Psihologia Creativitatii Anul II Sem

Psihologia creativitatii Anul II Sem.
II (2009-2010)
TRUE/FALSE
1) S. Freud explica procesul creativ prin anularea complexului de inferioritate i prin

autorealizarea individului.
ANS: F
Dizidentul lui Freud, A. Adler, vede n creativitate un mijloc de anihilare a complexul de
inferioritate, specific individului. Creativitatea este o form de adaptare superioar, ntruct prin
activitatea creatoare individul se autorealizeaz si devine util societii din care face parte; astfel,
prin scopurile atinse indivizii creativi formeaz un grup de elit al societii. Pg. 14
Psihanalistii explic creativitatea fie prin fenomenul sublimrii (S. Freud), fie prin compensare,
anularea complexului de inferioritate (A. Adler) Pg 25
2) Abordarea gestaltist prezint demersul creator ca pe unul de tip aleator.

ANS: F
Abordarea gestaltist, reprezentat prin W. Khler, M. Wertheimer, R. Arnheim, R.L. Mooney, n
contradicie cu modelul asociaionist, prezint demersul creativ nu ca pe un demers aleator, ci se
raporteaz permanent la ntreg, la structura intern a fenomenului respectiv, la gsirea relaiei
dintre form si volum. nelegerea unei probleme are loc prin intuiie (Einsight), nu pe cale
raional. Pg. 15
3) Behavioritii apreciaz c potenialul creator al unui individ este influenat preponderent de

modul n care au fost recompensate iniiativele sale creative.
ANS: T
2.4. Teoria behaviorist
C. F. Osgood, J. Rossman, J. Parnes, R. Hyman, explic fenomenul creator, pornind de la schema
S-R, astfel: ponderea majoritar n dezvoltarea creativitii unui individ o dein modalitile n
care au fost stimulate, recompensate, manifestrile sale creative. Este vorba de o condiionare
instrumental, accentul fiind pus pe influena educativ a prinilor, care prin recompensele
acordate pot determina orientarea copiilor ctre gndirea creativ. Pg 16
4) Afectivitatea este important pentru demersul creator pentru c asigur energizarea i

valorificarea dimensiunilor caracteriale, a celor cognitive, a aptitudinilor speciale.
ANS: T
2. Factori nonintelectuali, menionai n literatura de specialitate, sunt motivaia, caracterul,
afectivitatea, temperamentul, rezonana intim................................. Pg 30
Afectivitatea asigur energizarea si valorificarea dimensiunilor caracteriale, a celor cognitive, a
aptitudinilor speciale, asa cum arta si R. Zazzo. Pg 31
5) Aptitudinile speciale constituie o rezultant a combinrii n grade i ponderi diferite a mai

multor componente, i anume: senzoriale, psihomotrice, intelectuale i fizice.
ANS: T
Aptitudinile speciale se constituie ca o rezultant a combinrii, cu ponderi variabile a
urmtoarelor componente:
senzoriale (acuitate vizual, auditiv);
psihomotrice (dexteritate manual, coordonare oculo-motorie);
intelectuale (inteligena);
fizice (fora fizic, memoria chinestezic). Pg. 31
6) Lehman explic declinul productivitii creative prin intervenia urmtorilor factori: reducerea
flexibilitii, diminuarea vigorii fizice, a acuitii vizuale, a strii de sntate, modificri ale
sistemului motivelor ca urmare a rspunderilor familiale, multiplicarea sarcinilor administrative.
ANS: T
Declinul productivitii creative este explicat de Lehman printrun ansamblu de factori: reducerea
flexibilitii, diminuarea vigorii fizice, a acuitii vizuale, a strii de sntate, modificri ale
sistemului motivelor ca urmare a rspunderilor familiale si a greutilor financiare, multiplicarea
sarcinilor administrative ca o consecin a cresterii prestigiului. Dar n evoluia productivitii
individuale si las amprenta si factori de alt natur, si anume, condiiile de mediu n care s-a
dezvoltat si a lucrat personalitatea creatoare, dar si diferenele interindividuale din profilul
psihologic al fiecruia. Pg. 37
7) Dovada influenei factorilor socio-istorici, a spiritului timpului cum spunea Goethe, este
existena unor descoperiri simultate a unor cercettori ce au lucrat independent.
ANS: T
n istoria culturii exist multiple exemple de descoperiri simultane ale unor cercettori ce au
lucrat independent, aceasta fiind dovada factorului socio-istoric sau a spiritului timpului de care
vorbea Goethe, numit Zeitgeist. Pg. 40
8) Iluminarea este o etap de rscruce, n care are loc att fructificarea eforturilor din celelalte
etape, ct i demararea activitii de execuie a produsului creator.
ANS: T
Iluminarea este descris ca o apariie brusc a soluiei la problema ce se afl n centrul
preocuprilor creatorului si este o etap ce antreneaz ntreaga personalitate a individului, fiind o
pendulare ntre planul afectiv si cel cognitiv (A. Munteanu, 1994). Inspiraia este etapa n care
procesul creator ajunge la punctul culminant, n care materialul se organizeaz, se contureaz,
unii autori vorbind chiar de o asemnare cu intuiia sau cunoasterea nemijlocit non-discursiv.
Importana fenomenului iluminrii este subliniat de Gr. Nicola: ...rolul pe care-l are iluminarea
(descoperirea prin revelaie, sau insight-ului) n nelegerea vieii sufletesti nu este unul deosebit
prin putere si frecven, n comparaie cu alte domenii ale cunoasterii; distincia rezid ns n
efectul miraculos-transformator pe care-l are gndirea psihologic asupra obiectului, a faptului
psihic, atunci cnd este vorba de introspecie (Gr. Nicola, 2001). Pg 58-59
Iluminarea este, de fapt, rezultatul eforturilor anterioare din celelalte etape, dar si nceputul
muncii de execuie, este o etap n care procesele cognitive sunt nsoite de tensiune psihic, fiind
un moment de trecere n derularea strilor sufletesti ale creatorului. Pg. 60
9) Funcionalitatea grupului influenat de performanele sau eecurile n rezolvarea sarcinilor de
ctre fiecare membru.
ANS: T
Funcionalitatea grupului n ansamblu este influenat de performanele sau esecurile n
rezolvarea sarcinilor de ctre fiecare membru al grupului. Dar M. Roco face distincia ntre
nivelul performanei, la care s-a constatat superioritatea individului fa de grup si randament, caz
n care grupul este superior individului dac asigur valorificarea maxim a potenialului fiecrui
membru, randamentul n colectiv poate fi planificat, dirijat. Structura grupului sufer modificri
atunci cnd au loc treceri de la o sarcin la alta, de exemplu cnd se trece de la o sarcin de
dezbatere la una creativ. Pg. 70
10) Eterogenitatea este stimulativ pentru creativitatea de grup cnd este prezent la nivel
aptitudinal i motivaional i omogenitatea la nivelul stilurilor cognitive, al atitudinilor, pregtirii
i experienei profesionale.
ANS: F
B. Structura sau compoziia grupului
Raportul omogenitate eterogenitate n privina anumitor caracteristici ale grupului este un
subiect controversat n literatura de specialitate, din punctul de vedere al influenei acestui raport
asupra performanelor creative. S-a constatat, totusi, c eterogenitatea este stimulativ pentru
creativitatea de grup, atunci cnd este prezent la nivelul trsturilor de personalitate, atitudini si
stiluri cognitive, pregtire si experien profesional, ntruct pot fi identificate mai multe soluii,
dintre care poate fi aleas cea mai potrivit. Dar, uneori, eterogenitatea poate duce la dificulti n
comunicare, sau la situaii conflictuale. De asemenea, numeroase cercetri sprijin ideea conform
creia omogenitatea poate avea efecte pozitive cnd este prezent la nivel aptitudinal si
motivaional. Cel mai important este s se asigure o coresponden ntre tipul sarcinilor de
rezolvat si structura de comunicare ntre membrii grupului, pentru eficiena profesional si
creativ.
Eterogenitatea eterogenitatea este stimulativ pentru creativitatea de grup, atunci cnd este
prezent la nivelul trsturilor de personalitate, atitudini si stiluri cognitive, pregtire si
experien profesional,
Omogenitatea omogenitatea poate avea efecte pozitive cnd este prezent la nivel aptitudinal si
motivaional
Pg. 70-71
11) ntre grupul creativ i cel necreativ se stabilesc direfene, mai ales prin ponderea de
interaciuni existente n cadrul grupului: n cel creativ predomin discuiile pe tema atmosferei
din grup (comportamentul efului, nemulumirile).
ANS: F
Ca si n cazul creativitii individuale, si pentru creativitatea de grup putem sublinia importana
unor motive si a unor atitudini creatoare cu importan deosebit pentru nivelul creativitii,
pentru randamentul n munc; astfel, printre motivele creatoare amintim autorealizarea, afirmarea
profesional, obinerea unor satisfacii morale, pasiunea pentru o anumit profesie, interesul
pentru respectarea normelor profesionale si interpersonale, atracie fa de nou; de asemenea,
atitudinile creatoare amintite pentru grup sunt: obiectivarea ideilor, receptivitatea fa de nou,
capacitatea de asumare a riscului.
Un aspect ce separ clar un grup creativ de altul necreativ este ponderea tipului de interaciuni
existente n cadrul grupului:
n grupul nalt creativ interaciunile sunt legate de teme profesionale, culturale, umanitare;
n grupurile necreative sunt discutate probleme neprofesionale, care vizeaz atmosfera din
colectiv, cum ar fi comportamentul sefului, conflictele ntre colegi, nemulumirile.
Specifice grupului creator sunt relaiile de cooperare care au la baz afiniti profesionale,
intelectuale si moral-afective comune, iar ntre membrii exist un nivel nalt de intercunoastere.
Pg. 71
12) Distincia realizat de M. Roco ntre grupul creator i grupul creativ este urmtoarea: grupul
creativ este constituit pentru stimularea creativitii membrilor si, iar grupul creator este unitatea
dintr-un anumit departament al unei instituii care i-a demonstrat performanele creative n mod
spontan.
ANS: T
E. Organizarea si funcionarea grupului
Grupul creator si cel creativ
Distincia ntre cele dou noiuni este realizat nc din 1979 de ctre M. Roco:
grupul creativ este grupul constituit n scopul stimulrii creativitii membrilor si, organizat
dup principii specifice creaiei;
grupul creator reprezint unitatea dintr-un anumit departament al unei instituii, o micro
colectivitate de munc real, care si-a demonstrat performana creatoare n mod spontan; scopul
acestui grup este acela de realizare de invenii, creaii sau rezolvarea creatoare a diferitelor
probleme. Pg. 74
13) Una din diferenele ntre creativitatea din tiin i tehnic i cea din art este c, n primul
caz produsul l exprim pe creator, personalitatea acestuia, iar n cazul artei sunt reflectate
cerinele i scopurile mediului.
ANS: F (Invers)
2. Produsul creat prezint, de asemenea, un criteriu prin care putem diferenia creaia artistic de
cea tehnic si stiinific, dup cum se vede n tabelul nr. 5.
Pg. 79
14) Prin metoda interaprecierii se pot identifica unele comportamente i performane creative, dar
putem, de asemenea, s validm prin metoda criteriului extern, rezultatele obinute prin testele de
creativitate.
ANS: T
6.1. Metode de psihodiagnoz a creativitii la copil
3. Metoda aprecierii (interevalurii) si autoaprecierii (autoevalurii) este aplicabil de ctre
profesori, prini sau de subiectul nsusi. Metoda poate fi folosit n domeniul scolar si n cel
tehnic.
Prin interapreciere putem atinge dou obiective:
1. putem identifica unele comportamente si performane creative;
2. poate fi considerat ca fiind un criteriu extern de validare a rezultatelor obinute prin testele de
creativitate. Pg. 88
15) Desemnarea cazurilor extreme este una din tehnicile metodei interaprecierii, prin care colegii
realizeaz o ierarhie pe un anumit criteriu.
ANS: F
Metoda interaprecierii utilizeaz trei tehnici distincte (Fcoaru, 1976):

1. desemnarea cazurilor extreme, n care evaluatorii (judectori), prin raportare la un anumit
criteriu, trebuie s precizeze, n numr echitabil, care sunt primii si ultimii dintre colegi (sau
subalterni);
2. clasificarea, n care judectorii fac o ierarhie a colegilor, n funcie de un anumit criteriu;
3. evaluarea propriu-zis, pentru anumite criterii judectorii dau note fiecrui individ din grupul
respectiv.
S-a constatat c o imagine favorabil despre potenele creatoare ale unui individ determin o
imagine bun asupra propriei persoane. Pg. 88
16) Specificul brainstorming-ului const n separarea ntre etapa de elaborare a ideilor i cea de
evaluare a lor.
ANS: T
1. Metode imaginative
1.1. Brainstormingul: a fost conceput de A.F. Osborn n 1938 pentru eficientizarea sedinelor de
afaceri. Principiile acestei tehnici se regsesc n budismul Zen. Este cea mai folosit metod de
stimulare a creativitii n grup. Specificul ei rezid n sciziunea care se opereaz ntre etapa de
elaborare a ideilor si cea de evaluare a lor. Pg. 109-110
Alex Faickney Osborn

(May 24, 1888 May 13, 1966)
17) n cadrul edinei de braistorming, secretarul are ca funcie stabilirea ordinii n care
participanii iau cuvntul.
ANS: F
Etapele brainstormingului:
I. Etapa luminii verzi
secretarul consemneaz, cu fidelitate, fr restricii, ideile formulate de participani;
................................................................................................. Pg. 110
18) Spre deosebire de brainstorming, sinectica este o metod calitativ ntruct se elaboreaz o
singur idee care se ajusteaz ulterior.
ANS: T
1.2. Sinectica
A fost elaborat de W. J. J. Gordon n 1944. Etimologic sinectica sugereaz un proces de
mbinare a unor elemente separate. Sinectica se aseamn cu brainstormingul prin exploatarea, n
profitul creativitii, a mecanismelor inconstiente si mai ales a celor preconstiente.
Diferene fa de brainstorming:
obiectivul propus nu se rezum doar la gsirea soluiei la problem, ci se accede mai departe,
ceea ce determin apariia unor faze suplimentare: elaborarea modelului, experimentarea
acestuia, prospectarea pieei;
se aplic doar n situaia de grup;
este o metod calitativ, ntruct se elaboreaz o singur idee (soluie), care apoi se fasoneaz
de-a lungul itinerariului sinectic; Pg 111-112
19) Metoda listelor este o metod imaginativ de stimulare a creativitii prin care se realizeaz
matrici bi, tri sau multidimensionale.
ANS: F
B. Metode raionale (analitice)
2. Metodele matriciale
Pot fi utilizate pentru studiul unor fenomene diverse: sociale, psihologice, ecologice, industriale.
Intersectnd dou sau mai multe liste, att pe vertical ct si pe orizontal, obinem ceea ce se
numeste o matrice simpl. n funcie de numrul dimensiunilor implicate exist matrici bi, tri sau
multidimensionale. Pg. 117
1. Metoda listelor
A fost iniiat n 1932 de R. Crawford prin asa numita list a atributelor. n esen, presupune
descompunerea minuioas a problemei de rezolvat, n scopul analizrii fiecrui element astfel
obinut.
A. Osborn a creat lista interogativ care-i poart numele si care propune o serie de ntrebri
stimulative pentru debitul creativ, grupate pe 9 categorii: alte utilizri, adaptare, modificare,
mrire, combinare, micsorare, nlocuire, reorganizare si inversare. Aceast list este utilizat n
sedinele de brainstorming, atunci cnd discuiile treneaz.
M. S. Allen (1962) a creat liste de relaionare forat prin care se pot obine idei inedite, prin
asocierea unor elemente diverse care nu au legtur ntre ele. Tehnicile de relaionare pot fi de
mai multe feluri
1. fiecare item din coloana nti se asociaz cu toi itemii din coloana a doua;
2. obiectul, calitatea, ideea pe care vrem s o ameliorm se asociaz cu termeni alesi aleator dintr-
o carte, dicionar etc., sau cu orice altceva din mediul exterior. Pg. 117
20) Inteligena simbolic permite operarea cu noiunile verbale, cu informaii sub forma
nelesurilor ataate cuvintelor.
ANS: F
2. Inteligena simbolic este important pentru capacitatea de a recunoaste cuvinte, de a opera cu

numere, asadar informaiile vehiculate sunt sub form de semne (literele alfabetului, notele
muzicale). Aceast aptitudine este esenial pentru dezvoltarea limbajului si pentru matematic.
3. Inteligena semantic permite operarea cu noiunile verbale, asadar cu informaiile sub forma
nelesurilor atasate cuvintelor. Aceste informaii sunt importante n comunicarea verbal, n
gndire. Pg 127
21) Stilul cognitiv red modul specific n care se exprim inteligena sau creativitatea i este
influenat de experiena personal i educaie.
ANS: T
8.3. Stilul cognitiv
M. Bejat vorbeste de un factor general, si anume, stilul cognitiv, descris ca modul constant de
rspuns organizat, constituit n urma ntririlor si experienelor trite. Stilul cognitiv reflect
forma cunoasterii, modul n care cunoaste omul, cum percepe, cum gndeste, modul n care
recepteaz si prelucreaz n mod obisnuit informaia, indiferent de ce informaie este vorba.
Stilul cognitiv reflect modul specific n care se exprim o anumit capacitate de a gndi,
inteligena sau creativitatea, si este consecina influenelor exercitate de experiena personal,
prin educaie. Pg. 128
22) Creativitatea nu este neaprat o condiie a supradotrii intelectuale sau a talentului.

ANS: F
9.3. Creativitatea si supradotarea
Creativitatea este considerat o condiie a supradotrii intelectuale sau a talentului, ntruct copiii
superior nzestrai sunt capabili de idei, produse noi, acest lucru implicnd corelaia dintre
creativitate si abilitile mentale superioare. Pg 138-139
23) Cnd ntre factorii de mediu i cei ereditari exist diferene prea mari de nivel i calitate,
aptitudinile speciale nu se pot dezvolta corespunztor.
ANS: T
Sunt autori ce difereniaz influenele mediului de cele ale ereditii, n funcie de nivelul
aptitudinilor; astfel, A. Munteanu apreciaz c ereditatea influeneaz mai ales supradotarea, iar
factorii socioculturali sunt responsabili de dotarea periferic (A. Munteanu, 1994).
De asemenea, M. Zlate apreciaz c atitudinea cea mai adecvat n aceast problem este acea de
apreciere nu a unei direcii sau alteia, ci a calitii influenelor exercitate de ereditate si de mediu.
Condiiile socioculturale favorabile sunt inutile n prezena unor dotri precare, de exemplu un
copil cu retard mental nu poate ajunge la performane superioare, chiar dac dispune de condiii
favorabile de mediu. De asemenea, dac potenialitile de care dispune o persoan nu sunt
valorificate n mediul n care se dezvolt, acestea nu se pot obiectiva. Desi n anumite condiii
compensarea joac un rol important ntre factorii de mediu si cei ereditari, cnd ntre cele dou
categorii de factorii diferenele de nivel si calitate sunt prea mari, aptitudinile speciale nu se pot
dezvolta corespunztor. Performanele sunt maxime atunci cnd ntre factorii ereditari si cei de
mediu exist o coinciden, din punct de vedere al calitii lor (M. Zlate, 1994). Pg. 35
24) Asociationistii au definit fenomenul creatiei astfel: un proces de asociatie intre anumite
elemente care duce la aparitia unor combinatii vechi, obisnuite si deja folosite, proces care este
subordonat unor exigente sau finalitati.
ANS: F
Definiia pe care o dau asociaionistii fenomenului creaiei este urmtoarea: un proces de
asociaie ntre anumite elemente, care duc la apariia unor combinaii noi, proces care este
subordonat anumitor exigene sau finaliti (J. Maltzman, 1960, S.A. Mednick, 1962). Nivelul
creativitii rezultatelor obinute este evaluat dup elementele asociate, care trebuie s fie ct mai
puin nrudite ntre ele. Pg. 16
25) Ca reprezentanta a teoriei culturale, M. Mead, considera ca societatile care incurajeaza doar
gandirea convergenta au rol stimulativ pentru creativitate.
ANS: F
2.6. Teoria cultural (interpersonal)
Contribuia la explicarea creativitii:
M. Mead - Societile care ncurajeaz gndirea divergent si apreciaz mai mult procesul si mai
puin produsul creativ au rol stimulativ pentru creativitate. Pg. 17
MULTIPLE CHOICE
1) Termenul de creativitate a fost introdus n psihologie de ctre:

1 G. Allport;
2 J. P. Guilford;
3 E. P. Torrance;
ANS: 1
Cel care introduce termenul de creativitate n psihologie este G. Allport, n 1937, dar el reducea
noiunea la atitudini, inteligen sau trsturi temperamentale; astfel G. Allport, apreciaz c
fenomenul creativitii desemneaz un ansamblu de trsturi proprii fiecrui individ la un anumit
nivel, iar potenialul creativ existent la toi oamenii poate fi actualizat si dezvoltat. Pg. 5
Gordon Willard Allport

(1897 1967)
2) Creativitatea, dimensiune complex este:
1 latura dinamico-energetic a personalitii;

2 latura transformativ-constructiv a personalitii;
3 latura relaional-valoric;
ANS: 2
4. Creativitatea ca dimensiune complex a personalitii. Putem spune c latura transformativ-
constructiv a personalitii integreaz ntreaga activitate psihic si personalitatea individului si
este, n acelasi timp, una din cele mai complexe dimensiuni ale personalitii.
Amintim, n acest sens, definiia dat de Paul Popescu-Neveanu: Creativitatea presupune o
dispoziie general a personalitii spre nou, o anumit organizare (stilistic) a proceselor psihice
n sistem de personalitate (P. Popescu-Neveanu, 1987).
Pg. 8
3) Printre criteriile prin care putem diferenia activitatea creatoare de cea reproductiv exist i
urmtoarele:
a tipul de experien preferat (experienele noi, neuzuale);
b domeniile de activitate alese;
c natura obstacolului ce trebuie depit (situaii problematice noi);
1 a+b+c
2 a+c
3 b+c
ANS: 2
Criterii de difereiere a activitii creatoare de cea reproductiv

n eforturile de a descrie creativitatea, actul de creie, s-au formulat variate criterii prin care se
poate diferenia activitatea creatoare de cea reproductiv, de serie. Astfel, I. A. Taylor enun
dou criterii: nsemntatea economic, social cultural, stiinific a performanei creatoare,
dublat de recunoastere social; rezultatele activitii creatoare, formulate coerent si inteligibil.
De asemenea, mai analitic, S. Gollan vorbeste de patru criterii pe care le-am amintit mai sus. Fr.
Baron consider c att performana, ct si produsul creator trebuie s dispun de un grad ridicat
de neobisnuit, s fie rar ntlnit n activitatea respectiv, dar s fie si adecvat realitii, pentru c
unele soluii neobisnuite pot fi consecina unor confuzii, sau pot fi bizare.
A. Koestler, n ncercarea de a diferenia originalitatea de rutin, stabileste trei criterii eseniale:

1. nivelul de constiin caracteristic activitii de cutare a ideilor si soluiilor: persoanele nalt
creative folosesc toate nivelurile, constientul, inconstientul, subconstientul;
2. tipul de experien preferat: persoanele nalt creative fac apel la mijloace, experiene noi,
necunoscute, iar cele slab creative doar la modalitile verificate, care au dus anterior la rezultate;
3. natura obstacolului ce trebuie depsit si tipul obiectivelor alese: persoana nalt creatoare alege
situaii problematice noi, diferite de experienele trite anterior, sau cunoscute. Pg. 10
4) Factorii interni ai gndirii creatoare amintii de C. Rogers sunt:

a tolerana la ambiguitate;
b autoevaluarea produselor activitii;
c conformismul;
d aranjarea spontan i inedit a elementelor;
e dependena de grup.
1 b+c+d
2 a+b+d
3 c+d+e
ANS: 2
C. Rogers apreciaz c factorii interni ai gndirii creatoare sunt urmtorii: deschiderea fa de
experienele noi, toleran la ambiguitate; autoevaluarea produselor creatoare de ctre creator
nsusi; aranjarea spontan si inedit, neobisnuit a elementelor (idei, forme) (C. Rogers, 1959).
Pg 17
5) n psihologia romneasc exist un model factorial al creativitii, model ce-i aparine lui:
1 T. Vianu;
2 M. Ralea;
3 P. Popescu-Neveanu.
ANS: 3
Exist si n psihologia romneasc un model factorial al creativitii, model ce-i aparine lui P.
Popescu-Neveanu, prezentat n 1971, conform cruia creativitatea este rezultatul interaciunii
dintre aptitudini si atitudini:
aptitudinile generale si specifice trebuie s aib cel puin un nivel mediu, aceasta fiind o
condiie necesar, dar nu si suficient;
atitudinile creative sunt indispensabile pentru procesul creativ, avnd rolul de factori ce
provoac si declanseaz aptitudinile, coordonndu-le n mod constructiv. Pg. 19
6) Trsturile caracteriale importante pentru stimularea creativitii sunt:

a perseverena;
b contiinciozitatea;
c conformismul;
d ncrederea n sine;
e acceptarea necondiionat a normelor de grup.
1 c+d+e
2 b+c+d
3 a+b+d
ANS: 3
Vasile Pavelcu sintetizeaz importana motivaiei pentru creativitate astfel: nelegerea actului
creator nu se poate dezvlui dect n contextul si dinamica motivaional a personalitii. (V.
Pavelcu, 1974)
Caracterul este stimulator pentru creativitate prin urmtoarele tipuri de trsturi caracteriale:
puterea de munc, perseverena, rbdarea, constiinciozitatea, iniiativa, curajul, ncrederea n sine,
independena, nonconformismul, capacitatea de asumare a riscului (A. Munteanu, 1994). A. Roe
crede c o trstur comun a creatorilor, indiferent de domeniul n care creeaz, este tenacitatea
n munc. Pg. 30-31
7) Printre condiiile socio-economice i culturale stimulative pentru creativitate amintim:

a un nivel ridicat de aspiraie al grupului;
b aderarea strict la normele grupului;
c condiii socio-economice medii.
1 a+b
2 b+c
3 a+c
ANS: 3
A. Munteanu a sintetizat influenele socio-economice si culturale benefice pentru creativitate, si
prezint condiii ce pot stimula creativitatea (A. Munteanu, 1994) :
condiii socio-economice medii, ntre opulen si srcie;
un grad ridicat de aspiraie si de cultur al grupului;
existena unor relaii sociale de tip democratic;
prezena libertii si securitii psihologice;
posibilitatea individului de a avea ncredere n viitorul su. Pg. 41
8) Modelul lui G. Wallas prezint creativitatea ca pe un proces ce se deruleaz n:

1 2 etape;
2 6 etape;
3 4 etape.
ANS: 3
1. Modelul lui G. Wallas este cel mai cunoscut n psihologie si prezint creativitatea ca un proces
ce e desfsoar n patru etape:
prepararea, este etapa n care se defineste problema care este analizat, studiat;
incubaia presupune lsarea de o parte a problemei pentru o anumit perioad;
iluminarea este momentul n care apare ideea, soluia creatoare;
verificarea este etapa de materializare a ideii creatoare. Pg. 49
Graham Wallas (1858-1932)
9) n actul de creaie se impun tipurile de pregtire:

a pregtirea de specialitate;
b cultura general;
c pregtirea pentru o anumit tem, problem.
1 a+b
2 b+c
3 a+b+c
ANS: 3
4.1. Prepararea (pregtirea)
Asa cum arta si I. Taylor, aceast prim etap este una de acumulare, de adunare a materialelor
necesare proceselor ulterioare, dar nu este o etap strict delimitat doar la faza incipient, ci
presupune raportarea la informaiile asimilate n toat istoria sa cultural. Este, asadar, o etap
intens si de lung durat.
Prepararea este dominat de instruire, ntruct pentru actul de creaie se impun pregtiri de trei
tipuri, cu grade de generalitate diferite, descresctoare:
1. cultura general, o experien deosebit de via; Shakespeare a fcut multe studii colaterale, n
stiinele naturii, de exemplu, iar Flaubert, n istorie;
2. pregtirea general sau pregtirea de specialitate pentru domeniul respectiv (medicin,
biologie, matematic);
3. pregtirea specific pentru o anumit problem specific pe care creatorul si propune s o
rezolve; sunt adunate toate informaiile referitoare la problema respectiv, creatorul ntreab,
discut, citeste, ntreab. T.S. Kuhn, arta, n acest sens, c doar cercetrile ferm ancorate n
stiina contemporan sunt n msur s sparg tradiia si s dea nastere ideilor noi.
n afara cunostinelor, generale sau specifice, creativitatea presupune deinerea unor deprinderi
intelectuale sau motrice, utile n muzic, tehnic, arte plastice. Pg 54-55
10) Principalele surse pe care le poate folosi creatorul n literatur, n derularea etapei de
pregtire sunt:
a. experiena proprie de via;
b. operele create anterior.
1b
2 a+b
3a
ANS: 2
n art, pregtirea operei poate avea ca punct de plecare tririle reale sau imaginare, proprii sau
ale altora, din experiena proprie sau a altora. Principalele surse de care se poate folosi creatorul
pentru a aduna datele necesare descrierii personajele si evenimentelor sunt: experiena de via a
artistului; operele create anterior; pregtirea pentru o tem aleas dinainte de autor (N. Prvu,
1967).
Experiena proprie a fost folosit de artisti, cum sunt Rousseau, Goethe, Stendhal, Tolstoi,
Dickens, Dostoievski, Creang, au inclus n opera lor portretele unor copii din copilria sau
tinereea lor. Dar arta nu este o redare fidel a experienelor trite n copilrie sau adolescen, ci
presupune o transformare dup anumite principii filosofice, artistice, dup anumite tendine
personale ale creatorului. Aceast modificare poate fi mai accentuat sau mai redus, cum este
cazul operelor lui Tolstoi, Gorki, Dostoievski, Creang. G. Flaubert spunea n acest sens: M-am
ferit ntotdeauna de a pune ceva din mine n operele mele si totusi am pus mult.
Operele anterioare ale creatorului pot constitui materiale folosite n munca de pregtire din care
autorul s foloseasc idei, motive dezvoltate dintr-o nou perspectiv, sau idei nscute n urm
care nu au fost dezvoltate. n plus, cu ocazia operelor precedente, autorul a avut posibilitatea s-si
perfecioneze calitile, imaginaia, gndirea, aptitudinile tehnice, abilitile legate de materialului
n care se exprim creatorul (sunet, cuvnt, marmur, culoare). Iat cum, sub aspectul
coninutului, al tehnicii expresive, formale, lucrrile precedente pregtesc terenul pentru cele
viitoare, formnd o continuitate tematic si stilistic. N. Prvu crede c valoarea si semnificaia
unei opere pot fi stabilite prin cunoasterea concepiilor artistice ale creatorului, nivelul artistic,
caracteristicile de expresie ale acestuia (N. Prvu, 1967). Pg. 56
11) Mijloacele de exprimare ale creatorului n etapa de execuie, creia i este specific un proces
de gndire imaginativ, pot fi urmtoarele:
a sunetele ordonate, astfel nct, s redea sentimentele;
b cuvintele aranjate n coordonate expresive logico-afective;
c culorile, care prin combinare redau un peisaj, un personaj.
1 a+b+c
2 a+b
3 b+c
ANS: 1
Etapei de execuie i este specific un proces de gndire imaginativ, ale crei produse sunt
analizate critic, scriitorul avnd ca mijloc de exprimare cuvntul, muzicianul sunetele, pictorul
culorile.
Aceste mijloace sunt folosite astfel:
cuvintele sunt aranjate n coordonate expresive logico-afective;
sunetele sunt ordonate n fraze muzicale care s redea sentimentele, emoiile operei;
combinarea culorilor trebuie s caracterizeze un personaj, un peisaj, un conflict, o armonie, o
tendin uman (N. Prvu, 1967). Pg. 63
12) Abilitile creatorului necesare pentru a transmite mesajul operei sunt:

a gsirea unor modaliti verificate deja, comune, pentru a reda anumite aspecte;
b stpnirea contrastelor pentru a sugera tensiunea strii interioare;
c capacitatea de a doza elementele componente ale aciunii operei, al schirii trsturilor
personajelor, a evoluiei acestora.
1 a+b+c
2 b+c
3 a+b
ANS: 2
ATENTIE la raspuns !
Etapa execuiei este considerat de N. Prvu chiar un act creator n sine, care are o desfsurare pe
etape, poate avea mai multe variante, n funcie de tipul artistului creator, lucru remarcat mai ales
n art: artistii intuitivi folosesc mai mult inspiraia si ca atare, trec printr-un numr mai mic de
variante; artistii reflexivi trec printr-un numr mai mare de variante. Poate c n aceast etap este
mai mult ca n celelalte implicat originalitatea si stilul artistului. Execuia operei presupune, de
asemenea dezvoltarea unor abiliti ale creatorului, prin care acesta s descopere calea cea mai
bun de a transmite mesajul operei, si anume:
capacitatea de a doza elementele componente ale aciunii operei, ale schirii trsturilor
personajelor, precum si a evoluiei acestora;
stpnirea contrastelor pentru a sugera tensiunea strii interioare, distribuia puterii si a fineii
n raport de evoluia coninutului;
gsirea unor modaliti proprii, originale de a reda aspecte comune.
n faza de execuie se pot interpune elemente ce in de celelalte etape ale procesului creator:
inspiraia poate interfera cu execuia, soluiile din etapa iluminrii pot fi revizuite si schimbate,
pot fi adugate altele noi n funcie de evoluia operei. Pg 63
13) Cele mai importante criterii de evaluare ale produsului creator sunt:
a numrul elementelor componente;
b originalitatea;
c utilitatea social.
1 a+b
2 a+b+c
3 b+c
ANS: 3
Produsul creat
Asa cum am artat, criteriile eseniale de evaluare a creativitii sunt originalitatea si utilitatea
social a produsului obinut n urma derulrii procesului creator. Acest proces poate avea niveluri
diferite de originalitate si valoare social, iar n funcie de domeniul de activitate poate lua
diferite forme. De asemenea, dup natura lor, putem nscrie produsele creative pe un continuum,
de la cele tangibile, cum este o sculptur, pictur, un mecanism, un aparat, pn la cele exprimate
prin conduitele persoanei creatoare, cum este cazul unui actor, al dirijorului, al balerinei (Al.
Rosca, 1981). Pg. 65
14) Printre condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc o sarcin pentru a fi abordat n grup
menionm:
a sarcina s permit delimitarea prilor componente i a contribuiei fiecrui membru;
b stabilirea unor corelaii ntre performanele individuale i cele de grup;
c numar mare de membrii
1 a+b
2 b+c
3 a+c
ANS: 1
A. Natura si tipul sarcinii

Pentru c tipul sarcinii influeneaz randamentul, performana grupului, R.B. Zajonc a identificat
condiiile, caracteristicile de care trebuie s dispun o sarcin pentru a putea fi abordat de grup:
formularea precis si corect;
sarcina s permit delimitarea prilor componente;
posibilitatea de a determina contribuia fiecrui membru al grupului, precum si a grupului n
ansamblu;
asigurarea unor uniti de msur comparabile pentru evaluarea produciilor individuale si de
grup;
existena posibilitii de a controla si varia parametrii sarcinii;
stabilirea unor corelaii ntre performanele individuale si cele colective Pg. 70
15) Analiza produselor activitii, ca metod de estimare a creativitii la copii presupune

aprecierea:
a produselor realizate de copii din proprie iniiativ;
b produselor realizate de copii la cererea colii.
1a
2 a+b
3b
ANS: 2
6. PSIHODIAGNOZA CREATIVITII
n cadrul metodologiei de diagnoz a creativitii, putem distinge dou categorii distincte, una n
care putem ncadra metodele destinate copiilor si una n care sunt incluse metodele de diagnoz a
creativitii la adult.
6.1. Metode de psihodiagnoz a creativitii la copil

n psihodiagnoza creativitii la copil sunt folosite cel mai frecvent urmtoarele metode:
1. Analiza produselor activitii: presupune aprecierea att a produselor realizate de elevi la
solicitarea scolii, ct si cele realizate din proprie iniiativ. Pg 87
16) Calculul originalitii la testele de creativitate poate fi realizat prin urmtoarele procedee:
a procedeul indicelui de marime;
b procedeul indicelui de frecven;
c procedeul indicelui de ingeniozitate.
1a
2 b+c
3b
ANS: 2
Pornind de la aceste definiii s-au conturat dou procedee de calcul a originalitii:

1. procedeul indicelui de frecven: se refer la frecvena rspunsurilor date de subiect, astfel
nct cel mai mic indice (notat cu 1) s corespund grupei rspunsurilor cel mai des utilizate, iar
cel mai mare pentru grupa cu rspunsurile cel mai puin utilizate;
2. procedeul indicelui de ingeniozitate: indicele reflect ingeniozitatea rspunsurilor,
ingeniozitate care trebuie apreciat de ctre 3 persoane, care parcurg ntregul ansamblu de
rspunsuri, acor-dnd pentru fiecare rspuns un anumit indice de ingeniozitate, pe baza cruia se
stabileste un scor total de originalitate pentru subiect.
Pg. 92
17) Prin metoda biografic se pot obine informaii asupra:

a personalitii creatorului;
b actului creator i condiiilor creaiei;
c natura, geneza i specificul activitii creatoare.
1 a+c
2 a+b+c
3 a+b
ANS: 2
6.2. Psihodiagnoza creativitii la adult

Pentru identificarea potenialului creator sau a creativitii manifeste se folosesc fie metoda
testelor, a interevalurii, studiul de caz, fie unele metode specifice, cum sunt metoda biografic,
metoda longitudinal sau metoda caselor de evaluare.
1. Metoda biografic:
Metoda biografic a unor mari creatori este relevant pentru cunoasterea naturii, genezei si
specificului activitii creatoare. Prin aceast metod se poate obine o imagine ct mai bogat a
vieii si personalitii creatorului, a actului creator si a condiiilor creaiei. n acest sens, sunt
relevante materialele creatorului, nsemnrile din momentul sau perioada creaiei, memoriile,
jurnalele, mrturiile contemporanilor.
Metoda biografic cuprinde: analiza biografic a individului si ancheta statistico-biografic.
Prelucrrile statistice ofer profiluri ale creatorilor (pe vrste, domenii de activitate) la care sunt
ulterior raportate profiluri ale unor persoane identice ca profesie, vrst, pentru a se stabili dac
acestea sunt creatoare. Metoda biografic se poate aplica longitudinal sau retrospectiv. Pg 92-93
18) Metoda caselor de evaluare a fost elaborat de:

1 M. Roco;
2 J. P. Guilford;
3 F. Barron.
ANS: 3
6.2. Psihodiagnoza creativitii la adult

3. Metoda caselor de evaluare (assesment house) a fost elaborat de F. Barron (1968) si
presupune organizarea unor grupuri eterogene de 10 persoane la sfrsit de sptmn, de vineri
dup-amiaz pn duminic, cu respectarea urmtoarelor condiii:
evaluatorii analizeaz comportamentul membrilor grupului, avnd la dispoziie diferite situaii
naturale;
evaluarea membrilor se face si prin metode specifice: teste, chestionare, convorbiri;
membrii sunt antrenai n competiii, improvizaii, programe artistice, jocuri distractive;
n fiecare sear se face un bilan al zilei respective si la sfrsitul celor 3 zile se obin concluziile
prin intermediul instrumentelor statistice.
n cazul folosirii convorbirii si chestionarului n evaluarea creativitii trebuie s se acorde o
importan deosebit formulrii ntrebrilor, ntruct unele date care sunt importante pentru
studiul psihologic pot fi considerate de ctre creator ca fiind nerelevante. Pg 93
Frank X. Barron (1922 2002)

His best-known book (1963) is Creativity and Psychological Health. In it he shows how creative
people pay attention to what he called "vague insights." He also says that creative people have a
need to bring new order to their world and the worlds of others, and often risk being a non-
conformist to do so. "The creative genius," wrote Barron, "may be at once nave and
knowledgeable, being at home equally with primitive symbolism and rigorous logic. He is both
more primitive and more cultured, more constructive and more destructive, occasionally crazier
and yet adamantly saner than the average person.
19) n etapa luminii roii, se realizeaz evaluarea ideilor emise, considerndu-se c edina a avut
succes atunci cnd au fost selectate:
1 30-40% din ideile emise;
2 50% din ideile emise;
3 10-15% din ideile emise.
ANS: 3
7.2.2. Metode destinate produsului creator

1.1. Brainstormingul
Etapele brainstormingului
I. Etapa luminii verzi..............................
II. Etapa luminii rosii
n aceast etap animatorul verific lista ideilor, le clasific si apoi sunt studiate de ctre experi,
fiind reinute cele mai viabile.
Dac numrul lor este de aproximativ 10-15% din totalul celor obinute se poate considera c a
fost o sedin de succes. Lista ideilor acceptate este multiplicat si distribuit fiecrui participant,
iar un exemplar este reinut de Banca de idei a grupului. Pg. 111
20) Braisntorming-ul poate fi aplicat n domeniile:

a producie;
b cercetare;
c nvmnt.
1a
2 a+b+c
3 b+c
ANS: 2
Aplicabilitatea brainstormingulului poate fi descris n domeniile:
producie
cercetare
nvmnt (ore de dirigenie, cercuri de specialitate, etc). Pg. 111
21) Sinectica, una din metodele de stimulare a creativitii a fost elaborat de :

1 Al. Osborn;
2 M. Roco;
3 W. J. Gordon.
ANS: 3
1.2. Sinectica
profitul creativitii, a mecanismelor inconstiente si mai ales a celor preconstiente. Pg. 111
22) n cadrul discuiei Panel auditoriul poate interveni n discuiile purtate de eantionul panel
prin intermediul:
1 unor bileele pe care se trec doar ntrebri;
2 unor cartonae de diverse culori pentru ntrebri, sentimente, informaii;
3 lurilor de cuvnt n ordine alfabetic.
ANS: 2
1.4. Discuia Panel

Din punct de vedere etimologic, n englez panel semnific list fix de nume. Un animator
prezideaz sedina n care este discutat problema de ctre esantionul panel, un grup de 5-7-
persoane competente n problema respectiv. Auditoriul ascult n tcere, intervenind doar cu
mesaje scrise pe cartoane de culori diferite (verde pentru ntrebri, albastru pentru sentimente,
maro pentru informaii). Periodic o persoan strnge aceste cartonase pe care le prezint
publicului la momentul oportun; dup aceste prezentri, panelul reia discuia, n funcie de pistele
noi aprute. Pentru soluionarea problemei, la sfrsit poate fi implicat si auditoriul. n final
organizatorul reuniunii, mpreun cu panelul, centralizeaz ideile cele mai fertile. Avantajul
metodei este acela c activitatea creatoare a grupului este precedat de o etap de nclzire ntr-un
cadru organizatoric, care poate fi un reper solid si autorizat. Pg 115
23) Lista interogativ, util pentru stimularea debitului creativ i alctuit din 9 categorii de
ntrebri a fost elaborat de:
1 E. P. Torrance;
2 W. J. Gordon;
3 Al. Osborn.
ANS: 3
B. Metode raionale (analitice)
1. Metoda listelor
A fost iniiat n 1932 de R. Crawford prin asa numita list a atributelor. n esen, presupune
descompunerea minuioas a problemei de rezolvat, n scopul analizrii fiecrui element astfel
obinut.
A. Osborn a creat lista interogativ care-i poart numele si care propune o serie de ntrebri
stimulative pentru debitul creativ, grupate pe 9 categorii: alte utilizri, adaptare, modificare,
mrire, combinare, micsorare, nlocuire, reorganizare si inversare. Aceast list este
utilizat n sedinele de brainstorming, atunci cnd discuiile treneaz. Pg. 117
24) Definirea supradotrii a fost realizat n psihologie prin mai multe modaliti:
a obiectiv;
b subiectiv;
c descriptiv;
d comparativ.
1 b+c+d
2 a+c+d
3 a+b
ANS: 2
9. 1. Definirea supradotrii
Supradotarea desemneaz o manifestare uman cu multiple faete, avnd ca element dominant
performanele excepionale si este consecina mbinrii unor capaciti intelectuale si aptitudini
cu anumite trsturi de personalitate.
Definirea supradotrii a fost realizat prin mai multe modaliti, si anume:
1. obiectiv, prin raportare la rezultatul obinut la un test de inteligen; nivelul de unde se
consider c ncepe supradotarea este difereniat n literatura de specialitate (A. Bandura si A.
Herth vorbesc de 110, ca nivel al coeficientului de inteligen; Thorndike 120, D. Wechsler, L.
Hollinworth, K. Garison 125, 130. L. M. Terman 140);
2. descriptiv, cu referire la obinerea unei performane;
3. comparativ, prin compararea trsturilor unui copil supradotat cu cele ale unuia de nivel mediu.
Pg 136
25) Printre atitudinile creative dominante identificate de M. Roco sunt:

a interes fa de nou;
b atracie fa de problemele obinuite, uzuale;
c dependea n gndire i aciune;
d nonconformism;
e perseveren.
1 a+b+c
2 a+d+e
3 b+e
ANS: 2 Atentie
8.5. Atitudinile creatoare
Atitudinea este descris de J. Stoetzel ca fiind maniera n care o persoan se situeaz n raport cu
obiectele de valoare, tendina individului de a avea o reacie pozitiv sau negativ fa de o
valoare social-acceptat.
Cercetnd indivizii nalt creatori, M. Roco a identificat o serie de atitudini creative dominante:
interes fa de nou; atracie fa de problemele dificile; capacitatea de a anticipa problemele
dificile; curaj n abordarea dificultilor; independen n gndire si aciune; nonconformism;
evitarea rutinei; perseveren; atracie fa de complexitate; tendina de autodepsire; dorina de
autoperfecionare; aprecierea valorilor. Pg. 131
26) Printre blocajele metodologice ale creativitii amintim:
a fixitatea funcional;
b teama de a nu grei;
c rigiditatea algoritmilor.
1 b+c
2 a+c
3a
ANS: 2
3. Blocaje metodologice sunt cele ce reflect procedeele de gndire:

rigiditatea algoritmilor folosii anterior sau insistena n aplicarea acelorasi algoritmi pe care i-
am mai folosit n situaii n care nu sunt potrivii;
fixitatea funcional este folosirea obiectelor potrivit funciei lor obisnuite, fr a ncerca s le
utilizm si n alt mod;
critica prematur, evideniat de Al. Osborn, este frnarea sugestiilor ce pot aprea pentru
rezolvarea diferitelor probleme; Pg 46
27) Asociaiile de tip creativ identificate de Mednick sunt urmtoarele:

a serendipitatea;
b. asemnarea;
c. medierea prin simboluri.
1 a+b+c
2 b+c
3 a+c
ANS: 1
2.2. Teoria asociaionist a creativitii
Definiia pe care o dau asociaionistii fenomenului creaiei este urmtoarea: un proces de
asociaie ntre anumite elemente, care duc la apariia unor combinaii noi, proces care este
subordonat anumitor exigene sau finaliti (J. Maltzman, 1960, S.A. Mednick, 1962).
Nivelul creativitii rezultatelor obinute este evaluat dup elementele asociate, care trebuie s fie
ct mai puin nrudite ntre ele.
Mednick distingea mai multe forme ale asociaiilor de tip creativ, ntlnite n diverse domenii de
activitate:
serendipitatea, prin care descoperirile pornesc de la asociaii ntmpltoare;
asemnarea, tipul de asociaie ntlnit n art;
medierea prin simboluri, form specific matematicii si chimiei.
Acelasi autor, Mednick, a elaborat si un mijloc de diagnoz a creativitii, si anume, Testul de
asociaie ndeprtat, (Remote Association Test), criteriile ce sunt evaluate fiind originalitatea si
raritatea statistic a asociaiilor. Sarcina subiectului este acea de a gsi un cuvnt care s fie
asociat cu alte trei cuvinte date, plecndu-se de la premisa c persoanele nalt creative pot realiza
un numr mai mare de asociaii.
Pg.15
28) Din punct de vedere al rezonanei intime, ca factor stilistic al personalitii, se consider c
stimulator pentru creativitate este tipul:
1 centripetal orientat
2 centrifugal orientat
3 ambiegal orientat
ANS: 3
3.1. Factori psihologici

2. Factori nonintelectuali, menionai n literatura de specialitate, sunt motivaia, caracterul,
afectivitatea, temperamentul, rezonana intim.............
Rezonana intim este un factor stilistic al personalitii, ce reprezint modul n care experienele
trite se reflect la nivel individual, si cele dou categorii care pot exista sunt tipul centripetal,
orientat spre propria interioritate, si tipul centrifugal, orientat spre mediul exterior. M. Bejat a
constatat c persoanele nalt creative sunt, n general, ambiegal orientate. Pg. 31
29) E. P. Torrance apreciaz c productivitatea de tip creativ presupune o mbinare a

caracteristicilor femeilor cu cele ale brbailor i anume:
a. sensibilitate i deschidere fa de probleme;
b. independena i divergena gndirii;
c. dorina de contacte sociale;
d. dependena de grup.
1 a+b+c+d
2 a+b+c
3 a+b
4 b+c
ANS: 3
E.P. Torrance crede c productivitatea de tip creativ presupune o mbinare a caracteristicilor
femeilor cu cele ale brbailor: sensibilitate si deschidere, dar si independen n gndire, deci si o
divergen a gndirii. De multe ori, interesele fetelor creative sunt percepute de ceilali ca fiind
tipic masculine, iar bieii supradotai pot avea interese pentru domenii considerate, n mod
convenional ca fiind specific feminine.
Totusi, este evident c n istoria culturii s-a nregistrat un numr mai mic al femeilor care au avut
contribuii creative n matematic, arhitectur, muzic, sculptur. Torrance a constatat structuri
diferite ale intereselor la un sex fa de cellalt, iar Roe crede c aceasta este consecina
influenelor exercitate de societate si familie, ntruct asteptrile din partea celor dou sexe sunt
diferite, n privina comportamentului (M . Bejat, 1981). Astfel, prejudecile sociale duc la
conturarea unor comportamente fa de stiin diferite la brbai si femei. A. Anastasi crede, de
asemenea, c nu putem vorbi de superioritate sau de inferioritate cnd ne referim la brbai si
femei, ci doar de diferene ntre aptitudinile celor dou sexe, ca o consecin a factorilor culturali
si a celor legai de experienele trite. Pg. 38
Ellis Paul Torrance (October 8, 1915 - July 12, 2003)

Ellis Paul Torrance was an American psychologist from Milledgeville, Georgia. His teaching
career spanned from 1957 to 1984, first at the University of Minnesota and then later the
University of Georgia, where he became professor of Educational Psychology in 1966. Torrance
is best known for his research in creativity. He developed a benchmark method for quantifying
creativity with his Torrance Tests of Creative Thinking
30) Vrsta unui grup este benefic pentru creativitate atunci cnd este de:
1 1-2 ani
2 4-6 ani
3 3-5 ani
ANS: 3
E. Organizarea si funcionarea grupului
Vrsta grupului este recomandat a fi ct mai redus, de aproximativ 3-5 ani, dar cu o anumit
experien n demersurile creative. Pg. 73
31) Studiul de caz poate fi folosit:

a. n scop diagnostic;
b. n scopul stimulrii creativitii;
c. nici unul.
1c
2 a+b
3a
ANS: 2
6.1. Metode de psihodiagnoz a creativiti la copil
2. Studiul de caz (case study): metoda poate fi adaptat fie n cazuri diagnostice, caz n care un
subiect este investigat prin mai multe metode, realizndu-se apoi o analiz statistic prin care se
pot face generalizri, fie n scopuri de stimulare a creativitii.
Pg 87-88
32) Brainstorming-ul ca metod de stimulare a creativitii a fost conceput de:

1 G. Allport
2 Al. Osborn
3 E. P. Torrance
ANS: 2
1.1. Brainstormingul: a fost conceput de A.F. Osborn n 1938 pentru eficientizarea sedinelor de
afaceri. Principiile acestei tehnici se regsesc n budismul Zen. Este cea mai folosit metod de
stimulare a creativitii n grup. Specificul ei rezid n sciziunea care se opereaz ntre etapa de
elaborare a ideilor si cea de evaluare a lor. Pg. 109-110
33) Srategiile euristice ce pot fi folosite n edinele de sinectic sunt:
a.serendipitatea;
b.empatia;
c.inversiunea;
d.analogia i evaluarea;
e. evaluarea
1 a+b
2 b+c+d+e
3 c+d+e
4 a+c+d+e
5 b+c+d
ANS: 5
1.2. Sinectica...............
Etape:
I. PAG (problem as given): animatorul prezint tema asa cum este, cu detalii;
II. PAU (problem as understood): grupul redefineste problema asa cum a neles-o, ceea ce
nseamn transpunerea straniului n familiar;
III. transformarea familiarului n straniu, ndeprtarea de problem pentru a o regndi din acest
punct de vedere;
IV. revenirea la problem, ceea ce a fost straniu este reconvertit n familiar. Aceast etap
presupune o explicitare a soluiei n termeni clari, accesibili.
Pentru ultimele trei etape (excursia sinectic propriu-zis) se utilizeaz strategii euristice cum
ar fi:
1. analogia si evaluarea reprezint transferarea de nsusiri de la un lucru la altul (V. Belous,
1990);
2. inversiunea constituie procedeul prin care se urmreste gsirea unei soluii noi prin abordarea
invers a problemei; se folosesc ntrebri de tipul: Care sunt elementele opuse ?, Ce se
ntmpl dac se ncepe cu sfrsitul ?, Dac se nlocuieste orizontalul cu verticalul, pozitivul cu
negativul, partea de sus cu cea de jos ?;
3. empatia: este procedeul de transpunere, fr identificarea creatorului cu obiectul sau
fenomenul n cauz, pentru a-l aborda din aceast perspectiv, pentru soluionarea problemei. Pg
112-113
34) Modelul tridimensional al intelectului, util n descifrarea structurii intelectului a fost elaborat
de:
1 G. Allport
2 J. P. Guilford
3 J. Piaget
ANS: 2
Abordarea factorial a creativitii a fost lansat de J. P. Guilford si promovat de H. G. Gough,
W. J. Brittain, V. Lowenfeld. Pornind de la concepia lui C. Spearman si L. S. Thurstone, Guilford
prezint o concepie sistemic asupra creativitii, cu posibilitatea de a releva structura intern a
acesteia. Astfel, el prezint un model tridimensional al intelectului, n care factorii intelectuali
sunt implicai n activitatea creatoare (C. Alpopi, 2002). Cele trei dimensiuni ale intelectului
prezint urmtoarea structur: 5 operaii, 4 coninuturi, 6 produse, pe care le vom prezenta n
continuare:
Operaii:
1. cunoasterea (descoperirea, recunoasterea, nelegerea informaiei);
2. memoria (stocarea);
3. producia divergent (generarea de informaii alternative, pornind de la o informaie dat sau
cunoscut);
4. producia convergent (generarea unor concluzii logice, a unui rspuns, pornind de la o
informaie dat);
5. evaluarea (prin care se stabileste dac o informaie este bun sau nu).
Coninuturile:
1. figural (concret sau amintit ca imagine perceptiv);
2. simbolic (alctuit din semne);
3. semantic (nelesurile);
4. comportamental (propriu sau al celorlali).
Produsele (formele pe care informaia le poate lua prin prelucrarea cu ajutorul operaiilor):
1. uniti (componente ale informaiei);
2. clase (ansambluri de uniti cu proprieti comune);
3. relaii (care se stabilesc ntre uniti);
4. sisteme (structuri organizate);
5. transformri (redefiniri, modificri, tranzacii);
6. implicaii (extrapolri, conectri, circumstanieri). Pg 18-19
35) Inteligena semantic permite operarea cu noiunile:

1 figurale
2 verbale
3 nonverbale
ANS: 2
8.2. Aptitudinile speciale

1. Inteligena concret...
2. Inteligena simbolic...
nelesurilor atasate cuvintelor. Aceste informaii sunt importante n comunicarea verbal, n
gndire.
4. Inteligena social si capacitatea empatic... Pg. 127
36) Care sunt criteriile mentionate de A. Koestler, prin care poate fi diferentiata originalitatea de
rutina?
a. algoritmii alesi
b. nivelul de constiinta caracteristic activitatii de cautare a ideilor si solutiilor
c. numarul persoanelor implicate in activitate
d. natura obstacolului ce trebuie depasit si tipul obiectivelor alese
e. tipul de experienta preferat.
1 a+b+c
2 b+d+e
3 b+c
ANS: 2
A. Koestler, n ncercarea de a diferenia originalitatea de rutin, stabileste trei criterii eseniale:
1. nivelul de constiin caracteristic activitii de cutare a ideilor si soluiilor: persoanele nalt
creative folosesc toate nivelurile, constientul, inconstientul, subconstientul;
2. tipul de experien preferat: persoanele nalt creative fac apel la mijloace, experiene noi,
necunoscute, iar cele slab creative doar la modalitile verificate, care au dus anterior la rezultate;
3. natura obstacolului ce trebuie depsit si tipul obiectivelor alese: persoana nalt creatoare alege
situaii problematice noi, diferite de experienele trite anterior, sau cunoscute. Pg 11
Arthur Koestler
(1905 1983)
37) Nivelul creativitatii specific geniilor, care pot duce la revolutionarea unor domenii ale stiintei,
tehnicii sau artei este:
1 creativitatea emergentiva
2 creativitatea expresiva
3 creativitatea productiva
ANS: 1
Pornind de la ideea lui C.W. Taylor care credea c exist un potenial creator la fiecare individ,
precum si de la F. Taylor care credea c exist mai multe niveluri de structurare a creativitii, A.
Munteanu propune o abordare pe vertical a creativitii, distingnd
urmtoarele niveluri:.............................................
creativitatea expresiv, .........
creativitatea productiv ...............
creativitatea inventiv ...............
creativitatea inovativ,..
creativitatea emergentiv, specific geniilor, care pot duce la revoluionarea unor domenii ale
stiinei, tehnicii sau artei, fiind nivelul accesibil geniului. Pg. 11
38) Caracteristic varstelor mici este acel nivel al creativitatii la care important este
comportamentul si nu abilitatea sau calitatea produsului, si anume:
1 creativitatea productiva
2 creativitatea expresiva
3 creativitatea inovativa
ANS: 2
Pornind de la ideea lui C.W. Taylor care credea c exist un potenial creator la fiecare individ,
precum si de la F. Taylor care credea c exist mai multe niveluri de structurare a creativitii, A.
Munteanu propune o abordare pe vertical a creativitii, distingnd
urmtoarele niveluri:......................................................
creativitatea expresiv, caracteristic vrstelor mici, important fiind comportamentul si nu
abilitatea sau calitatea produsului; se manifest liber si spontan mai ales n construciile si
desenele copiilor, fiind o modalitate de dezvoltare a aptitudinilor creatoare;
creativitatea productiv ...............
creativitatea inventiv ...............
creativitatea inovativ,..
creativitatea emergentiv,....................................... Pg. 11
39) Formele asociatiilor de tip creativ, din diverse domenii de activitate, descrise de Mednick
sunt urmatoarele:
a. asemanarea
b. divergenta
c. serendipitatea
d. medierea prin simboluri
e. convergenta
1 a+c+d
2 b+c+e
3 a+b+c+d
ANS: 1
Mednick distingea mai multe forme ale asociaiilor de tip creativ, ntlnite n diverse domenii de
activitate:
serendipitatea, prin care descoperirile pornesc de
40) Testul de asociatie indepartata (Remote Association Test) utilizat in diagnoza creativitatii,
prin care se urmareste originaliattea si raritatea statistica a asociatiilor a fost elaborat de:
1 Mednick
2 Torrance
3 Guilford
ANS: 1
Acelasi autor, Mednick, a elaborat si un mijloc de diagnoz a creativitii, si anume, Testul de
asociaie ndeprtat, (Remote Association Test), criteriile ce sunt evaluate fiind originalitatea si
raritatea statistic a asociaiilor. Sarcina subiectului este acea de a gsi un cuvnt care s fie
asociat cu alte trei cuvinte date, plecndu-se de la premisa c persoanele nalt creative pot realiza
un numr mai mare de asociaii. Pg. 16
41) Fiind adept al orientarii gestaltiste, R. Arnheim aprecia ca profilul psihologic al creatorului
trebuie sa includa si:
1 deschiderea fata de asimetrie
2 deschiderea fata de simetrie si echilibru
3 deschiderea fata arta
ANS: 2
2.3. Teoria gestaltist

n privina creatorului, R. Arnheim crede c profilul su psihologic trebuie s includ si
deschiderea fa de simetrie si echilibru. Pg. 16
Rudolf Arnheim ( 1904 2007)
42) Conform umanistilor, creativitatea ii permite individului, prin confruntarea cu mediul

inconjurator sa-si satisfaca trebuintele:
1 de securitate
2 de autorealizare
3 fiziologice
ANS: 2
2.5. Teoria umanist
Creativitatea i permite individului s-si satisfac trebuina de autorealizare, prin confruntarea
individului cu mediul nconjurtor. Pentru R. May, n procesul creaiei nu este important
raiunea, ci angajarea autentic n acest proces prin care se realizeaz autoactualizarea. Pg. 16
43) C. Rogers, reprezentant al umanismului, aprecia ca premisa pentru dezvoltarea potentelor

creative este reprezentata de asigurarea unor conditii de:
1 baza de algoritmi
2 un climat de evaluare critica a ideilor, in mod constant
3 securitate psihologica
ANS: 3
2.5. Teoria umanist
C. Rogers apreciaz c factorii interni ai gndirii creatoare sunt urmtorii: deschiderea fa de
experienele noi, toleran la ambiguitate; autoevaluarea produselor creatoare de ctre creator
nsusi; aranjarea spontan si inedit, neobisnuit a elementelor (idei, forme) (C. Rogers, 1959).
Acelasi autor considera c asigurarea unor condiii de securitatea psihologic constituie premisa
pentru dezvoltarea potenelor creative.
Pg.17
44) J.P. Guilford prezinta un model tridimensional al intelectului, in care sunt inclusi factorii
intelectuali implicati in activitatea creatoare, model ce are urmatoarea structura:
1 6 operatii, 6 continuturi, 6 produse
ANS: 3
Abordarea factorial a creativitii a fost lansat de J. P. Guilford si promovat de H. G. Gough,
W. J. Brittain, V. Lowenfeld.
Pornind de la concepia lui C. Spearman si L. S. Thurstone, Guilford prezint o concepie
sistemic asupra creativitii, cu posibilitatea de a releva structura intern a acesteia. Astfel, el
prezint un model tridimensional al intelectului, n care factorii intelectuali sunt implicai n
activitatea creatoare (C. Alpopi, 2002). Cele trei dimensiuni ale intelectului prezint urmtoarea
structur: 5 operaii, 4 coninuturi, 6 produse, pe
care le vom prezenta n continuare: ....... Pg. 18
45) In modelul factorial elaborat de Paul Popescu-Neveanu, creativitatea este considerata a fi

rezultatul interactiunii dintre:
1 motivatie si inteligenta
2 aptitudini si atitudini
3 temperament si caracter
ANS: 2
Exist si n psihologia romneasc un model factorial al creativitii, model ce-i aparine lui P.
Popescu-Neveanu, prezentat n 1971, conform cruia creativitatea este rezultatul interaciunii
dintre aptitudini si atitudini:
aptitudinile generale si specifice trebuie s aib cel puin un nivel mediu, aceasta fiind o
condiie necesar, dar nu si suficient;
atitudinile creative sunt indispensabile pentru procesul creativ, avnd rolul de factori ce
provoac si declanseaz aptitudinile, coordonndu- le n mod constructiv. Pg. 19
46) Cognitivistii au descris modalitatile caracteristice ale individului de a-si culege informatiile
din mediul inconjurator, ca fiind:
1 stiluri cognitive
2 stiluri de rezonanta intima
3 stiluri de motivare
ANS: 1
2.8. Teoria cognitiv
Astfel, cognitivistii vorbesc de stiluri cognitive sau stiluri mentale diferite, care sunt descrise ca
fiind modaliti caracteristice ale individului de a-si culege informaiile din mediul nconjurtor
(A. J. Cropley, 1967). Pg. 19-20
47) Cognitivistii apreciau ca principalele dimensiuni ale gandirii creatoare sunt:

a. flexibilitatea
b. fixitatea functionala
c. adaptabilitatea
1 a+b+c
2 b+c
3 a+c
ANS: 3
Astfel, cognitivistii apreciaz c flexibilitatea si adaptabilitatea n funcionarea intelectual sunt
specifice gndirii creatoare, spre deosebire de cei la care predomin gndirea convergent, si care
nu pot face modificri rapide n orientarea intelectual (A. J. Cropley, 1967). Pg. 20
48) Conceptele fundamentale folosite n abordarea psihanalitic pentru explicarea fenomenului

creativ sunt:
a. sublimarea
b. regresia adaptativ
c. elaborarea.
1 a+b
2 b+c
3 a+b+c
ANS: 3
2.1. Teoria psihanalitic
S. Freud explic fenomenul creaiei pornind de la teoria sublimrii, considernd c fenomenul
creaiei poate fi determinat, generat de tensiunea cauzat de tendinele, impulsurile refulate n
inconstient, tendine ce pot aprea sub forme deghizate, n forme rezistente la existena
social. ..............................................................
n abordarea psihanalitic au aprut ulterior concepte noi, importante pentru explicarea
fenomenului creativitii, si anume:
regresia adaptativ, este procesul primar care asigur stimularea creativitii prin combinarea
gndurilor nemodulate n constient, adic a gndurilor ce apar n timpul somnului, n timpul unor
stri modificate ale constiinei sau a psihozelor;
elaborarea, este un proces secundar care asigur transformarea materialului obinut n timpul
somnului prin gndire realist si constient. Pg. 14
49) Flexibilitatea gandirii este:

1 aptitudinea de restructurare a demersurilor gandirii in raport de noile cerinte sau de varietatea
raspunsurilor formulate, presupunand apelul la centrari si decentrari succesive
2 volumul si rapididatea debitului asociativ
3 formularea unor raspunsuri originale.
ANS: 1
1. Factori intelectuali, care includ trei dimensiuni: gndirea divergent, gndirea convergent,
stilul perceptiv (aprehensiunea).
Gndirea divergent, ca noiune psihologic, a fost introdus de J.P. Guilford, prin modelul
tridimensional al intelectului, fiind o dimensiune din categoria operaiilor si descris ca fiind o
gndire de tip multidirecionat, care include aptitudinile: fluiditate, flexibilitate, originalitate,
elaborare, sensibilitatea, redefinire..
fluiditatea reprezint volumul si rapiditatea debitului asociativ, sau numrul de rspunsuri
obtinut; formele fluidittii pot fi: verbal, ideational, asociativ, expresional;
flexibilitatea este aptitudinea de restructurare a demersurilor gndirii n raport de noile cerine
sau de varietatea rspunsurilor formulate, presupunnd apelul la centrri si decentrri succesive;
formele acestei aptitudini pot fi spontan, cnd restructurarea apare ca urmare a iniiativei
subiectului, sau adaptativ cnd este dirijat din exterior; Al. Rosca o consider ca fiind factorul
cel mai important pentru creativitate;
originalitatea este abilitatea unui subiect de a da rspunsuri neobisnuite, neuzuale, cu o
frecvent statistic redus. Dar originalitatea nu este dat doar de raritatea rspunsurilor, ci si de
relevanta sau de corespondenta cu cerintele realittii, dup cum arta F. Baron, Pg.29 30
50) Fluiditatea gandirii se refera la:
1 restructurarea demersurilor gandirii in raport de noi cerinte

2 identificarea problemelor
3 volumul si rapiditatea debitului asociativ, sau numarul de raspunsuri obtinut.
ANS: 3
1. Factori intelectuali, care includ trei dimensiuni: gndirea divergent, gndirea convergent,
stilul perceptiv (aprehensiunea).
Gndirea divergent, ca noiune psihologic, a fost introdus de J.P. Guilford, prin modelul
tridimensional al intelectului, fiind o dimensiune din categoria operaiilor si descris ca fiind o
gndire de tip multidirecionat, care include aptitudinile: fluiditate, flexibilitate, originalitate,
elaborare, sensibilitatea, redefinire............................
fluiditatea reprezint volumul si rapiditatea debitului asociativ, sau numrul de rspunsuri
obinut; formele fluiditii pot fi: verbal, ideaional, asociativ, expresional; Pg. 29
51) Aptitudinile speciale constituie o rezultant a combinrii n grade i ponderi diferite a mai
multor componente, i anume:
a.senzoriale
b. psihomotrice
c. intelectuale
d. fizice
1 a+b
2 a+b+c
3 a+b+c+d
ANS: 3
3.1. Factori psihologici
1. Factori intelectuali
2. Factori nonintelectuali
3. Aptitudinile speciale. n cadrul potentialului creator putem distinge dou dimensiuni majore,
potentialul creativ general si cel specific, constituit dintr-un ansamblu de nsusiri care permit
obtinerea unor performante n domenii cum sunt: arta, literatura, stiinta, tehnica.
Dezvoltarea aptitudinilor speciale asigur atingerea nivelurilor superioare ale creativittii, cel
inovativ si emergentiv, prin directionarea, specializarea si sustinerea potentialului creativ general.
Aptitudinile speciale se constituie ca o rezultant a combinrii, cu ponderi variabile a

urmtoarelor componente:
senzoriale (acuitate vizual, auditiv);
psihomotrice (dexteritate manual, coordonare oculo-motorie);
intelectuale (inteligenta);
fizice (forta fizic, memoria chinestezic). Pg.31
52) M. Roco aprecia ca grupul creator :
1 este constituit pentru stimularea creativitii membrilor si

2 este unitatea dintr-un anumit departament al unei instituii care i-a demonstrat performanele
creative n mod spontan.
ANS: 2
Grupul creator si cel creativ
Distinctia ntre cele dou notiuni este realizat nc din 1979 de ctre M. Roco:
grupul creativ este grupul constituit n scopul stimulrii creativittii membrilor si, organizat
dup principii specifice creatiei;
grupul creator reprezint unitatea dintr-un anumit department al unei institutii, o micro-
colectivitate de munc real, care si-a demonstrat performanta creatoare n mod spontan; scopul
acestui grup este acela de realizare de inventii, creatii sau rezolvarea creatoare a diferitelor
probleme. Pg.74
53) M. Roco ntre aprecia ca grupul creativ este:

1 constituit pentru stimularea creativitii membrilor si
2 unitatea dintr-un anumit departament al unei instituii care i-a demonstrat performanele
ANS: 1
Distinctia ntre cele dou notiuni este realizat nc din 1979 de ctre M. Roco:
grupul creativ este grupul constituit n scopul stimulrii creativittii membrilor si, organizat
dup principii specifice creatiei;
grupul creator reprezint unitatea dintr-un anumit department al unei institutii, o micro-
colectivitate de munc real, care si-a demonstrat performanta creatoare n mod spontan; scopul
acestui grup este acela de realizare de inventii, creatii sau rezolvarea creatoare a diferitelor
probleme. Pg.74
54) Cele doua principii pe care se bazeaza brainstormingul sunt:

a. amanarea judecatii
b.consultarile reciproce
c.cantitatea creste calitatea
1 a+c
2 a+b
ANS: 1
Sedintele de brainstorming se bazeaz pe dou principii care se materializeaz n patru reguli:
1. amnarea judectii, care semnific pentru participant o deplin decenzurare, care i d
posibilitatea de a emite legat de problema n cauz orice idee;
2. cantitatea creste calitatea, principiu de inspiratie asociationist, conform cruia, pentru a
ajunge la idei viabile si inedite, este necesar o productivitate ideativ ct mai mare, deoarece
orice flux mental demareaz, de regul, sub o amprent rutinier, prozaic.
Regulile pentru perioada de emisie a ideilor:
1. suspendarea oricrui gen de criticism;
2. manifestarea impetuoas a imaginatiei;
3. stimularea unui debit ideativ ct mai mare;
4. preluarea ideilor emise de alii si fructificarea lor prin ajustri succesive, ca ntr-o reactie n
lant. Pg.110
55) Sinectica, metoda imaginativa de stimulare a creativitatii este elaborata pe baza a doua
principii stabilite de autor, W.J. Gordon
a. evitarea evaluarii critice
b.transformarea straniului in familiar
c.transformarea familiarului in straniu sau distantarea de problema
1 a+c
2 b+c
ANS: 2
1.2. Sinectica
profitul creativittii, a mecanismelor inconstiente si mai ales a celor preconstiente.
Diferente fat de brainstorming:
obiectivul propus nu se rezum doar la gsirea solutiei la problem, ci se accede mai departe,
ceea ce determin aparitia unor faze suplimentare: elaborarea modelului, experimentarea
acestuia, prospectarea pietei;
se aplic doar n situatia de grup
este o metod calitativ, ntruct se elaboreaz o singur ide (solutie), care apoi se fasoneaz
de-a lungul itinerariului sinectic;
grupul sinectic este stabil ca structur si eterogen n ceea ce priveste formatia si experienta
profesional a participantilor.
Principii n organizarea unei sedinte de sinectic:

1. transformarea straniului (a ceea ce este necunoscut) n familiar (accesibil);
2. transformarea familiarului n straniu, adic distantarea de problem, reconstituirea ei dintr-o
perspectiv neuzual Pg.111- 112
56) Inteligena simbolic permite operarea cu:

1 notiunile verbale
2 informatii vehiculate sub forma de semne
3 informatiile neverbale din interactiunile sociale
ANS: 2
Guilford, de asemenea, lund n considerare coninutul aptitudinilor, vorbeste de patru tipuri de
inteligen: concret, simbolic, semantic si social:
2. Inteligena simbolic este important pentru capacitatea de a recunoaste cuvinte, de a opera cu
muzicale). Aceast aptitudine este esenial pentru dezvoltarea
imbajului si pentru matematic. Pg. 127
57) Inteligenta semantica permite operarea cu
1 informatiile figurale
2 informatiile sub forma semnelor
3 notiunile verbale, informatiile sub forma intelesurilor atasate cuvintelor
ANS: 3
Guilford, de asemenea, lund n considerare coninutul aptitudinilor, vorbeste de patru tipuri de
inteligen: concret, simbolic, semantic si social:
nelesurilor atasate cuvintelor.
Aceste informaii sunt importante n comunicarea verbal, n gndire. Pg. 127
Concepte-cheie
inteligena concret desemneaz aptitudinile implicate n vehicularea informaiilor figurale
(informaiile concrete percepute prin vz, auz, pipit, care nu sunt transformate n semne sau
cuvinte), focalizarea fiind pe lucruri concrete si pe proprietile lor;
inteligena simbolic este important pentru capacitatea de a recunoaste cuvinte, de opera cu
muzicale);
inteligena semantic permite operarea cu noiunile verbale, asadar cu informaiile sub forma
nelesurilor atasate cuvintelor;
inteligena social si capacitatea empatic permit vehicularea informaiei neverbale din
interaciunile sociale, n care un rol important l joac nelegerea atitudinilor, dorinelor,
inteniilor, percepiilor personale si ale celorlali;
stilul cognitiv reflect modul specific n care se exprim o anumit capacitate de a gndi,
inteligena sau creativitatea, si este consecina influenelor exercitate de experiena personal,
prin educaie. Pg. 133-134
58) In dinamica procesului creativ din cadrul grupului, M. Roco a identificat urmatoarele
niveluri:
1 individual, interactional, organizational
2 individual si organizational
3 individual, familial, social
ANS: 1
In dinamica procesului creativ n cadrul grupului, M. Roco a identificat urmtoarele niveluri (M.
Roco, 2000):
1. planul individual, care include trsturi de personalitate ale membrilor grupului, atitudini,
aptitudini, interese, pregtirea profesional;
2. planul interactional cu dou componente, una profesional (frecventa si tipologia
interactiunilor profesionale n scopuri profesionale) si una interpersonal (relatii de atractie sau
respingere ntre membrii, ntre comportamentele lor psihosociale);
3. planul organizational se refer la mrimea, structura, functiile ndeplinite de colectiv, stilul de
conducere al liderului, sistemul de evaluare al acestuia.
Procesul creativ, desfsurat la nivelul grupului presupune prezenta unor caracteristici specifice,
iar cele trei planuri formeaz o ierarhie, n care, dominant, ca important, se afl planul
organizational. Pg.77
59) Metoda Delphi, elaborata de O. Helmer, pentru stimularea creativitatii, se bazeaza pe tehnica:
1 evitarii ambiguitatii
2 inlaturarii criticismului
3 consultarilor reciproce
ANS: 3
1.6. Metoda Delphi
A fost elaborat de O. Helmer (1964-1965) si se bazeaz pe tehnica consultrilor reciproce ntre
participanti (ca si la 6-3-5).
Caracteristicile metodei:
un grup de experti elaboreaz un chestionar cu tema n discutie, care este trimis unor specialisti
autorizati n domeniu;
fiecare rspunde pe cont propriu, ntr-un interval de timp dinainte stabilit;
se colecteaz rspunsurile si chestionarele sunt redistribuite acelorasi persoane, fiind nsotite si
de rspunsurile nenominalizate ale celorlalti participanti;
datorit fenomenului Condorcet, rspunsurile care difer prea mult de majoritatea celorlalte,
vor fi retusate si ajustate;
dup primirea unui nou set de rspunsuri, consultarea se repet dup acelasi ritual.
Pentru c la fiecare ciclu se elimin treptat ideile care se abat de la medie, circuitul se ncheie
cnd se stabilizeaz rspunsurile (cnd mcar 50% din participanti ajung la consens). Materialul
acumulat se prezint comisiei de apreciere, care va face o sintez a solutiilor date.
Critica acestei metode const n faptul c are tendinta de a realiza o domesticire a rspunsurilor
neuzuale, ns solutiile adoptate sunt realiste si pertinente, ceea ce le asigur o rapid
aplicabilitate. Pg.115-116
60) Metoda Frisco, destinata stimularii creativitatii, se bazeaza pe principiul:

1 brainstormingului regizat
2 blitz-brainstormingului
3 consultarilor
ANS: 1
1.7. Metoda Frisco
Se bazeaz pe principiul brainstormingului regizat, n sensul c moderatorul atribuie fiecrui
participant cte un rol care s-i acopere o anumit dimensiune a personalittii.
Pg.116
61) Rolurile ce sunt atribuite in cadrul metodei Frisco sunt urmatoarele:

1 palaria alba si palaria neagra
2 traditionalul, exuberantul, pesimistul, optimistul
3 criticul si novatorul
ANS: 2
1.7. Metoda Frisco
Se bazeaz pe principiul brainstormingului regizat, n sensul c moderatorul atribuie fiecrui
participant cte un rol care s-i acopere o anumit dimensiune a personalittii. n consecint, pot
aprea urmtoarele tipuri de personaje:
1. Traditionalul: este exponentul structurilor vechi, rol atribuit celei mai vrstnice persoane din
grup. El relev cu luciditate principalele neajunsuri;
2. Exuberantul se comport dezinvolt, furniznd cele mai ndrznete idei care-i vin n minte. Este
ales dintre persoanele tinere si charismatice;
3. Pesimistul, criticul prin vocatie, care demoleaz orice abatere de la traseele cunoscute,
confundnd cutezanta cu excentricitatea desuet. Este un specialist dintr-un domeniu apropiat;
4. Optimistul promoveaz un realism riguros, obiectiv, manifestnd adeziune pentru atitudinea
entuziast a exuberantului, dar desolidarizndu-se de cea a pesimistului;
Pg.116
62) Metoda de stimulare a creativitatii cunoscuta ca fiind un fel de blitz-brainstorming este

metoda:
1 Sinectica
2 Philips 6-6
3 Frisco
ANS: 2
1.3. Metoda Philips 6-6
Este un fel de blitz-brainstorming (V. Belous, 1985). Ea a fost initiat de J. D. Philips. Avantajul
acestei metode const n faptul c se poate practica n grupuri mai mari de 30-50 de persoane, cu
formatie divers.
Etape:
1. grupul se mparte n subgrupe de 6 membri cu cte un lider;
2. coordonatorul general difuzeaz, n scris, problema fiecrei subgrupe;
3. dezbaterea problemei dureaz 6 minute, dup care animatorul fiecrui subgrup prezint un
raport asupra punctelor de vedere adoptate;
4. sinteza ideilor este fcut de liderul general sau de cei subordonati, care vor decide asupra celei
mai viabile alternative, din cte au fost propuse
Avantaje:
1. este rapid: necesit doar 4 minute pentru organizare, 6 minute pentru dezbaterile propriu-zise
si 2 minute pentru colectarea deciziilor emise de fiecare grup; Pg.114
63) Sedinta de brainstorming presupune o desfasurare pe urmatoarele etape:

1 amanarea judecatii,;cantitatea creste calitatea
2 transormarea straniului in familiar; transformarea familiarului in straniu
3 etapa luminii verzi; etapa luminii rosii
ANS: 3
Etapele brainstormingului:
I. Etapa luminii verzi
secretarul consemneaz, cu fidelitate, fr restrictii, ideile formulate de participanti;
se recomand formularea clar si concis a ideilor;
cnd apare tandemul (o idee, prin ricosare, declanseaz pe cale asociativ o nou idee altui
coechipier), acesta are prioritate n interventie, lucru care trebuie semnalat prin trosnirea
degetelor;
unii autori recomand s i se acorde prin rotatie cuvntul fiecrui participant, pentru a nu
monopoliza discutia.
Rolul conductorului de grup poate fi delimitat prin urmtoarele atributii:
ncurajarea prin fraze adecvate;
orice interventie inhibitoare este sanctionat printr-un clopotel; la trei asemenea greseli
persoana prseste sedinta;
cnd ritmul activittii se blocheaz conductorul propune propriile sale idei sau foloseste
strategii stimulative (de exemplu lista interogativ a lui Osborn).
II. Etapa luminii rosii
n aceast etap animatorul verific lista ideilor, le clasific si apoi sunt studiate de ctre experti,
fiind retinute cele mai viabile. Dac numrul lor este de aproximativ 10-15% din totalul celor
obtinute se poate considera c a fost o sedint de succes. Lista ideilor acceptate este multiplicat
si distribuit fiecrui participant, iar un exemplar este retinut de Banca de idei a grupului.
Tentative de perfectionare a metodei apartin lui M. D. Dunnette si colab. (1963), care
recomandau o strategie mixt n care situatia de grup organizat prin brainstorming s se
completeze obligatoriu cu o faz individual, care s prentmpine o anume plafonare a activittii
grupului.
Aplicabilitatea brainstormingulului poate fi descris n
domeniile:
productie
cercetare
nvtmnt (ore de dirigentie, cercuri de specialitate, etc). pg.110-111
64) Factorul biologic ce indica nivelul superior pana la care se pot dezvolta potentele creative
innascute, dar fara a garanta, in mod obligatoriu, atingerea acestora este:
1 sexul
2 ereditatea
3 sanatatea mentala
ANS: 2
3. 2. Factori biologici
n aceast categorie sunt luati n considerare patru tipuri de factori: ereditatea, vrsta, sexul si
sntatea mental.
1. Ereditatea indic nivelul superior pn la care se pot dezvolta potentele creative nnscute, dar
fr a garanta, n mod obligatoriu, atingerea acestora. Argumentele stiintifice aduse n literatura
de specialitate n favoarea sustinerii importantei eredittii sunt cele care vorbesc de copii superior
nzestrati din punct de vedere al unor aptitudini speciale si existenta mai multor generatii cu
talente deosebite n cadrul aceleiasi familii.
Pg. 34
65) Autorul care a identificat unele fluctuatii pe parcursul creativitatii, in sensul ca pana la 9 ani
se inregistreaza o crestere, intre 9 si 12 ani o stagnare, intre 12 si 17 ani un puseu remarcabil,
dupa care, curba descreste treptat, este:
1 E.P. Torrance
2 Al. Rosca
3 M. Zlate
ANS: 1
2. Vrsta ca factor stimulator pentru creativitate a fost abordat n psihologie din perspectiva a
dou directii principale:
a. Creativitatea are un parcurs invers proportional cu vrsta, datorit cresterii puterii de judecat,
dezinteresul sistemului scolar fat de creativitate, diminuarea plasticittii, diminuarea motivatiei,
scderea puterii si rezistentei fizice, a acuittii vizuale si a strii de sntate, n general; aceast
orientare pare s fie contrazis de o serie de exemple din istoria culturii: Goethe a compus a doua
parte din Faust la 82 ani, Verdi a compus Falstaff la 80 ani, Edison era inventator chiar si la 80
ani, Gr. Moisil a creat lingvistica matematic la 70 ani, C. Noica a scris principalele opere dup
70 ani. Aceste exemple demonstreaz c mentinerea performantelor creative la vrste naintate
poate fi obtinut prin preocupri sustinute n directia activittii intelectuale, care presupun:
participarea la grupuri eterogene ca vrst, mentinerea contactelor cu specialitti din domeniu,
diminuarea obligatiilor administrative.
b. Pe parcursul creativittii pot fi distinse fluctuatii.
E.P. Torrance prezenta urmtoarea evolutie a creativittii: pn la 9 ani se nregistreaz o crestere,
ntre 9 si 12 ani avem o stagnare, ntre 12 si 17 ani un puseu remarcabil, dup care curba
descreste treptat. Pg.35-36
66) Analizand conditiile socio-economice si culturale ale creativitatii, autorul care a constatat ca
in privinta dotarii ereditare nu exista diferente in distributia oamenilor cu aptitudini exceptionale
in populatia generala in toate zonele culturale, valorificarea acestor potente impunand anumite
conditii ereditare, este:
1 James
2 Roco
3 Cattell
ANS: 3
3.3. Factorii sociali
n aceast categorie sunt incluse conditiile socio-economice si culturale si conditiile educative.
1. Conditii socio-economice si culturale. Orice personalitate creatoare este influentat de epoca,
clasa, familia, grupurile cu care vine n contact si din care face parte. Astfel, putem vorbi de
situatie creativ (MacKinnon) si de climatul creativ care cuprinde totalitatea particularittilor
ambientale, materiale si psihosociale, ce pot influenta creativitatea (A. Munteanu).
Cattell a constatat c, n privinta dotrii ereditare, nu exist diferente n distributia oamenilor cu
aptitudini exceptionale n populatia general n toate zonele culturale, dar valorificarea acestor
potente impune anumite conditii favorabile. Pg.40
67) Perspectivele din care poate fi abordat climatul creativ sunt urmatoarele:
a. influenta climatului asupra formarii si afirmarii creativitatii, asupra formarii capacitatii
creatoare la copii si adolescenti
b. influenta asupra gestionarii timpului
c. influenta asupra performantelor creatoare la persoanele angajate intr-o activitate profesionala
1 a+b+c
2 a+c
3 b+c
ANS: 2
Climatul creativ poate fi abordat din urmtoarele perspective:
a. influenta climatului asupra formrii si afirmrii creativittii, asupra formrii capacittilor
creatoare la copii si adolescenti;
b. influentele asupra performantelor creatoare la persoane angajate ntr-o activitate profesional.
A. Munteanu a sintetizat influentele socio-economice si culturale benefice pentru creativitate, si
prezint conditii ce pot stimula creativitatea (A. Munteanu, 1994) :
conditii socio-economice medii, ntre opulent si srcie;
un grad ridicat de aspiratie si de cultur al grupului;
existenta unor relatii sociale de tip democratic;
prezenta liberttii si securittii psihologice;
posibilitatea individului de a avea ncredere n viitorul su.
La polul opus se situeaz barierele, factorii inhibitori pentru creativitate specifici conditiilor
sociale:
ideea fals c exist o incompatibilitate ntre munc si umor;
supraevaluarea efortului n detrimentul rezultatelor (geniul este 99% transpiratie si 1%
inspiratie, Edison);
teama de a gresi;
teama de a pune ntrebri;
teama de a fi diferit n grupul de care apartine individul;
teama de aborda probleme considerate ca apartinnd sexului opus;
promovarea falsei modestii;
autoritarismul, de orice natur, politic, profesional, scolar, familial Pg.41
68) Tipul de grup dezvoltat in Buffalo, cunoscut sub numele CPS (Creative Problem Solving) are
la baza ca principii de organizare:
a. normele grupului Delphi
b. normele grupului brainstorming
c.normele grupului sinectic
1 a+c
2 b+c
3 a+b+c
ANS: 2
Grupul de tip CPS (Creative Problem Solving)
n Buffalo s-a dezvoltat acest tip de grup format din 5-7 persoane, care are la baz, ca principii de
organizare, normele grupului brainstorming si cele ale grupului sinectic, si are ca scop principal
atingerea eficientei si performantei. Specificul acestui model American de rezolvare a
problemelor este existenta unei faze divergente si a alteia convergente n fiecare etap a
procesului de rezolvare. Pg.75
69) Specificul grupului CPS (Creative Problem Solving) este:

1 existenta doar a unor faze divergente
2 existenta unei faze divergente si a alteia convergente in fiecare etapa a procesului de rezolvare
3 existenta doar a unor faze convergente de rezolvare a problemelor
ANS: 2
Grupul de tip CPS (Creative Problem Solving)
n Buffalo s-a dezvoltat acest tip de grup format din 5-7 persoane, care are la baz, ca principii de
organizare, normele grupului brainstorming si cele ale grupului sinectic, si are ca scop principal
atingerea eficientei si performantei. Specificul acestui model American de rezolvare a
problemelor este existenta unei faze divergente si a alteia convergente n fiecare etap a
procesului de rezolvare.
Principiile de baz ale rezolvrii creative a problemelor sunt:
delimitarea dezordinii;
gsirea faptului;
delimitarea problemei;
generarea ideilor;
gsirea solutiei;
delimitarea planului specific pentru implementare.
Un rol deosebit pentru acest tip de grup l are liderul care evalueaz avantajele si dezavantajele,
pentru a valorifica la maxim aspectele pozitive si a pstra un echilibru ntre fazele convergente si
cele divergente, ntre interesele individuale si cele impuse de sarcina grupului CPS, care se
dovedeste, prin caracteristicile sale, a fi un grup creator. Pg.75
70) Mariana Caluschi a conceput un grup de dezvoltarea creativitatii, in care formarea se face
prin creativitate, scopul principal fiind stimularea potentialului creator prin insusirea
metodologiei creativitatii si inlaturarea factorilor inhibitori, gestionarea timpului realizandu-se
astfel:
1 80% din timp alocat antrenamentelor creative si 20% largirii fondului informational
interdisciplinar
2 50% din timp alocat antrenamentelor creative si 50% largirii fondului informational
interdisciplinar
3 100% din timp alocat antrenamentelor creative
ANS: 1
Grupul creativ de formare
Este un grup de dezvoltare, propus de M. Caluschi, n care formarea se face prin creativitate,
scopul principal fiind stimularea potentialului creator prin nsusirea metodologiei creativittii,
nlturarea factorilor inhibitori. Numrul membrilor este cuprins ntre 6 si 12 membrii, iar
diferenta fat de grupul creativ adaptat const n gestionarea timpului n cadrul activittii
grupului, si anume 80% din timp este alocat antrenamentelor creative si 20% este consacrat
lrgirii fondului informational interdisciplinar.
Obiectivele grupului creativ de formare sunt urmtoarele:
stimularea potentialului creator al membrilor;
stimularea motivatiei pentru autorealizarea prin intermediul creatiei;
stimularea si dezvoltarea capacittii empatice;
nsusirea de ctre membrii grupului a metodelor de stimulare a creativittii;
identificarea si diminuarea blocajelor creativittii;
formarea liderilor de grup creativ.
Autoarea acestui model de grup creativ propune instalarea unui climat permisiv, n care este
nlturat critica si se instituie o atmosfer de libertate si bucurie de a comunica (M. Caluschi,
2001). Pg. 77
71) Metoda interparecierii utilizeaza, pentru evaluarea creativitatii, trei tehnici distincte:
1 clasificarea, selectia, orientarea
2 desemnarea cazurilor extreme, clasificarea, evaluarea propriu-zisa
3 elaborarea planului, implementarea acestuia, feedback-ul
ANS: 2
Metoda interaprecierii utilizeaz trei tehnici distincte (Fcoaru, 1976):
1. desemnarea cazurilor extreme, n care evaluatorii (judectori), prin raportare la un anumit
criteriu, trebuie s precizeze, n numr echitabil, care sunt primii si ultimii dintre colegi (sau
subalterni);
2. clasificarea, n care judectorii fac o ierarhie a colegilor, n functie de un anumit criteriu;
3. evaluarea propriu-zis, pentru anumite criterii judectorii dau note fiecrui individ din grupul
respectiv.
S-a constatat c o imagine favorabil despre potentele creatoare ale unui individ determin o
imagine bun asupra propriei personae Pg.88
72) J. Roth si S. Sussman considerau ca metodele prin care pot fi asistati copiii supradotati sunt
urmatoarele:
1 metode de accentuare
2 metode de dezvoltare diferentiala
3 metode de accelerare, metode de separare (selectare), metode de imbogatire
ANS: 3
J. Roth si S. Sussman artau c metodele prin care pot fi asistati copiii supradotai sunt
urmtoarele:
1. metode de accelerare, prin care i se acord unui copil superior nzestrat posibilitatea de a trece
mai repede ntr-o clas superioar vrstei sale, dar mai adecvat nivelului su intelectual. Astfel,
mai trziu, el se va putea ncadra mai repede ntr-o profesie, lucru ce este eficient din punct de
vedere social;
2. metode de separare (selectare) care se pot realiza astfel:
a. ncadrarea copiilor superior nzestrati n scoli separate, pe tot parcursul programului;
b. gruparea elevilor pe clase, n functie de anumite criterii;
c. specializarea prin programe multiple, programe la alegere si optionale;
d. gruparea elevilor la anumite discipline, functie de nivelul atins;
e. organizarea de clase speciale, cu program partial, care s deserveasc una sau mai multe scoli;
f. scoli de var sau organizate smbta si grupe de interese extracurriculare, n afara programei
scolare (tehnice, artistice).
3. metode de mbogtire, care se pot referi la msuri ca: organizarea unor grupe mici n cadrul
clasei pentru diferite activitti scolare; studiul individual; elaborarea de proiecte la bibliotec sau
cabinete scolare. P.139
TABEL CU NUME PROPRII

A. Adler ...vede n creativitate un mijloc de anihilare a complexul de inferioritate, specific
individului. Creativitatea este o form de adaptare superioar, ntruct prin activitatea creatoare
individul se autorealizeaz si devine util societii din care face parte; astfel, prin scopurile atinse
indivizii creativi formeaz un grup de elit al societii. Pg. 14Psihanalistii explic creativitatea
fie prin fenomenul sublimrii (S. Freud), fie prin compensare, anularea complexului de
inferioritate (A. Adler) Pg 25
G. Allport Termenul de creativitate a fost introdus n psihologie de ctre:
Frank X. Barron Metoda caselor de evaluare a fost elaborat de:
R B. Cattell Analizand conditiile socio-economice si culturale ale creativitatii, autorul care a
constatat ca in privinta dotarii ereditare nu exista diferente in distributia oamenilor cu aptitudini
exceptionale in populatia generala in toate zonele culturale, valorificarea acestor potente
impunand anumite conditii ereditare, este: Cattell
J. P. Guilford Modelul tridimensional al intelectului, util n descifrarea structurii intelectului a
fost elaborat de:
J.P. Guilford prezinta un model tridimensional al intelectului, in care sunt inclusi factorii
intelectuali implicati in activitatea creatoare, model ce are urmatoarea structura: 5 operatii, 4
continuturi, 6 produse
W. J. J. Gordon Sinectica, una din metodele de stimulare a creativitii a fost elaborat de
Sinectica, metoda imaginativa de stimulare a creativitatii este elaborata pe baza a doua principii
stabilite de autor, W.J. Gordonb.transformarea straniului in familiarc.transformarea familiarului in
straniu sau distantarea de problema
Lehman Lehman explic declinul productivitii creative prin intervenia urmtorilor factori:
reducerea flexibilitii, diminuarea vigorii fizice, a acuitii vizuale, a strii de sntate,
modificri ale sistemului motivelor ca urmare a rspunderilor familiale, multiplicarea sarcinilor
administrative.
Arthur Koestler Care sunt criteriile mentionate de A. Koestler, prin care poate fi diferentiata
originalitatea de rutina?b. nivelul de constiinta caracteristic activitatii de cautare a ideilor si
solutiilord. natura obstacolului ce trebuie depasit si tipul obiectivelor alesee. tipul de experienta
preferat.
Mednick Testul de asociatie indepartata (Remote Association Test) utilizat in diagnoza
creativitatii, prin care se urmareste originalitatea si raritatea statistica a asociatiilor a fost elaborat
de:
Asociaiile de tip creativ identificate de Mednick sunt urmtoarele:a serendipitatea;b.
asemnarea;c. medierea prin simboluri
Formele asociatiilor de tip creativ, din diverse domenii de activitate, descrise de Mednick sunt
urmatoarele:a. asemanareac. serendipitatead. medierea prin simboluri
A. Munteanu propune o abordare pe vertical a creativitii, n care putem distinge urmtoarele
nivele: creativitatea expresiv, creativitatea productiv, creativitatea inventiv, creativitatea
inovativ i creativitatea emergentiv
A. Osborn Brainstorming-ul ca metod de stimulare a creativitii a fost conceput de:
Lista interogativ, util pentru stimularea debitului creativ i alctuit din 9 categorii de ntrebri
a fost elaborat de:
a creat lista interogativ care-i poart numele si care propune o serie de ntrebri stimulative
pentru debitul creativ, grupate pe 9 categorii: alte utilizri, adaptare, modificare, mrire,
combinare, micsorare, nlocuire, reorganizare si inversare. Aceast list este utilizat n sedinele
de brainstorming, atunci cnd discuiile treneaz.
P. Popescu-Neveanu. Exist si n psihologia romneasc un model factorial al creativitii, model
ce-i aparine lui P. Popescu-Neveanu, prezentat n 1971, conform cruia creativitatea este
rezultatul interaciunii dintre aptitudini si atitudini: aptitudinile generale si specifice trebuie s
aib cel puin un nivel mediu, aceasta fiind o condiie necesar, dar nu si suficient;- atitudinile
creative sunt indispensabile pentru procesul creativ, avnd rolul de factori ce provoac si
declanseaz aptitudinile, coordonndu-le n mod constructiv.
M. Roco Distincia realizat de M. Roco ntre grupul creator i grupul creativ este urmtoarea:
grupul creativ este constituit pentru stimularea creativitii membrilor si, iar grupul creator
este unitatea dintr-un anumit departament al unei instituii care i-a demonstrat performanele
Printre atitudinile creative dominante identificate de M. Roco sunt:a. interes fa de nou;d.
nonconformism;e. perseveren.
In dinamica procesului creativ din cadrul grupului, M. Roco a identificat urmatoarele niveluri:1.
individual, interactional, organizational
C. Rogers Factorii interni ai gndirii creatoare amintii de C. Rogers sunt:a. tolerana la
ambiguitate;b. autoevaluarea produselor activitii;d. aranjarea spontan i inedit a elementelor;
C. Rogers, reprezentant al umanismului, aprecia ca premisa pentru dezvoltarea potentelor
creative este reprezentata de asigurarea unor conditii de:3. securitate psihologica
Ellis Paul Torrance Autorul care a identificat unele fluctuatii pe parcursul creativitatii, in sensul
ca pana la 9 ani se inregistreaza o crestere, intre 9 si 12 ani o stagnare, intre 12 si 17 ani un puseu
remarcabil, dupa care, curba descreste treptat, este:
E. P. Torrance apreciaz c productivitatea de tip creativ presupune o mbinare a caracteristicilor
femeilor cu cele ale brbailor i anume:a. sensibilitate i deschidere fa de probleme;b.
independena i divergena gndirii
G. Wallas * Modelul lui G. Wallas este cel mai cunoscut n psihologie si prezint creativitatea ca
un proces ce e desfsoar n patru etape: prepararea, este etapa n care se defineste problema
care este analizat, studiat; incubaia presupune lsarea de o parte a problemei pentru o anumit
perioad; iluminarea este momentul n care apare ideea, soluia creatoare; verificarea este etapa
de materializare a ideii creatoare. Pg 50 * Cea mai cunoscut clasificare a fazelor creativitii, n
care se vorbete de 4 etape este cea a lui G. Wallas pg 49

Psihologia Creativitatii Anul II Sem

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Creativitatii Anul II Sem

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia creativitatii Anul II Sem.

1) S. Freud explica procesul creativ prin anularea complexului de inferioritate i prin

2) Abordarea gestaltist prezint demersul creator ca pe unul de tip aleator.

3) Behavioritii apreciaz c potenialul creator al unui individ este influenat preponderent de

4) Afectivitatea este important pentru demersul creator pentru c asigur energizarea i

5) Aptitudinile speciale constituie o rezultant a combinrii n grade i ponderi diferite a mai

Metoda interaprecierii utilizeaz trei tehnici distincte (Fcoaru, 1976):

Alex Faickney Osborn

2. Inteligena simbolic este important pentru capacitatea de a recunoaste cuvinte, de a opera cu

22) Creativitatea nu este neaprat o condiie a supradotrii intelectuale sau a talentului.

1) Termenul de creativitate a fost introdus n psihologie de ctre:

Gordon Willard Allport

2) Creativitatea, dimensiune complex este:

1 latura dinamico-energetic a personalitii;

Criterii de difereiere a activitii creatoare de cea reproductiv

A. Koestler, n ncercarea de a diferenia originalitatea de rutin, stabileste trei criterii eseniale:

4) Factorii interni ai gndirii creatoare amintii de C. Rogers sunt:

6) Trsturile caracteriale importante pentru stimularea creativitii sunt:

7) Printre condiiile socio-economice i culturale stimulative pentru creativitate amintim:

8) Modelul lui G. Wallas prezint creativitatea ca pe un proces ce se deruleaz n:

Graham Wallas (1858-1932)

9) n actul de creaie se impun tipurile de pregtire:

12) Abilitile creatorului necesare pentru a transmite mesajul operei sunt:

A. Natura si tipul sarcinii

15) Analiza produselor activitii, ca metod de estimare a creativitii la copii presupune

6.1. Metode de psihodiagnoz a creativitii la copil

Pornind de la aceste definiii s-au conturat dou procedee de calcul a originalitii:

17) Prin metoda biografic se pot obine informaii asupra:

6.2. Psihodiagnoza creativitii la adult

18) Metoda caselor de evaluare a fost elaborat de:

6.2. Psihodiagnoza creativitii la adult

Frank X. Barron (1922 2002)

7.2.2. Metode destinate produsului creator

20) Braisntorming-ul poate fi aplicat n domeniile:

21) Sinectica, una din metodele de stimulare a creativitii a fost elaborat de :

1.4. Discuia Panel

25) Printre atitudinile creative dominante identificate de M. Roco sunt:

3. Blocaje metodologice sunt cele ce reflect procedeele de gndire:

27) Asociaiile de tip creativ identificate de Mednick sunt urmtoarele:

3.1. Factori psihologici

29) E. P. Torrance apreciaz c productivitatea de tip creativ presupune o mbinare a

Ellis Paul Torrance (October 8, 1915 - July 12, 2003)

E. Organizarea si funcionarea grupului

31) Studiul de caz poate fi folosit:

32) Brainstorming-ul ca metod de stimulare a creativitii a fost conceput de:

35) Inteligena semantic permite operarea cu noiunile:

8.2. Aptitudinile speciale

2.3. Teoria gestaltist

42) Conform umanistilor, creativitatea ii permite individului, prin confruntarea cu mediul

43) C. Rogers, reprezentant al umanismului, aprecia ca premisa pentru dezvoltarea potentelor

45) In modelul factorial elaborat de Paul Popescu-Neveanu, creativitatea este considerata a fi

47) Cognitivistii apreciau ca principalele dimensiuni ale gandirii creatoare sunt:

48) Conceptele fundamentale folosite n abordarea psihanalitic pentru explicarea fenomenului

49) Flexibilitatea gandirii este:

1 restructurarea demersurilor gandirii in raport de noi cerinte

Aptitudinile speciale se constituie ca o rezultant a combinrii, cu ponderi variabile a

52) M. Roco aprecia ca grupul creator :

1 este constituit pentru stimularea creativitii membrilor si

53) M. Roco ntre aprecia ca grupul creativ este:

54) Cele doua principii pe care se bazeaza brainstormingul sunt:

Principii n organizarea unei sedinte de sinectic:

56) Inteligena simbolic permite operarea cu:

60) Metoda Frisco, destinata stimularii creativitatii, se bazeaza pe principiul:

61) Rolurile ce sunt atribuite in cadrul metodei Frisco sunt urmatoarele: