopa este metabolizata de enzime, proces care determina reducerea
cantitatii de medicament care ajunge acolo unde este necesara, adica in creier. De aceea, o

2
inhibitie a acestor enzime stopeaza metabolizarea levodopei si astfel este disponibila in
mai mare masura la nivel cerebral, imbunatatind implicit controlul simptomelor.
Tratamentul pe termen lung
Tratamentul cu levodopa este foarte eficient, mai ales daca este administrat de la
bun inceput. Initial, controlul simptomelor este constant si sustinut pe toata durata zilei.
Dupa mai multi ani, la unii pacienti apar fluctuatii ale modului in care medicatia proprie
controleaza simptomele de obicei, sunt fluctuatii motorii, dar se observa si grimase
involuntare, miscari anormale asemanatoare cu cele de dans (diskinezie) sau contractii
musculare involuntare sustinute, ce determina pozitii sau posturi anormale ale diferitelor
parti ale corpului (distonie).
In plus, simptomele de boala reapar sau se agraveaza considerabil inainte de
momentul stabilit pentru administrarea unei noi doze de medicament. Reaparitia
simptomatologiei este o diminuare a efectului medicatiei. Pe masura ce acest fenomen
(numit si wearing-off) devine tot mai evident, este din ce in ce mai greu de stabilit
intervalul de timp in care pacientul reactioneaza la tratamentul cu levodopa (intervalul
activ) si perioada cand tratamentul este insuficient (intervalul pasiv).
Impotomele uzuale ale scaderii efectului medicatiei (fenomenul de wearing-
off) sunt motorii (tremor, muschii sunt tepeni, miscarile devin greoaie si dureroase, lente
si imprecise) si non-motorii (anxietate, depresie, lentoare in gandire sau probleme de
memorie, furnicaturi, neliniste, oboseala, transpiratii, salivatie excesiva, constipatie,
variatii ale temperaturii corporale).
Recunoasterea simptomelor asociate fenomenului de wearing-off este
important, deoarece atunci terapia trebuie modificata pentru a controla mai bine boala.
Obtinerea unei reactii durabile si fara fluctuatii ale concentratiei de levodopa este posibila
doar prin asocierea altor medicamente care sa reduca metabolizarea levodopei,
optimizandu-i efectul terapeutic.
Un nou tratament pentru Parkinson
Compania Novartis a anuntat ca un nou produs sub forma de comprimate este
disponibil pe piata si compensat cu 100% pentru pacientii cu boala Parkinson. Tripla
Combinatie reduce simptomele bolii si amelioreaza capacitatea pacientilor cu boala
Parkinson de a-si efectua activitatile zilnice.
Tripla Combinatie asigura pentru pacient prelungirea intervalului activ in care
simptomele de Parkinson sunt bine controlate, iar activitatile de zi cu zi pot fi duse la bun
sfarsit in mod eficient, precum si modalitatea mai simpla si mai convenabila de
administrare a afirmat Prof.Dr. Ovidiu Bajenaru, Sectia de Neurologie, Spitalul
Universitar de Urgenta Bucuresti.
Cum se traieste cu boala Parkinson
Atitudinea pozitiva si mentinerea unei rutini zilnice sunt esentiale pentru
controlul pe termen lung al bolii. Stilul de viata al bolnavului de Parkinson trebuie sa
includa:
- o dieta echilibrata, bazata pe legume, fructe si alimente bogate in proteine (lactate,
cereale);

3
 -consumul unei cantitati suficiente de apa si evitarea alcoolului si a bauturilor cu
cafeina;
-aport de multivitamine si minerale;
-program de exercitii fizice sedentarismul inrautateste starea generala de
sanatate. Miscarea mentine flexibilitatea articulatiilor si tonusul postural, tonifica
muschii, imbunatateste circulatia sanguina si reduce stresul.
- activitati in aer liber (plimbari, gradinarit);
-cat mai multe modalitati de petrecere a timpului liber care ii fac placere
pacientului.
O stare psihica buna este esentiala pentru succesul tratamentului. E important ca
pacientul sa isi accepte boala si limitele, sa nu se descurajeze, sa accepte ajutorul celor
apropiati atunci cand are nevoie de el, sa continue sa faca ce ii place, sa nu se lase
coplesit de depresie cand activitatile de rutina devin dificile si sa nu se izoleze, sa aiba in
continuare viata sociala. Cu tratament, optimism si sprijinul celor apropiati, pacientul se
poate bucura de o viata relativ normala multi ani.