CL3 - Cap 2 Sect 2.2.3 Specif Pentru Constructii

Extinderea infrastructurii de canalizare DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
in Bacau si Targu Ocna Capitolul 2: Specificatii

Sectiunea 2.2.3: Specificatii pentru constructii
CAPITOLUL 2 SPECIFICATII
SECTIUNEA 2.2.3 LUCRARI CIVILE

Specificatii pentru constructii
CUPRINS
0 CAPITOLUL 0 - CADRU GENERAL

1 CAPITOLUL 1 - CADRUL LEGISLATIV
2 CAPITOLUL 2 - LUCRARI DE TERASAMENTE LA CONSTRUCTII
2.1 GENERALITATI
2.2 TRASAREA LUCRARILOR
2.3 BORNE I COTE DE NIVEL
2.4 AVIZAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
2.5 NIVELUL SOLULUI
2.6 EXTINDEREA EXCAVATIILOR
2.7 EXCAVAREA MATERIALULUI NECORESPUNZATOR
2.2.3 - 1
2.8 SIGURANTA EXCAVARII SI CONSTRUCTII ADIACENTE
2.9 ALUNECARI, CADERI SI EXCAVATII IN EXCES
2.10 EPUISMENTE
2.11 UMPLUTURI
2.12 COMPACTAREA UMPLUTURILOR
2.13 INLATURAREA MATERIALULUI IN SURPLUS
3 CAPITOLUL 3 - BETOANE, COFRAJE, ARMTURI

3.1 GENERALITATI
3.2 MATERIALE
3.2.1 BETOANE
3.2.2 Ciment
3.2.3 Agregatele
3.2.4 Apa
3.2.5 Aditivi
3.2.6 Cofrajele
3.2.7 Oeluri pentru armturi
3.2.8 Piese nglobate
3.3 PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI
3.3.1 Statiile de betoane
3.3.2 Tipuri uzuale de beton
3.3.3 Stabilirea compoziiei betonului
3.3.4 Prepararea betonului
3.3.5 Transportul betonului
3.4 TURNAREA BETONULUI
3.4.1 Pregtirea turnrii betonului
3.4.2 Reguli generale de betonare
3.4.3 Compactarea betonului
3.4.4 Rosturi de lucru
BC-CL-3 2.2.3 - 2
3.4.5 Tratarea betonului dup turnare
3.4.6 Decofrarea
3.5 COFRAJE
3.6 ARMAREA
3.6.1 Fasonarea armaturilor
3.6.2 Montarea armaturilor
3.6.3 Legarea armaturilor
3.6.4 nndirea armaturilor
3.6.5 Ancorarea armaturilor
3.6.6 Stratul de acoperire cu beton
3.6.7 nlocuirea armaturilor prevzute in proiect
3.7 EXECUTAREA RECIPIENTILOR DIN BETON ARMAT
3.7.1 Generaliti
3.7.2 Cofraje si sustineri
3.7.3 Armaturi
3.7.4 Betoane
3.7.5 Tencuieli, sape pentru pante
3.7.6 Verificarea calitii lucrrilor si remedierea defectelor de execuie
3.8 EXECUTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE PREFABRICATE
3.8.2 Turnarea betonului
3.8.3 Manipulare, transport, depozitare
3.8.4 Montarea elementelor prefabricate
3.9 ABATERI SI DEFECTE ADMISIBILE PENTRU ELEMENTELE DE BETON SI

BETON ARMAT
3.10 CONTROLUL CALITII LUCRRILOR de beton si beton armat
4 CAPITOLUL 4 - STRUCTURA CHESON STATIE DE POMPARE APE UZATE

4.1 GENERALITATI
BC-CL-3 2.2.3 - 3
4.1.1 Descrierea lucrrilor
4.1.2 Condiii tehnice minime
4.1.3 Indicaii pentru execuie
4.1.4 Controlul si verificarea lucrrilor
4.1.5 Masuri de protecia muncii
4.1.6 Masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor
4.1.7 Lista prescripiilor tehnice de respectat la execuie
4.2 INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA LUCRRILOR DE

TERASAMENTE
4.3 INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA ELEMENTELOR DIN BETON I

BETON ARMAT
4.3.1 Materiale
4.3.3 Controlul calitii lucrrilor
4.4 INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTAREA SI LANSAREA

CHESOANELOR
4.5 INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA CONFECIILOR METALICE
5 CAPITOLUL 5 - LUCRRI DE ZIDRIE

5.1 MATERIALE:
5.2 CONDIII DE CALITATE
5.2.1 Specificaii pentru mortare
5.2.2 Executarea tencuielilor
5.3 PARDOSELI
5.3.1 Generalitati
5.3.2 Executarea lucrrilor de pardoseli reguli generale
5.4 ZUGRVELI INTERIOARE I EXTERIOARE
5.4.1 Generalitati
5.4.2 Domenii de utilizare
5.4.3 Durabilitatea i ntreinerea
BC-CL-3 2.2.3 - 4
5.4.4 Condiii de livrare
5.4.5 Dosarul tehnic
5.5 PLACAJE DE FAIAN
6 CAPITOLUL 6 - DRUMURI I PLATFORME

6.1 DRUMURI SI PLATFORME DE EXPLOATARE
6.2 AMENAJAREA I REFACEREA SUPRAFEELOR, ALTELE DECT DRUMURI
6.3 DRUMURI DE ACCES
6.4 LUCRARI DE DRUMURI
6.4.1 Lucrri de terasamente
6.4.2 Finisarea si protectia subsolului
6.4.3 Conditii cu privire la compactare
6.4.4 Materialul si constructia bazei
6.4.5 Pavajele asfaltice
6.4.6 Amplasarea bordurilor
6.4.7 Aleile
6.4.8 Testarea
7 CAPITOLUL 7 - MSURI DE PROTECIA MUNCII I PENTRU PREVENIREA I

STINGEREA INCENDIILOR
8 ANEXA NR.1 - SUMARUL ACTELOR NORMATIVE
PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR I FAZE DETERMINANTE
PROGRAM DE URMRIRE N TIMP A COMPORTRII CONSTRUCIILOR
1 CAPITOLUL 0 - CADRU GENERAL
Prezentul Caiet de sarcini acoper o plaja larga de activitati de construcii specifice

domeniului de alimentari cu apa si canalizri orasenesti. In cadrul seciunilor documentului,
sunt detaliate cerinele de execuie pentru activitati de lucrri specifice realizrii obiectelor de
construcii: terasamente, elemente constructive din beton si zidrie de crmid, tencuieli
interioare si exterioare, finisaje, lucrri de drumuri si platforme in incinte, etc.
S-au avut in vedere urmtoarele obiecte de construcii:
a) Cldiri pentru adpostirea:
Spatiilor administrative si de operare.
BC-CL-3 2.2.3 - 5
b) Bazine purttoare de apa (Recipieni din BA)

Bazine de stocare ape uzate;
Camere de intersecie sau racordare pentru diametre mari de canalizare.
c) Construcii hidrotehnice speciale Chesoane deschise de tip circular
Staii de pompare ape uzate
d) Elemente de construcii prefabricate
Fundaii, grinzi, planee;
Tavane, elemente de acoperi.
e) Elemente de infrastructura rutiera
Drumuri si alei in incinte operaionale
2 CAPITOLUL 1 - CADRUL LEGISLATIV
n anexa nr. 1 sunt menionate: legislaia in vigoare si actele normative, alctuite din STAS-
uri, normative i instruciuni, cu indicaia unde sunt publicate.
Actele normative citate acoper aspectele privind calitatea materialelor, punerea n oper a
acestora condiiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrrilor. Suplimentar, in
cuprinsul documentaiei se fac referiri la prevederile unora din actele normative menionate in
anexa, cu trimiteri la condiii ce trebuie respectate in cazuri particulare (concrete) de lucrri,
faze de execuie sau materiale.
n cazul c furnizorul poate oferi materiale, articole i produse realizate dup standarde
strine, de calitate cel puin egal cu cele prevzute n actele normative romaneti
menionate anterior, Antreprenorul va trebui s obin aprobarea Inginerului pentru folosirea
acestor materiale. In aceast situaie Antreprenorul va nainta Inginerului spre aprobare, o
dat cu cererea respectiv, o copie de pe standardul strin privind calitile materialului
respectiv.
3 CAPITOLUL 2 - LUCRARI DE TERASAMENTE LA CONSTRUCTII
3.1 GENERALITATI
Antreprenorul va face excavri si taluzari si va ndeprta materialele excavate dup cum se

specifica aici si dup cum se arata in desenele proiectului. Antreprenorul nu va ncepe
lucrrile de terasamente pana cnd nu va efectua toate masurile de sigurana: ngrdirea cu
parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni si vehicule, iar pe
timpul nopii semnalizarea luminoase la toate punctele periculoase. Execuia lucrrilor de
terasamente se va face avnd in vedere prevederile din urmtoarele normativele:
P1086 Proiectarea si executarea lucrrilor de fundaii directe la
construcii
C196 88 Executarea lucrrilor de terasamente pentru executarea
fundaiilor construciilor civile si industriale
C16 84 Realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii si
instalatiii aferente
BC-CL-3 2.2.3 - 6
Ordin nr. 9/N/15.03.1993 Regulamentul privind protecia si igiena

muncii in construcii
3.2 TRASAREA LUCRARILOR
Trasarea lucrrilor se va realiza conform planurilor de situaie in care se prevd elementele

de trasare.
Beneficiarul lucrrii are obligaia de a materializa pe antier axele principale ale bazei de
trasare a obiectelor.
Antreprenorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, n funcie de axele principale ale
bazei de trasare. Antreprenorul este rspunztor de trasarea corect a lucrrilor fa de
reperele date de Beneficiar.
Trasarea lucrrilor va fi verificat de Inginer, n care scop Antreprenorul este obligat s
protejeze i s pstreze cu grij toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea
lucrrilor.
Dup verificarea trasrii lucrrilor de ctre Inginer, Antreprenorul va pregti un plan de
trasare pentru a fi anexat la cartea construciei.
3.3 BORNE I COTE DE NIVEL
Beneficiarul lucrrii are obligaia de a preda n scris bornele de nivelment n imediata

apropriere a antierului, poziia acestora i valoarea cotelor de nivel.
Antreprenorul are obligaia s verifice valoarea cotelor de nivel i s fac cunoscut
Beneficiarului lucrrii, n scris, in cazul n care se constat erori. De asemenea, pentru
verificarea trasrii de ctre Inginer, Antreprenorul trebuie s protejeze i s pstreze cu grij
toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrrilor.
3.4 AVIZAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
nainte de a ncepe orice lucrri de acest fel la locul de montaj, Antreprenorul va solicita in
scris avizarea lucrrilor de ctre Inginer i Beneficiarul lucrrii, in termenul prevzut de
Condiiile de Contract FIDIC.
3.5 NIVELUL SOLULUI
Pentru scopul dat de specificaie, termenul de nivel al solului se va referi la suprafaa solului
nainte de nceperea operaiilor de lucrare a pamantului, dar dup curatarea
amplasamentului i ndeprtarea eventualelor lucrri de construcii existente.
3.6 EXTINDEREA EXCAVATIILOR
Extinderea excavaiilor va fi cea minim practicabila pentru construirea lucrrii, cu consultarea

planurilor de sptur.
3.7 EXCAVAREA MATERIALULUI NECORESPUNZATOR
Daca Antreprenorul intilneste material pe fundul oricrei excavri, care dup prerea lui
poate fi necorespunzator, el va informa imediat Inginerul, care va da instruciuni in scris
BC-CL-3 2.2.3 - 7
Antreprenorului asupra faptului ca materialul in cauza va fi tratat ca defectuos. Daca este

cazul, materialul defectuos va fi ndeprtat, si daca nu se specifica altfel, sau daca nu se
comanda de ctre Inginer, Antreprenorul va umple golurile astfel formate cu material granular
corespunztor. Omiterea de ctre Inginer sa dea instruciuni, nu va elibera Antreprenorul de
rspunderile pentru defectele in lucrare, daca naintea construirii Antreprenorul nu a cerut in
scris Inginerului inspectarea fundaiei descoperite.
3.8 SIGURANTA EXCAVARII SI CONSTRUCTII ADIACENTE
Antreprenorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavrilor si

drumurile si construciile adiacente.
3.9 ALUNECARI, CADERI SI EXCAVATII IN EXCES
Antreprenorul va preveni alunecrile si cderile de material din partile laterale ale excavaiilor
si taluzarilor.
In cazul alunecrilor sau cderilor ce apar in excavaii si acolo unde excavaiile sunt fcute in
exces fata de dimensiunile specificate, orice material necorespunzator care a intrat in
excavaii trebuie nlturat in orice umplere adiionala ce poate fi ceruta se va face cu material
excavat selectat sau importat si tasat pentru aprobarea de ctre Inginer.
Unde se formeaz goluri prin alunecri sau caderi,sau prin excavri in exces fata de
dimensiunile specificate, care dup opinia Inginerului pot afecta stabilitatea solului pentru
susinerea lucrrii, sau construciilor, sau serviciilor adiacente, Antreprenorul va umple golul
solid cu beton clasa C 8/1.
3.10 EPUISMENTE
Antreprenorul va menine fiecare excavaie de construcie fara apa din orice sursa, astfel
incit lucrrile vor fi executate in condiii uscate.
Metoda de meninere a excavaiei fara apa, de epuizare si ndeprtarea apei, va fi supusa
aprobrii Inginerului.
Antreprenorul se va asigura ca exista instalaii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se
evita orice ntrerupere in continuitatea epuizrii apei din excavaie.
Acolo unde sunt necesare epuismente continui, in timpul funcionarii pompelor in cursul
nopii, se vor lua masurile necesare ca zona de lucru sa fie iluminata in mod corespunztor.
3.11 UMPLUTURI
Daca nu se specifica sau se aproba altfel, materialul folosit pentru umpluturi va fi material
excavat selectat cu dimensiunile particulelor nu mai mari de 75 mm.
Materialul de umplutura plasat la lucrri permanente va fi sortat, fara bolovani, pietre mari,
fragmente de roca si altele - mai mari de 50mm daca nu se specifica sau aproba altfel.
Dup ce a fost data aprobarea de Inginer, conform condiiilor contractului, pentru nceperea
umplerii, operaia va continua pana la terminarea lucrrii in partea de lucrare pentru care
este data aprobarea.
BC-CL-3 2.2.3 - 8
3.12 COMPACTAREA UMPLUTURILOR
Umplerea gropilor cu pamint se va realiza manual in straturi ce nu vor depasi 200 mm, cu
pamint maruntit bine si compactat mecanic sau manual, pentru cca. 1,00 m de la fundul
spturii. Pentru restul umpluturii, straturile nu vor depasi 300 mm, cu compactare mecanica,
asigurndu-se realizarea gradului de compactare de 95% prevzut conform STAS 2914 - 84.
Antreprenorul, daca este necesar, va uda materialul de umplere nainte si in decursul
compactrii pentru a ajuta obinerea gradului specificat de compactare.
3.13 INLATURAREA MATERIALULUI IN SURPLUS
Antreprenorul va transporta si nltura tot materialul excavat care nu este necesar pentru
lucrri. Locurile propuse de Antreprenor pentru ndeprtarea sau depozitarea materialelor
excavate, fie temporar, fie permanent, vor fi supuse aprobrii Inginerului.
4 CAPITOLUL 3 - BETOANE, COFRAJE, ARMTURI
4.1 GENERALITATI
Pentru standarde si normative se va consulta anexa nr. 1.
4.2 MATERIALE
4.2.1 BETOANE
Betoanele utilizate se vor produce i se vor livra de ctre staiile de betoane care
funcioneaz pe baza certificatelor de atestare.
Reetele se vor stabili, corecta i definitiva n funcie de rezultatul ncercrilor preliminare de
laborator privind:
umiditatea agregatelor;
granulozitatea sorturilor;
densitatea aparent a betonului proaspt.
Compoziia de beton adoptat va fi permanent corectat n privina cantitii de ap, n
funcie de umiditatea agregatelor, astfel nct s se respecte raportul A/C prescris de
normativul CP 012/1-2007. Lucrabilitatea betonului proaspt va fi verificat att la staia de
betoane ct i la locul de punere n oper.
4.2.2 Ciment
Cimentul I 32,5 destinat betoanelor obinuite este ales innd seama de condiiile de
exploatare, condiiile de execuie, tehnologia adoptat i clasa betonului.
Se va efectua verificarea calitii cimenturilor, att la aprovizionare ct i nainte de utilizare,
prin metodele reglementate de standardele n vigoare la data execuiei i de CP 012/1-2007 .
Cimentul trebuie ferit de aciunea umezelii si de amestecul cu materii strine, att in timpul
transportului, cat si al depozitarii
Depozitarea cimentului cu adausuri se face pe sortimente.
Tipul de ciment se stabilete pe urmtoarele criterii:
condiii de exploatare normale, expuse la:
BC-CL-3 2.2.3 - 9
- nghe in stare saturat cu ap, precum rezervoarele, castelele cu apa si

expuse agresivitatii apelor naturale;
condiii de execuie si tehnologie adoptata (lucrri executate in condiii normale
sau pe timp friguros, lucrri masive);
clasa betonului sau marca betonului.
4.2.3 Agregatele
La prepararea betonului se vor utiliza agregate naturale, provenite din balastiere omologate.
Agregatele folosite trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice indicate n normativul NE 012-
99 i SR EN 12620/2003 cu urmtoarele cerine:
agregatele s provin din roci stabile, nealterate la aer sau ap sau inghet; nu se
admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau istoase;
nisipul va fi de natur silicoas i va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea
nisipului de concasaj;
coninutul n prii levigabile a nisipului va fi de max. 2% i a pietriului se
limiteaz la max. 5%;
curba granulometric a agregatelor va fi stabilit n laboratorul staiei de betoane,
pentru obinerea mrcii prescrise. Dimensiunea maxim a granulelor va fi de
16mm sau 31mm, n funcie de dimensiunea minim a elementului.
se interzice folosirea balastului sau pietriului cu granule mai mari dect cele
indicate pe mrci de betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avnd pante i rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu nlimi
corespunztoare evitri amestecri sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate.
Pentru depozitarea agregatelor se va respecta prevederile normativului NE 012-99.
4.2.4 Apa
Apa utilizat la prepararea betoanelor, precum i la umezirea acestora dup punerea n
oper, trebuie s corespund prevederilor standardelor n vigoare la data execuiei SR EN
1008/2003.
Raportul ap/ciment n reeta betonului va fi stabilit n laborator, innd seama de marca
prescris, de lucrabilitatea necesar i de caracteristicile fizico mecanice ale betonului.
La stabilirea raportului ap/ciment se va ine seama i de umiditatea agregatelor n
momentul preparrii betonului.
4.2.5 Aditivi
Aditivul DISAN - A cu efect reductor de apa si antrenor de aer asigura o buna lucrabilitate.
Se folosete la prepararea betoanelor sub forma de soluie avind o concentraie de 20 1 %
substana uscata, in unitati de masa. Prepararea soluiei cu aceasta concentraie se dizolva
25 kg / aditiv /100 l, obtinindu-se un volum de 115 l soluie. Partea de aditiv va fi de 0,75 -
1,50 l soluie de concentraie 20 % pentru 100 kg de ciment.
BC-CL-3 2.2.3 - 10
Aditivi intens reductor de apa - superplastifiant - se folosesc in cazul betoanelor de minim

Bc15. Cantitatea de aditiv este de 1,5 - 1 / 100 kg de ciment pentru cimenturile de adaos si
de 2,0 - 100 kg ciment in cazul cimenturilor fara adaos.
Aditivul ntrzietor pentru betoane se folosesc in scopul evitrii rosturilor de lucru la
ntreruperea betonrii. Aditivul se aduga odat cu apa de amestecare la prepararea
betoanelor putndu-se obine o ntrziere a timpului de priza si ntrire de maxim 18 h.
Nu este permisa folosirea aditivului la temperaturi sub - 10C si nu se recomanda utilizarea
lui in cazul construciilor care vin in contact cu apa de mare.
Aditivul accelerator pentru betonare pe timp friguros este clorura de calciu.
Este interzis a se folosi clorura de calciu in urmtoarele situaii:
betoane cu cimenturi care au 15 % adaos;
construcii din beton precomprimat;
construcii din beton armat care se afla in mediu umed in cursul exploatrii.
Prepararea betonului se face introducnd in betoniera materiale in urmtoarea ordine:
agregate, ciment si 75 % din cantitatea de apa, dup care se amesteca 30 s. Se introduce
apoi restul de cantitate de apa mpreun cu doza de aditiv si se continua malaxarea nc cel
puin 90 s.
In cazul in care concentraia aditivului livrat nu corespunde normei interne, proporia se
corecteaz prin multiplicarea cu raportul dintre concentraia teoretic 30% si concentraia
real.
4.2.6 Cofrajele
Cofrajele vor fi astfel alctuite nct s asigure realizarea formelor, dimensiunilor i a
suprafeei perfect plane a elementelor, conform pri desenate din proiect. Cofrajele din
placaj sau alte produse din lemn, trebuie s asigure obinerea unor suprafee rugoase
(pentru aderena cu betonul) i s aib guri pentru trecerea mustilor de legtur. Se va
urmri etaneitatea i rezistena panourilor de cofraj, astfel nct s nu permit pierderea
laptelui de ciment i s asigure preluarea ncrcrilor ce apar.
nainte de betonare, interiorul cofrajelor se va unge cu ageni de decofrare.
4.2.7 Oeluri pentru armturi

Pentru armarea elementelor din beton se utilizeaz bare laminate la cald din oel beton
rotund OB 37 i PC 52, care trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice din standardele n
vigoare STAS 438/1-89.
Livrarea, depozitarea i controlul caliti armturilor se va realiza cu respectarea prevederilor
normativului NE 012/2-2010.
4.2.8 Piese nglobate

Conform detaliilor de execuie, pentru a fi nglobate n beton, vor fi pregtite piesele metalice
(praznuri, plcue, corniere).
Piesele trebuie s respecte geometria prevzut n proiect, s fie curate i s fie
poziionate n cofrag conform proiectului.
Piesele de trecere etanse prin peretii rezervoarelor si ai camerelor de vane (tip A, respectiv
tip B) se vor realiza conform Catalogului I.P.C.T. din iunie 1980 Detalii tip 65/780, 781, 782.
BC-CL-3 2.2.3 - 11
4.3 PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI
4.3.1 Statiile de betoane

Prin staia de betoane se nelege orice unitate care produce si livreaz beton, fiind dotata cu
una sau mai multe instalaii (secii) de preparat beton sau betoniere.
Staiile de betoane cu o capacitate nominala de producie mai mare de 10 mc beton/ ora
(respectiv producie efectiva mai mare de 50 mc/ schimb), sunt conduse de ctre, eful
staiei si funcioneaz pe baza certificatului de atestare eliberat la nfiinarea staiei de
comisia de atestare numita printr-un ordin dat de conducerea unitii tutelare.
Staiile de betoane cu o capacitate nominala de producie de cel mult 10 mc beton/ ora sau
cu o producie efectiva de cel mult 50 mc beton/ schimb, sunt subordonate direct
conductorului lucrrii pe care o deservete si pot funciona cu acordul beneficiarului si
proiectantului fara certificat de atestare.
Pentru obinerea certificatelor de atestare, staiile de betoane trebuie sa dispun de:
a) Regulament de funcionare.
b) Depozite de agregate, intermediare si la staie, amenajate conform prevederilor de
la punctul Normativ NE012/2 2010 si avnd compartimente pentru numrul necesar
de sorturi rezultate in funcie de granula maxima utilizata .
c) Silozuri care sa permit depozitarea simultana a minim 2 tipuri de ciment si avind
capacitatea totala in depozitarea corelata cu capacitatea de producie a staiei pe
interval de minim 3 zile; in cazurile in care se folosete si ciment in saci, dotrile vor
corespunde prevederilor din Normativul NE012/2 2010.
d) Silozuri pentru cenua de centrala termoelectrica (in cazurile in care se folosete
acest adaos).
e) Mijloace de dozare a materialelor componente care sa corespunda clasei de
precizie din documentaia tehnica a acestora.
f) Utilaje de preparare a betonului, in buna stare de funcionare.
g) Instalaii de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi, pentru cel puin una
din seciile staiei (cu excepia cazurilor in care nu se prevede utilizarea lor).
h) Dotri care sa permit nclzirea apei si a agregatelor daca se prevede
funcionarea staiei in perioada de timp friguros.
j) Personal de deservire in conformitate cu prevederile din anexa V.1 - Normativ C
140-86.
k) Nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane ce se vor produce de fiecare
instalaie, aprobat in prealabil de conducerea unitatii tutelare.
l) Laborator amenajat cu spatii distincte, pentru confecionarea probelor si respectiv
pstrarea lor, care sa asigure respectarea condiiilor de temperatura de 20 3 C,
autorizat conform cerintelor ISC, prevzut cu personal tehnic si muncitor
corespunztor din punct de vedere profesional si numeric.
m) Nomenclator al ncercrilor si operaiilor pe care le efectueaz laboratorul.
n) Aparatura si dispozitivele corespunztoare nomenclatorului de ncercri si operaii
efectuate de laborator, conform prevederilor din Anexa X.2
BC-CL-3 2.2.3 - 12
4.3.2 Tipuri uzuale de beton

Pentru lucrrile curente de beton si beton armat, tipurile de beton se difereniaz si se
noteaz in funcie de:
clasa betonului;
lucrabilitate;
tipul de ciment utilizat;
mrimea agregatelor.
.
Pentru cazurile in care se cere obinerea unui anumit grad de impermeabilitate sau o
anumita lucrabilitate, notaia betonului va cuprinde si aceste caracteristici.
Daca este necesar, notaia se va completa cu gradul de gelivitate sau tipul de aditiv impus.
In cazuri speciale, prin proiect sau prin nelegere intre productor si utilizator, se pot adopta
notaii simplificate.
In comanda de beton ctre staie se vor nscrie tipul de beton, programul si ritmul de livrare
precum si obiectul (partea de structura) la care urmeaz a se folosi.
Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc de ctre staie si instalaii va conine notaii
conform prevederilor din Normativ CP 012/1 2007.
4.3.3 Stabilirea compoziiei betonului

Pentru lucrrile curente, compoziia betonului se stabilete de laboratorul unitatii tutelare a
staiei de betoane, in conformitate cu prevederile din Normativul CP 012/1 2007.
Stabilirea compoziiei se va face:
la intrarea in funciune a unei staii de betoane;
la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
la introducerea utilizrii de aditivi sau la schimbarea acestora;
la pregtirea executrii unei legaturi care necesita un beton cu caractersticile
deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C20/25.
Compoziiile de betoane se aproba de conducerea unitatii care conduce laboratorul, daca
prin caietul de sarcini nu se prevede ca aprobarea sa fie data de reprezentantul
Beneficiarului sau proiectant.
In cazul construciilor speciale, definite conform din Normativ CP012/1 2007 precum si in
cazul utilizrii unor tipuri de ciment, agregate aditivi sau adausuri care nu sunt prevzute in
prezentul caiet de sarcini sau care nu au reglementari speciale, stabilirea compoziiei
betoanelor se va face pe baza de studii, elaborate de laboratoarele de specialitate din
instituiile de cercetare.
Lunar, laboratorul va analiza rezultatele ncercrilor efectuate la vrsta de 28 de zile si va
supune aprobrii conducerii unitatii, eventualele corecii ale dozajului de ciment sau alte
masuri necesare in vederea asigurrii calitii betonului.
BC-CL-3 2.2.3 - 13
Cantitile de materiale corespunztoare unui amestec (arj) se vor stabili pentru un volum
de beton proaspt, de maxim 80% din capacitatea nominala a utilajului folosit pentru
malaxare.
La staia de betoane se va afia reeta corespunztoare tipului de beton ce se prepar si
care va conine:
numrul de ordine al reetei;
notaia corespunztoare tipului de beton;
cantitatile de materiale care se introduc la fiecare sarja (cumulat pentru agregate,
funcie de ordinea de introducere);
lucrabilitatea betonului prevzut sa se obin la staie ;
zona de granulozitate a agregatelor.

a) Dozarea materialelor: la dozarea materialelor pentru prepararea betonului se admit
urmtoarele abateri:
3% pentru agregate;
2%pentru ciment si apa;
5%pentru aditivi.
Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puin o data pe sptmn, folosindu-se greuti
verificate in prealabil, msurtori sau alte procedee operative.
Cel puin o data pe an se va proceda la verificarea metrologica a mijloacelor de dozare si ori
de cate ori apare necesar.
b) Amestecarea betonului si ncrcarea in mijlocul de transport.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forat sau betoniere cu
cdere libera. In cazul utilizrii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm se vor folosi numai
betoniere cu cdere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face conform crii
tehnice a utilajului respectiv, dar ncepnd cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.
Durata de amestecare va respecta prevederile crii tehnice a instalaiei, dar va fi cel puin
45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dup
caz pentru:
utilizarea de aditivi sau adaosuri (cenua de centrala termoelectrica);
perioade de timp friguros;
utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 5 cm).
Durata de ncrcare a unui mijloc de transport sau de meninere a betonului in buncrul
tampon, va fi de maxim 20 minute. La terminarea unui schimb sau la ntreruperea preparrii
betonului pe o durata mai mare de 1 ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie splata cu
un jet puternic de ap sau ap amestecat cu pietri si imediat apoi golita complet.
BC-CL-3 2.2.3 - 14
4.3.5 Transportul betonului

Transportul betonului cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a
betoanelor cu tasare de maxim 5 cm, cu autobasculanta cu bena amenajate corespunztor.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagonei, benzi,
transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etane pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Pe timp de ari sau ploaie in cazul transportului cu autobasculanta pe distanta mai mare de
3 km suprafaa libera de beton trebuie protejat, astfel nct sa se evite modificarea
caracteristicilor betonului, ca urmare a evaporrii apei.
Durata de transport, se considera din momentul terminrii ncrcrii mijlocului de transport si
sfrsitul descrcrii acestuia si nu poate depasi valorile din tabelul 3.1 dect daca se
utilizeaz aditivi ntrzietori.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare este dat in tabelul urmtor:
Temperatura Durata maxima de transport (minute)

amestecului
Cimenturi de marca < 35 Cimenturi de marca > 40
beton C
t > 30 45 30
10 < t < 30 90 60
t < 10 60 45
Observaie: In cazul transportului cu autobasculanta durata maxima se reduce cu 15 minute
fata de limitele din tabel.
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descrcarea si rencrcarea cu beton a mijloacelor de
transport depete o ora precum i la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate cu jet de
apa. In cazul autoagitatoarelor acestea se vor umple cu cca. 1 mc de apa, se vor roti cu
viteza maxima timp de 5 minute, dup care se vor goli complet de apa.
4.4 TURNAREA BETONULUI
4.4.1 Pregtirea turnrii betonului

Executarea lucrrilor de betonare poate sa nceap numai dup ce sunt ndeplinite
urmtoarele condiii:
a) Fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza ntocmit conform
prevederilor NE012/2-2010 a fost acceptat de beneficiar.
b) In cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de B25 se dispune de ncercri
preliminare, iar compoziia betonului a fost acceptata de Inginer si de Beneficiar.
c) Sunt realizate masurile pregtitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele
necesare (agregate, ciment, piese nglobate, etc.) si sunt in stare de funcionare
utilajele si dotrile necesare, in conformitate cu prevederile fisei tehnologice.
d) Sunt stabilite si instruite formalitile de lucru in ceea ce privete tehnologia de
execuie, precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si PCI.
BC-CL-3 2.2.3 - 15
e) Au fost recepionate calitativ lucrrile de spaturi, cofraje si armaturi (dup caz).

f) Suprafeele de beton turnate anterior si ntrite, care vor veni in contact cu betonul
proaspt, sunt curate de pojghia de lapte de ciment, nu prezint zone
necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara unei bune legaturi intre cele
doua betoane.
h) Sunt stabilite dup caz si pregtite masurile ce se vor fi adoptate pentru
continuarea betonrii in cazul interveniei unei situaii accidentale.
i) Nu se ntrevede posibilitatea interveniei unor condiii climaterice nefavorabile (ger,
ploi abundente, furtuni, etc.).
j) In cazul fundaiilor sunt prevzute masuri de dirijare a apelor provenite din
precipitaii, astfel incit acestea sa nu se acumuleze in zonele in care urmeaz a se
betona.
In baza verificrii ndeplinirii condiiilor se va consemna aprobarea nceperii betonrii de
ctre Inginer, reprezentantul Beneficiarului si Inspecia Teritoriala pentru Construcii, in
conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrrilor si faze determinante.
Aprobarea nceperii betonrii trebuie sa fie reconfirmat pe baza unor verificri in cazurile in
care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situaia constatat la data
aprobrii;
betonarea nu a nceput in interval de 10 zile de la data aprobrii.
Se interzice nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor si msurilor indicate mai
sus.
nainte de turnarea betonului se va controla (conf. Normativ NE 012/2-2010):
concordana armturilor cu proiectul (seciune, nr. de bare, poziii);
concordana dimensiunilor interioare ale cofrajului cu dimensiunea elementelor
din proiect;
etaneitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment;
stabilirea sistemului de susinere a cofrajului, pentru a nu se produce deplasarea
sau deformarea acestuia n timpul sau dup terminarea betonri;
funcionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului;
existena materialelor de protecie a betonului n stare proaspt.
4.4.2 Reguli generale de betonare

Betonul trebuie pus in lucru in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare, se
admite un interval de maximum 30 minute numai in cazul in care durata transportului este
mai mica de 1 ora.
La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
a) Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidriile care vor veni in contact cu betonul
proaspt vor fi udate 2-3 ore nainte si imediat nainte de turnarea betonului, iar apa
rmas in denivelri va fi nlturat.
b) Din mijlocul de transport descrcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
BC-CL-3 2.2.3 - 16
c) Daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se ncadreaz in limitele de

lucrabilitate admis sau prezint segregri, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare, admindu-se mbuntirea lucrabilitii numai prin folosirea unui aditiv
superplastifiant.
d) Inaltimea de cdere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul
elementelor cu nlime mai mare de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m si
celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafa (placi, fundaii).
e) Betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui tub avnd captul inferior situat la maxim 1,5 m de
zona care se betoneaz.
f) Betonul trebuie sa fie rspndit uniform in lungul elementului, urmrindu-se
realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm nlime si turnarea noului strat
nainte de nceperea prizei betonului turnat anterior.
g) Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
poziia prevzut, ndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plcilor
in consola; daca totui se vor produce asemenea defecte, vor fi corectate in timpul
turnrii.
h) Se va urmri cu atenie nglobarea in beton a armaturilor, respectndu-se
grosimea stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului.
i) Nu este permisa ciocnirea armaturii in timpul betonrii si nici aezarea pe armaturi
a vibratorului
j) In zonele cu armaturi dese se va urmri cu toata atenia umplerea completa a
seciunii prin ndesarea laterala a betonului cu ipci sau vergele de otel, concomitent
cu vibrarea lui, in cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitii de
acces lateral al betonului in spatii care sa poat permite ptrunderea vibratorului.
k) Se va urmri comportarea si meninerea poziiei iniiale a cofrajelor si susinerilor
acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatrii unor deplasri
sau cderi.
I) Circulaia muncitorilor, a utilajului de transport in timpul betonrii se va face pe
podine, astfel rezemate nct sa nu modifice poziia armaturii; este interzisa circulaia
directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspt.
m) Betonarea se va face continuu pan la rosturile de lucru prevzute in proiect sau
fisa tehnologic.
n) Durata maxima admisa a ntreruperilor de betonare pentru care nu este necesara
luarea unor masuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie sa depeasc timpul de
ncepere a prizei betonului. In lipsa unor determinri de laborator aceasta durata se
va considera de doua ore de la prepararea betonului in cazul armturilor cu adaosuri
si de respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fr adaos.
o) In cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii este
permisa numai dup pregtirea suprafeelor rosturilor.
p) Instalarea podinilor pentru circulaia lucratorilor pe planeele betonate, precum si
depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa numai dup 24-
48 ore, in funcie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat.
r) Verificrile care se efectueaz sunt preconizate in Normativul NE012/2-2010.
Se va avea grij s se realizeze nglobarea complet a armturilor in beton si s se respecte
prevederile proiectului in ceea ce privete grosimea stratului de acoperire.
BC-CL-3 2.2.3 - 17
O atenie deosebit trebuie acordat umplerii complete a seciunilor din nodurile de armturi
dese sau la punctele de nndire, fiind recomandabil ndesarea lateral a betonului cu ipci
sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui.
In cazul betonrii elementelor verticale (stlpi, diafragme, perei) trebuie avute in vedere:
pentru elementele avind o nlimea de maximum 3 m la care vibrarea betonului
nu este stnjenit de grosimea redusa a elementelor sau de desimea armturilor,
este admis cofrarea tuturor fetelor pe ntreaga nlime si betonarea pe la partea
superioara a acestuia;
in situaiile in care se ntrevd dificulti la compactarea betonului, precum sI
pentru elementele cu inaltimea de 3 m, se poate adopta una din urmtoarele
soluii:
- cofrarea unei fee de maxim 1 m nlime si completarea cofrajului pe
msura betonrii elementului respectiv;
- betonarea prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub
alctuit din tronsoane;
pentru recipiente, cofrajul se monteaz pe una din fete pe ntreaga nlime de
maxim 1 m, completndu-se pe msura betonrii;
primul strat de beton trebuie sa aib o lucrabilitate superioar si sa nu
depeasc 30 cm.
In cazul betonrii grinzilor si plcilor va ncepe dup 1-2 ore de la terminarea
turnrii stlpilor sau a pereilor pe care se reazem. Grinzile si plcile care vin in
legtur se toarn de regul in acelai timp.
Pentru a asigura respectarea grosimii conform proiectului , la turnarea plcilor se folosesc
reperi dispui la distanta maxima de 2 m.
4.4.3 Compactarea betonului

Se face manual sau mecanic. Compactarea manuala se admite concomitent cu baterea
cofrajelor in urmtoarele situaii:
cnd introducerea in beton a vibratorului nu este posibil din cauza desimii
armturii sau a dimensiunilor seciunii respective iar vibrarea extern nu este
eficient;
defectarea vibratorului sau ntreruperii curentului;
cnd se prevede prin reglementrile speciale.
Compactarea mecanica se face cu vibratoare de urmtoarele tipuri:
vibratoare de interior - previbratoare cu care se face vibrarea intern a betonului;
vibratoare de exterior - care se exercit vibrarea cofrajelor;
vibratoare de suprafa care se folosesc la compactarea betoanelor din elemente
de suprafa rare si grosimi mici.
Alegerea tipului de vibrator se face in funcie de dimensiunile elementelor care urmeaz a fi
compactate.
Vibrarea se considera terminata atunci cnd:
betonul nu se mai taseaz;
BC-CL-3 2.2.3 - 18
nu mai apar bule de aer la suprafaa betonului;

suprafaa betonului devine orizontala si uor lucioasa.
Distanta maxim intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1 m, ea putndu-se
reduce funcie de desimea armturilor si caracteristicilor seciunii.
Grosimea stratului de beton care urmeaz a fi vibrat nu trebuie sa depaseasc 3/4 din
lungimea buteliei, la compactarea stratului urmtor butelia trebuie sa ptrund la 15 cm in
stratul anterior compactat.
Vibrarea extern se aplica la executare elementelor prefabricate sau in cazul celor executate
monolit, avind grosimi mici si armaturi dese. Ea se efectueaz cu vibrator de exterior, ceea
ce impune a se lua masuri corespunztoare de asigurare a rigiditii cofrajelor.
Vibrarea de suprafa se aplica in cazul compactrii plcilor cu grosimea de maxim 20 cm.
Durata vibrrii de suprafa este de 30-60 secunde, iar durata optim se poate stabili prin
determinarea de prob cu prima sarj de beton pus in oper.
Distanta intre doua poziii succesive ale plcilor vibrante se stabilete astfel incat sa fie
asigurata suprapunerea pe cel puin 5 cm in raport cu poziia precedent.
4.4.4 Rosturi de lucru

De regula betonarea se face fara ntrerupere pe nivelul respectiv intre doua rosturi de
dilataie. Atunci cnd acest lucru nu este posibil rosturile de lucru trebuie prevzute in zonele
de solicitri minime.
4.4.5 Tratarea betonului dup turnare

Se menine umiditatea betonului cel puin 7 zile dup turnare, pentru a se reduce deformaiile
de contracie si pentru a se asigura condiii favorabile ntririi acestuia.
Betonul proaspt turnat trebuie protejat de vnt si de aciunea razelor solare timp de minim
24h.
Protejarea elementelor dup turnare se face prin:
acoperirea cu materiale de protecie (prelate, rogojini);
stropirea periodica cu apa dup 2-12h de la turnare si se va repeta la intervale de
2-6 h, astfel incat suprafaa betonului sa se mentina permanent umeda;
aplicarea de pelicule de protecie, pe baza de prescripii speciale.
In cazul recipientelor, meninerea umiditii betonului trebuie asigurata timp de 14-28 de zile
(in funcie de anotimp si de condiiile de expunere).
Suprafeele de beton proaspt trebuie de asemenea protejate in timpul ploilor cu folii de
polietilena sau prelate, att timp cat exista pericolul antrenrii pastei de ciment.
4.4.6 Decofrarea
Dup ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mmp, astfel incat fetele si muchiile
elementelor sa nu fie deteriorate, partile laterale ale cofrajelor pot fi ndeprtate.
Cofrajele feelor interiore la placi si la grinzi se pot ndeprta (meninnd sau remontnd popii
de sigurana) atunci cnd rezistena betonului a atins, fa de clasa de betoane, urmtoarele
procente:
- pentru elemente cu deschideri < 6 m : 70 %;
BC-CL-3 2.2.3 - 19
- pentru elemente cu deschideri > 6 m : 85 %.

Popii de siguran se pot ndeprta atunci cnd rezistenta betonului a atins fata de clasa de
betoane urmtoarele procente:
- pentru elemente cu deschideri < 6 m : 95 %;
- pentru elemente cu deschideri 6 -12 m : 110%;
- pentru elemente cu deschideri > 12 m : 115 %.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns elementele de construcie in vederea decofrrii se
stabilesc prin ncercarea epruvelor de control sau pe baza de ncercri nedistructive.
4.5 COFRAJE
In funcie de confecionarea si gradul de reutilizare cofrajele se clasifica in urmtoarele

categorii:
- cofraje fixe executate de regula direct pe antier, datorita consumului mare de
lemn si forta de munca, aceste cofraje se utilizeaz numai pentru construcii de
forma speciala la care nu se pot aplica alte tipuri de cofraje mai eficiente;
- cofraje demontabile;
- cofraje mobile executate sub forma de ansambluri de inventar, care pe poriuni
mici sau in ntregime pot fi desfcute, pot fi deplasate in poziii succesive pe
msura ce se toarn betonul.
Orice tip de cofraj trebuie sa urmreasc urmtoarele condiii tehnice cu caracter general:
- sa asigure obinerea formei dimensiunilor si gradului de finisare prevzute in
proiectul respectiv;
- sa fie rezistente sub aciunea tuturor ncercrilor ce apar in timpul execuiei
lucrrilor;
- sa fie etane pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment dupa turnarea
betonului;
- sa fie alcatuite astfel incat sa asigure o decofrare uoara si o preluare treptata
a ncrcaturilor de ctre elementele care se decofreaz;
- sa fie uor de manipulat.
Montarea cofrajelor cuprinde urmtoarele operaii:
- trasarea poziiei cofrajului, asamblarea si susinerea provizorie a panourilor,
verificarea si eventual corectarea poziiei panourilor ncheierea, legarea si
sprijinirea definitiva a cofrajelor;
- o atenie deosebita trebuie acordata cazurilor in care elementele de susinere
a cofrajelor reazem fie pe terenuri inghetate sau supuse inghetului, fie pe
pamanturi sensibile la umezire; in astfel de situaii, trebuie luate masuri
corespunztoare pentru a evita deplasarea acestora in funcie de condiiile de
temperatura si de posibilitatea de nmuiere.
Pentru calculul cofrajelor si susinerile acestora la incarcari verticale se iau in considerare
urmtoarele:
1. Incarcari orizontale statice provenite din mpingerea laterala a betonului asupra
pereilor cofrajului, distribuie funcie de viteza de betonare reprezentnd raportul
BC-CL-3 2.2.3 - 20
dintre inaltimea elementului ce trebuie turnat si durata de timp apreciata pentru

umplerea cofrajului cu beton pe inaltimea respectiva.
2. ncrcarea orizontala dinamica pe pereii cofrajelor provenite din ocurile care se
produc la descrcarea betonului se apreciaz astfel :
a) pentru o capacitate a mijlocului de transport
0,2 mc. 200 kg/ mc.
0,2 - 0,7 mc. 400 kg/ mp.
0,7 mc. 600 kg/ m
b) pentru turnarea cu jgheaburi si palnii
200 kg/ mp.
c) pentru turnarea cu pompa
600 kg/ mp.
3. ncrcarea datorita vntului - numai pentru calculul susinerii cofrajelor mai nalte
de 6 m.
4.6 ARMAREA
4.6.1 Fasonarea armaturilor

Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n strict
conformitate cu proiectul.
Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte. Eventualele pete de rugina de
pe suprafaa barelor se vor ndeprta prin lovire cu ciocanul sau prin frecare cu peria de
sarma (numai in zonele in care barele urmeaz a fi nndite prin sudura).
Otelul beton este livrat in bare ndoite sau in colaci, astfel nct nainte de taiere si fasonare
el trebuie ndeprtat cu grija, fara a se deteriora profilul. In cazul ntinderii otelului cu troliul,
alungirea maxima nu trebuie sa depeasc 2 mm/m.
Armaturile se termina cu sau fara ciocuri. Ciocul se indoaie la 180 n cazul armaturilor
netede si la 90 in cazul armaturilor cu profil periodic. Raza interioara de ndoire este de
minim 1,25 d in cazul armaturilor netede si de 2 din cazul armaturilor cu profil periodic.
Poriunea dreapta de la capt dup ndoire este de 3 d la armaturile netede si 7 d la cele cu
profil periodic.
ndoirea barelor nclinate, a barelor de trecere din stlpi in grinzi si a celor trecute peste coltul
unui cadru, se face dup un arc de cerc, a crui raza va fi de cel puin 10 d. Poriunea
dreapta a capetelor barelor nclinate trebuie sa aib cel puin 20 d in zonele ntinse si minim
10 d in zonele comprimate.
Fasonarea ciocurilor si ndoirea armturilor se executa fara ocuri cu micri lente.
Barele tiate si fasonate, cat si carcasele, sunt apoi depozitate in mod corespunztor in
pachete etichetate, spre a se evita confundarea lor. Pentru a se evita corodarea oelului, se
recomand montarea i betonarea armturilor n max. 15 zile de la fasonare.
4.6.2 Montarea armaturilor

Aceasta operaie poate sa nceap numai dup ce s-a efectuat recepionarea calitativa a
cofrajelor. La montarea armaturilor trebuie adoptate masuri corespunztoare care sa asigure
buna desfurare a turnrii si compactrii betonului (crearea unor spatii libere intre
BC-CL-3 2.2.3 - 21
armaturile de la partea superioara la intervale de maxim 3 m care sa permit ptrunderea

libera a betonului sau a furtunelor, crearea in lungul grinzilor la interval de 1,5 m a spaiului
necesar ptrunderii vibratorului in timpul compactrii betonului).
Se iau masuri corespunztoare care sa asigure meninerea armaturilor in timpul turnrii si
compactrii betonului (agrafe, distanieri, capre).
In general se prevd: cel puin 2 distanieri pe mp placa sau perete, cel puin 1 distanier pe
ml de grinda sau stlp si cel puin un distanier intre rndurile de armatura, la fiecare 2 ml de
grinda, in zona in care armatura este prevzut pe doua sau mai multe rnduri.
Distanierii pot fi confecionai din mortar de ciment, in forma de prisma cu cate o sarma
pentru a fi legate de armaturi sau din masa plastica.
Pentru meninerea in poziie a armaturilor de la partea superioara a plcilor se folosesc
capre din otel beton. Caprele se dispun intre ele in cmp la o distanta de maxim 1 m (1 buc /
mp) si in zonele de consola de maxim 50 mm (4 buc / mp) care sunt periclitate in ceea ce
privete clcarea de ctre muncitori a armaturilor de la partea superioara a plcilor.
In cazul armaturilor cu diametre de 14 mm sau al plcilor cu grosime de 40 cm se admite
depirea distantelor menionate anterior pentru asigurarea pstrrii poziiei corecte a
armaturii.
Se recomanda ca armatura sa se monteze sub forma de carcase preambalate, sudate prin
puncte in cazul in care se dispun de mijloace mecanice de ridicare si montaj.
4.6.3 Legarea armaturilor

Obligatoriu, reelele de armaturi din placi si perei au legate doua rnduri de incrucisri
marginale pe ntreg conturul, restul incrucisrilor (din mijlocul retelelor) se leaga din 2 in 2 in
ambele sensuri.
In cazul plcilor curbe subiri, reelele se leag in toate punctele de incrucisare.
Se leag toate incrucisarile barelor la grinzi si stlpi cu colturile etrierilor sau cu ciocurile
agrafelor (restul incrucisarilor acestor bare cu poriunile drepte ale etrierilor pot fi legate
numai in ah, cel putin din 2 in 2).
In mod obligatoriu, barele nclinate se leag de primii etrieri care se incruciseaz. Etrierii si
agrafele care se monteaz nclinat fata de armatura longitudinala, se leag de toate barele
cu care se incruciseaza.
4.6.4 nndirea armaturilor

Se face prin suprapunere, sudura, manoane presate la rece, manoane sudate
metalotermic.
Lungimile de nndire vor fi in conformitate cu prevederile STAS 10107/0-90:
4.6.5 Ancorarea armaturilor

In cazul barelor orizontale din centuri si a barelor orizontale independente din armarea de
cmp se face conform STAS 10107/0-90.
4.6.6 Stratul de acoperire cu beton

Pentru protecia armaturii contra coroziunii si pentru buna conlucrare cu betonul, stratul de
acoperire va fi :
Elementul Grosimea de acoperire Observaii
BC-CL-3 2.2.3 - 22
(cm)
Placi cu grosime <10 cm 1,0
Placi cu grosime >10 cm 1,5
Grinzi de inaltime < 25 cm 1,5
Grinzi de inaltime > 25 cm 2,5
Stlpi 2,5
Fundaii cu strat egalizare - 2,5
armare la fata locului
Fundaii, stlpi, grinzi in contact 5,0 Pentru fetele laterale ale
cu pmntul elementelor - min. 4,5
cm
Etrieri sau armaturi transversale 1,5
din carcase sudate
Armaturi din profile laminate 5,0
4.6.7 nlocuirea armaturilor prevzute in proiect

Atunci cnd din motive justificative antreprenorul nu dispune de sortimente si diametrele
prevzute in proiectul de execuie se poate accepta nlocuirea acestor armaturi, numai cu
acordul Inginerului, respectnd urmtoarele condiii:
adoptarea altor diametre de bare, de acelai tip de otel cu cel nlocuit, se face
astfel incat aria armaturilor sa rezulte egala sau cel mult 5% mai mare dect cea
din proiect;
pentru armaturile de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat poate fi cu cel
mult 25% mai mare dect cel prevzut in proiectul lucrrii, fara a schimba tipul
otelului;
nlocuirea de armatura se menioneaz pe planurile de execuie care se depun la
Cartea Construciei.
4.7 EXECUTAREA RECIPIENTILOR DIN BETON ARMAT
4.7.1 Generaliti
La executarea recipienilor din beton armat si beton precomprimat se vor tine seama de
prevederile normativelor: CP 012/1 2007, NE 012/2-2010, C 130-78, precum si normativul
nr. P 73-94: Instruciuni tehnice pentru proiectarea si, execuia recipienilor din beton armat si
beton precomprimat pentru lichide.
Execuia recipienilor se va face pe baza proiectelor si detaliilor de execuie, a caietului de
sarcini si a fiselor tehnologice, urmrindu-se in mod deosebit realizarea unor betoane cu o
structura compacta si uniforma. In acest scop se vor ndeplini urmtoarele cerine:
1. materialele componente vor fi ferite de impurificare si degradare;
2. utilajele de compactare a betonului vor avea dimensiuni corelate cu grosimea
elementului, distanta dintre armaturi si grosimea straturilor succesive de beton,
BC-CL-3 2.2.3 - 23
pentru a permite o vibrare corespunztoare; numrul acestora se va stabili astfel

incit sa se dispun de rezerve in cazul unor eventuale defeciuni;
3. se va ntocmi un plan de betonare pentru a asigura o turnare continua,
precizindu-se totodat numrul formaiilor de lucru.
Se vor prevedea instalaiile necesare de alimentare cu apa si evacuarea acesteia, pentru
efectuarea probei de etaneitate in termenele stabilite.
naintea nceperii fiecrei faze de lucru se va verifica:
1. Calitatea lucrrilor executate in faza anterioara;
2. Daca utilajele necesare la betonare, precomprimare, torcretare, functioneaza
corespunztor;
3. Daca formaiile de lucru si-au insusit prevederile din caietele de sarcini si fisele
tehnologice;
4. Respectarea normelor de protecia muncii.
La recipienii situai pe terenuri in panta si la cei fundai pe paminturi sensibile la umezire, se
va tine seama de masurile de amenajare a amplasamentului, respectind instruciunile din P
7-92.
In cazurile in care nivelul apei subterane din amplasamente este deasupra cotei radierului,
se vor lua masuri de coborire a nivelului apei cu cel puin 0,50 m sub cota de fundare. Nivelul
coborit al apei subterane va fi meninut pina la terminarea lucrrilor.
In timpul execuiei, se va tine evidenta activitatii de control a calitatii lucrrilor. Documentele
se ataseaza la Cartea Tehnica a construciei.
4.7.2 Cofraje si sustineri

La realizarea cofrajelor si susinerilor se va tine seama de succesiunea operaiilor legate de
realizarea elementelor din beton, asigurindu-se accesul mijloacelor de transport si punere in
lucrare a betonului.
La peretii din beton turnat monolit se va prevedea cofrarea progresiva a uneia din fete, cu
panouri de maximum 1 m inaltime, montate pe masura turnrii betonului.
Se recomanda ca elementele de legtur ale cofrajului sa nu traverseze peretele. In cazul in
care acest lucru nu este posibil, se vor adopta solutii verificate, prin experimentri
concludente, pentru etanseizarea zonelor traversate de legaturile utilizate.
Abaterile dimensionale, msurate dupa montarea si stringerea cofrajelor nainte de betonare,
vor fi cu cel puin 30% mai reduse decit cele admise pentru elementele finite.
nainte de montarea cofrajelor la pereii din beton armat monolit se va verifica:
poziionarea corecta a armaturilor la racordarea cu radierul;
curatirea atenta a rostului, inlaturindu-se toate elementele strine;
montarea pieselor de etanare a rostului (profile din PVC plastifiat, asigurindu-se
continuitatea lor).
4.7.3 Armaturi
Confecionarea, depozitarea si montarea armaturilor nepretensionate se va face in
urmatoarele conditii:
BC-CL-3 2.2.3 - 24
se vor utiliza numai distanieri din mase plastice sau mortar, asezati intre armaturi
si fata cofrajului;
armaturile dispuse pe cele doua fete ale peretelui vor fi meninute la distanta
dintre ele, prevzuta in proiect, prin distanieri din otel-beton;
se interzice ndoirea armaturilor in cazul in care mustatile lsate din radier nu se
inscriu in conturul peretelui; cu avizul proiectantului se vor executa vute locale pe
inaltimea de inadire;
se vor lua masuri de protecie la efectuarea eventualelor suduri, daca exista teci
sau garnituri din mase plastice sau cauciuc, deja montate.
nlocuirea armaturilor prevzute in proiect se poate face doar cu acordul proiectantului.
Confecionarea, depozitarea si punerea in lucrare a armaturilor pretensionate postintinse se
va face in conformitate cu prevederile normativului C 21-85.
4.7.4 Betoane
La prepararea betoanelor pentru recipienti se vor folosi aditivi reductori de apa (1), antrenori
de aer (2), superplastifianti (3), intirzietori de priza (4), conform prevederilor normativului C
140-86 sau agrementelor tehnice. Lucrabilitatea amestecului de beton proaspt necesara la
punerea in lucrare, va fi corespunztoare unei tasri de 8-12 cm pentru betoanele cu aditiv
tip (1), (2), (4) si de 12-18 cm pentru betoanele cu aditiv tip (3).
Se recomanda folosirea aditivilor tip (3) pentru elementele ce trebuie sa asigure etenseitatea
in cazul in care exista zone cu armaturi dese, sau daca se ntrevd dificultati de compactare.
Pentru primul strat de la baza peretelui sau dup ntreruperea betonrii, lucrabilitatea
betonului va corespunde unei tasri de minim 12 cm.
La prepararea betoanelor pompate se recomanda utilizarea aditivilor superplastifianti. Se va
urmri ca procesul de pompare sa fie continuu, fara ntreruperi care favorizeaz betonului in
conducte.
Turnarea se va face continuu, in straturi orizontale de cel mult 40 cm inaltime, si se evita
rosturi de lucru in afara celor prevzute in proiect.
Inaltimea libera de cdere a betonului nu va fi mai mare de 0,5 m. Intervalul intre turnarea a
doua straturi succesive de beton nu trebuie sa depeasc timpul minim de ncepere a
prizei, in funcie de condiiile de temperatura si de timpul de priza al betonului. In cazul in
care se depete acest interval, inainte de reluarea betonrii, pentru a asigura caracterul
monolit al structurii, suprafaa betonului vechi va fi curat, prtile neaderente de beton si in
special laptele de ciment vor fi ndeprtate. Curirea betonului si pregtirea suprafeei se vor
face inind seama de prevederile instruciunilor tehnice departamentale PE 713-90.
Suprafeele de beton vor fi meninute umede pn la vrsta de 14-28 zile, in funcie de
condiiile de expunere.
Este obligatoriu ca radierul sa fie protejat prin acoperire cu un strat de apa sau un strat de
nisip meninut in stare umezita.
In cazul pereilor se recomanda protejarea betonului cu prelate meninute permanent umede.
Se recomanda sa se evite betonarea recipienilor cnd temperatura mediului depete 30
grade Celsius. In cazul in care aceasta recomandare nu poate fi respectata, este necesara o
organizare speciala a betonrii.
Nu se admite betonarea recipienilor pe timp friguros (15 noiembrie - 15 martie), definit
conform normativului C 16-84.
BC-CL-3 2.2.3 - 25
4.7.5 Tencuieli, sape pentru pante

Execuia tencuielilor se va face in conformitate cu prevederile instruciunilor tehnice C130-78
si cu precizrile menionate in continuare:
Aplicarea tencuielilor se va face numai dup execuia probei de etaneitate si a eventualelor
remedieri. Se recomand utilizarea sablrii pentru pregtirea suportului tencuielilor, indiferent
de modul de aplicare ala acestora.
Continuitatea si aderenta la stratul suport al sapelor si tencuielilor se vor verifica prin metode
adecvate nedistructive (vizual, uoar ciocnire). Dup aceasta verificare, se va ncheia
proces verbal de lucrri ascunse.
4.7.6 Verificarea calitii lucrrilor si remedierea defectelor de execuie

Verificarea calitii lucrrilor
Verificarea calitii lucrrilor se va face pe parcursul lucrrilor de execuie, pentru fiecare
categorie de lucrri in parte si separat pe recipientul in ansamblu, nainte si dup aplicarea
straturilor de protecie.
Verificarea se va face in conformitate cu prevederile prescripiilor in vigoare pentru diversele
categorii de lucrri.
Se recomanda remedierea, nainte de verificarea etaneitii, a defectelor vizibile, prin
injectare, sau cu masa de paclu cu chit tiocolc. La recipienii din beton precomprimat
remedierile necesare se recomanda sa se fac nainte de precomprimare.
Verificarea etaneitii recipientului se face prin proba de umplere cu apa, conform
prevederilor STAS 4165-88.
In prima etapa se umple recipientul cu apa pin la nivelul corespunztor inltimii utile si se
completeaz apa astfel incit recipientul sa rmin in permanenta plin pina la nivelul indicat,
timp de 10 zile.
In acest interval se fac verificri in vederea eliminrii totale a pierderilor .de apa prin
instalaiile recipientului sau prin piesele de trecere ale conductelor.
Daca se constata pierderi de apa la exteriorul pereilor, recipientul se golete pentru
efectuarea reparatiilornecesare, fara a mai atepta trecerea ntregului interval de 10 zile,
dup care proba se reia in condiiile prevzute.
In etapa a doua se face proba de etaneitate, care dureaz tot 10 zile. La nceputul acestui
interval se nchide alimentarea cu apa a recipientului.
Etaneitatea recipientului se considera corespunztoare daca, dup trecerea intervalului de
10 zile, pierderile de apa observate, scazind pierderile prin evaporare, nu depasesc in medie
0,25 l/zi.m2 de suprafaa udata.
Se recomanda ca nivelul apei sa se msoare zilnic, cu precizia de 0,1 mm. Constatind
totodat si tendina de colmatare.
In afara prevederilor generale de desfasurare a probei de etaneitate se va tine seama si de
urmtoarele precizri:
umplerea cu apa se va face lent (minim 24 ore);
la recipienii compartimentai se vor umple la nceput toate compartimentele,
verificarea etanseitatii pereilor facindu-se prin golire succesiva;
1. Se recomanda a se evita meninerea recipientului parial umplut cu apa
timp ndelungat;
BC-CL-3 2.2.3 - 26
2. Se admit mici pete de umezeala pe perei in cazul in care acetia se

tencuiesc ulterior pe fata interioara; in acest caz, pierderea de apa poate fi
de maximum 0,50 l/zi.m2 de suprafaa udata;
3. Se recomanda o etapa intermediara de verificare a etanseitatii radierului,
cu naltime de umplere de maximum 1 m;
4. La recipienii fundai pe paminturi sensibile la umezire se va fac obligatoriu
remedierea prealabila a oricror defecte vizibile care ar putea conduce la
neetaneitate si se va face obligatoriu o etapa intermediara de verificare a
etanseitatii radierului(inaltime de apa max. 1 m).
Proba de etaneitate prin umplere cu apa se face nainte de aplicarea tencuielilor sau
proteciilor, a izolrii termice la perei si a umpluturilor de pmnt in jurul recipientului, si este
obligatorie, indiferent de natura lichidului nmagazinat.
Verificarea finala a etaneitatii se face dup aplicarea tencuielilor si a straturilor de protecie.
Proba se face prin umplerea recipientului cu apa si se considera satisfctoare daca nu apar
pete la exterior. Se poate renuna la aceasta verificare daca proba prevazuta la punctul
anterior (max. 0,25 l/zi.m2 de suprafata udata) a dat rezultate satisfctoare.
Remedierea defectelor de execuie
Denivelrile, zonele de beton segregat, zonele cu armturi descoperite sau cu acoperire
insuficient si cele necompletate cu beton se remediaz in conformitate cu prevederile
instruciunilor tehnice C 149-87.
In vecintatea pieselor de trecere se recomanda ca remedierile sa se fac prin injectare cu
lapte de ciment sau cu amestecuri pe baza de rini epoxidice.
Fisurile se pot remedia prin injectare cu lapte de ciment sau cu rin epoxidic, conform
prescripiilor de aplicare a acestor metode. Soluia va fi data de ctre proiectant, in urma
analizrii cauzelor care au determinat apariia fisurilor.
Soluiile de remediere a altor defecte de execuie decit cele menionate se vor elabora in
urma analizrii cauzelor care au generat apariia defectelor, de ctre specialiti cu experien
si cu avizul proiectantului.
La elaborarea soluiilor de remediere se va avea in vedere compatibilitatea materialelor
utilizate cu lichidele nmagazinate (spre exemplu avizele sanitare in cazul lichidelor
alimentare).
4.8 EXECUTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE PREFABRICATE
Elementele prefabricate se confecioneaz in tipare metalice de beton sau de lemn, alegerea

materialului fcndu-se pe considerente tehnico - economice.
Fetele tiparelor care vin in contact cu betonul trebuie unse cu ageni de decofrare nainte de
utilizare.
Tiparele si piesele lor de fixare trebuie sa fie suficient de rigide pentru a nu suferi deformaii
in timpul vibrrii, manipulrii.
In cazul in care decofrarea se face prin smulgere, tiparele trebuiesc astfel ancorate incat sa
reziste la fora de smulgere.

Compoziia betonului se stabilete pe baza de ncercri preliminare.
Transportul betonului la locul de ncercri preliminare.
BC-CL-3 2.2.3 - 27
Transportul betonului la locul de turnare se face cu instalaii sau utilaje adecvate, care sa
permit segregarea acestuia sau pierderea laptelui de ciment.

Inainte de turnare se fac toate verificrile necesare si anume daca tiparele sunt bine
curatate, ncheiate, fixe si unse, daca armatura este curata si a fost corect aezata.
Compactarea betonului se face cu ajutorul vibratoarelor de suprafaa, de cofraj, mese
vibrate, in condiiile stabilite prin fisa tehnologica.
Decofrarea elementelor prefabricate se face la termenul prevzut in fisele tehnologice.
Aceasta operaie trebuie executata cu grija, folosind mijloace adecvate pentru a nu se rupe
muchiile elementelor si a nu se deteriora tiparele.
Pe timp clduros elementele prefabricate trebuie meninute umede timp de 7 zile, prin
stropire periodica si acoperire cu folii de polietilena.
4.8.3 Manipulare, transport, depozitare

Agatarea elementelor prefabricate in vederea manipulrii lor se face numai din punctele
indicate in fisa tehnologica.
Transportul elementelor prefabricate se face folosindu-se piese de fixare, distantieri sau
rastele, care sa asigure att meninerea poziiei elementelor pe tot parcursul, cat si evitarea
deteriorrilor.
4.8.4 Montarea elementelor prefabricate

Lucrrile de montare se executa pe baza unei fise tehnologice care trebuie sa cuprind:
cantitatea de elemente de montat pe sortimente;
mijloace de transport pana la locul de montare;
daca montajul nu se executa direct de pe mijloacele de transport, locul si modul
de depozitare;
metodele de montare si utilajul necesar;
ordinea de desfurare a operaiilor de montare;
formaiile de lucru necesare montajului;
detaliile privind modul de pregtire al suprafeelor pe care urmeaz a se rezema
elementele prefabricate;
ordinea de executare a sudurilor si condiiilor tehnice de calitate ce trebuiesc
ndeplinite de aceste suduri.
nainte de nceperea lucrrilor de montare trebuiesc efectuate urmtoarele:
trasarea axelor necesare poziionrii corecte a elementelor prefabricate;
aducerea la nivel a suprafeelor de rezemare si pregtirea acestora in vederea
montajului;
verificarea funcionrii utilajelor si dispozitivelor de prindere provizorie;
verificarea elementelor prefabricate transportate la locul de montare.
Montarea elementelor prefabricate se face in ordinea si poziiile prevzute in proiect.
BC-CL-3 2.2.3 - 28
Compactarea betonului din mbinri trebuie efectuata cu o grija deosebita de regula prin
vibrare. Dup betonarea mbinrilor in mod obligatoriu trebuiesc luate masuri de protejarea
betonului, mpotriva uscrii, splrii de ploaie, ngheuri.
4.9 ABATERI SI DEFECTE ADMISIBILE PENTRU ELEMENTELE DE BETON SI BETON

ARMAT
Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata confecionate:

lungime 4 mm;
lime 3 mm.
Abateri fata de dimensiunile din proiectele cofrajelor si ale elementelor date in Normativul
NE012 99.
Urmtoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor de beton si beton armat:
defecte de suprafaa (pori segregri superficiale sau de maxim 40 cmp/defect, iar
totalitatea defectelor din acest tip fiind limitate la maxim 10% din suprafaa
elementului);
defecte in stratul de acoperire a armaturilor (tirbiri locale, segregri) avnd
adncimea pana la armatura, lungimea de maxim 5 cm.
Defectele care se ncadreaz in limitele menionate nu se nscriu in procesul verbal care se
intocmeste la examinarea elementelor dup cofrare.
4.10 CONTROLUL CALITII LUCRRILOR de beton si beton armat
n fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton simplu i beton armat, majoritatea

acestor lucrri devin ascunse, astfel nct verificarea calitii lor trebuie s fie consemnat n
procese verbale de recepie calitativ. Procesele verbale de lucrri ascunse vor fi
ncheiate ntre reprezentanii Antreprenorului i ai Beneficiarului i vor fi aduse la cunotina
Proiectantului. Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie nainte de ncheierea
procesului verbal referitor la faza anterioar.
Verificarea calitii lucrrilor este menionat in C 56-2002 Normativ pentru verificarea
calitii i recepia lucrrilor de construcii aferente, si se va face pe parcursul urmtoarelor
operaii:
verificarea calitii materialelor componente ale betonului;
executarea cofrajelor:
alctuirea elementelor de susinere si sprijinirile;
ncheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii
necesare;
dimensiunile in plan ale seciunilor transversale;
poziia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunztoare
situate la nivele inferioare;
poziia golurilor.
calitatea i montarea armturilor:
BC-CL-3 2.2.3 - 29
numrul, diametrul si poziia armaturilor in diferite seciuni ale

elementelor structurii;
distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;
lungimea poriunilor de bare care depasesc reazemele sau care
urmeaz a fi nglobate in elemente ce se toarn ulterior;
poziia nndirilor si lungimilor de petrecere a barelor;
calitatea sudurilor;
numrul si calitatea legaturilor dintre bare;
dispozitivele de meninere a poziiei armaturilor in cursul betonrii;
modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si
dimensiunile acestuia;
poziia, modul de fixare si dimensiunile pieselor nglobate.
nainte de nceperea betonrii se verifica daca sunt corespunztor pregtite suprafeele
de beton turnate anterior si cu care urmeaz sa vina in contact betonul nou, in sensul ca s-
au ndeprtat zonele de beton necompactat. Suprafeele in cauza trebuie sa prezinte
rugozitatea necesara asigurrii unei bune legaturi intre betonul nou si cel vechi si sa fie in
stare umeda.
calitatea betonului livrat de staia de betoane se verifica daca:
datele nscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor
prevzute in proiect si nu s-a depasit durata admisa de transport;
lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute;
condiiile de turnare si compactare asigura evitarea oricror defecte;
se respecta frecventa de efectuare a ncercrilor si prelevrilor de
probe;
sunt corespunztoare masurile adoptate si meninerea poziiei
armaturilor si formei cofrajelor;
se aplica corespunztor masurile de protecie a suprafeelor libere ale
betonului proaspt.
condiiile de turnare i compactare a betonului;
decofrarea elementelor;
5 CAPITOLUL 4 - STRUCTURA CHESON STATIE DE POMPARE APE UZATE
5.1 GENERALITATI
Caietul de sarcini este ntocmit n conformitate cu prevederile Normelor metodologice

privind coninutul - cadru de organizare a licitaiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare,
contractare i decontare a execuiei lucrrilor aprobat cu ordinul nr. 787/34/N din 13.04.1998
al MF i MLPAT publicat n Monitorul Oficial nr. 230 bis/24.06.1998 i prin hotrrea nr.
729/22.08.2000.
BC-CL-3 2.2.3 - 30
5.1.1 Descrierea lucrrilor

Lucrarile de constructii se refera la statiile de pompare pentru apa uzata menajera executate
in chesoane circulare cu diametre cuprinse intre 2 10 m si adancimi cuprinse intre 3 10m
de la cota terenului amenajat (cota 0,00).
Aceaste construcii sunt mprite n tronsoane ce se vor executa treptat, odat cu coborrea
chesonului n teren.
Sptura se va executa mecanizat n cheson cu evacuarea pmntului din sptur.
Se va acorda o deosebit atenie la poziionarea pieselor metalice nglobate pentru trecerea
conductelor i pentru fixarea scrii de acces n bazin.
5.1.2 Condiii tehnice minime

Betoanele utilizate vor respecta normativele i standardele n vigoare n spe NE 012-99 iar
clasa acestora va fi conform specificaiilor din proiect.
La execuie trebuie respectate prevederile Instruciunilor tehnice anexate.
5.1.3 Indicaii pentru execuie

Modalitatea practic a executrii lucrrilor prevzute n prezentul proiect va face obiectul
unui proiect tehnologic elaborat de Antreprenor (i respectat la execuie), proiect ce va fi
aprobat de ctre Inginer.
La execuie vor trebui respectate toate prescripiile tehnice n vigoare cu referire la lucrrile
prevzute, precum i instruciunile tehnice anexate caietului de sarcini.
5.1.4 Controlul si verificarea lucrrilor

Avnd n vedere importana i valoarea acestor lucrri, se impune ncredinarea execuiei lor
numai unei societi cu experien i realizri n domeniu.
Execuia lucrrilor trebuie permanent supravegheat de ctre reprezentantul Beneficiarului
Inginerul, i de ctre responsabilul tehnic cu execuia al Antreprenorului.
In situaiile prevzute n Programele de control i verificri, va fi convocat reprezentantul
Inspeciei de stat in construcii, precum i proiectantul (inclusiv pentru rezolvarea problemelor
tehnice dificile aprute la execuie i pentru fazele determinante).
La controlul de calitate al execuiei lucrrilor se vor verifica:
starea suprafeelor de beton dup decofrare;
respectarea reetelor de mortar, beton i protecii;
poziionarea pieselor metalice nglobate;
calitatea materialelor procurate i a confeciilor metalice realizate;
calitatea montajului componentelor prevzute;
respectarea Instruciunilor tehnice date de proiectant i furnizori;
respectarea normelor N.T.S. i P.S.I.
BC-CL-3 2.2.3 - 31
5.1.5 Masuri de protecia muncii

La executarea lucrrilor prevzute in documentaie, se va tine seama de prevederile din
Regulamentul privind protecia si igiena muncii in construcii, aprobat cu ordinul
nr. 9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului.
Att executantul cat si beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precdere
urmtoarele articole pentru lucrrile de construcii prevzute in proiect:
pentru executarea spturilor, se respecta art. 537 573 si 591 606;
pentru prepararea si transportul betoanelor, se respecta art. 691 761;
pentru turnarea si compactarea betonului, se vor respecta art. nr. 762 770;
pentru fasonarea si montarea armaturilor de otel beton, se vor respecta
articolele cu nr. 794 805;
pentru cofraje, se vor respecta art. nr. 1131 1191;
pentru izolaii si protecii anticorozive, se vor respecta prevederile din cap. 36.
De asemenea, se vor respecta prevederile specifice din:
Legea nr. 90 / 1996, cu privire la protecia muncii.
PE 006 / 1981 Instruciuni generale de protecia muncii pentru unitatile M.E.E
DCS nr. 400 / 1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea
instalaiilor, utilajelor si mainilor, ntrirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile
cu foc continuu.
Norme generale de Protecia Muncii elaborate de I.C.S.P.M. si aprobate de
M.M.P.S. cu ord. nr. 578 / DB / 5840.
Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea
betoanelor si executarea lucrrilor de beton armat si precomprimat, aprobate cu
ord. nr. 136 / 95 de Ministerul Muncii si Proteciei sociale.
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, aprobate cu ord.
nr. 235 / 95 de Ministerul Muncii si Proteciei sociale.
Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea construciilor nalte
prin glisri si liftri, aprobate cu ord. nr. 57 / 1997 de Ministerul Muncii si
Proteciei sociale.
"Normele specifice de protectia muncii pentru activitatea de constructii-montaj si
deservire"
5.1.6 Masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor

La proiectarea, executarea i exploatarea lucrrilor prevzute n documentaie, se va avea n
vedere respectarea urmtoarelor acte normative:
PE 009/1993 Norme de prevenire, stingere si dotare mpotriva incendiilor
pentru producerea, transportul si distribuia energiei electrice si termice
P - 118/1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a construciilor, privind
protecia la aciunea focului
C - 300/94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executrii
lucrrilor de construcii si instalaii aferente
BC-CL-3 2.2.3 - 32
H.G. nr. 51/1992, privind unele masuri pentru mbuntirea activitii de prevenire
si stingere a incendiilor, cu modificrile si completrile din H.G. nr. 71/1996,
571/98 si 676/98.
Ordonana Guvernului nr. 60 /1997, privind aprarea mpotriva incendiilor,
aprobata prin decretul nr. 636 / 1997 si cu modificrile din legea 212 / 97.
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu ord. M.I. nr.
381 / 1993 si ord. MLPAT nr. 7 / N / 1993.
5.1.7 Lista prescripiilor tehnice de respectat la execuie

Legea nr. 10/l995 - Calitatea n construcii.
H.G. 925/l995 si ord. MLPAT nr. 77/N/96 - Regulament de atestare tehnico -
profesionala a specialitilor cu activitate n construcii.
C 149/87 Instruciuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor
elementelor din beton si beton armat
C 130/78 Instruciuni tehnice pentru aplicarea mortarelor si betoanelor prin
torcretare
C 17/82 Instruciuni tehnice privind compoziia si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuieli
C 16/84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
a instalaiilor aferente
P 59/68 Instruciuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armrii cu plase
sudate a elementelor de beton
C 28/83 Instruciuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel-beton
STAS 9404/81 Construcii civile, industriale si agricole. Schele metalice.
Prescripii tehnice de montaj si exploatare
C 170/87 Instruciuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si
beton precomprimat n medii agresive naturale si industriale
C 139/87 Instruciuni tehnice pentru protectii anticorozive a elementelor de
constructii metalice
STAS 292l/76 Construcii civile, industriale si agrotehnice. Lucrri de
hidroizolatii. Determinarea impermeabilitatii
STAS 10100-0/75 Principii generale de verificare a siguranei construciilor
C 56/85 Normativ pentru verificarea calitatii si recepia lucrrilor de construcii
si instalaii aferente
C 204/80 Normativ cadru privind verificarea calitatii lucrrilor de montaj al
utilajelor si instalaiilor tehnologice pentru obiective de investiii
HG 273/94 Regulament de recepie a lucrrilor de construcii si instalaii.
P 100/92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,
social - culturale, agrozootehnice si industriale;
NP 007/97 Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat;
BC-CL-3 2.2.3 - 33
CP 012/1-2007 Cod de practica pentru producerea betonului

NE 012/2-2010 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprima; Partea 2 Executarea lucrarilor din beton.
C 150/99 Normativ pentru calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor
civile, industriale si agricole.
STAS 10109/0 - 75 - lucrri de zidrie
C - 17/78 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
zidrie si tencuial
C - 37/79 Normativ pentru alctuirea si executarea nvelitorii la constructii
C -18/75 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede
C - 47/79 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor de
constructii
5.2 INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA LUCRRILOR DE

TERASAMENTE
Lucrrile de terasamente se vor executa n conformitate cu planurile de situaie i seciunile

transversale cuprinse n proiect, pe baza crora se va materializa, pe teren, ampriza
lucrrilor.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se vor aplica cumulativ cu prevederile actelor
normative n vigoare. Lucrrile pregtitoare necesare sunt:
nivelarea terenului;
ndeprtarea apelor de suprafa din vecinti, pentru a nu provoca inundarea
gropilor i prbuirea malurilor.
Dup curirea terenului se efectueaza trasarea lucrrilor prin baterea de rui n limitele
viitoarei construcii. La execuia lucrrilor de terasamente se vor respecta obligatoriu
prevederile C169-88 Normativ pentru executarea i recepionarea lucrrilor de
terasamente.
Trasarea axelor pentru amplasarea n plan a fundailor i realizarea fundaiilor se va face cu
deosebit atenie aceast lucrare constituind faz determinant.
Spturile se vor executa dup realizarea n prealabil a lucrrilor pentru amenajarea
general a terenului i lucrri de amenajare a terenului de lucru.
Dac la executarea spturilor, care se fac manual, se constat apariia unor terenuri slabe
se va solicita prezena proiectantului pentru a da soluii corespunztoare.
Pmntul n exces se va transporta n locuri precizate de autoritile locale.
Lucrrile de terasamente se vor executa n conformitate cu planurile de fundaii i se vor
respecta prevederile normativelor n vigoare.
Gropile de fundaii nu vor fi lsate deschise pe perioade de timp ndelungate. n cazul n care
din diverse motive acest lucru se ntmpl, nainte de turnarea betonului se va cura din nou
fundul spturii. n cazul n care se constat apariia crpturilor paralele cu marginea
superioar, se vor lua msuri de consolidare i de evitare a surprii.
Nu se vor folosi pentru umpluturi, pmnturi cu consisten redus, mluri, nmoluri,
pmnturi turboase, precum i cele cu sruri solubile.
BC-CL-3 2.2.3 - 34
La umpluturi nu se va folosi pmnt amestecat cu resturi vegetale, rdcini sau materiale

organice. Domeniul umiditii optime de compactare va fi stabilit prin determinri de ctre
laboratorul antierului. Lucrrile de umplutur se vor ntrerupe n cazul unor ploi excesive
sau de durat. Lucrrile se vor relua dup drenarea apelor i materialul de umplutur a ajuns
la umiditatea optim.
Nu se vor face umpluturi la temperaturi sub 0oC. Stratul pe care se depune umplutura trebuie
s nu fie ngheat de asemenea materialul din care se execut umplutura nu trebuie s fie
ngheat.
La executarea lucrrilor de terasamente se vor respecta prevederile normativului C169/88,
cumulat cu prevederile din Instruciunile tehnice anexate cu urmtoarele meniuni:
lucrrile ce se vor executa nainte de nceperea lucrrilor de terasamente propriu-
zise, sunt n principal, cele de amenajare a terenului de lucru;
dac la executarea spturilor pentru fundaii se constat existena unor reele de
instalaii subterane existente (conducte ap canale, etc.), trebuie chemat inginerul
tehnolog pentru a lua msurile ce se impun;
pmntul n exces rezultat din sptur se va transporta cu auto n depozit;
umpluturile se vor executa normal din pmnturile rezultate din lucrrile de
sptur, conform caietului de sarcini anexat;
la executarea lucrrilor de terasamente pe timp friguros este obligatoriu
respectarea msurilor generale i a celor specifice lucrrilor de pmnt prevzute
n "Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a
instalaiilor aferente", indicativ C16/84.
5.3 INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA ELEMENTELOR DIN BETON I

BETON ARMAT
5.3.1 Materiale
Betoane
Betoanele utilizate se vor produce i se vor livra de ctre staii de betoane care funcioneaz
pe baza certificatelor de atestare.
Se vor respecta prevederile normativului CP 012/1-2007, att la prepararea betonului, ct i
la ncrcarea n mijloace de transport i transportul la locul de punere n oper.
La stabilirea reetelor se va urmri realizarea urmtoarelor cerine:
clasa betonului : C16/20 (Bc20)
permeabilitate : p8
gelivitate : G50
tip ciment : I.2.1
lucrabilitate : T2/T3
Reetele se vor stabili, corecta i definitiva n funcie de rezultatele ncercrilor preliminare de
laborator: umiditatea agregatelor, granulozitatea sorturilor, densitatea aparent a betonului
proaspt.
BC-CL-3 2.2.3 - 35
Compoziia de beton adoptat va fi permanent corectat n privina cantitii de ap, n

funcie de umiditatea agregatelor, astfel nct s se respecte raportul A/C prescris n
normativul CP 01/1-2007.
Lucrabilitatea betonului proaspt va fi verificat att la staia de betoane ct i la locul de
punere n oper.
Ciment
Cimentul I.2.1 destinat betoanelor obinuite este ales innd seama de condiiile de
exploatare, condiiile de execuie, tehnologia adoptat i clasa betonului.
Se va efectua verificarea calitii cimenturilor, att la aprovizionare ct i nainte de utilizare
prin metodele reglementate de STAS 227/86 i NE 012/2-2010.
Agregate
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza agregate naturale grele care s corespund
prevederilor STAS 1667/76 "Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu liani
naturali" cu urmtoarele cerine suplimentare:
agregatele s provin din roci stabile, nealterabile la aer sau ap i negelive, nu
se admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau istoase.
nisipul va fi de natur silicoas i va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea
nisipului de concasaj.
coninutul n pri levigabile a nisipului va fi de max. 2 % i a pietriului se
limiteaz la max. 0,5 %.
in amestecul total de agregate se vor utiliza cel puin trei sorturi de granulri (ex.
0-3, 3-7, 7-16 sau 7-31 mm).
se interzice folosirea balastului sau pietriului cu granule mai mari dect cele
indicate pe mrci de betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avnd pante i rigole de evacuare a
apelor.
Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu nlimi
corespunztoare evitrii amestecrii sorturilor.
Nu este admis depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care s evite antrenarea de noroi i
impurificarea agregatelor.
Pentru depozitarea agregatelor se vor respecta i prevederile normativului NE 012/2-2010.
Apa
Apa utilizat la prepararea betoanelor, precum i la umezirea acestora dup punerea n

oper, trebuie s corespund prevederilor STAS 790/85 - "Apa pentru mortare i betoane".
Se interzice utilizarea apei minerale la prepararea betoanelor.
Aditivi
Pentru mbuntirea calitii betonului se pot utiliza aditivi:

aditivi reductori de ap;
aditivi pentru creterea lucrabilitii;
aditivi pentru mrirea-micorarea timpilor de priza;
BC-CL-3 2.2.3 - 36
aditivi antrenori de aer;

aditivi pentru creterea rezistentei;
aditivi pentru creterea durabilitii.
Pot fi obinute efecte favorabile n scopul folosirii aditivilor numai n cazul unor compoziii de
beton judicios stabilite i asigurrii unor amestecuri omogene de beton.
Eficacitatea aditivilor se va verifica n prealabil.
Este interzis folosirea clorurii de calciu ca aditiv. Dozarea aditivilor se face in laboratorul
staiei de betoane. Se vor respecta prevederile din normativul NE 012/2-2010.
Oeluri pentru armturi
Pentru armarea elementelor din beton se utilizeaz bare laminate la cald din oel beton
rotund neted OB37 si profilat la cald PC 52 ce trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice din
STAS 438/1-89 i 438/2-91.
Livrarea, depozitarea i controlul calitii armturilor se vor realiza cu respectarea
prevederilor normativului NE 012/2-2010.
Armare
Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n strict

conformitate cu prevederile proiectului.
Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte. Eventualele impuriti de pe
suprafaa barelor se vor ndeprta.
Pentru a se evita corodarea oelului se recomand montarea i betonarea armturilor n
maxim 15zile de la fasonare. La montarea armturilor se vor lua msuri pentru asigurarea
meninerii poziiei prevzute n proiect:
montarea distanierilor;
crearea spaiilor necesare care s permit ptrunderea liber a betonului sau a
furtunelor prin care se descarc betonul;
crearea spaiilor necesare ptrunderii vibratorului pentru compactare.
Cofrajele
Cofrajele vor fi astfel alctuite nct s asigure realizarea formelor, dimensiunilor i a

suprafeei perfect plane a elementelor, conform prii desenate din proiect.
Se va urmri etaneitatea i rezistena panourilor de cofraj, astfel nct s nu permit
pierderea laptelui de ciment i s asigure preluarea ncrcrilor ce apar n proiectul de
execuie (conform normativului C11/74).

nainte de nceperea betonrii se vor controla (conform normativului NE 012/2-2010):
concordana armturilor cu proiectul (seciune, nr. bare, poziii).
concordana dimensiunilor interioare ale cofrajelor cu dimensiunea elementelor
din proiect.
etaneitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment.
BC-CL-3 2.2.3 - 37
stabilirea structurii de susinere a cofrajului pentru a nu se produce deplasarea

sau deformarea cofrajului n timpul sau dup terminarea betonrii.
existena utilajelor necesare pentru vibrare.
existena materialelor de protecie a betonului n stare proaspt.
La turnarea betonului se vor respecta prevederile NE 012-99 si se vor urmri urmtoarele
aspecte:
betonul adus la locul de punere n oper va fi de calitate corespunztoare (se
ncadreaz n limitele de lucrabilitate admise i nu prezint segregri).
betonul trebuie s fie rspndit uniform n straturi orizontale.
se va urmri umplerea complet cu beton a seciunii.
se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor.
se va urmri meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i meninerea acestora.
Compactarea betonului se va face prin vibrare alegnd tipul de vibrator corespunztor
dimensiunilor elementelor i posibilitii de introducere a capului de vibrator printre barele de
armtur. Timpul optim de vibrare i grosimea stratului de beton armat se vor stabili prin
determinri de prob efectuate n oper la prima arj de beton ce se compacteaz.
Dup turnarea betonului se vor lua msuri pentru reducerea deformaiilor de contracie prin
meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare.
In acest scop se protejeaz suprafeele libere prin acoperirea cu materiale de protecie
(rogojini, prelate i folii) i stropirea periodic cu ap.
5.3.3 Controlul calitii lucrrilor

Fazele proceselor de execuie a lucrrilor de beton i beton armat constituie n majoritate
lucrri care devin ascunse, astfel nct verificarea acestora trebuie s fie consemnate n
"procesele verbale pentru verificarea lucrrilor ce devin ascunse", ncheiate ntre beneficiar i
constructor.
Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie nainte de ncheierea procesului verbal
referitor la faza anterioar.
Verificarea calitii lucrrilor se va face conform programului de control anexat.
Verificarea calitii lucrrilor se va face pe parcursul urmtoarelor operaii:
1. executarea cofrajelor,
2. calitatea i montarea armturilor,
3. calitatea betonului livrat de staia de betoane,
4. condiiile de turnare i compactare a betonului,
5. decofrarea elementelor.
Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului C 149/87 -

"Instruciuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de
beton"
BC-CL-3 2.2.3 - 38
5.4 INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTAREA SI LANSAREA CHESOANELOR
Tehnologia de execuie va respecta prevederile actelor normative n vigoare i a

instruciunilor tehnice din prezentul caiet de sarcini, cu urmtoarele meniuni specifice:
1. Pentru executarea lucrrilor, n zona de amplasare a chesonului, se va realiza o
platform de lucru aezat la cota terenului natural, dintr-un strat de 30 cm de balast.
2. Coborrea chesonului se va face n etape respectnd tronsoanele din proiect. Pe
exteriorul pereilor se aplic o spoial de bitum naintea coborrii chesonului.
3. Dup executarea primului tronson, se va ncepe sparea n interiorul chesonului, sub
nivelul apei, cu graiferul, i se va cobor treptat pn la cota final dat n proiect,
msurat la bancheta cuitului. Pentru stabilitatea utilajului se prevd panouri de
platelaj.
4. In timpul coborrii trebuie s se urmreasc tot timpul verticalitatea chesonului.
Nota:
Direcia de coborre poate fi rectificat prin sparea sub cuit n partea opus
nclinrii chesonului.
n situaia n care se ntmpin dificulti la coborre pentru uurarea coborrii
chesonului se poate utiliza una din urmtoarele soluii:
a) splarea pmntului sub cuit cu jet de ap sub presiune;
b) sparea pmntului n interior prin hidromecanizare: pmntul amestecat
cu ap este ndeprtat prin pompare. Prin efectul apei sub presiune se
nltur pericolul de afuiere, iar prin sparea pmntului cu pompare se
realizeaz timpi foarte favorabili de coborre;
c) umplerea spaiului dintre pereii chesonului i terenul natural cu dispersii
tixotropice de argil, pe tronsoanele superioare tronsonului de lansare. Se
previn astfel prbuirile i se micoreaz pericolul prbuirii chesonului.
Densitatea specific a dispersiei tixotropice indicat este de 1,40t/m 3. Se
recomand introducerea la partea inferioar a spaiului exterior (imediat
peste bancheta cuitului) a unui dop din pietri i nisip deasupra cruia se
aeaz un strat de argil bentonitic plastificat, lichidul tixotropic urmnd a
fi turnat peste acest dop. Lichidul se va introduce prin simpl turnare. Acolo
unde aceast umplere nu este sigur se pot prevedea n spatele chesonului
evi de injectare. Cantitatea de dispersie tixotropic necesar este de cca.
10-12 m3 pentru chesonul din prezentul proiect.
5. Se va acorda atenie deosebit poziionrii corecte a tuturor pieselor metalice nglobate
precum i a mustilor de armtur necesare realizrii elementelor interioare.
6. n mod deosebit se atrage atenia asupra tratrii corespunztoare a rosturilor de turnare
a betonului, conform precizrilor din Normativul NE 012/2-2010, acestea urmnd a se
bucearda, sufla cu jet de aer i spla cu ap sub presiune.
7. Pentru sparea pe poriuni unde nu poate ajunge graiferul se va cobor nivelul apelor
subterane prin epuismente cu ajutorul motopompelor i se va spa manual.
8. Dup atingerea cotei finale se vor executa urmtoarele:
Se va turna un dop din beton simplu C6/7,5 (Bc7,5) cu nlime medie de 0,70 m;
Acesta este necesar s fie realizat n cele mai bune condiii astfel nct s asigure
etanarea chesonului. Pentru aceasta se va proceda astfel:
BC-CL-3 2.2.3 - 39
se face betonarea sub ap prin procedeul Antreprenor, cu plnie,

realizndu-se un dop din beton simplu de cca. 70 cm grosime care
trebuie s se mpneze bine sub cuit. n acest sens este indicat s
existe certitudinea, naintea nceperii turnrii betonului c zona A a
cuitului este degajat de pmnt. Dopul de beton trebuie s asigure o
nchidere etan a fundului chesonului i s poat prelua sarcinile care
se manifest din subpresiuni pe el atunci cnd interiorul construciei se
golete de ap.
dup cca. 28 de zile, timp n care betonul atinge rezistena prescris,

se trece la evacuarea apei din cheson i, n cazul n care fundul este
etan, se trece la urmtoarele operaii:
- Se va realiza stratul drenant, din pietri, de 15 cm grosime;

- Se va turna beton de egalizare clasa C6/7,5 (Bc7,5) n grosime de
15 cm.
Se va turna radierul din beton clasa C20/25 (Bc25) n grosime de 40 cm, avndu-
se grij ca, nainte de turnarea betonului s se poziioneze corect cordoanele de
etanare i piesa de epuisment;
Se vor realiza elementele interioare ncepnd de jos n sus: planeu intermediar,
tronsoane de rigol, planeu superior i grinzi;
Se va executa impermeabilizarea pereilor la interior i a radierului cu mortar,
rezistent la agresivitate sulfatic.
9. Betoanele vor avea urmtoarele caracteristici:
Clasa de expunere a betonului: 5a;
Peretele circular al chesonului i radier: beton armat C16/20 (Bc20) SRII/A-
S32,5 (HII/A-S32,5)-T3-G100-P108 0/71 mm;
Planee, grinzi: beton armat C12/15 (Bc15) SRII/A-S32,5 (HII/A-S32,5)-T3-
G100-P108 0/31 mm;
Dop de beton i beton de egalizare: beton simplu C6/7,5(Bc7,5).
10. La execuie se vor respecta prevederile prezentelor instruciuni tehnice cumulativ cu
prevederile normativului CP 012/1-/2007 SI NE 012/2-2010.
11. Activitatea de control i verificare - executarea lucrrilor trebuie supus ateniei continue
a 2 factori:
Inginerului
Reprezentantul compartimentului de calitate al executantului.
Lucrrile se vor executa pe baza fielor tehnologice de execuie, corespunznd cerinelor din
normativele de execuie, N.T.S.M., P.S.I. i a instruciunilor tehnice ale proiectului, fiind
obligatorie respectarea acestora de ctre executant i beneficiar.
5.5 INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA CONFECIILOR METALICE
Execuia lucrrilor metalice se recomand a se face ntr-un atelier specializat de ctre

lucrtori cu experien n domeniu. Lucrrile pregtitoare constau n sortarea, depozitarea,
sablarea, debitarea pieselor, curbarea, ndoirea pieselor. Se vor verifica n mod obligatoriu
BC-CL-3 2.2.3 - 40
certificatele de calitate eliberate de ntreprinderile furnizoare, controlndu-se tipurile de

laminate, dimensiunile i calitatea.
Lucrrile propriu-zise constau n trasarea, tierea, prelucrarea, mbinarea pieselor i
montajul de prob. Metodele de lucru se adapteaz la dotarea atelierului de confecii
metalice, iar la terminarea lucrrii suprafeelelor metalice trebuie s fie perpendiculare pe
axe, cu marginile drepte (fr degradri sau neregulariti) i curate.
Controlul n timpul execuiei trebuie efectuat pe faze astfel: verificarea tasrii, controlul
pieselor dup prelucrri, verificarea ansamblurilor i controlul cordoanelor de sudur.
Confeciile metalice se execut din profile laminate, asamblate prin sudur.
Sudurile ntre elementele componente se realizeaz pe antier la nivel calitativ
corespunztor clasei IV, cu respectarea prevederilor STAS i se verific n conformitate cu
Normativul I 27.
La executarea sudurilor se vor folosi tehnologii omologate, conf. STAS sau prescripiilor
tehnice CR-7, colecie ISCIR.
Tehnologia de sudare se elaboreaz de executantul lucrrii pe baza datelor din proiect.
Conform prevederilor I 27/82, sudorii care execut mbinri n clasa de calitate IV vor fi
verificai conf. prevederilor Ordinului I.G.S.I.C. nr. 4/1981.
Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN ISO 13920/98, SR EN 288/2,3 i SR
EN 729-2/96 privitoare la clasele de execuie, formele i dimensiunile rosturilor de sudur i
la abaterile limit de la dimensiuni fr indicaii de toleran.
Examinarea sudurilor de rezisten se va face prin examinarea cu ochiul liber sau lup,
msurarea cu rigla i ablonul i corectarea cu aparate speciale. Sudura defect se va criui
i se va suda la dimensiunile din proiect. Verificarea mbinrilor sudate se fac n scopul
punerii n eviden a mrimii i frecvenei defectelor n raport cu limitele de acceptabilitate ale
clasei de calitate prescris.
Verificrile i ncrcrile sudurilor se fac de ctre personal numit prin grija unitii executante
pentru asigurarea calitii sudurilor.
Aplicarea metodelor de control, n funcie de tipul defectelor este precizat n STAS 8539/85,
10041/90, 6606/86, 9552/87, n prescripiile tehnice CR3, CR6, CR8, CR20 colecia
I.S.C.I.R. precum i prevederile I 27/82 (tabel 8 i 9). Confeciile metalice se vor proteja prin
vopsire cu un strat grund alchidic i dou straturi de vopsea alchidic.CAPITOLUL 5 - lucrri
de zidrie
6 CAPITOLUL 5 - LUCRRI DE ZIDRIE
6.1 MATERIALE:
Pentru executarea corect a zidriei trebuie s se nceap cu udarea crmizilor sau

blocurilor, udarea fiind mai abundent dac lucrarea se execut pe ari.
Zidria de nchidere din BCA se face n mod asemntor cu cea a crmizilor, cu deosebirea
c blocurile fiind elemente cu dimensiuni mai mari, nu sunt necesare mai multe iruri de
blocuri n grosimea zidurilor. Zidria se ncepe de la coluri sau de la goluri, ntreruperile se
las n form de trepte a cror nlime nu va depi 1m.
Grosimea rosturilor orizontale este de 12mm, iar cea a rosturilor verticale este de 10mm.
eserea se face obligatoriu la fiecare rnd.
BC-CL-3 2.2.3 - 41
Rosturile verticale vor fi esute astfel ca suprapunerea blocurilor n dou nivele succesive pe
nlime, att n cmp, ct i la coluri, s se fac pe minimum n lungul zidului.
Pentru zidriile de 12,5cm i 7,5cm mortarul de execuie va fi de minimum M 25.
Consistena mortarului pentru zidrii va fi de 8-13cm.
Rosturile orizontale i verticale se vor umple cu mortar, dar lsnduse neumplute pe o
adncime de 1-1,5cm de la faa exterioar a zidului.
Pentru realizarea orizontalitii rndurilor se vor folosi rigle de lemn gradate, la intervale
egale cu nlimea rndurilor de zidrie, fixate la colurile zidriei.
Verificarea se va face cu o sfoar de trasat bine ntins ntre rigle.
ntreruperea zidriei se va face n trepte.
Pentru tierea blocurilor de BCA se va folosi ferstrul, iar pentru crmizi se vor folosi
ciocanele de zidrie bine ascuite.
n dreptul ferestrelor se vor prevedea praznuri cte 2 pe fiecare parte a ferestrelor, sau cte
3 buc/ml. Pentru ui se vor prevedea cte 3 bucati de praznuri pe metru de fiecare parte.
anurile, golurile i liurile pentru instalaii se execut nainte de tencuire, cu condiia de a
nu afecta rezistena zidriei, traseele urmnd proiectul de specialitate.
6.2 CONDIII DE CALITATE
Rezultatele verificrilor la elementele de zidrie ce urmeaz s fie tencuite se nscriu n

procesele verbale de lucrri ascunse.
6.2.1 Specificaii pentru mortare

Mortarele folosite la lucrrile de zidrie vor fi mortare cu marca M 50 Z i M 100 Z. Pentru
aceste mortare se folosete cimentul Portland.
Prepararea mortarelor se poate face normal, avnd n vedere volumul mic de lucrri de
zidrie.
6.2.2 Executarea tencuielilor

Aplicarea tencuielilor se face dup efectuarea remedierilor.
Continuitatea i aderena de stratul suport al apelor i tencuielilor se vor verifica prin
metode nedistructive (vizual, uoar ciocnire).
n final se va ncheia un proces verbal de lucrri ascunse.
Se interzice utilizarea prepararea mortarelor colorate a pigmenilor (vtmtori sntii
personalului muncitor) miniu de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de cupru, etc.
Personalul muncitor care execut aplicarea mecanizat a tencuielilor, precum i cel ce
execut tencuielile manuale la tavane, trebuie s poart ochelari de protecie.
6.3 PARDOSELI
6.3.1 Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice pentru executarea pardoselilor. Fiecare tip de
pardoseal este alctuit din:
BC-CL-3 2.2.3 - 42
mbrcmintea strat de uzur care este supus direct tuturor sarcinilor de

uzur, sarcinilor i aciunilor din exploatare.
stratul suport ce primete ncrcarea de la mbrcminte i se transmite
elementelor de rezisten pe care este aezat pardoseala.
Materialele puse n oper vor avea caracteristicile prevzute n standardele i normativele
tehnice de ramur (de producie), specificate n capitolele respective.
Cimentul va fi ferit de aciunea umezeli, ngheului i amestecului cu corpuri strine, att n
timpul transportului (ce se face n saci), ct i n timpul depozitri, ce se face n magazi i
oproane.
Adezivul se va depozita n magazi acoperite, la temperatura de +50C - +350C.
6.3.2 Executarea lucrrilor de pardoseli reguli generale

Controlul materialelor ntrebuinate, al dozajului, modul de execuie i al
procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toat durata
lucrri.
Pardoselile vor fi plane, orizontale i fr denivelri, fac excepie pardoselile care
au denivelri i pante prevzute n proiect.
Executarea fiecrui strat component al pardoseli se va face numai dup
executarea stratului precedent i constatarea c acesta a fost bine executat.
La trecerea de la executarea unui strat la altul se va realiza o legtur ct mai
perfect ntre straturi.
Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute
sub pardoseal.
Executarea stratului suport

Stratul suport rigid, trebuie s aib suprafaa plan i neted. n zonele unde apar
neregulariti, care depesc abaterile admisibile, corectarea suprafeei se va face prin
spriuire, curirea i splarea sa, dup care se va aplica mortar de ciment, avnd acelai
dozaj de ciment cu al stratului suport respectiv.
Condiii tehnice de calitate
Respectarea condiiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseal n parte se va
face n conformitate cu prevederile normativelor n vigoare.
Condiii de msurare a lucrrilor
Lucrrile de pardoseli de orice fel, precum i stratul suport se msoar la metru ptrat
suprafa real cu scderea golurilor mai mari de 0,25 m2.
6.4 ZUGRVELI INTERIOARE I EXTERIOARE
6.4.1 Generalitati
Zugrvelile i vopsitoriile sunt lucrri destinate s rmn vizibile, motiv pentru care calitatea
lor poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect.
BC-CL-3 2.2.3 - 43
Produsul lavabil este un produs care, pus n oper, este o zugrveal elastic pentru perei,
cu mare rezisten n timp la cldur, frig, la salinitate marin, poluare industrial i urban,
nu este afectat n coninut, astfel c i pstreaz calitile timp ndelungat.
Livrarea se face n ambalaje etane de material plastic (glei) de 2,5; 5; 14 litri.
6.4.2 Domenii de utilizare

La zugrveli interioare i exterioare, pe perei din beton, zidrie de crmid, tencuieli de
ciment, ipsos.
Produsul lavabil ndeplinete cerinele de performan cerute de Normativul privind
metodele de determinare a nivelurilor criter iilor de performan ale finisajelor utilizate la
cldiri:
aderen mare la suport, peste 0,5 N/mm2;
rezisten la mediu alcalin;
din punct de vedere al rezistenei la bicare fac parte din clasa B (nu prezint
bici
dup 7 zile);
au o mare putere de acoperire a suprafeei suport;
au aspect frumos de pelicul lucioas, mtsoas;
nu au coninut de substane toxice, inflamabile sau explozibile.
6.4.3 Durabilitatea i ntreinerea

Dup 100 de cicluri de mbtrnire accelerat, zugrvelile realizate cu vopsea lavabil nu
sufer modificri de comportament i aspect.
Sunt rezistente la mijloacele de curire dup murdrire cu praf i funingine.
6.4.4 Condiii de livrare

La livrarea produsului, trebuie s fie nsoit de declaraia de conformitate a furnizorului cu
agrementul tehnic eliberat pentru acesta, potrivit prevederilor standardului SR EN 45.014.
6.4.5 Dosarul tehnic

Produsul lavabil este o vopsea pe baz de copolimeri acrilici pentru zugrveli interioare i
exterioare.
Produsul lavabil se dilueaz cu ap curat, n funcie de efectul de suprafa ce se dorete
s fie obinut.
Temperatura de lucru: +50C i cnd nu exist pericolul de ploaie sau ari mare.
Punerea n oper a vopselelor se face cu bidineaua, rola sau prin pulverizare.
Dup uscare, vopselele se pot ndeprta numai cu diluant.
6.5 PLACAJE DE FAIAN
Materialele de baz pentru placaje, trebuie s corespund condiiilor tehnice prevzute n

standardele i normativele n vigoare.
BC-CL-3 2.2.3 - 44
nainte de livrarea oricrui material la antier, se va pune la dispoziia Beneficiarului i a

proiectantului mostre pentru culoare, desen etc.
Depozitarea cutiilor la antier se va face n stive la max. 1,5m nlime, pe platforme sau
rafturi, n locuri ferite de lovituri i umiditate. Plcile se vor scoate din cutii numai la locul de
montare.
Toate materialele vor fi introduse n lucrare numai dup ce s-a verificat c au fost livrate cu
certificate de calitate care s confirme c sunt corespunztoare normelor n vigoare.
Plcile de faian se cur de praf prin perierea dosului i se in n ap cel puin o or,
nainte de aplicare se scurg 2-3 min. Montarea plcilor se face n rnduri orizontale ncepnd
de la stnga la dreapta i de la plint n sus.
Primele dou plci se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului la capetele acestuia
aezndu-se pe cant, prima plac se fixeaz definitiv, iar cea din dreapta provizoriu, urmnd
s se monteze definitiv la terminarea fixri plcilor din acelai rnd.
Se ntinde o sfoar la marginea superioar a primelor dou plci care d nivelul orizontal
plcilor intermediare i care are faa rzuit perfect verificate cu firul de plumb.
Rndul urmtor de plci se va fixa n mod similar, n acelai sens de montare, ns cele dou
plci se monteaz pe primul rnd de plci deja existent. Partea de sus a placajului se va
termina cu o plac cu o rotunjire la margine.
Rosturile orizontale i verticale ale placajelor trebuie s fie n prelungire i n linie dreapt, cu
lime uniform. Montarea se face prin aplicarea cu mistria pe dosul fiecrei plci de faian
a mortarului de prindere. Plcile se fixeaz cu striurile de pe dos aezate orizontal. Dup
fixare a 3-4 rnduri de plci se verific planeitatea suprafeei placate cu dreptarul de 2 cm,
att pe direcia orizontal ct i vertical. Dup 5-6 ore de la montare se cur rosturile cu
crpa, umplerea rosturilor dintre plci se face ulterior cu ciment alb.
7 CAPITOLUL 6 - DRUMURI I PLATFORME
7.1 DRUMURI SI PLATFORME DE EXPLOATARE
Traseele drumurilor i a platformelor se vor realiza conform planurilor de situaie, care prevad
elemente necesare tasrii.
Att pentru circulaia curent ct i pentru platforme, sistemul rutier va fi rigid, cu
mbrcminte din beton cu o fundaie din balast.
Pe aceste drumuri i platforme, circulaia de exploatare este de volum mic n comparaie cu
cele de pe drumurile publice.
Lucrrile de terasament pentru drumuri se vor conforma cu prevederile de la cap. 6.4.
mbrcmintea din beton vibrat se va executa conform STAS 183 86 i conform normativului
C 22 - 84, cu beton clasa Bc 22,5 (B 300) i avnd o grosime de 18 cm.
Conform acelorai acte normative se vor realiza rosturile longitudinale i transversale (de
dilataie i de contracie).
Rosturile vor fi tiate, iar umplerea lor se va face cu mastic bituminos.
Fundaia va fi realizat din balast, conform STAS 6400 - 84 i STAS 662 - 89.
n ipoteza c apa subteran se afl la adncimea mai mare de 3,00 m, grosimea stratului de
fundaie din balast va fi de 15 cm.
BC-CL-3 2.2.3 - 45
Lucrrile de terasamente se vor executa la cotele prevzute n proiect, astfel nct cota final
a drumului s corespund cu cota proiectat.
Profilul transversal tip prevede ca partea carosabil s fie ncadrat de acostamente pe
ambele pri, cu limea de 1,00 m fiecare.
Panta transversal va fi de 2% i va permite ca apa s se scurg lateral, n afara platformei
drumului, n anul creat, n cazul c linia roie este la nivelul terenului sau n debleu.
7.2 AMENAJAREA I REFACEREA SUPRAFEELOR, ALTELE DECT DRUMURI
Exceptnd cazul n care o autoritate i exercit dreptul de a reface o suprafa de teren

afectat de operaiunile Antreprenorului, acesta din urm va fi responsabil material pentru
refacerea la condiia iniial a tuturor suprafeelor deranjate, cum sunt:
marginile drumurilor, banchete, poteci, terenuri libere, grdini i orice altceva pn
la satisfacerea autoritilor locale, proprietarilor particulari sau a persoanelor ce
au control asupra terenului respectiv.
Toi copacii, tufiurile i plantele vor fi transplantate cu grij i vor fi replantate la
poziia iniial dup umplerea excavaiilor.
Readucerea copacilor btrni sau maturi va putea fi anulat n cazurile cnd
vrsta copacilor face imposibil acest lucru.
Pmntul vegetal va fi depozitat cu grij i repozat la suprafaa umpluturilor, acolo unde se
impune acest mod de tratare.
7.3 DRUMURI DE ACCES
Excavaia pentru drumurile de acces va fi realizat pe ct posibil aproape de dimensiunile i

de forma specific a traseului.
Dac s-a excavat mai mult n exces dect era necesar, adncimea suplimentar va fi
umplut cu balast compactat, pe cheltuiala Antreprenorului.
Acolo unde sunt necesare umpluturi pentru a aduce terenul la cotele din proiect, se va folosi
balast cu granulometrie continu, care se va poza n straturi nedepind 40 cm i care va fi
compactat cu cilindru vibrator de 10 tf, pn se ajunge la greutatea volumetric de 2,1 tf/m3.
Stratul de fundaie pentru aceast categorie de drumuri va fi tratat conform paragrafului 6.4.
mbrcmintea stratului rutier va fi din beton i se va trata conform paragrafului 6.4.
Dac Antreprenorul dorete s foloseasc drumul definitiv de acces pentru trasporturile
necesare construciei (materiale, terasamente, betonare) atunci el are permisiunea de a
executa mpietruirea pentru fundaie, care va avea grosimea n acest caz de 20 cm, dup
cilindrare prin vibrare.
Dup terminarea transporturilor legate de tehnologia executrii construciilor, Antreprenorul
va executa o scarificare a mpietruirii drumului de acces, dup care va proceda la
completarea acesteia cu un strat de 10 cm de balast, dup cilindrarea cu vibrocompresorul,
continund cu realizarea stratului rutier din beton de ciment de 18 cm grosime, marca B 300,
conform paragrafului 4.1.
Condiia drumului la terminarea lucrrilor din contract va fi "ca nou", cu suprafeele curate,
profilate precis, cu rosturile precis trasate, fr pete de beton sau de alta natur, lucrri de
peticire, linii marcnd foste spturi (anuri), vopsea, ulei sau scurgeri de combustibil, sau
alte defecte vizibile sau structurale.
BC-CL-3 2.2.3 - 46
7.4 LUCRARI DE DRUMURI
7.4.1 Lucrri de terasamente

Lucrrile de terasament pentru drumuri se vor conforma in general prevederilor din Capitolul
2, Seciunea 2.2.1 Specificatii pentru terasamente.
Atunci cnd densitatea terenului uscat la o adncime de 0.3 m de la nivelul platformei este
sub 90% din densitatea maxima a terenului uscat, determinata conform prevederilor
standardelor si normativelor naionale aplicabile, in vigoare, subsolul va fi refinisat si
compactat la 90% din densitatea maxima a terenului uscat.
Umplutura mai jos de 0.3 m adncime sub nivelul de platforma va fi compactata la 90% din
densitatea maxima a terenului uscat. Umplutura ce se ncadreaz in 0.3 m adncime sub
nivelul de platforma va fi compactata la 95% din densitatea maxima a terenului uscat.
Atunci cnd se compacteaz seciuni din subsol, se va acorda o atenie speciala condiiei ca
subsolul natural sau umplutura sa fie compactate cu o uoara panta spre exterior pentru a se
asigura o buna scurgere a apei de suprafaa.
Materialul excavat pentru patul de suport al drumului care este adecvat pentru umplutura va
fi utilizat in acest scop in msura in care este posibil.
7.4.2 Finisarea si protectia subsolului

In momentul in care subsolul a fost compactat in gradul dorit, suprafaa va prezenta un strat
paralel cu suprafaa finisata a carosabilului si cu nivelele si seciunea transversala corecte.
Suprafaa finisata a substratului va fi aprobata de ctre Inginer nainte de amplasarea
materialului de egalizare. Subsolul (substratul), odat compactat, cu forma definita si
aprobat, va fi protejat si mentinut bine drenat.
Utilajele si materialele nu vor fi depozitate sau stivuite pe strat. Traficului Antreprenorului nu i
se va permite sa treac peste subsolul finalizat, dect daca se aproba de ctre Inginer.
Antreprenorul va repara, pe cheltuiala sa, orice poriuni moi sau deteriorri ale subsolului
(substratului).
7.4.3 Conditii cu privire la compactare

Utilajele de compactare cu vibraii pot fi utilizate daca sunt aprobate de Inginer.
Numrul traversrilor va fi determinat avndu-se in vedere caracteristicile utilajului si
materialului care vor fi utilizate.
Daca este necesar, vor fi prelevate specimene de testare pentru a se determina metoda
optima de compactare. Suprafaa fiecrui strat de material va fi, dup finalizarea compactrii,
bine inchisa, nemicata sub utilajul de compactare si fara planuri de tasare.
Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refcute la grosimea
stratului si recompactate.
7.4.4 Materialul si constructia bazei

Baza va conine unul din urmtoarele materiale:
Piatra de fundaie selectata;
Piatra sfrmata;
Baza de pietri stabilizat cu ciment.
BC-CL-3 2.2.3 - 47
Pietriul selectat sau piatra sfrmata vor avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa
de condiiile existente ale terenului. Materialul pentru baza va fi bine calibrat, in conformitate
cu urmtoarele cerine:
Valoarea CBR dup 24 ore de nmuiere nu va fi mai mica de 80%;
Limita lichidului si indicele de plasticitate nu vor depasi 25% si respectiv 8%;
Limitele de calibrare vor fi:
Marimea sitei Procentajul de

trecere a masei
75 mm 100
37.5 mm 85-100
20 mm 60-100
10 mm 40-70
5 mm 25-45
600 micron 8-22
75 micron 0-10
Pietriul selectat si piatra sfrmata vor fi compactate la 100% din densitatea
maxima uscata.
Compactarea se va executa prin udare si cu cilindrul compresor pana cnd nu mai apar
miscari vizibile ale materialului de piatra compactata, iar pietrele din materialul de baza
atunci cand vor fi aruncate sub cilindru vor fi sfrmate. Un strat de finisare de nisip va fi
cilindrat pentru a umple golurile din suprafaa.
Pietriul selectat stabilizat cu ciment va avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa
de condiiile existente ale terenului. Pietriul va fi conform cerinelor specificate anterior si va
fi stabilizat cu ciment Portland in procent de 6 - 8%. Pentru a se obine un amestec uniform
de materiale si apa, pietriul selectat stabilizat cu ciment va fi fabricat intr-un malaxor,
transportat la amplasament si compactat la 100% din densitatea maxima uscata. Daca
condiiile permit si Inginerul aproba, baza de pietri selectat stabilizat cu ciment va fi fabricata
pe antier, cu ajutorul unor biele rotative si cisterne de apa pentru a se obine o baza bine
amestecata.
Condiiile de compactare vor ramane neschimbate, de exemplu 100% din densitatea maxima
uscata.
Materialul va fi dispus, imprastiat egal si compactat, imprastierea efectundu-se in paralel cu
dispunerea. Materialul pentru baza drumului va fi imprastiat de preferina intr-un singur strat,
utilizndu-se o maina de derulat sau un utilaj similar aprobat.
Materialul va fi imprastiat astfel nct dup compactare grosimea totala sa fie conforma
cerinelor.
Antreprenorul va organiza lucrarea astfel nct sa fie evitate mbinrile longitudinale pe
materialul ntrit. Daca nu este posibil, atunci nainte de nceperea lucrrii pe o mbinare
longitudinala de material ntrit, marginea compactata anterior, in cazul in care a fost expusa
mai mult de o ora, va fi tiata vertical pentru a se obine o fata echivalenta cu grosimea
specificata a stratului de material corect compactat.
Compactarea bazei drumului la un minim de 100% din densitatea maxima uscata va fi
finalizata de indata ce este posibil dup ce materialul a fost imprastiat. Echipamentul de
BC-CL-3 2.2.3 - 48
compactare nu se va sprijini direct pe materialul intarit sau deja ntrit dispus anterior, dect
in msura in care este necesar pentru a se obine compactarea specificata a imbinarii. Se va
acorda o atenie speciala obinerii compactrii complete in vecintatea mbinrilor
longitudinale si transversale, iar Antreprenorul va folosi suplimentar compactoare mici
speciale daca este necesar sau se dispune de catre Inginer.
Materialul necompactat sau slab compactat din vecintatea mbinrilor de construcie va fi
ndeprtat si nlocuit cu material proaspt. Suprafaa fiecrui strat de material compactat, la
finalizarea compactrii, va fi bine nchis, nu se va mica sub utilajul de compactare si nu va
prezenta planuri de compactare, creste, fisuri sau material necompactat. Zonele
necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refcute la grosimea stratului si
recompactate. Daca aceasta nu se poate realiza in 2 ore de amestecare, remedierea va
cuprinde spargerea materialului pe ntreaga grosime a stratului, ndeprtarea lui si nlocuirea
cu material proaspt amestecat si compactat conform Specificaiei.
Imediat dup finalizarea compactrii, baza va fi maturata timp de cel puin 7 zile, cu excepia
cazului cnd se dispune contrar de ctre Inginer. Maturarea se va realiza fie prin acoperirea
cu un strat de plastic impermeabil, asigurat mpotriva vnturrii de pe suprafaa cu mbinri
suprapuse pe cel puin 300 mm si stabilizate astfel nct sa se evite pierderea de umiditate
sau in conformitate cu clauzele din Specificaie ce se refera la beton, sau prin pulverizare cu
un compus de maturare aprobat.
In ciuda celor menionate anterior, Antreprenorul va construi baza drumului conform
condiiilor si specificaiilor emise de Autoritatea sau Municipalitatea in cauza. Specificaia
care a fost inclusa aici va fi aplicata numai in absenta unor condiii speciale ale acestor
autoritati.
7.4.5 Pavajele asfaltice

Pavajele asfaltice de acoperire
Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde:
Stratul de beton asfaltic;
Stratul de legatura;
Stratul de uzura.
Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in special in
ceea ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris. Stratul de beton asfaltic
va fi cel mai gros si cel de uzura cel mai subtire.
Betonul asfaltic amestecat la cald
Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor amestecurilor
produse local.
Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel:
Umplutura de praf inert;
5 - 7 % bitum;
70 - 75 % material calcaros gri sau albastru;
23 - 25 % nisip.
Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in masura in
care este posibil.
Vor fi furnizate Inginerului numele si adresele producatorilor locali. Nici un mestec bituminos
nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de Antreprenor si
aprobata de Inginer, in scris.
BC-CL-3 2.2.3 - 49
Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al asfaltului care
va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de fabricatie se va incadra
in gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi modificata in scris de Inginer.
Limitari determinate de conditiile meteorologice
Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu este
ploioasa.
Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10C si in scadere, dar
pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8C si in crestere, cu exceptia
cazului in care se dispune altfel de catre Inginer sau Autoritatea locala.
Pregatirea
Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi
curatata cu atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi acoperit cu
un strat adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va fi utilizat va fi supus
aprobarii Inginerului. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient timp inainte de plasarea
amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o pelicula subtire adeziva de ciment
bituminos care sa ofere o buna legatura.
Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui pulverizator manual sub
presiune, in cantitati de cel putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe metru
patrat de suprafata, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Inginer. Jaloanele
pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si intretinute de catre Antreprenor,
supuse verificarii si corectarii Inginerului, cu scopul ca Lucrarile sa se conformeze traseelor
indicate pe planuri.
Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si
spatiate dupa cum dispune Inginerul.
Transportul
Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de imprastire
in camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea minima de pelicula
de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de platforma camionului. Incarcatura
va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat pentru a o proteja de praf sau ploaie si a
impiedica pierderea de caldura. Livrarile vor fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea
amestecurilor pregatite pentru o zi sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in
care este asigurata o lumina artificiala satisfacatoare pentru Inginer. Incarcaturile udate in
mod excesiv de ploaie vor fi respinse. Nu va fi permisa remorcarea pe materialul proaspat
dispus.
Amplasarea
Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si excavare
sau cea indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui amestec la
momentul plasarii in utilajul de imprastiere va fi cea indicata de Inginer, plus sau minus 100C.
Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului de asfalt
sa fie neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata, sa se
conformeze la sectiunea transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei benzi amplasate
inainte de turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre Inginer. Atunci cand doua utilaje
de imprastiere functioneaza decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu
mai mult decat permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi.
In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a lungul
marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata pana cand nu
este aplasat materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea va fi discontinua. Dupa
BC-CL-3 2.2.3 - 50
ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata banda adiacenta in perioada cand
fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in stare de usoara compactare. Cilindrarea
benzii adiacente va incepe de-a lungul imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe
cat posibil.
In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi imprastiat
manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid decat poate fi
manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.
Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si structurilor
similare vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea amestecului de bitum.
Compactarea amestecurilor
Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem. Cilindrarea
amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara o dislocare
nedorita. Nu va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat imprastiate.
Cilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem, urmata imediat de cea cu
cilindre cu trei roti. Cilindrarea va incepe la extremitatile benzilor si va continua catre centrul
pavajului, suprapunandu-se pe fasiile succesive cu cel putin jumatate din latimea rotii din
spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa
si va inainta catre cea inalta. Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi
usor diferite. Testele de conformitate in ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat
dupa compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate
prin degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adaugare de material, dupa
cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii.
In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi
continuata pana ce se va obtine o densitate de cel putin 100%. In timpul cilindrarii, rotile
cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de acestea, dar nu se
va permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindre aditionale si suficiente daca se
constata ca nu se atinge densitatea pavajului. In zonele care nu sunt accesibile pentru
cilindre, amestecul va fi compactat cu atentie cu batatoare manuale la cald, cu o greutate de
cel putin 10 Kg, cu o suprafata de batere de cel mult 300 cm. Nu va fi permisa repararea
stratului superficial al unei zone cilindrate.
Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient, va fi
indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite stationarea
cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua masurile de precautie
necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol sau alte materii straine pe
pavaj, indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza. Antreprenorul va asigura forta de
munca competenta care sa fie capabila sa execute lucrarile legate de corectarea
iregularitatilor pavajului.
Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o margine
dreapta de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa finalizarea cilindrarii
finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice iregularitate care depaseste
toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata prin indepartarea zonei deficiente si
inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare. Pavajul de bitum finalizat va fi testat in
privinta grosimii dupa cum dispune Inginerul. Acolo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai
mult de 5 mm mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul
satisfacator, fara costuri suplimentare.
Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte zone ale
stratului.
Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat sa
asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate suprafetele de contact
BC-CL-3 2.2.3 - 51
batatorite vor fi acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de plasarea

amestecului proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in fagure, sau slab
compactate, toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi batatorite astfel incat sa
expuna o suprafata uniforma, verticala sau cu panta abrupta, pe intreaga grosime a stratului.
Amestecul proaspat va fi raschetat uniform la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa
cilindrarea finala nu va fi permisa circulatia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel
putin 24 ore.
7.4.6 Amplasarea bordurilor

Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform Standardelor relevante, aliniate si
la nivel, iar bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la aliniament sau
nivel, la oricare dintre capete, vor fi inaltate si re-amplasate.
Acolo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate inainte de pavaj. La refacere, de obicei se
refolosesc bordurile initiale, cu exceptia cazului in care acestea sunt deteriorate. Acestea vor
fi curatate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la aliniamentul si nivelul celor
nederanjate.
Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-
ciment, cu o grosime de 150 mm si captusite cu beton, turnat peste si in jurul panelor de
fixare din otel anterior inserate in pavajul crud si modelate la sectiunea transversala dorita.
Bordurile care sunt amplasate altfel decat pe pavajul de beton vor fi incastrate intr-un strat de
2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm, captusite cu beton si modelate la
sectiunea transversala dorita.
Bordurile circulare turnate special vor fi introduse in curbe cu raza de 13 m sau mai putin.
Bordurile vor fi imbinate cu mortar de ciment, cu exceptia imbinarilor de expansiune care
sunt realizate cu material de etansare premodelat, cu o grosime de 13 mm. Imbinarile de
expansiune vor fi realizate prin fundatia si betonul de captuseala.
7.4.7 Aleile
Platforma si subsolul aleilor vor fi pregatite dupa cum se stipuleaza pentru drumuri, cu
exceptia cilindrarii de proba, care nu este necesara.
Dalele de pavaj vor fi din beton prefabricat nearmat cu o grosime minima de 50 mm si avand
o culoare naturala, cu exceptia cazului in care se dispune altfel, si se vor conforma
prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.
Marginile aleilor vor fi din beton prefabricat. Acestea vor fi incastrate in fundatie de beton si
modelate.
Nu este necesara o baza dedesubtul aleilor. Baza va fi cea specificata pentru drumuri,
amplasata si compactata la o grosime minima de 75 mm, cu ajutorul unui cilindru cu o masa
de cel putin 2,5 tone sau un alt echipament aprobat care confera o compactare echivalenta.
Atunci cand se stipuleaza o suprafata finala flexibila, stratul de baza va fi etansat cu un strat
de bitum diluat, pulverizat la 100 secunde de grad, la o rata de 1.4 litri/m si va fi acoperit cu
un strat de uzura cu textura medie, avand o dimensiune nominala 6 mm si o grosime de 25
mm, fabricat si amplasat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale
aplicabile, in vigoare.
Atunci cand dalele de beton sunt specificate ca suprafata finala, acestea vor fi incastrate intr-
un strat de nisip cu o grosime de 50 mm, amplasata pe stratul de baza. Imbinarile vor fi
realizate din mortar 3:1 nisip-ciment. Aleile cu suprafata din dale de beton nu vor avea in
mod normal margini de beton prefabricat.
BC-CL-3 2.2.3 - 52
7.4.8 Testarea
Antreprenorul va efectua teste la intervalele dispuse de catre Inginer pentru a demonstra ca
materialele pentru sub-baza granulara si baza drumului se conformeaza Specificatiei si ca
densitatile specificate pentru subsol, sub-baza si baza drumului sunt atinse.
Antreprenorul va inspecta si testa fiecare zona a stratului pentru conformarea cu acuratete la
nivelul suprafetei.
8 CAPITOLUL 7 - MSURI DE PROTECIA MUNCII I PENTRU PREVENIREA

I STINGEREA INCENDIILOR
La executarea lucrrilor prevzute n documentaie se va ine seama de prevederile din

Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii aprobat cu Ordinul
Nr. 9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrrilor Publice i Amenajarea Teritoriului.
Att executantul ct i beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precdere
urmtoarele articole pentru lucrrile de construcii prevzute n acest proiect:
pentru executarea spturilor, se va respecta art. 537-573 i 591-606;
pentru preparare i transportul betoanelor, se respect art. 691-761;
pentru turnarea i compactarea betonului, se va respecta art. 762-770;
pentru fasonarea i montarea armturilor din oelbeton, se va respecta art. 794-
805;
pentru cofraje, se va respecta art. 1131-1191;
pentru izolaii i protecii anticorozive, se va respecta cap. 36.
De asemenea se vor respecta prevederile specifice din:
Legea nr. 90/1996 cu privire la protecia muncii;
PE 006/1981 Instruciuni generale de protecia muncii pentru unitile M.E.E.;
Norme generale de protecia muncii elaborate de I.C.S.P.M. i aprobate de
M.M.P.S. cu ord. Nr. 578/DB/5840;
Norme speciale de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea
betoanelor i executarea lucrrilor de beton armat i precomprimat, aprobate cu
ord. Nr. 136/95 de Ministerul Muncii i Proteciei sociale;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri la nlime, aprobate cu
ord. Nr. 235/95 de Ministerul Muncii i Proteciei sociale;
Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea construciilor nalte
prin glisri i liftri, aprobate cu ord, nr. 57/1997 de Ministerul Muncii i Proteciei
sociale;
La proiectarea, executarea i exploatarea lucrrilor prevzute n documentaie, se va avea n
vedere respectarea urmtoarelor acte normative:
P -118/1999 Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor, privind
protecia la aciunea focului;
C 300/94 Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executri
lucrrilor de construcii i instalaii aferente;
H.G. nr. 51/1992 privind unele msuri pentru mbuntirea activitii de prevenire
i stingere a incendiilor, cu modificrile i completrile din H.G. nr. 71/1996, 571/98, 676/98;
Ordonana Guvernului nr. 60/1997 privind aprarea mpotriva incendiilor, aprobat
prin decretul nr. 636/1997 i cu modificrile din legea 212/97;
Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate cu ord, M.I. nr.
381/1993 i ord. M.L.P.A.T. nr. 4/N/1993;
BC-CL-3 2.2.3 - 53
Ordinul Ministerului de interne nr. 381/1993 combinat cu ordinul MLPAT nr.

7/N/1993 privind Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor
Decret D 290/1977 privind Norme generale de protectie impotriva incendiilor la
proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor
9 ANEXA NR.1 - SUMARUL ACTELOR NORMATIVE
Pe perioada implementrii Contractului, Antreprenorul va respecta reglementrile si

standardele in vigoare in Romnia.
Atunci cnd in prezentul volum se face trimitere la anumite standarde si coduri cu privire la
bunuri sau materiale care vor fi furnizate si lucrri executate sau testate, se vor aplica
prevederile din cea mai recenta ediie sau versiune revizuita a standardelor relevante si
codurilor in vigoare. Vor fi acceptate alte standarde autorizate care asigura o calitate egala
sau superioara standardelor si codurilor specificate doar cnd Inginerul aproba in scris
aceasta schimbare.
Legislaia in vigoare
Legea calitii in construcii nr. 10/1995
Legea proteciei mediului nr. 137/1995
Legea apelor nr. 107/1996
Legea proteciei muncii nr. 90/1991
HG 925/1995 i ord MLPAT nr. 77/N/96 Regulament de atestare tehnico
profesional a specialitilor cu activitate n construcii
HGR nr. 728 Regulament privind certificarea calitii produselor folosite n
construcii
Ghid pentru programarea controlului calitii lucrrilor pe antier, emis de COOCC -
SA i avizat de MLPAT
Ord. MLPAT nr. 9/N/93 Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii.
PE 006/81 Instruciuni generale de protecia muncii pentru unitile MEE.
Ord. MI nr. 381/93 i ord MLPAT nr. 7/N/93 Norme generale de prevenire i stingere
a incendiilor.
HG 273/94 Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii
Normative, reglementari si instructiuni
1. Normative privind calculele construciei si elementelor de constructie:
P 1002006: Normativul de proiectare pentru protecia mpotriva cutremurelor a
cldirilor rezideniale, construciilor sociale, agricole si industriale.
P 7394: Instruciuni tehnice pentru proiectare si execuia recipientelor pentru lichide,
din beton armat sau comprimat.
P 8596: Normativ de proiectare pentru construciile cu perei de rezistenta din beton
armat.
P 2 - 85 Normativ privind calculul i executarea structurilor de zidrie
P 9376: Ghidul de calcul al construciilor industriale cu stlpi din beton armat.
2. Normative cu privire la proiectarea si executarea lucrarilor pentru talpa de fundatie:
C 16988: Normativ cu privire la executarea lucrarilor de terasament pentru talpa de
fundatie a constructiilor civile si industriale.
C2995: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol slab prin lucrri mecanice
(cartile 1-4).
BC-CL-3 2.2.3 - 54
C 19686: Instructiuni tehnice privind utilizarea terenurilor stabile pentru fundatia

lucrarilor de constructie.
3. Normative cu privire la proiectarea si construirea fundaiilor:
P 1086: Normativ cu privire la proiectarea si executia lucrarilor pentru fundatia
directa a constructiilor.
C 16075: Normativ cu privire la structura si construirea stalpilor pentru fundatie.
C 29/VIII1996: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol stabil prin lucrari
mecanice - Cartea VIII - Compactoare cu placi vibratoare de mare tonaj (5 -20 tone).
GE 02997: Ghid practic cu privire la tehnologia de executie a stalpilor de fundatie.
GE 01497: Ghid de proiectare. Calculul solului de fundatie pentru cutremure.
P 792: Normativ cu privire la proiectarea si executia constructiilor amplasate in zone
cu sol sensibil la lichide.
C 25194: Instructiuni tehnice privind utilizarea, proiectarea, executia si receptia
lucrarilor de imbunatatire a solurilor de fundatie slabe, prin utilizarea materialelor
aduse pe santier prin metode dinamice.
P 7079: Instructiuni tehnice privind proiectarea si executia constructiilor pe teren
umflat sau cu contractii mari.
4. Normative cu privire la proiectarea si execuia lucrrilor din beton, beton armat si beton
comprimat:
CP 012/1-2007 Cod de practic pentru producerea betonului

NE 012/2-2010 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton, beton armat i
beton precomprimat; Partea 2 Executarea lucrarilor din beton
GE 00997: Ghid privind executia lucrarilor de perforare si taiere a elementelor de
constructie din beton armat.
GE 02297: Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructie
din beton armat.
P 5986: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si utilizarea plasei sudate armate
pentru elementele de beton.
C 2883: Instructiuni tehnice pentru sudarea indusului din beton armat
C 13078: Instructiuni tehnice pentru betonul si tencuiala aplicata prin improscare.
C 15689: Ghid de aplicare a stipularilor din STAS 6657/371. Elemente de beton
prefabricat, beton armat si pre-comprimat. Proceduri si echipamentul de verificare a
caracteristicilor geometrice.
C 16387: Instructiuni tehnice pentru utilizarea profilelor incastrate de PVC plastifiat
pentru izolarea elementelor de constructie.
C 14987: Instructiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a elementelor de
beton si beton armat.
5. Normative cu privire la proiectarea si executia cadrelor, schelelor si platformelor:
C 4186: Normativ cu privire la structura, executia si utilizarea cadrelor de alunecare.
C 1174: Instructiuni tehnice cu privire structura si utilizarea panourilor de
ancadrament.
6. Normative cu privire la proiectarea si executia zidurilor si lucrarilor de zidarie:
C 1482: Normativ pentru utilizarea blocurilor mici de beton la lucrarile de zidarie in
constructii.
C 1782: Instructiuni tehnice cu privire la compozitia si pregatirea mortarului pentru
lucrarile de caramida in constructii.
P 285: Normativ cu privire la structura, calculul si executia structurilor de zidarie.
BC-CL-3 2.2.3 - 55
7. Normative cu privire la proiectarea si executia structurilor metalice:

P 7481: Instructiuni tehnice pentru proiectarea structurilor metalice cu profile fara
umplutura.
C 13987: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a metalului din
elementele de constructie.
I 1476: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a elementelor metalice
8. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de acoperire:
C 3788: Normativ cu privire la structura si executia invelisurilor constructiilor.
9. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de izolatie, anticorozive, pardoseli,
zugraveli, tamplarie:
C 10782: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolatiei termice a
constructiilor.
P 12289: Instructiuni tehnice pentru proiectarea lucrarilor de izolare fonica a
cladirilor civile, tehnico-administrative si culturale.
C 14285: Instructiuni tehnice pentru executia si receptia izolarii termice a cladirilor.
C 12587: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolarii fonice si tratarii
cladirilor.
C 21082: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a bazinelor de beton
armat pentru neutralizarea si tratarea apelor industriale.
C 11286: Normativ cu privire la proiectarea si executia hidroizolatiei cu materiale
bituminoase a constructiilor.
C 12189: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia lucrarilor de protectie
fonica si anti-vibratii ale constructiilor industriale.
C 22386: Instructiuni tehnice cu privire la executia placilor de faianta si celor
emailate, fixate pe pereti cu un strat subtire de lipici.
C 3582: Normativ pentru alctuirea i executarea pardoselilor.
C 21985: Normativ cu privire la structura si executia podelelor anti-corozive.
C 3 76: Normativ pentru executarea zugravelilor i vopsitoriilor
C 199 79: Instruciuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul i montarea
n construcii a tmplriei de lemn
C 18578: Instructiuni tehnice cu privire la manipularea, livrarea, depozitarea,
transportul si instalarea usilor si ferestrelor din PVC ale constructiilor.
C 47 86: Instruciuni tehnice pentru folosirea i montarea geamurilor i a altor
produse de sticl n construcii
C 19788: Instructiune tehnica pentru utilizarea chiturilor la lucrarile de etansare a
constructiilor.
10. Drumurile si refacerea lor
C 18287: Normativ cu privire la executia mecanica a talpii de fundatie a drumurilor.
C 7980: Normativ cu privire la proiectarea, executia si receptia drumurilor
industriale.
C 2292: Normativ cu privire la executia invelisurilor din beton ciment ale drumurilor.
C 8286: Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executia si intretinerea drumurilor
din curtile cladirilor.
11. Normative cu privire la proiectarea si execuia programului de realizare a lucrrilor de
construcii:
C 1684: Normativ cu privire la ndeplinirea lucrrilor de construcii si utilizarea
echipamentului aferent in timpul sezonului rece.
BC-CL-3 2.2.3 - 56
12. Normative cu privire la verificarea calitatii si recepia instalaiilor si lucrrilor de

construcie:
C 16777: Reglementari cu privire la continutul si procedura de intocmire, completare
si depozitare a cartii as built a constructiilor.
C 5685: Normativ cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor
de constructii.
C 20480: Normativ cu privire la procedurile de verificare a lucrarilor de montaj a
echipamentelor si instalatiilor tehnologice ale obiectivelor de investitii.
C 15084: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru
constructiile civile, industriale si agricole.
I 1278: Normativ cu privire la executia sarcinilor de presiune pentru conductele de
otel.
C 20480: Normativ cu privire la verificarea calitatii lucrarilor de montaj a
echipamentelor si instalatiilor, la locatia lucrarilor de investitii.
C 15084: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru
constructiile civile, industriale si agricole.
I 2782: Instructiuni tehnice cu privire la stabilirea si verificarea calitatii la scara ale
conexiunilor sudate ale conductelor tehnologice.
13. Reglementari tehnice cu privire la conditiile stabilite prin Legea nr. 10/1995:
Reglementarea privind protectia lucrarilor si igiena in constructii 1993.
C 30094: Normativ cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor pe durata
executarii lucrarilor si pentru instalatiile aferente.
Standarde aplicabile in constructii
1. Generale
STAS 8558-78: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea
incombustibilitatii materialelor de constructii.
STAS 7771/1-81: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea rezistentei la
foc a elementelor de constructie.
STAS 855-79: Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru
constructiile din beton si beton armat.
STAS 10265-75: Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si
notiuni de baza.
2. Reguli generale de calcul
STAS 9165-72: Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni
seismice.
STAS 10101/23-75: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperature exterioara.
STAS 10100/0-75: Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.
STAS 10101/2-75: Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare.
STAS 10101/0-A-77: Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru
constructii civile si industriale.
STAS 10101/2A2-78: Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare.
Incarcari datorate podurilor rulante.
STAS 10101/1-78: Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente.
STAS 10101/23A-78: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare in
constructii civile si industriale.
STAS 10101/2A1-87: Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru
constructii civile, industriale si agrozootehnice.
STAS 10101/20-90: Actiuni in constructii. Incarcari date de vant.
BC-CL-3 2.2.3 - 57
STAS 10101/21-92: Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada.

STAS 3684-71: Scara intensitatilor seismice.
SR 11100/1-93: Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.
STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului
Republicii Socialiste Romania.
SR EN ISO 14688-2/2005: Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea pamanturilor. Partea 2 Principii pentru o clasificare.
STAS 3300/2-85: Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii
directe.
STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul.
SR EN 1536/2004 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati
STAS 2745-90: Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode
topografice.
STAS 2561/3-90: Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare.
3. Reguli de calcul pentru structurile constructiei
STAS 10102-75: Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi
fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor.
STAS 10103-76: Constructiile din otel. Principii fundamentale de calcul.
STAS 10104-83: Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul
elementelor structurale.
SR EN 1995-1-1/2004. Eurocod 5. Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1.
Generalitati.
Reguli commune si reguli pentru cladiri.
STAS 857-83: Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii
tehnice de calitate.
SR EN 1928/2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de
material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea etanseitatii la apa.
STAS 9274-79: Constructii industriale. Capace din table striate pentru canelele
interioare, goluri de acces si goluri de montaj.
STAS 10109/1-82: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de
zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor.
STAS 3430-81: Constructiile civile, industriale si zootehnice. Pardoseli. Clasificare.
STAS 2355/1-85: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de
hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie.
STAS 2355/3-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din
materiale bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriptii generale de proiectare si
executie.
STAS 2965-87: Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare.
STAS 10107/2-92: Constructiile civile, industriale si agricole. Plansee curente din
placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire.
STAS 2355/2-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din
materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si
executie.
STAS 10107/0-90: Constructiile civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor
structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.
SR EN 12794/2006 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie.
STAS 7721-99: Tipare metalice pentru pentru elementele prefabricate din beton
armat si beton pre-comprimat. Conditii tehnice de calitate.
BC-CL-3 2.2.3 - 58
STAS 10108/78 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din

otel;
P 10/86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la
constructii.
4. Prevederi pentru stabilirea si calcularea lucrarilor hidrologice
STAS 4273-83: Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.
STAS 2448-82: Canalizari. Camine de vizitare. Prevederi de proiectare.
SR EN 752-3/1998. Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3. Prescriptii
generale de proiectare.
STAS 12594-87: Canalizari. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare
STAS 3051-91: Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare.
Prescriptii fundamentale de proiectare.
5. Drumurile de comunicare
SR 1120-82: Lucrari la drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de
macadam semipenetrat si penetrate. Conditii tehnice de calitate
SR 174-1/2002: Lucrari la drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la
cald. Conditii tehnice de calitate.
STAS 8840-83: Lucrari de drumuri. Straturi de fundatie din pamanturi stabilizate
mecanic. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 2914-84: Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de
calitate.
SR 179:1995 Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 6400-84: Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice
generale de calitate.
STAS 863-85. Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de
proiectare.
STAS 175-87: Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la
cald. Conditii tehnice generale de calitate.
SR 599-2004: Lucrari la drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii de calitate.
STAS 10796/3-88: Lucrari de drumuri. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri
de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.
STAS 1598/1-89: Lucrari de drumuri. Incadrearea imbracamintilor la lucrari de
constructii noi si modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de
executie.
STAS 2900-89: Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor.
STAS 10144/2-91: Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prescriptii de
proiectare.
6. Protectia anti-coroziva a constructiilor
STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Pregatirea mecanica a suprafetelor.
STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate.
Electrod de referinta Cu/CuSO4.
SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea
conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine
STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si
cu agresivitate medie.
STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Conditiile tehnice generale.
BC-CL-3 2.2.3 - 59
STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate.

Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel.
STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel.
Clasificarea mediilor agresive.
STAS 7335/9-88: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate.
Protectia catodica si legarea la pamant cu anozi reactivi metalici. Prescriptii generale.
SR 7335/11-2001: Protectie anticorosiva. Constructii metalice ingropate. Prescriptii
pentru executia si montarea statiilor de protectie cu redresor.
7. Metalurgia feroasa
STAS 438/1-89: Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald.
Marci si conditii tehnice de calitate.
STAS 438/2-91: Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata.
SR 438/3-98: Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate
SR EN 10025 Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii
STAS 505-86: Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
SR EN 10279/2002 Profile U de otel laminat la cald. Tolerante la forma, dimensiuni si
la masa.
SR EN 10024/1998 Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante la forma si la
dimensiuni.
SR EN 10055/2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din
otel. Dimensiuni si tolerante la forma si la dimensiuni.
STAS 908-90: Otel laminat la cald. Banda.
STAS 1946-80: Otel laminat la cald. Tabla neagra.
STAS 2028-80: Otel laminat la cald. Tabla zincata.
STAS 2029-80: Otel laminat la cald. Tabla ondulata.
STAS 3480-80: Otel laminat la cald. Tabla striata.
STAS 6482/2-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat.
Sarma neteda.
Sarma ampentata.
Toroane.
8. Sudarea, lipirea si taierea metalelor
SR EN 612/2006 Jgheaburi de streasina cu pereti frontali rigidizati cu bordaj si
burlane pentru apa pluviala cu imbinari petrecute, realizate din foi metalice.
SR EN 607/2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si
metode de incercare.
9. Materialele de constructie si silico-ceramica
SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton.
SR 662-2002: Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de
calitate.
SR 667-2000: Agregate naturale si piatra procesata pentru lucrari de drumuri. Conditii
tehnice de calitate.
10. Straturi de legatura
SR EN 197-1/2002: Ciment. Partea 1.Compozitie, specificatii si criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale.
SR EN 459-1/2003: Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, caracteristici si criterii de
conformitate
BC-CL-3 2.2.3 - 60
SR EN 13279-1/2005 Ipsos si tencuieli de ipsos. Partea 1. Definitii si conditii.

SR EN 197-1/2002. Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale
SR 3011-96: Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la
agresivitatea apelor cu continut de sulfati.
SR 7055-96: Ciment alb Portland.
SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,
incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton
SR EN 998-2/2002 Specificatii ale mortarelor pentru zidarie. Partea 2 Mortare pentru
inzidire.
SR EN 206-1/2002 Beton. Partea 1. Specificatie, performanta, productie si
conformitate.
STAS 6102-86: Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice
de calitate.
SR EN 1338/2004: Pavele de beton. Conditii si metode de incercari
SR EN 1340/2004: Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari.
SR EN 934-2/2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2. Aditivi pentru
beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare.
11. Elemente ceramice
STAS 6748-81: Portelan si faianta. Terminologia defectelor.
SR EN 771-1/2003 Specificatii ale elmentelor pentru zidarie. Partea 1. Elemente
pentru zidarie de argila arsa.
SR EN 14411/2007 Placi si dale ceramice. Definitii, clasificare, caracteristici si
marcare.
STAS 8080-76: Gresie ceramica antiacida. Caramizi normale si pline.
12. Materiale pentru izolare si etansare
SR 138-94: Cartoane bitumate.
STAS 8622-88: Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice generale
de calitate.
13. Elementele din lemn semifabricate

SR EN 1313-2+AC:2001: Lemn rotund si cherestea. Abateri admisibile si dimensiuni
preferentiale pentr cheresteaua de foioase.
SR EN 942-2007: Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului.
SR EN 844-6: 2000: Lemn rotund si cherestea. Terminologie. Termeni referitori la
dimensiunile cherestelei.
14. Elemente din lemn finisat
STAS 799-88: Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale.
15. Materiale de plastic
SR EN ISO 472/203: Materiale plastice. Vocabular.
16. Lucrari de constructii din beton
SR EN 1097/98 2002 Partile 1 -9. Incercari pentru determinarea caracteristicilor
fizice si mecanice ale agregatelor.
SR EN12620/2003. Agregate pentru beton;
SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton
BC-CL-3 2.2.3 - 61
SR EN12620/2003. Agregate pentru beton; SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru

beton
SR 138/1994. Carton bituminat
SR EN 14216/2004. Ciment. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale
cimenturilor special cu caldura de hidratare foarte redusa
SR EN 1008/2003. Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,
incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apa pentru preparare beton.
SR 3011/1996 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la
agresivitatea apelor cu continut de sulfati;
SR 3011/1996/A1 - 1999 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta
la agresivitatea apelor cu continut de sulfati
SR EN 480/2003 Partile 1 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta;
SR EN 934-3/2003. Aditivi pentru, mortar. Definitii, conditii, conformitate, marcare si
etichetare.
SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si
evaluarea conformitatii.
SR EN 480/2003 Partile 1 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta;
SR EN 934-2/2003. Aditivi pentru beton,. Definitii, conditii, conformitate, marcare si
etichetare.
SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si
evaluarea conformitatii.
SR EN 206-1/2002. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate;
SR EN 206-1/2002/A1 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si
conformitate;
SR EN 206-1/2002/A2 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si
conformitate
SR EN 12504/2002. Incercari pe beton in structura. Partea 1. Carote. Prelevare,
examinare,si incercari la compresiune; Partea 2 Incercari
nedistructive. Determinarea indicelui de recul
SR EN 13198/2004. Produse prefabricate de beton. Mobilier pentru strada si gradina.
SR EN 1340/2004. Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari
SR EN 14879-5:2008 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru
protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul
agresiv. Partea 5: Placari pe componente de beton
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea
1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala
SR EN 1323:2008 Adezivi pentru placi ceramice. Placa de beton pentru ncercare
SR EN 12794+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie
SR EN 13224+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de planseu cu
nervuri
SR EN 15304:2007 Determinarea rezistentei la nghet-dezghet a betonului celular
autoclavizat
SR EN 13791:2007/C91:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a
betonului din structuri si din elemente prefabricate
SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Determinarea continutului de dioxid
de carbon agresiv din apa
SR EN 14843:2007 Produse prefabricate de beton. Scari
SR EN 14991:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de fundatie
BC-CL-3 2.2.3 - 62
SR EN 14992:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de pereti

SR EN 1739:2007 Determinarea rezistentei la forfecare a mbinarilor ntre elementele
prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare
cu structura poroasa, sub efectul fortelor din planul elementelor
SR EN 14629:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor din
beton. Metode de ncercare. Determinarea continutului de clorura n betonul ntarit
SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din
structure si din elemente prefabricate
STAS 438/1-89/A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton
laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate
SR EN 14879-3:2007 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru
protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul
agresiv. Partea 3: Strat de acoperire pe componente de beton
SR EN 480-1:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea
1: Beton si mortar de referinta pentru ncercari
SR EN 1916:2003/AC:2007 Tuburi si accesorii de beton simplu, beton slab armat si
beton armat
SR EN 1917:2003/AC:2007 Camine de vizitare si camine de racord sau de inspectie
de beton simplu, beton slab armat si beton armat
SR EN 480-14:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare.
Partea 14: Determinarea efectului asupra tendintei de coroziune a otelului pentru
armare prin metoda electrochimica potentiostatica
SR EN 13747:2006/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme
de plansee
SR EN 13369:2004/AC:2007 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton
SR EN 13225:2005/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de
structura
SR EN 12620:2003/C91:2007 Agregate pentru beton
SR 13515-2:2007 Otel pentru armarea betonului. mbinari mecanice cap la cap
pentru bare. Partea 2: Metode de ncercare
SR 13515-1:2007" "Otel pentru armarea betonului. mbinari mecanice cap la cap
pentru bare. Partea 1: Conditii
SR 13513:2007 mbinari mecanice ale barelor pentru armarea betonului
SR EN 13412:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de
beton. Metode de ncercari. Determinarea modulului de elasticitate la compresiune
SR EN 14497:2004/AC:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea stabilitatii infiltrarii
SR EN 14844:2007 Produse prefabricate de beton. Chesoane subterane
SR EN 1504-6:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de
beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 6:
Ancorarea armaturii
Protectia armaturii mpotriva coroziunii.
beton. Metode de ncercari. ncercarea de evaluare a protectiei mpotriva coroziunii
beton. Metode de ncercari. Aderenta prin forfecare a cordonului de sudura a
armaturii (ncercarea prin smulgere)
BC-CL-3 2.2.3 - 63

2: Determinarea timpului de priza
SR EN 490:2005/A1:2006 Tigle si accesorii de beton pentru nvelitori de acoperis si
placari de pereti. Specificatii de produse
SR EN 1992-3:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3: Silozuri si
rezervoare
SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate.
Document national de aplicare a SR EN 206-1
SR EN 13108-5:2006 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 5: Beton
asfaltic cu continut ridicat de mastic
SR EN 1340:2004/AC:2006 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de
ncercari
SR EN 1339:2004/AC:2006 Dale de beton. Conditii si metode de ncercari
SR EN 1338:2004/AC:2006 Pavele de beton. Conditii si metode de ncercari
SR EN 13369:2004/A1:2006 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton
SR EN 14188-3:2006 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 3: Specificatii
pentru produse prefabricate de colmatare a rosturilor
SR EN 14437:2006 Determinarea rezistentei la ridicare a tiglelor de argila arsa sau
de beton montate pe acoperis. Metoda de ncercare a sistemului deacoperis
beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 3:
Reparatie structurala si nestructurala
SR EN 680:2006 Determinarea contractiei la uscare a betonului celular autoclavizat
SR EN 934-2:2003/A2:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi
pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6:
Esantionare, control si evaluare a conformitatii
SR EN 1504-10:2004/AC:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Defintii, conditii, controlul si evaluarea calitatii. Partea 10:
Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor
4: Determinarea exudarii betonului
Partea 12: Determinarea continutului de alcalii din aditivi
SR EN 491:2006 Tigle si accesorii de beton pentru nvelitori de acoperis si placari de
pereti. Metode de ncercare
SR EN 12504-3:2006 ncercari pe beton n structuri. Partea 3: Determinarea fortei de
smulgere
SR EN 934-4:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Aditivi pentru paste
pentru cabluri pretensionate. Partea 4: Definitii, conditii, conformitate, marcare si
etichetare
SR EN 12390-1:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 1: Forma,
dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare
SR EN 12390-5:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 5: Rezistenta la
ntindere prin ncovoiere a epruvetelor
SR EN 12390-6:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 6: Rezistenta la
ntindere prin despicare a epruvetelor
SR EN 12390-7:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 7: Densitatea
betonului ntarit
BC-CL-3 2.2.3 - 64
SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2:

Reguli generale - Calculul comportarii la foc
SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de
beton - Proiectare si prevederi constructive
SR EN 1994-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton
Partea 2: Reguli generale si reguli pentru poduri
5: Determinarea absorbtiei capilare
6: Analiza n infrarosu
Partea 11: Determinarea caracteristicilor porilor de aer n betonul ntarit
SR EN 14618:2006 Piatra aglomerata. Terminologie si clasificare
SR EN 1994-1-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton.
Partea 1-2: Reguli generale - Calculul structurilor la foc
Controlul de calitate si evaluarea conformitatii
SR EN 1354:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului cu aggregate
usoare cu structura deschisa
SR EN 13747:2006 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de
plansee
beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea1: Definitii
SR EN 679:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului cellular
autoclavizat
SR EN 10080:2005 Oteluri pentru armarea betonului. Oteluri sudabile pentru beton
armat. Generalitati
SR EN 13877-3:2005 mbracaminti rutiere de beton. Partea 3: Specificatii pentru
gujoaneleutilizate la mbracamintile de beton
pentru produsele de colmatare aplicate la rece
SR EN 1771:2004/AC:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Metode de ncercari. Determinarea injectabilitatii si ncercarea
de despicare
SR EN 13263-2:2005 Silice ultra fina pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformitatii
SR EN 13263-1:2005 Silice ultra fina pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii si criterii
de conformitate
SR EN 934-3:2004/AC:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi
pentru mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
SR EN 1168:2005 Produse prefabricate de beton. Fsii cu goluri
SR EN 206-1:2002/A2:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si
conformitate
SR EN 771-3:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3:
Elemente pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare)
SR EN 771-4:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4:
Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat
SR EN 490:2005 Tigle si accesorii de beton pentru nvelitori de acoperis si placari de
pereti. Specificatii de produse
BC-CL-3 2.2.3 - 65

beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 4: Lipire
structurala
beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 5: Produse
de injectie n beton
SR EN 934-2:2003/A1:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi
pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
Sisteme de protectie de suprafata pentru beton
SR EN 13877-2:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 2: Caracteristici functionale
pentru structurile rutiere de beton
SR EN 13877-1:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 1: Materiale
pentru produsele de colmatare aplicate la cald
SR EN 13225:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structura
SR EN 13693:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente speciale de acoperis
SR EN 206-1:2002/A1:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si
conformitate
SR 2970:2005 Stlpi prefabricati din beton armat si beton precomprimat pentru linii
electrice aeriene. Conditii tehnice generale de calitate
SR EN 60745-2-12:2005 Unelte electrice cu motor portabile. Securitate. Partea 2-12:
Prescriptii particulare pentru vibratoarele de beton
SR EN 12843:2005 Produse prefabricate de beton. Stlpi
SR EN 12629-5-4:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si
silicat de calciu. Securitate. Partea 5-4: Masini pentru izolat conducte de beton
SR EN 12629-6:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat
de calciu. Securitate. Partea 6: Echipamente fixe si mobile pentru fabricat produse
din beton armat
SR EN 934-3:2004 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru
mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
SR EN 772-11:2003/A1:2004Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie.
Partea 11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor
pentru zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de
absorbtie a apei, a elementelor pentru zidarie de argila
SR EN 523:2004 Teci de banda de otel pentru cabluri de precomprimare.
Terminologie, conditii, control de calitate
SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel beton.
Partea 1- 1: Reguli generale si reguli pentru cladiri
SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale si reguli pentru cladiri
beton. Metode de ncercari. Determinarea injectabilitatii si ncercarea de despicare
SR EN 1520:2003/AC:2004 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate
usoare cu structura deschisa
beton. Definitii, conditii, controlul si evaluarea calitatii. Partea 10: Aplicarea pe santier
a produselor si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor
BC-CL-3 2.2.3 - 66

beton. Metode de ncercari. Variatii de volum si de masa ale produselor de injectie la
cicluri de uscare n aer si conservare n apa
beton. Metode de ncercari. Determinarea stabilitatii infiltrarii
beton. Metode de ncercari. Determinarea raportului de expansiune si evolutia
expansiunii
SR EN 14187-7:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 7:
Metoda de ncercare pentru determinarea rezistentei la flacara
Metoda de ncercare pentru determinarea caracteristicilor de autonivelare
Metoda de ncercare pentru determinarea timpului de ntarire
beton. Metode de ncercari. Determinarea timpului de scurgere a produselor de
injectie pe baza de ciment
SR EN 14068:2004Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de
beton. Metode de ncercari. Determinarea impermeabilitatii la apa a fisurilor injectate
fara patrundere n beton
beton. Metode de ncercari. Determinarea oboselii sub sarcina dinamica. Partea 1: n
timpul ntaririi
SR EN 13880-6:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 6:
Metoda de ncercare pentru prepararea probelor de ncercat
SR EN 13880-13:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea
13: Metoda de ncercare pentru determinarea ntinderii discontinue (ncercarea de
aderenta)
SR EN 13880-12:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea
12: Metoda de ncercare pentru prepararea probelor de beton pentru ncercarea de
aderenta (compozitie)
SR EN 13863-2:2004 mbracaminti de beton. Partea 2: Metoda de ncercare pentru
determinarea aderentei ntre doua straturi
SR EN 13863-1:2004 mbracaminti de beton. Partea 1: Metoda de ncercare
nedistructiva pentru determinarea grosimii dalei de beton
beton. Metode de ncercari. Rezistenta la atac chimic puternic SR EN 1340:2004
Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de ncercari SR EN 13396:2004
Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de
ncercari. Masurarea penetrarii ionilor de clor
SR EN 1339:2004 Dale de beton. Conditii si metode de ncercari
SR EN 1338:2004 Pavele de beton. Conditii si metode de ncercari
SR EN 13369:2004 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton
beton. Metode de ncercari. Determinarea rezistentei la carbonatare
beton. Metode de ncercari. Determinarea tixotropiei produselor de protectie a
armaturii
beton. Metode de ncercare. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 3: Efectul
produselor de injectie asupra elastomerilor
BC-CL-3 2.2.3 - 67

beton. Metode de ncercari. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 1:
Compatibilitatea cu betonul
SR EN 12620:2003/AC:2004 Agregate pentru beton
beton. Metode de ncercare. Partea 3: Determinarea aderentei produselor deinjectie,
cu sau fara cicluri termice. Metoda prin forfecare oblica
beton. Metode de ncercare. Partea 2: Determinarea aderentei produselor de injetie,
cu sau fara cicluri termice. Aderenta prin tractiune
beton. Metode de ncercari. Partea 1: Aderenta si capacitatea de alungire a
produselor de injectie cu ductilitate limitata
beton. Metode de ncercari. Partea 2: Contractia produselor de injectie pentru fisuri
formulate cu polimeri: contractie volumica
beton. Metode de ncercari. Partea 1: Determinarea contractiei liniare pentru polimeri
si sisteme de protectie a suprafetei (SPS)
beton. Metode de ncercari. Determinarea temperaturii de tranzitie vitroasa a
polimerilor
SR EN 12504-4:2004 ncercare pe beton. Partea 4: Determinarea vitezei de
propagare a ultrasunetelor
SR EN 12269-2:2004 Determinarea comportarii la aderenta ntre armatura de otel si
betonul celular autoclavizat prin metoda ncercarii de grinda. Partea 2: ncercare la
termen lung SR EN ISO 3766:2004 Desene de constructii. Reprezentarea simplificata
a armaturilor pentru beton
SR EN 12326-1:2004 Produse de ardezie si piatra pentru nvelitori si placari
discontinue. Partea 1: Specificatie de produs
SR EN 12001:2004 Masini pentru transportat, pulverizat si punere n opera a
betonului si mortarului. Cerinte de securitate
SR EN 771-3:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente
pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare)
SR EN 845-2:2004 Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 2:
Buiandrugi
SR EN 771-4:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente
pentru zidarie de beton celular autoclavizat
beton. Metode de ncercari. Determinarea deformarii la compresiune pentru produse
de reparare
beton. Metode de ncercari. Absorbtia apei si rezistenta la alcalii pentru impregnarea
hidrofoba
beton. Metode de ncercari. ncercarea de uscare pentru impregnare hidrofoba
beton. Metode de ncercari. Compatibilitate pe beton umed
SR EN 1520:2003 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu
structura deschisa
SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton
BC-CL-3 2.2.3 - 68
SR EN ISO 4624:2003 Vopsele si lacuri. ncercare la tractiune

Partea 10: Determinarea continutului de alcalii din aditiv
SR EN 1352:2003 Determinarea modulului static la compresiune a betonului cellular
autoclavizat si a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa
SR EN 1351:2003 Determinarea rezistentei la ncovoiere a betonului celular
autoclavizat
SR ENV 1504-9:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de
beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 9: Principii
generale pentru utilizarea produselor si sistemelor
SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru
beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
8: Determinarea continutului de material conventional uscat
beton. Metode de ncercari. Partea 4: Determinarea contractiei si expansiune
beton. Metode de ncercari. Partea 4: Determinarea contractiei la termene timpurii
pentru produsele de aderenta structurala
SR EN 12350-7:2003 ncercare pe beton proaspat. Partea 7: Continut de aer. Metode
prin presiune
SR EN 12350-3:2003 ncercare pe beton proaspat. Partea 3: ncercare Vebe
SR EN 12350-2:2003 ncercare pe beton proaspat. Partea 2: ncercare de tasare
SR EN 12350-1:2003 ncercare pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare
Partea 13: Mortar de zidarie de referinta pentru ncercari asupra aditivilor de mortar
SR EN 1917:2003 Camine de vizitare si camine de racord din beton simplu, beton
slab armat si beton armat
SR EN 1916:2003 Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton
armat
beton. Analiza granulometrica. Partea 1: Metoda de ncercare pentru componentele
uscate ale mortarului gata de utilizare
SR EN 12063:2003 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pereti din palplanse
beton. Metode de ncercari. Determinarea oboselii sub sarcina dinamica. Partea 2:
Dupa ntarire
beton. Metode de ncercari. Determinarea durabilitatii agentilor de lipire structurala
beton. Metode de ncercari. Determinarea pierderii de masa a betoanelor hidrofuge
prin ncercare dupa nghet-dezghet
SR EN 1062-6:2003 Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de acoperire
pentru zidarie si betoane exterioare. Partea 6: Determinarea permeabilitatii la dioxid
de carbon
SR EN 990:2003 Metode de ncercare pentru verificarea protectiei mpotriva
coroziunii armaturilor din betonul celular autoclavizat si betonul cu aggregate usoare
cu structura deschisa
BC-CL-3 2.2.3 - 69
SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,

ncercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton
beton. Metode de ncercari. Determinarea rezistentei la absorbtie capilara
beton. Metode de ncercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 4: Aplicarea mortarului
de reparatie la planseu
beton. Metode de ncercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 3: ncercare pentru
curgerea betonului de reparare
beton.Metode de ncercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 2: ncercare pentru
curgerea pastei sau mortarului
beton. Metode de ncercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 1: ncercare de curgere
a mortarelor tixotropice
SR EN ISO 15630-3:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode
de ncercare. Partea 3: Armaturi precomprimate
de ncercare. Partea 2: Plase sudate
de ncercare. Partea 1: Bare, srme laminate si srme pentru armarea betonului
SR ENV 13381-6:2003 Metode de ncercare pentru determinarea contributiei la
rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 6: Protectie aplicata pe stlpi de
otel umpluti cu beton
rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 5: Protectie aplicata pe elemente
compozite de beton/tabla profilata de otel
rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 3: Protectie aplicata pe elemente
de beton
rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 2: Membrane de protectie
verticale
SR EN 12970:2003 Mastic asfaltic pentru hidroizolare. Definitii, conditii si metode de
ncercare
beton. Metode de ncercari. Timpi de decofrare
SR EN 772-20:2003 Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 20:
Determinarea planitatii elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra
naturala si artificiala
Determinarea permeabilitatii la vaporii de apa a elementelor pentru zidarie de beton
celular autoclavizat (BCA)
Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie
de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei
a elementelor pentru zidarie de argila
SR EN 12696:2002 Protectia catodica a otelului n beton
BC-CL-3 2.2.3 - 70

beton. Metode de ncercare. Determinarea aderentei beton pe beton
SR EN 12615:2002 Produse si sisteme pentru repararea structurilor de beton.
Metode de ncercare. Determinarea rezistentei la forfecare
SR EN 12504-2:2002 ncercari pe beton n structuri. Partea 2: ncercari nedistructive.
Determinarea indicelui de recul
SR EN 12504-1:2002 ncercari pe beton n structuri. Partea 1: Carote. Prelevare,
examinare si ncercari la compresiune
SR EN 12390-8:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 8: Adncimea de patrundere
a apei sub presiune
SR EN 12390-7:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 7: Densitatea betonului ntarit
SR EN 12390-6:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 6: Rezistenta la ntindere prin
despicare a epruvetelor
SR EN 12390-5:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 5: Rezistenta la ntindere prin
ncovoiere a epruvetelor
SR EN 12390-4:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 4: Rezistenta la compresiune.
Caracteristicile masinilor de ncercare
SR EN 12390-3:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune
a epruvetelor
SR EN 12390-2:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea
epruvetelor pentru ncercari de rezistenta
SR EN 12390-1:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte
conditii pentru epruvete si tipare
SR CR 13902:2002 Metode de ncercare pentru determinarea raportului apa/ciment
n betonul proaspat
SR CR 13901:2002 Utilizarea conceptului de familii de beton pentru producerea si
controlul conformitatii betonului
beton. Metode de ncercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 3: Cicluri
termice fara imersare n saruri de dezghet
beton. Metode de ncercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 2: Cicluri de
jeturi de apa (soc termic)
beton. Metode de ncercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 1: Cicluri de
nghet-dezghet cu imersare n saruri de dezghet
SR EN 934-6:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6: Esantionare,
control si evaluare a conformitatii
SR EN 934-4:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 4: Aditivi pentru paste
pentru cabluri pretensionate. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
beton. Metode de ncercari. Functiile reactive ale rasinilor epoxidice. Partea 2:
Determinarea functiilor amine prin indicele de bazicitate total
SR ENV 13670-1:2002 Executia structurilor de beton. Partea 1: Conditii commune
SR EN 12839:2002 Produse prefabricate de beton. Elemente pentru mprejmuiri
beton. Metode de ncercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 5:
Rezistenta la soc din temperature
BC-CL-3 2.2.3 - 71

beton. Metode de ncercari. Determinarea capabilitatii termice. Partea 4: Cicluri
termice n stare uscata
beton. Metode de ncercari. Functiile reactive ale rasinilor epoxidice. Partea 1:
Determinarea echivalentului epoxid
beton. Metode de ncercari. ncercari de determinare a aptitudinii de utilizare a
adezivilor de lipire structurala pentru aplicare pe suprafete de beton
beton. Metode de ncercari. Beton de referinta pentru ncercari
SR EN 1738:2002 Determinarea tensiunilor din otel n elementele armate nencarcate
realizate din beton celular autoclavizat
SR EN 1737:2002 Determinarea rezistentei la forfecare a mbinarilor sudate ale
plaselor si carcaselor armate pentru elemente prefabricate confectionate din beton
celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura deschisa
beton. Metode de ncercari. Determinarea dezvoltarii rezistentei la ntindere a
polimerilor
EN 1542:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.
Metode de ncercari. Masurarea aderentei prin tractiune directa
SR EN 12350-6:2002 ncercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate
SR EN 12350-5:2002 ncercare pe beton proaspat. Partea 5: ncercare cu masa de
raspndire
beton. Metode de ncercari. Determinarea rezistentei la compresiune a mortarului de
reparatii
SR CR 13962:2002 Ghid pentru aplicarea componentelor de beton cu agregate
usoare (LAC) n structure
SR EN 1240:2002 Adezivi. Determinarea indicelui de hidroxil si/sau a continutului de
hidroxil
SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si
conformitate
beton. Metode de ncercari. Determinarea coeficientului de dilatare termica
SR EN 1521:2001 Determinarea rezistentei la ncovoiere a betonului cu agregate
usoare cu structura poroasa (BAUP)
beton. Metode de ncercare. Determinarea timpului deschis (a duratei practice de
utilizare)
SR EN 12269-1:2001 Determinarea comportarii la aderenta ntre armatura de otel si
betonul celular autoclavizat prin metoda ncercarii de grinda. Partea 1: ncercare la
termen scurt
SR EN 1740:2001 Determinarea rezistentei elementelor prefabricate realizate din
beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura poroasa sub
sarcina longitudinala predominanta (componente verticale)
SR EN 1742:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a mbinarilor ntre fsii diferite
ale elementelor stratificate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu
agregate usoare cu structura poroasa
BC-CL-3 2.2.3 - 72
SR EN 1741:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a mbinarilor ntre elementele

prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu
structura poroasa, sub efectul fortelor care actioneaza n afara planului elementelor
SR EN 1169:2001 Produse prefabricate de beton. Reguli generale pentru controlul
productiei la fabricarea produselor de beton fin armat cu fibre de sticla
beton. Analiza granulometrica. Partea 2: Metoda de ncercare pentru filerul destinat
polimerilor utilizati ca agenti de aderenta
Determinarea continutului de umiditate a elementelor pentru zidarie de silico-calcar si
de beton celular autoclavizat
SR 9310:2000 Var macinat pentru beton celular autoclavizat
SR EN 991:2000 Determinarea dimensiunilor elementelor armate de beton celular
autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structura deschisa
SR EN 992:2000 Determinarea masei volumice n stare uscata a betonului cu
aggregate usoare cu structura deschisa
SR EN 989:2000 Determinarea comportarii aderentei dintre armaturi si betonul
celular autoclavizat printr-o ncercare a aderentei prin mpingere
Determinarea procentuala a ariei golurilor din blocurile de beton (prin amprenta pe
hrtie)
SR EN 640:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu
armatura difuza (fara inima de tabla) inclusiv mbinari si piese speciale
SR EN 639:1998/C1:1999 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton
inclusiv mbinari si piese speciale
SR EN 641:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabla,
inclusiv mbinari si piese speciale
beton. Metode de ncercari. Analiza prin spectrometrie n infrarosu
beton. Metode de ncercare. Determinarea aderentei otel pe otel pentru
caracterizarea agentilor de aderenta structurala
SR EN 1356:2000 ncercarea la functionare sub sarcina transversala a elementelor
prefabricate armate de beton celular autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu
structura deschisa
SR EN 1355:2000 Determinarea deformatiilor la compresiune ale betonului cellular
autoclavizat sau ale betonului cu agregate usoare cu structura deschisa
SR EN 1353:2000 Determinarea continutului de umiditate a betonului cellular
autoclavizat
SR EN 639:1998 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusive
mbinari si piese speciale
SR EN 641:1998 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabla, inclusiv
mbinari si piese speciale
SR EN 640:1998 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu
armatura difuza (fara inima de tabla) inclusiv mbinari si piese speciale
SR EN 642:1998 Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fara inima de
tabla inclusiv mbinari si piese speciale si conditii specifice referitoare la srma de
precomprimare pentru tuburi
SR 183-2:1998 Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate n
cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate
BC-CL-3 2.2.3 - 73
SR 438-3:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate

SR 438-4:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Srma cu profil periodic
obtinuta prin deformare plastica la rece
STAS 5585-71 ncercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la
compresiune al betonului
STAS 5511-89 ncercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si
armatura. Metoda prin smulgere
STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat.
Reguli si metode de verificare a calitatii
STAS 6605-78 ncercarile metalelor. ncercarea la tractiune a otelului beton, a srmei
si a produselor din srma pentru beton precomprimat
STAS 855-79 Desene tehnice de constructii. ntocmirea desenelor pentru constructii
din beton si beton armat
STAS 9329-87 Constructii industriale. Capace prefabricate din beton armat pentru
canale interioare. Forme si dimensiuni
STAS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat si
beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate
STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului. Srma rotunda trefilata
STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald.
Marci si conditii tehnice de calitate
STAS 11133-78 Malaxoare cu actiune periodica pentru prepararea betonului de
ciment, betonului asfaltic si a mortarelor. Parametri principali
STAS 7980/1-78 Beton termorezistent usor pe baza de diatomit, cu liant stabilizat.
Conditii tehnice de calitate
STAS 6482/4-80 Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat.
Toroane
STAS 6482/3-80 Srma de otel si produse de srma pentru beton precomprimat.
Srma ampentata
Srma neteda
Reguli pentru verificarea calitatii
STAS 7039/3-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din
beton precomprimat vibrat si preset
STAS 7039/2-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din
beton precomprimat centrifugat
STAS 7039/1-81 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipuri
STAS 12089-82 Pompe de beton. Clasificare
STAS E 11372-80 Protectia contra coroziunii a constructiilor din beton si beton armat.
Determinarea rezistentei chimice a acoperirilor cu lacuri si vopsele
STAS 2833-80 ncercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului
ntarit
STAS 4165-88 Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii generale
STAS 10832-76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate
STAS 10265/1-84 Tolerante n constructii. Tolerante la suprafetele din beton apparent
STAS 10107/1-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton
armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare
STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor
structurale din beton, beton armat si beton precomprimat
BC-CL-3 2.2.3 - 74
STAS 10102-75 Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi
fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor
STAS 10107/4-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee casetate din beton
armat. Prescriptii de proiectare
STAS 10107/3-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee cu nervuri dese
din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare
STAS 10107/2-92 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi
si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire
STAS 12287-85 ncercarile metalelor. ncercari mecanice ale mbinarilor sudate din
bare de otel beton
SR EN 678:1996 Determinarea densitatii aparente n stare uscata a betonului cellular
autoclavizat
STAS 7209-87 ncercarile metalelor. ncercarea la relaxare a srmelor si a produselor
din srma pentru beton precomprimat
SR ISO 10287:1995 Otel pentru armarea betonului. Determinarea rezistentei
mbinarilor plaselor sudate
SR ISO 10065:1995 Bare de otel pentru armarea betonului. Incercarea de ndoire-
dezdoire
SR EN 12350-4:2002 ncercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare
SR CR 12793:2002 Determinarea adncimii stratului de carbonatare a betonului
ntarit
Determinarea rezistentei la tractiune prin ncovoiere a elementelor pentru zidarie de
beton cu aggregate
SR EN 772-14:2002" "Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 14:
Determinarea variatiei dimensionale datorita umiditatii a elementelor pentru zidarie de
beton cu agregate si de piatra artificiala
17. Lucrari de constructii metalice
SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala
cu arc electric a otelurilor cu limita de curgere ridicata;
SR EN 1599/1999 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala
cu arc electric a otelurilor termorezistente. Clasificare;
SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea
manuala cu arc electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina
SR EN 1561/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar
SR EN 1563/1999. Turnatorie. Fonat cu grafit nodular; SR EN 1563/1999/A1-2003.
Turnatorie. Fonat cu grafit nodular
18. Lucrari de finisaje
SR EN 1096/2000 2004. Partile 1 4. Sticla pentru constructii. Geam peliculizat.
SR EN 14178/2004 Partile 1 si 2. Sticla pentru constructii. Produse pe baza de sticla
silico-alcalino-pamantoasa. Partea 1 Geam float. Partea 2 Evaluarea conformitatii
SR EN 572-2/2004. Sticla pentru constructii. Produse de baza. Sticla silico-calco-
sodica. Partea 2 Geam float.
SR EN 942/2003 Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului.
BC-CL-3 2.2.3 - 75
PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR I FAZE DETERMINANTE
- STRUCTURA DE REZISTEN -
Vizat, ISC Bacau
Nr. FAZA SUPUS CONTROLULUI METODA DE PARTICIP DOCUMENTE CE STAU LA BAZA
crt. CONTROL VERIFICRILOR
CONSTRUCTOR BENEFICIAR PROIECTANT INSPECTOR IJC
Dup trasare axe principale, P. V. predare amplasament P. V.

executare sptur, nainte de trasare
1 Da, inclusiv geolog
turnare beton egalizare Vizual i topometric Da Da
Da P. V. lucrri ascunse
pt. stabilire natur
Verificare natura teren de fundare
teren P. V. faz determinant
Dup montare armtur n fundatii i Proiectant structur Desen execuie
cofrare, nainte de turnare beton
2 P. V. calitate armtur
Vizual Da Da Da
P. V. lucrri ascunse
P. V. faz determinant
Dup montare armtur n pereii , Proiectant structur P. V. calitate armtur
Vizual i topometric,
cofrare, nainte de turnare beton P. V. lucrri ascunse.Desen execuie
3 verificare verticalitate Da Da Da
perei P. V. faz determinant
Dup cofrare i montare armtur n Proiectant structur Desen execuie

planeu i grinzi, nainte de turnare
4 P. V. calitate armtur
beton Vizual Da Da Da
P. V. lucrri ascunse
Executare construcii anexe, fundaii, Da, inclusiv geolog Desen execuie
smburi, plci, grinzi P. V. lucrri ascunse
5 pt. stabilire natur
Vizual Da Da teren - P. V. calitate materiale Condica de
betoane
Natura teren fundare
BC-CL-3 2.2.3 - 76
NOT:
Prezentele faze de control prevzute mai sus nu sunt limitative.
Beneficiarul i inspectorul din cadrul Inspeciei n construcii mai pot aduga i alte faze pe care le consider importante pentru realizarea cerinelor de
calitate.
PROIECTANT: CONSTRUCTOR: BENEFICIAR:
BC-CL-3 2.2.3 - 77
PROGRAM DE URMRIRE N TIMP A COMPORTRII CONSTRUCIILOR
- STRUCTURA DE REZISTEN -
Nr. FAZA SUPUS CONTROLULUI ETAPE DE CONTROL FELUL CONTROLULUI

crt. Periodic Permanent Vizual Special
- Da Da Cu aparate
1 Fundaii: tasri, fisuri, infiltraii, degradri betoane i armturi
topo
Perei, planee, grinzi: crpturi, infiltraii ap, exfolieri ale betonului n zona - Da Da -
2
de acoperire a armturilor; fisuri, sgei peste cele admisibile, etc.
Structur acoperi(arpante): - fisuri ale elementelor structurale: cpriori, popi, etc.
Trimestial - Da -
3
- sgei peste cele admisibile.
Stalpi si grinzi metalice: deformatii, crapaturi suduri, zone cu rugina, ruperi buloane
4 Anual
BC-CL-3 2.2.3 - 78

CL3 - Cap 2 Sect 2.2.3 Specif Pentru Constructii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CL3 - Cap 2 Sect 2.2.3 Specif Pentru Constructii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Extinderea infrastructurii de canalizare DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE

in Bacau si Targu Ocna Capitolul 2: Specificatii

SECTIUNEA 2.2.3 LUCRARI CIVILE

0 CAPITOLUL 0 - CADRU GENERAL

2.2 TRASAREA LUCRARILOR

2.3 BORNE I COTE DE NIVEL

2.4 AVIZAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

2.5 NIVELUL SOLULUI

2.6 EXTINDEREA EXCAVATIILOR

2.7 EXCAVAREA MATERIALULUI NECORESPUNZATOR

2.8 SIGURANTA EXCAVARII SI CONSTRUCTII ADIACENTE

2.9 ALUNECARI, CADERI SI EXCAVATII IN EXCES

2.12 COMPACTAREA UMPLUTURILOR

2.13 INLATURAREA MATERIALULUI IN SURPLUS

3 CAPITOLUL 3 - BETOANE, COFRAJE, ARMTURI

3.2.7 Oeluri pentru armturi

3.2.8 Piese nglobate

3.3 PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

3.3.1 Statiile de betoane

3.3.2 Tipuri uzuale de beton

3.3.3 Stabilirea compoziiei betonului

3.3.4 Prepararea betonului

3.3.5 Transportul betonului

3.4 TURNAREA BETONULUI

3.4.1 Pregtirea turnrii betonului

3.4.2 Reguli generale de betonare

3.4.3 Compactarea betonului

3.4.4 Rosturi de lucru

3.4.5 Tratarea betonului dup turnare

3.6.1 Fasonarea armaturilor

3.6.2 Montarea armaturilor

3.6.3 Legarea armaturilor

3.6.4 nndirea armaturilor

3.6.5 Ancorarea armaturilor

3.6.6 Stratul de acoperire cu beton

3.6.7 nlocuirea armaturilor prevzute in proiect

3.7 EXECUTAREA RECIPIENTILOR DIN BETON ARMAT

3.7.2 Cofraje si sustineri

3.7.5 Tencuieli, sape pentru pante

3.7.6 Verificarea calitii lucrrilor si remedierea defectelor de execuie

3.8 EXECUTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE PREFABRICATE

3.8.1 Prepararea betonului

3.8.2 Turnarea betonului

3.8.3 Manipulare, transport, depozitare

3.8.4 Montarea elementelor prefabricate

3.9 ABATERI SI DEFECTE ADMISIBILE PENTRU ELEMENTELE DE BETON SI

3.10 CONTROLUL CALITII LUCRRILOR de beton si beton armat

4 CAPITOLUL 4 - STRUCTURA CHESON STATIE DE POMPARE APE UZATE

4.1.1 Descrierea lucrrilor

4.1.2 Condiii tehnice minime

4.1.3 Indicaii pentru execuie

4.1.4 Controlul si verificarea lucrrilor

4.1.5 Masuri de protecia muncii

4.1.6 Masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor

4.1.7 Lista prescripiilor tehnice de respectat la execuie

4.2 INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA LUCRRILOR DE

4.3 INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA ELEMENTELOR DIN BETON I

4.3.2 Turnarea betonului

4.3.3 Controlul calitii lucrrilor

4.4 INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTAREA SI LANSAREA

4.5 INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA CONFECIILOR METALICE

5 CAPITOLUL 5 - LUCRRI DE ZIDRIE

5.2 CONDIII DE CALITATE