Psihologie - Sinteze, aplicafii, teste I A f VTELOR MOTIVATIONAL! 1. Ma informez constant si fncerc s& fiu intotdeauna pregatit in domeniile care ma intereseaza. 2. Imiplace sé fiu intotdeauna in mijlocul celor apropiati (familie, prieteni). 3. Sunt capabil(2) s& fi conduc pe ceilalti,lucrurecunoscut si de cei din jural meu. 4. Mesele regulate sunt esentiale pentru mine. 5. Imiplace s& desfuisor activitati care presupun colaborarea in cadrul unei echipe. 6. imi asum responsabilititi tntr-o mai mare m&sur& dec&t ceilalfi, desi ceilalfi cam speculeazd aceasta tending& a mea. 7. incere sé fac cét mai multe economii. Nu se stie niciodat& ce ne asteaptX maine. 8. Stivintotdeauna ce am de ficut i incerc s& fiu ct se poate de eficient(2). 9. Consider ct relatiile cu colegii (colegele) sunt deosebit de importante, 10. Atunci cénd sunt necesare schimbéri in mediul fn care actionez, inifiativa imi apartine. 11. Imi place s& stiu ce m& asteapté maine. Prefer siguranfa zilei de maine unei viefi mai aventuroase. 12. Ori de cAte ori ma aflu alaturi de alte persoane, incerc s& intretin o atmosfera cat se ite de plicuta, 13.Incere s& dein tntotdeauna maximum de competent’ si s manifest maximum de corectitudine in cea ce fac. 14, mi planific riguros activitaile, astfel incét s-mi rdmén& timp si pentru odihn’. 15. incere s& rezolv orice problema cu care ma confrunt, reusita fiind extrem de important itru mine. 16. Imi planific riguros cheltuielile sievit si m& imprumut. 17. Este evident c& trebuie sine asumiim responsabilitati pentru e face lucrurile s mearg’ 18. Obfin rezultate bune atunci cand colaborez cu alte persoane. 19. Consider c& este deosebit de important si avem economii. 20.Rezultatele obfinute sunt mai bune atunci cénd activitatile sunt organizate sau conduse demine. 21.Jau parte cu placere la orice acfiune care presupune participarea mai multor persoane. 22. Incere intotdeauna ca deciziile pe care le iau sa aib& un grad maxim de obiectivitate. 23. Am curaj s8mi asum riscurile presupuse de rezolvarea anumitor situatii 24.Am un simf dezvoltat al analizei, fiind capabil s& céntiresc cu atenfie avantajele gi dezavantajele solufiilor pentru anumite situafii problematice. BAU wu wo wnnAL RARR A BARA a s s NRNNN renee Rew RNNN Aplicarea testului de mai sus presupune ca pentru fiecare item s4 va declarati acordul sau dezacordul pe oscali de la I la 5, unde 1 reprezint& un dezacord total, iar 5 un acord total cu itemul in cauz8. Dup’ ce afi rispuns la fiecare item, totalizafi punctele obfinute pentru fiecare categorie de trebuinje. emi ce tebule Jintensitate intensitate caleulati | minima maxima {trebuinge de putere 3,6, 10, 17,20,23 {trebuinfederealizare | 1,8, 13, 15,22,24 fin “profesionist al aimateal influenfa pe cei din jjur, de ai conduce si chiar manipula; independenta jionalisinevoiades Inclinatie spre perfectionism, doringa de a excela in activitatile in care v8 angrenafi; dorinfa de a {trebuinfede afiliere (2,5, 9, 12, 18,21 [armonioase. Dorinta de a stabil gi intreti relafiicu celal; dorinja de re frebuinje de subzistenfa [4, 7, 11, 14, 16, 19 Preocupari pentru nevoile de baz ale existenfei (odihna, stabilitate, bani, hrang, securitate etc.) 57Fsinologie ~ sinteze, aplicazi, teste Gh i RECH M Da Nu 1. Te simi bine si ai impresia c& poi reusi numai daca ceea ce intreprinzi a mai fost realizat de o alt persoand. 2. Tise reproseazi adesea ch esti cam neglijent(2). 3. Se poate sustine c& ai tendinfa de a aména adoptarea deciziilor, rezolvarea problemelor, AA 4. Deoarece ai impresia c& nu faci nimic asa cum trebuie, s-ar putea spune c& esti pesimist (8). Evifi sf asumi responsabilitaf. PA Fisespuneadesea ct nut preaconseevent) Simfi adesea c& nu ai nici un fel de perspectivi. Desi consideri adesea c& defii cca mai buns solufie, nu insist’ in a-f impune opinia Ik dispiac dficultatile de orice fel aga ncdt evi ste impli. 10. Te simi foarte bine atuncicdnd pot rezolv li problemele. 11, Renunti adesea la oportunitaile care fi se ofer’ in favoarea comunitiii. 12, Exista cateva persoane clirora le ceri sfatul in permanent’, 13. Te simfi mai bine atunci cénd tse spune ce & faci. 14, Nureusesti sii impui propria opinie decét rareori. 15, Ceila te caracterizeazd ca timid(). 16. Abandonezi destul de usor acfiunile, activitatile demarate, 17. in cadrul disputelor cedezi foarte repede. 18 Reusesti s& duci la bun sfargit lucrurile mumai daca esti supravegheat sau indemnat in fs. 19. Ifiplac toate lucrurile pe care le pofi objine fird efort,oricét de marunte ar fi 20.0 posibili devizs a vieti tale ar fi“$imAine este oil”. 21. Obosesti relativ usor, desi aceasta oboseal nu este atdt de natur’ fizice, e&t psihicd. 22. Preferi lucrurile, activitafile cu care te-ai obisnuit, decat s8 incerci unele noi. 23. Atunci end ai reusit s& adopti o decizie, resimti un blocaj care te refine de la a trece la actiune. 24, Thi este adesea team si chiar ai sentimental c& nu ai at decizia corect8. 25. Te emofionezi usor, mai ales céind trebuie s& intervi intr-o discutie. Aplicarea testului de mai sus presupune ca pentru fiecare item sé va declarati acordul sau dezacordul pe oscalf de la I Ja 5, unde 1 reprezint& un dezacord total iar Sun acord total cu itemul in cauz8. Dup& ce afi fispuns Ta fiecare item, totalizati punctele objinute si interpretafirezultatul in functie de grila de mai jos. WU SALARARKRR RRR erenererererenes Aaeae RENNN 543 543 543 1 1 1 nen 25-50 I 51-75 76-100 101 - 125 Se poate susfine ck estio | Uneori te mobilizezi, persoan& hotaréta, cu o| dar numai atunei cand voinf& puternic&, o| doresti cu adevarat ceva persoana care “stie ce| si consideri c& efortul ‘vrea de la viata”. Esti | merits. Altfel, esti cam perseverent(&) si| delasator (delisdtoare). jabordezi cu tneredere |Nu te caracterizeazi toate obstacolele, | perseverenja, pe care 0 reusind stile depasesti. | dai” pe comoditate, Simfiuneori un regretc& nu realizezi mai multe, dar ii trece relativ repede. Ai foarte pufina ineredere in forfele proprii si 0 vointa deosebit de slab’. Esti inconstant(®) si preferi s& fii condus(®) de cei din; Evitisistematic orice responsabilitate, carao- terizarea ce fi se potri- veste find aceea de imatur(@). Nu ai deloc fncredere in tine si se Poate spune cA ffi place statutul de “papusa”. Este posibil ca aceastt ‘Stare si te mulfumeasci, dar atunci s-ar putea pune urm&toarea intre- bare: se poate vorbi intr- adevar de personalitate incazul thu? 68Psihologie - Sinteze, aplicafii, teste ‘Consemnati rezultatul obtinut in urma celor doua: operafii in graficul de: ‘mai jos dup’ cum urmeaza: ~pe vertical, scorul, \obfinut prin AC - CE; -peorizontalé, scorul obfinut prin AE -RO. Cadranul in cere se unesc cele doud puncte v8 defineste stilul vostru de invatare. 12: -10- 8 14- a Concret 13 3 5-7-0 12 3-4 6 8 15 12 109 8 Reflectiv Activ 2 of 14 16 18 Abstract 30Psihologie - Sinteze, aplicatii, teste LVELUAREA STELULUL DE BOUL PARE Aceasta activitate te ajutd s& identifici modul in care inveti cel mai bine. Exist noua randuri, fiecare cu cAte patru descrieri despre cum ar putea oamenii s& simt& sau s4 se comporte. in fiecare caz trebuie sa evaluati cele patru descrieri cu un punctaj de la 4 la 1, pornind de le descrierea care fi se potriveste cel mai bine. Nu exist& rispunsuri corecte sau gresite. CE RO AC AE 1 [Maimplic JAstept inainte de a face|in mod special ce-milimi place ca obiectele ceva place st fie utile 2 |Deschis 1a noi expe-/Atent la toate fateteleimi place s& analizezlimi place si incere hiente lunei probleme llucrurile, s& despic|lucrurile ffirul in patra 3 |imi place s&-mi con-/fmiplacesaprivesc [Imi place s& milimiplaces& fac lucruri lrolez. sentimentele Jgandesc Ia idei 4 [Accept oamenii si si-[Sunt constient de ceea|Evaluezlucrurile _|imiasumriscuri ftuatiileasacumsunt ce se intmpla in jurul meu 5 [Am sentimente pozitive[Am multe intrebari de|Sunt logic /Muncesc din greu gi-mi siitdei intuitive pus. [place s& termin treaba 6 fe plac lucrurile con-/imiplace s8 observ limi plac ideile silimiplace sa fiua rete, care se pot vedea| teoriile siatinge 7 |imi place sa invataicisifimi place s& iaulTind sa ma gindesc lalimi Place sa vad lacum, lucrurile in considerare |viitor rezultatul muneii mele |sisreflectez asupra lor 8 [Ma bazez pe senti-[Mi bazez pe obser-[Ma bazez pe idelle|Tind sa incere singur |mentele mele vatiile mele ele ucrurile 9 |Suntenergic sientuziast [Sunt ticutsirezervat _ |Tindstijudeclucrurile [Am responsabilitatea lucrurilor | ‘Transferafi punctele acordate in coloanele de mai jos $i cumulafi pe ultima linie punctajul de pe fiecare coloani, dupa care realizati operatiile precizate. CE RO AE experienf& concrets | observafii pe baza jexperimentare activi reflectiei abstract =a + 2 3 in ct = 5 6 $ = é eel - AC-CE AE-RO= 29Psihologie - Sinteze, aplicatii, teste Este evident cf finalitatea formérii dferitelor deprinderi este legat& direct de modul in care actionam si de oficienfa cu care desfigurim diferitele activititi, in special cele care fin de domeniile de activitate majore ale existenfei fiectruia. Fapt este c& nu procedm identic, nu abordim problemele sinu identifica solutiile asemfnator, de lao persoand la alta “still de munca” fiind diferit. Va propunem astfel o scala de autoevaluare care ia in calcul sapte factori, pentru fiecare dintre acesti factori extremele find la fel de dezirabile. Ceca ce trebuie s& faceti este sé va autoevaluati, acordéndu-vi un anumit punctaj in cazul fiectrui factor, iar dupa aceea s& uniti punctele precizate, rezultatul fiind o diagram& a stilului de munca, Totusi, pentru un contro! cét mai bun al autoevaluari, solicitafi evaluari si din partea altor dowd persoane, care va cunose suficient de bine, incercénd dupa acece s& aducefi la un numitor comun autoevaluarea si evaluarile obfinute. Deciziile sunt Iuate analitic, dupa consi- derarea tuturor alterna-| tivelor, fird graba. Stabilitate, consecvents, adept(s) alfa) regulilor| bine stabilite, al(a) continuitatii. 1, Modelul decizional Deciziile sunt luate spontan, fn baza intuife, ODOOOOOOOO® |amrnvisiate 4 2. Atitudines fafi de schimbare Flexibilitate, malea- bilitate accentuata, DOOOOQODOO® | xepnbilate ccennua, ‘Temperat(®), rafional(), relativ pufine reactii| }emotionale, chibzuit(a), | rotint(@). 3, Implicarea in activitate Deosebit de implicat(2), foarte emotional(®), “pui DOOOOODOHOG |mietintotesfacr. Jorganiza@), meticuls (meticuloas’), ordo- /nat(4), chiar obsedat(a) de | jordine, de “locul| Iucrurilor”. /Mai curand pragmatic(@), puin creativ(4), mai| lorientat(’) spre aplicarea ideilor decét spre con- ceperea de soluti. 4, AbilitXi de organizare Inovativ(a), capacitate mare de improvizare, DOODOOOODOOG [Paweiats ores} 5. Creativitatea Creativ(®), original( inovativ(’), oferi mereu DOOOOOOOOE® jpstine: —s «| Accepti cu ugurintai lucrurile asa cum se fintémpla, nu-fi plac competitiie, nu ai visuri Preferi s& actionezi singur(®), concentréndu- ite asupra sarcinii de realizat. 6. Climat organizational (competitivitate) [Esti orientat(a) spre succes si realizare, 0@0O0OO0O0O [E58 & Semi “marete”, ‘de realizare. 7, Atitudinea fafa de ceilalfi Lucrezi foarte bine in| echipa, find deosebit de DOOOOODOODE® |rrenne. 71Psihologie - Sinteze, aplicapii, teste EVALUAREE CAPACITAYILOR MNEZICH Pentru a va cunoaste propria memorie, rispundefi spontan la urm&toarele intrebari: Reactiiinstinctive 1. De lace varstia copilariei aveti amintiri? a) dela Sani b)dela4 ani ) de a3 ani sau mai putin 2. Va reamintii ce afi visat atunci cind va trezi a)cumare greutate b)da o)credc& nu visez 3. Intuiti repede despre ce este vorba, folosind putine informafii concrete? a)uneori b)da )nu 4. Apreciafi corect timpul? a) cateodata b)da ©) mu, folosesc ceasul 5.Posedafi un bun simt de orientare? a)uneori, la fara b)da ©)deloc Viafa zilnied 1.Uitafi cea ce tocmai cautai? a) deseori 2. Stifist gis un obiect sau o usa pe intuneric? a) greu b)da nu, mi-e team’ de intuneric 3.Avefiticuri de care sunteti constient? a)da b)nu ©)nufntotdeauna 4. Vi s-a intimplat s& recunoastefi greu locul in care v8 aflaticdind va trezifi? a) da +b) memoria imi revine imediat c)nu 5. Daca nu suntefi sigur pe ortografia unui cuvant, il soriefi in ambele feluri pentru a recunoaste forma corect&? a)nu b)adesea da 37 Timp 1, Va amintifi detalii din filmele care v-au plécut? a) da, dup multtimp: )tind si confund ¢)nu 2. Va rman in minte detali care vi atrag? a)nule privese b) da, dac&'am timp s& le privese ©) da’ 3. Stifi s& gasifi exact pasajul la care afi rimas cu Jectura unei carti? a)adesea b)rareori )nu, folosesc un semn de carte 4,Refineti bancurile pe care le auziti? a)da b)uneori emu 5. Uitafi st deschidetitelevizorul pentru a vedea emisiunea preferats? a)nu ) da, cand sunt obosit ©) deseori lin afigele publicitare incercuifi cu creionul, in tabelul de mai jos, varianta de rispuns: Reacfii Viags Timp instinctive zilnica liber a] c¢ ba e ba /abe 2] bac bac cba Ble a b| ac bf] abe 4}e a bj abe |abe Ss} ba ec] ¢ ba labe Calcularea siinterpretarea scorului: Dac& aveti mai mult de 12 rispunsuri pe coloana din stanga a fiectrei categorii de intrebari, atunci avefi o memorie exceptional Dac& avefi 8-11 raspunsuri pe coloana din stnga, memoria dvs. este bund, dar mai trebuie stimulat’. Daca aveti mai pufin de 5 rAspunsuri pe aceiasi coloana, atunci va trebui si Iuafi masuri pentru dezvoltarea memoriei, Dac totalul cel mai mare se afld pe coloana din mijloc, atunci memoria dvs. este bund,Psihologie - Sinteze, aplicatii, teste EVALUAREA I | DE EMOTIVETATE 1. {in general eviti s&-fi exteriorizi sentimentele. 54321 2. Evifisé-fimanifesti“slabiciunea” fats de persoanele care o determina. $4321 3. Atunci cénd simfi c& sentimentele traite ameninfS si izbucneasc&, obisnuiesti sa detumezi situatia, $4321 4, Nuse poate spune c& te entuziasmeazz foarte multe lucruri, 54321 5. Nu iti place ca fiecare intalnire cu un cunoscut s& fie “marcatt” de imbrafisiri si strutari pe obraji. $4321 6. Nu crezi ct exprimarea emofiilor reprezinté o solutie bun& pentru depisirea situatilor mai dificile. $4321 7. Trecirelativ repede peste lucrurile care fi-au determinat stiri afective negative. $4321 8. Nuttiplac asa numitele “filme de dragoste”. $4321 9. Nu se poate susfine c& evenimentele trecute fi pun amprenta decisiv, in primul rind negativ, asupra persoaneitale. $4321 10. A plange in public este un semn de slabiciune, $4321 11. Nute simfi bine lang persoane deosebit de exuberante, $4321 12, Te simi jenat(@) atunci cand vezi oameni maturi plangénd. $4321 13.Nu infelegi cum se poate cineva emofiona atét de mult numai privind la un film sau la 0 emisiune TV. $4321 14.Nu le permificelor din jurs te consoleze atunci cind traversezimomentemaidificile. 5 432 1 15. Esti deosebit de calm(@), $4321 16.Nuitiplace ca cei din jur: izeze starea de spirit. $4321 17.Nuai incredere in oamenii politici care isi manifesta sentimentele in public, $4321 18. Nuai calitati empatice. 54321 19. Nu ifiplac in mod deosebit semnele fizice ale afectiun $4321 20.Nu citesti proz “siropoasa”. $4321 21. Desi uncori consideri c& este cazul, ii este greu s&-timanifesti tandre{ea. $4321 22. Incerci intotdeauna s8-fi ascunzi supararea. $4321 23. Nu-timanifesti“2gomotos” starile de bucurie. $4321 24.Esti de acord cu educatia diferita a fetelor si a baietilor, potrivit c&reia acestia din urma $4321 sunt indemnati s8-si ascunds lacrimile. Aplicarea testului de mai sus presupune ca pent fiecare item sv declarafiacordul sau devacordul pe o scala de le | la 5, unde I reprezint& un dezacord total, iar 5 un acord total cu itemul in cauz3. Dupa ce i rispuns Ia fiecare item, totalizatipunctele obfinute si interpretatirezultaul potrivit grilei de maijos, Fie dispui de un control] “perfect"asupra propriei i persoane, fie intri in ca- jimpresioneze chiar si| tegoria celor cu “inima de| /evenimenterelativ minore, Piatre”, Fapt este c& ai difi- Cei_din jurul tau te ulti in manifestarea e-| considera o fing deosebit| vita, ceea ce, cel pu-| de sensibild, desi uncori s- ar putea si fie deranjati de| efluviile” tale Jemotionale. Trebuie s&| recunosti c& uneori puting] stipénire de sine nu poate| Ireprezenta decét ceva| itv,Psihologie - Sinteze, aplicafii, teste iciunea” fafé de persoanele care o determing. sentimentele traite ameninfi si izbucneasc3, obignuiesti sé ‘. Nuse poate spune ci te entuziasmeazé foarte multe lucruri. » Nu ifi place a fiecare intalnire cu un cunoscut s& fie “marcats” de tmbr&tisari si sérutri pe obraji. | 8 exprimarea emotiilor reprezinta o solufie bun& pentru depasirea situatiilor maidificile. 7. Treci relativ repede peste lucrurile care tau determinat stiri afective negative. 8. Nuitiplacasa numitele “filme de dragoste”, 9. Nu se poate susfine c& evenimentele trecute fi pun amprenta decisiv, in primul rénd negativ, asupra persoane/ tale, 10. A plange in public este un semn de sl&biciune. 11. Nute simfi bine léng& persoane deosebit de exuberante. 12. Te simtijenat(®) atunci cénd vezi oameni maturi plangand. 13.Nu intelegi cum se poate cineva emotiona atAt de mult numai privind la un film sau lao emisiune TV. we 14.Nule permiti celor din jur s4 te consoleze atunci cénd traversezi momente mai dificile. 15.Esti deosebit de calm(&). 16.Nuiti place ca cei izeze starea de spirit. 17.Nuai incredere in i care isi manifest sentimentele in public. 18. Nuai calit4ti empatice. 19. Nuifi plac in mod deosebit semnele fizice ale afectiunii. 20.Nu citesti proza “siropoasi”. 21.Desi uneori consideri c& este cazul,itieste greu si-fimanifesti tandretea. 22. incerci intotdeauna s4-fi ascunzi /supararea, 23. Nu-fimanifesti“zgomotos” stirile de bucurie, 24.Esti de acord cu educatia diferta a fetelor si a baietilor, potrivit cireia acestia din urma sunt indemnati s8-si ascunds lacrimile, an Boe nN ww wa - naw Aa wu wo wan Raa www BABAR AAAAAA ARARR OR A AAD WHY ow ww www NPNYONNNYNYKYYD w a ven Renn sPsihologie - Sinteze, aplicafit, teste Tipurile temperamentale dupi H. Eysenck intristat Anxios Rigid Sobru Pesimist Rezervat Nesociabil Melancolic jie Ingandurat Pagnic Controlat Demn de incredere Temperat Calm Reactiv Neastampirat Agresiv Excitabil Schimbator Impulsiv Optimist Activ Coleric Scalele Chestionarului Ocupafional de Personalitate (Chestionar propus de firma britanic& de consultanfa Saville & Holdsworth) 1. Persuasiv:negociazi i place s& convings cu argumente; 2 Dominator: ii place si detind contolul, direcfioneazi, administreazi,organizeazB, 3. De tncredere: se exprima cu ugurinf, face oamenii si se simt& confortabil; 4. Competitv:joact pentru cAstiga, otrdt sii invingd pe al, mu place s& piand’; 5. Ambifios: doreste s& se realize, Ist fixeaz scopuri ‘nal, contrat pe carer’ 6. Activ: ae energie, se migca rapid, fi place exerci fz; 7, Hike tage epee conc pote frp a A Dacca Scenes ell oh ment, ‘consult i ascult: 9. Afectv:1i past de ceili, simpatizeara cu e, tolerant, 10. Modest: rezervat cu privire Ia realiziri, i accept pe cla; IL, Introspectiv: analizeaz gindurile si comportamentele sale ipe ale altora; 12, Sociabilii place 5% se disteze, are umor, este socabil, vorbaire 13, Afilatfi place 8 fie in grup, i place companiaaltora Aplicay 14, Sim artistic: apreciazA cultura, are simt artistic, 15. Conceptual: curios intelectual, teoretic; 16. Inovativ: genereazA idei, aratl ingenioztate, pisos solu; 17. Traditionslist: prefer metodele ortodoxe, demonstrate, conventionale; 18 Oren spre ahimbar: pe ei no, cat 19. Orpalet fp fer fit knee plan 20, Rational: lcreazi bine cu date, opereazA cu faptc; 21. Constiincios: respect termenele, ii termint treaba; 22. Independent: are puncte de vedere putemice, dificil de condus; 23, Meticulos: metodi, precis,pistreaz& oninea; 24, Practic: cu picioarele pe pimfnt i place si repare; 25, Relaxat: calm, rezist la presiune, nuesteanxios, 26. Anxios: nerabdor, ngrjorat cid lucrrile nu meng, 27. Flegmatic: dificil de rnit sau suprt, poate ita insultele; 28, Control emotional: nu-si arati motile, igi reprimd ‘sentimentele; 29. Optimist: vse, ii pstreazi voia bund; 30. Critic: sie st verifce, vede dezavantajele, provoctrie; sus si Incercatis& idemtificai, in fiecare caz, propriul specific. Corelafi, dup& aceea, concluzile la care afi ajuns cu ceea ce afi invajat despre temperament gi scrieti 0 lucrare de aproximativ dou pagini in care s& arttaji conditionarea manifestirilor comportamentale relativ la propriul temeprament. 83Psihologie - Sinteze, aplicafii, teste EXTE TIT SAU INTE Vit? Nu 1. Visele au o mare important’ pentrutine. 2. Preferi ssaiun local tau, unde s& teretragi pentru a te regasi in urma agitatieizilnice. 3. Cénd erai mai mic preferai s& te joci singur(a) gi s& te gandesti cu nostalgie la acele momente in care pireac& totul merge asa cum doresti 4. Atunci cénd incerei o stare de confuzie, numai solitudinea tti permite s& depasesti acea stare. 5. Puimare pret pe sentimente, desi fieste relativ greu s& le exprimi, 6. Utilitatea nu are nici un fel de relevanf& pentru tine, preferénd sa iei fn caleul alte valori, precum: frumosul, corectitudinea etc. 7. Nureusesti si te exprimi cuusurinjS, desi in alte conditi ai face cu lejeritate fat 8. Prefer ideile faptelor. 9. Acorzi multa atentiei vestimentatiei, modului tn care ari lute simi in largul tu in societate. Iipofi numara prietenii (prietenele)“pe degetele de la oman’, 12.Nuestiniciodata “pregatit(2)" intr-adevar pentru o “iesire” cu prietenii (prietenele). 13.Ceilalfi spun despre tine c& nu esti o persoand prea sociabil8, 14.Consideri c8artisti, poetii sunt adevaratele personalitifi ale istoriei, ale umaniti 15.Reveriile sunt o prezeni destul de frecvent® in existenja ta 16.Ceea ce va atrage la o altd persoan’ are legatura decat intr-o mick masura cu fnftisarea exterioara, 17, Preferi s& cedezi, decdt s& fii angrenat(A) intr-o disputa verbal sau de alt natura, 18,Preferi serile petrecute acasB, in liniste. 19.Evitis& intriin vorb& cu persoane necunoscute, 20.Preferi st scriio scrisoare decat s8 utilizezi telefonul. 21. Desi nu se poate spune ci te strdui in acest sens, treci drepto persoan retrasi. 22.Nu simti o atractie deoscbitd spre a fncerca Iucruri noi, mai ales dac® este vorba de lucruri concrete, 23.Nuse poate spune c& estio persoand indrizneat’. 24. Evifilocurile aglomerate. 25, Nu organizezi niciodat’ petreceri, Aplicarea testului de mai sus presupune ca pentru fiecare item s& va declarajiacordul sau dezacordul pe 0 scald de la 1 la 5, unde 1 reprezint# un dezacord total, iar S un acord total cu itemul in cauz&. Dup& ce af "ispuns la fiecare item, totalizafi punctele obfinute si interpretatirezultatul in functie de grila de maijos. aud BS we PeReaooRaR SD RO ORRNNNNN AARARA RNNNNW AAAR RenN 25-50 51-75 76 - 100 101 - 125 JLumea exterioaré re-| Orientarea este evident| Nu ifi este teama de | Totul debuteazs, in ceca prezinta pentru tine] spre Iumea exterioara, | concret, desinuse poate | ce te priveste cu o desi aceasta nu inseam- nd ignorarea lumii inte- rioare. ffi plac contex- tele care preupun mulfi participanti, dar nu esti indiferent la calitatea acestora. Aceasta fnseamn& un spirit critic destul de dezvoltat, ma- nifestarea sa deter- mindnd uneori indepair- tarea celor din jur, firs ‘ns ca acest lucru si va afecteze negativ. esenfialul, toate reu- sitele, implinirile tale Iegéndu-se de societate, [Orientat spre actiune, ar trebui totusi siti dezvolti simful critic intr-o mai mare misuré, lind totodata momentul junei maturizari a /gandirii. vorbi de o atractie in acest sens. Reusesti si te descurci destul de bine si in societate, desi mu consideri c& parti- ciparea la contextele sociale reprezinfA un céstig deosebit. Profun. zimea gindirii si mai ales simful critic trseaza © granifd intre interior $i exterior, dar aceasta nu are forma unui zid impenetrabil, 84 retragere, cu repliere in interioritate, de unde si unele dificultati in adaptarea la realitate, Profunzimea géndirii ar trebui ins susfinuti si de © apropiere de concret. De asemenea, constituie © trasaturi negativa si o anumit fluctuatie a caracterului care, uneori, poate ajunge chiar la o lips de caracter.Psihologie - Sinteze, aplicati, teste ALU DE INGREDERE fn SiH Da Nu 1, Nu imi place s&-mi imprumut lucrurile celor care stiu c& mi le vor inapoia doar cu mare greutate, dar cedez de fiecare dats. 43210 2, Eyista persoane cu care as vrea st fac cunostngS, darimiesteteam& stleabordez, $4 3 210 Sunt adesea certat(#) pentru greseli care mu imi apartin, dar de obiceinureacfionez. 5 4 3 2 1 0 £, Renunt adesea laa face ceea ce mi-am propus, deoarece sunt rugat() sau mi se dé 0 alta sarcin’. 43210 Ahi cd irebuie sf dau curs une ragimingi sunt deosebit destresa@) cas puteaewua. 5 4 3 2 1 0 6. Nuincere aproape niciodat’ si iau iniiativa sau si-mi exprim opinia. 543210 77. Sunt aproape intotdeauna de acord cu ceea ce sustin ceili 543210 8. Existh persoane a ciror companie nu-mi face placere, dar evt s art acest Iucru- 543210 9, Uneot nu-mi plac crticile care mi se aduc si chiar m& simt jignit(), dar totul este trecitor... 5343210 10. Mai tottimpul imi este eama stinu gresesc. 43210 11. Nu cred c& persoana mea poate interesa intr-adevar pe cineva. 543210 12. Nu cred c& sunt capabil(2) de realizari deosebite, iar atunci cdnd ceilalfi apreciaza ceca ce fac, o fac doar din compasiune. 543210 13. Nu-mi place ca ceilali st rad de mine, 343210 14, Am prea multi incredere in cela si chiar dacé aceast#incredere fi este ngelat mu le reprosez.acestlucru. 543210 15, Tot ceea ce imi cere prietenul (prietena) mea este “lterd de lege”. 543210 16.{n timpul liber evit si rémén singur(&), deoarece ajung st m& plictisesc groaznic. {mpreund cu ceilalfi este intotdeauna ceva de ficut! 543210 17. Suntextrem de sever(8) cu propriile mele realizar 543210 TELM forse st mi distr pe seama celorlal, deoarece ar putea fisptfstfac8acelailuent. 5 4 3 2 1 0 19. Nurmi place atunci cénd cineva imi face avansuri, dar nu sunt capabik@) s& resping persoana in cauzai, 543210 +20, desea, atunci cind cumplr ceva, mi se cer mai multi bani decat ar trebui, dar mu solicit recalcularea. Nu toati lumea este atenté atunci cénd socoteste! 543210 21. Se spune despre mine c& sunt prea iertitor(lertitoare). 543210 22, Ma emofionez atunci cind mi se acord& prea multéatenti. 543210 23.Am pricteni(pretene) care spun c& mua se prea pot baza pe mine, desi este evident ccontrariul. 543210 24. Imieste greu si iau decizii, mai ales cdnd sunt implicate sialte persoane. 543210 7 Onde eae or trebuie si demarez cevannou, iascult pe ceilaltisifincontdesfauurlelor _5_4 3 2 1 0 ‘mai sus presupune ca pe wntru fiecare item st vi declarati acordul sau dezacordul ‘Aplicarea testului de peoscali dela 1 la5, unde afi rispuns la fiecare item, jos. ‘un acord total cu itemul in cauz. Dup’ ce 1 reprezint& un dezacord total, iar 5 totalizati punctele obfinute si interpretafi rezultatul ‘n functie de grila de mai 25-50 Esti o persoand extrem de sigura pe sine si care euseste sd se impund laproape in orice context, Nu ai probleme cu exprimarea proprici personalitati, desi luneori ar fi necesard [ceva maimult8 refinere. 1 76 - 100 Increderea in sine este aun nivel coborat, desi in situatii_ speciale “indraznifi” s& V8 asumafi si respon sabilitifi, Desigur, mu exist 0 alt8 solutie $i atunci... 51-75 | “Totul depinde de atie. Nu excelafi in siguranja de sine, in fncrederea pe care 0 aveti in propria persoa- ni, dar nici mu se poate spune c& mu vi expri- mafi propria persoand. Nu va este team’, dar nici nu cedafi impul- sului demoment. 94 101 - 125 Esti extrem de rezervat(®), cauza find fo incredere in sine la cote de “avarie”. iti este teamA de asumarea de responsabilitati $i suporfi fra crécnire toate reprosurile celorlalt.Psihologie - Sinteze, aplicatii, teste ’ Da Nu 1. Shiinviti prietenii (prietenele) la tine dacé parinfii suntacas&? $4321 2. imprumutati haine de la p&rintii vostri?: §4321 3. Sepoate spune c& p&irinfi (unul dintre ei) va sunt buni confideni? 54321 4, Asspune parinfilor mincjuni pentru a avea mai multa libertate nu reprezint& o solutie pentrutine, 54321 5, Impartisesti convingerile politice ale parintilor tai. 54321 6. Consideri c& multe dintre calitifile tale se datoreazi educetiei pe care parintii i-au oferit-o. $4321 7. Sepoate spune despre parinfi ti c& sunt foarte afectuosi cu tine. 54321 8. P&rinfii t&i nu incearca s& ascunda probelemele pe care le au, consideréndu-te destul cde matur(@) pentru aexprima propria opinie. 54321 9, Esti lisat s&-fi alegi singur‘“drumul in viet”, parinfii acordandu-tisprijinulnecesar, 5 4 3 2 1 10.Nu astepfi plin(@) de ner&bdare ca plrintii s& “se retrag’” pentru a incerca lucruri *interzise”. $4321 LL ftipetreci adesea timpul liber impreuns cu parintii. $4321 12, Atunci cdnd vei aves copii, modul in care parin{ii t&i te-au crescut va reprezenta un model de refering2. $4321 13.Se poate spune c& p&rinfii ti se bucur& atunci cénd iti invifi prietenii (prietenele) ta tineacasé. $4321 14,P&rinfii sunt mandri de tine. 54321 15.Spre diferentd de alti prinfi, cei propriinu au ca tem& predilect& de critica “dectderea moravurilor”. $4321 16.Nu simfi o presiune permanent’ din partea parintilor pentru a-fi “corecta” comportamentul. $4321 17.Prietenii (prietenele) te invidiaz& pentru parinti tai. $4321 18.Se poate spune c& parinfii se numar& printre cei mai buni prieteni ai tai. $4321 19. Ai dreptul la propria opinie, iar aceasta este Iuaté in calcul in rezolvarea problemelor familiale. $4321 20. Parin{ii t&i considers c& toate “sacrificiile” lorle sunt rasplatite de ceeacerealizezi. 5 43 2 1 21. Ambianja in familia ta este un destins&, prietenoas’. $4321 22, Nu ezifi sa spui tot ceea ce ai pe suflet paringilor, indiferent despre ce este vorba. $4321 73.Se poate spune c& parintii sunt deosebit de afectuosi cu tine. $4321 24, Paringii ti considera ca siei pot invata ceva de la tine. $4321 25, Familia ta ar putea filuat& oricdnd ca un model de infelegere intre membrii $4321 Fpl Tcarea fecal de ma sus presupiine ea pentru flecare lem Savi declarafiacordul sau dezacordul pe o scalf de la 1 la 5, unde 1 reprezinté un dezacord total, iar $ un acord total cu itemul in cauz8. Dup& ce afi ‘spuns la fiecare item, totalizafi punctele objinute si identificati categoria in care v8 plasafi. 25 - 50 I 51-75 76 - 100 101 - 125 Este greu de vorbit de] Ajungeti s& avefi si|Climatul familial, cel]Se poate aprecia ca relafiile pe care le aveti| relafii bune cu parinfii| mai adesea, este unul | relafile cu pArinfii sunt (cu p&ringi, ruptura fiind | doar alteménd perioa-| amiabil, desi exista sil excelente. In pofida’ profund’, manifestata | dele de conflict cu cele} izbucniri, destul de rare | diferenfei de varst&, probabil cu violenté.|de acalmie, fiecare| insd, care fise datoreaza | sunteti apropiati gi Tdeea “conflictului inte | etap& permifindu-ti s&| intr-o mare masuri. Ai experienfele “comune” igeneratii” isi gaseste o | mai adaugi céte ceva la} sentimentul c& p&rinfii | sunt numeroase. Iti poti lustrare perfecté in cazul | independenfa ta. Cu uneori nu te injeleg, | manifesta independenta iu. Afirmarea independ- | ceva efort din ambele| desi s-ar putea ca|si autonomia, find fenfei si autonomiei mu o| parti situafiile de| aceasta impresie si fie | totodata profund legat de realizati decdt prin inter-| conflict ar fi mult mai| indus de anturaj. parinfi, nu din datorie, ci mediul unor conflicte | rare. dinplicere, interminabile. 104Psihologie - Sinteze, aplicafii, teste Da Zz 1. Te simi vizat(#) direct atunci cénd cineva edreseazA reprosuri sau critick ceva, chiar dact mai sunt prezente gi alte persoane. fibruscafi adesea pe cei din jurul vostru. Tisereproseazi ci esti deosebit de gelos (geloass). Crezi c& ai fi capabil(4) si vatimezi grav eventuali agresori. Tise spune adesea c& esti prea impulsiv(2). Aiobiceiul dea te implica in tot elul de dispute. intr-un conflict nu cedezi dect cu mare greutate. Crezi c& ai aptitudinile necesare unui (unei) conduc&tor (conductoare), asa incat ccilaltitrebuie site asculte. 9, Propriile preferinfe au intdietate in raport cu ale celorlalti in orice situatie. 10. {ti placactiunile periculoase, chiar violente. 11. Se spune adesea despre tine c& esti prea incrancenat(®). 12. Te simfi extrem de mulfumit(@) atunci cand tivezi pe ceilati invinsi, 13.Teenervezi usor, chiar pentru lucrurimérunte. 14.Preferi, in orice situafie, & fii transant(@), chiar sé “c&lcafi pe ceilalti inpicioare”. 15.Ai numerosi dugmani, dar existenta lor nu are darul decdt s& fact viata mai interesanta. 16.Ridici usor tonul intr-o discutie. 11. Te iritiusor si treci imediatla atac. 18.Estifan(@) aunei echipe sportive sii aperi “onoarea” in orice situatie. 19, Nuaccepfi prea usor critici la adresa ta, reactiondnd cel mai adesea.cu duritate. 20. Obisnuiesti s4-tispui deschis(2) parerea, chiar dac& firanestipe ceilalti. 21. Nuacorzi prea mult importanf& convenienfelor $i obisnuiesti s& mergi direct la fint2. 22.Este evident d in viaf& nu se obfine nimic fer lupté. 23. Te consideri, in general, un justitiar(&). 24.Esti dispus(@), in conflictele in care esti implicat(@), s& impingi lucrurile pan& in “panzele albe”. $4321 25,Uneoriffieste team& de propria agresivitate. 54321 ARAARAA RENNNNN PAAR AeD RARAARA Baa aR AAA REREAD ‘Aplicarea testului de mai sus presupune ca pentru flecare item s& va declarafi acordul sau dezacordul peo scalt de la Ila 5, unde | reprezint& un dezacord total, iar 5 un acord total cu itermul in cauzs. Dupai ce afi raspuns la fiecare item, totalizafi punctele obfinute si interpretafi rezultatul in functie de grila de mai jos. 25-50 | 51-75 76 - 100 101 - 125 [Esti mai curand o|Reactionezi uneori| in general reusesti sa-ti| ffi controlezi foarte greu persoana pasnica, | violent, dar foarte rar si|controlezi agresi-|tendinfa spre agre- mulfumindu-te cu ceea| in forme usoare, mail vitatea, desi existi| sivitate, fiind chiar ce fi se intémpl&. Te|curand utilizand] suficiente situatii cénd | posibil s% nu te inte caracterizeaz un calm| mijloace verbale. VA| izbucnesti violent, chiar |reseze acest aspect. extrem, eviténd| placeséfitilasatinpace, | dact dupa aceea regreti | Orice situatie o rezolvi sistematic orice forma | fir% ins ca “atacurile” | manifestarea in cauzi.| prin apelul la mijloace de violenfi sau de|cclorlalti si vi deran-| Recunostic&aiparteata | agresive, asa incat utilizare a forfei. Cedezi| jeze prea mult. Dispu-| de vind pentru relapile | ceilalfi te cam eviti. Este poate prea usor, chiar si| nefi de autocontrol, iar] uneori incordate cu cei | dificil de trait in preajma cand lucrurile sunt| reactiile agresive sunt| din jur. Ceva mai multé | ta, asa incét ar fi indicat evident in dezavantajul | mai curand rafionale, | st4pénire de sine ar face | si incerci dezvoltarea tu. Pentru unelelucruri|deeét impulsuri| mult mai rare stlrile | autocontrolului. Vista 'merit& totusis& luptim, | emofionele, emofionalenegative. | presupune intr-adevar si lupti, dar nu este un razboi generalizat. 17Psihologie - Sinteze, aplicafii, teste Zz eta al 1. Celmai adesea nu dai curs propunerilor dea petrece timpul liber cu cei din jur. 2. Nutesimfibine in mijlocul celorlalti, in societate, ffieste greu s& te deschizi in fata celorlalti s& fiiprietenos (prietenoasd). Nu itiplace s& vorbesti despre propria persoana, chiar ifiesterusine. 5, Teconsideri diferit(®) de ceilalti, incat este improbabil ca ei site injeleag’. 6. Preocuparile pe care le ainu au aproape nimic in comun cucele ale celoriali 7. Valorile care te ghideaz& sunt diferite de cele ale celorlalfi. 8. Nuaisauaifoarte pufin& incredere in ceilalti oameni. 9. Ceilalfiau intotdeauna génduri ascunse, urm&resc ceva ce fi-ar putea fi daunator. 10.Nu merit si Je dai prea mult8 atentie celorlalti, care nu fac decat s& barfeasca in permanent. LL. Te simfi nefericit(@) din cauza felului in care ara. 12. Aiprea multe defecte pentru ca cei din jur s& te poat& aprecia pozitiv. 13.Nucrezi c& cineva te-ar putea place. Esti o persoand imposibila! 14.Ai dreptate sa {i eviti pe ceilalfi, experientele prin care ai trecut fiind in general neplicute. 15. Te simfi bine doar atunci cénd te poti refugia in propriile preocupari. 16.Te simfi bine doar atunci cnd esti “acas&”, adic& inconjurat(&) de toate cate sunt ale tale, departe de ceilalti 17.Ai foarte pufini prieteni (prietene). 18.in general, se poate aprecia c& esti irascibil(@). 19.Esti deosebit de ironic(@) cu ceilal, in timp ce iti displace ironia venit& din partea lor. 20.Critica te deranjeaz& deosebit de mult. 21.Nu faci niciodat marturisiri, nu te “descarci” niciodaté in fafa altei persoane. 22. Te simti inconfortabil() atunci cand iti exprimi sentimentele. 23.Cei din jur mu te ajuti niciodati, asa incat trebuie s& incerci s& faci totul singur(&). 24.Oamenii, in general, sunt ri, agresivi sijosnici. 25. Prefer si fiu liber(®) si independent(a), s& nu depind de nimeni in nici un fel. Bunnag RRR SAREE RENRNERNN AAAS RENN Be we SRARARARRA RENRRRRKKK “Aplicarea testului de mai sus presupune ca pentru fiecare item s& va declarafi acordul sau dezacordul pe oscal& de la 1 la5, unde I reprezinta un dezacord total, iar 5 un acord total cu itemul in cauz8. Dupi ce afi rispuns la fiecare item, totalizafi punctele obfinute 5 interpretafi rezultatul in funcfie de grile de mai jos. 25-50 31-75 76-100 101 - 125 Esti o persoan’ soci- bila, integrarea necon- stituind pentru tine 0 problema. Te simfi bine laproape in orice context, dupa cum si ceilalfi se simt bine in jcompania ta. Este bine totusi, cAteodat’, s& rimanem si singuri, doar cu noi insine. ‘Simf adesea nevoiade a fi singur(@), desi se poate sustine c& esti o persoana relativ sociabild. Obignuiesti, probabil, st-i selectezi destul de bine pe cei care fi doresti_alaturi, doar in mijlocul acestora simfindu-te bine. Te izolezi destul de mult de ceilalfi, cauza find, probabil, 0 slaba incredere in. forjele proprii, contradictiile care vi macin’ lumea interior’. Pentru a depisi aceasti situatie, trebuie si dobandesti ‘mai multi ineredere in tine si s& constientizezi ideea c& exist si oameni in care puteti avea incredere. Tendinga de izolare este deosebit de eccentuatt, inorederea in sine gi in ceilalti' fiind la cote minime. Nu ar contraindicaté discutia cu o persoand de specialitate, 113