Cavalerul Toggenburg

de
Friedrich Schiller
tradus n romn de
Ion Heliade Rdulescu

"Ritter! inima i-ofere

Tineree de suror;
Alt dragoste nu-mi cere,
Cci mi face mare dor.
Vino placid, c mi place,
Du-te-n pace, m dileg;
Plnsul ochilor ce tace
Nicidecum nu-l neleg."
El pricepe, mut cu dorul;
Snger determinat,
Arde,-o strnge-n piept cu-amorul,
i pe cal e avntat.
Toi vasalii i adun,
Toi elveii si din drept;
La mormntul sfnt detun
Toi cu crucea p-al lor piept.
Fapte-acolo valoroase
Dezvolt eroi cretini,
Coifuri, pene onduloase
nspimnt saracini.
Toggenburg poart omorul,
Teroarea la musulman.
Dar n inima lui dorul
E mai mare dup-un an.
L-a suferit, dar l-apas;
Nu-l mai poate suporta;
Arme, cmp, glorie las
Spre-ale sale-a se-nturna.
i p-a mrii und-amar
Vede-un vas vele-ntinznd;
Se-mbarc spre scumpa ar
Unde-e viaa -al lui gnd.
Ajungnd la castel, bate
nfocatul pelegrin...
Vai? ca fulger l strbate
Rspunsul d-amaruri plin:
"Este-a cerului mireas
Aceea ce caui tu;
Ieri fu ziua cea aleas
Nunta ei cnd se fcu."
.............
.............
Abandon, nu-i mai vede
Al prinilor focar;
Armele nu-i mai revede,
Nici fidelul armsar.
De la Toggenburg apune
Jos spre vi, necunoscut;
Peste membrii nobili pune
Vestmnt aspru, rsesut.
O colib izolat
i cldi-mprejurul ei,
D-unde closterul s-arat
Printre frunzele de tei.
Atepta de diminea
Pn' l-al soarelui apus,
Cu sperana mut-n fa
i cu sufletul su dus.
Ctre closter sus din vale
Ore-ntregi n sus cta
Spre fereastra scumpei sale
Pn' fereastr-a rsuna,
Pn cnd el s-o mai vaz,
Pn ce chipu-i venea
Ca d-un angel dulce raz
Jos spre vale-a se pleca.
i-n dulcea lui reverie
Adormea prea consolat,
Ateptnd cu bucurie
Al zorilor revrsat.
Stete astfel zile multe,
Ani ntregi tot atepta
Attentiv ca s asculte
Ori fereastr-a rsuna,
Ori dilecta s-i mai vaz,
Ori chipu-i a s-arta,
Ca d-un angel dulce raz
Jos spre vale-a se pleca.
Astfel, ntr-o diminea
Era mort tot ateptnd,
Cu paloarea morii-n fa,
Spre fereastr cutnd.
1863