La apusul soarelui, ma uit la luna

Cum instigata, vorbe dulci imi ingana

Cum imi leaga gandurile, mi te aduna
Si te caut in noapte, sub un cearsaf de lana

Te aud in clar de luna cum la pieptu-mi soptesti

Cum te-n fiori cu licariri de viata si de moarte
Si incet, cu glas pierit imi spui ca ma iubesti
Doar pentru o noapte...

Luna albastra, luna de safir

Imi soptesti o dragoste plina de ura
Plina de placeri selenare, inumane
Ma faci sa-mi pompeze inima venin
Si vointe ascunse, care ma dor
Si ma incolacesc de durere...
Oare asa sa-mi fie dat,
Sa iubesc doar carnal?

O fiinta care nadajduieste dupa ura...

Un strain printre sentimentele lui?
O anomalie numita constiinta...nevoie de iubire
Dupa un inger ce-a decazut astfel
Ucis de propria-i lumina
Zace in intunericul altora
Si eu...sa fiu astfel?
Demon al noptii, ascuns de soare
Traind doar pentru luna...doar pentru ea?