Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dup retragerea aurelian, izvoarele scrise vorbesc numai despre populaiile migratoare de la N
Dunrii deoarece erau singurele cu organizare politic i militar. Romnii sunt pomenii numai cand
au intrat i n contact cu statele importante din zon.
Factori favorabili ntemeierii statelor medievale romneti:
- Interni - prosperitatea economic legat i de controlul segmentului final al drumului comercial care
leg Europa Central de Marea Neagr i gurile Dunrii;
- cristalizarea politic.
- Externi - ncetarea marilor invazii (sec. XIII);
- dorina statelor vecine ( Imp.Bizantin, Regatul Ungariei, Regatul Poloniei) de a stpni
teritoriile romnilor.
Transilvania s-a format ca stat n paralel cu procesul de cucerire a formaiunilor prestatale descrise
mai sus de ctre Regatul Ungariei (sec. IX-XI). Inaintea regalitii maghiare zona fusese acaparat de ctre
nobili maghiari care cuceriser structurile politice ale romnilor i slavilor. Acesti nobili maghiari se aflau
n relaie de vasalitate fa de regele Ungariei.
Ex. a) Gyla (Geula), stpnitor al fostei ri a lui Gelu, centru la Alba Iulia (Blgrad), este nvins n
1003 de regele tefan I.
b) Ahtum, stpnitor al fostei ri a lui Glad, centru la Morisena
Regii maghiari au colonizat n interiorul arcului carpatic alte neamuri:
- Secuii - origine turanic, SE Transilvaniei
- Saii - germanii, ntemeiaz Sibiul, Braovul, Sighioara, Bistria, etc.
- Cavalerii teutoni, ordin calugresc catolic, primesc n 1211 ara Brsei n schimbul aprrii
frontierelor rsritene ale regatului i s atrag la catolicism (prozelitism) pe romni
1
Organizare politic i administrativ a Transilvaniei
Regii maghiari au dorit s fac din Transilvania un principat (dup model apusean) dar nu au
reuit i au acceptat o form de organizare specific populaiei romneti i slave - voievodatul.
Transilvania era condus de un voievod - primul atestat este Leustachiu n 1176.
Din punct de vedere administrativ-teritorial Transilvania este organizat, n funcie de originea
etnic a populaiei majoritare n zona, n:
1. Comitate - ale ungurilor
2. Scaune - ale sailor i secuilor
3. Districte - ale romnilor; n regiunile de margine ale Transilvaniei (ex. Tara Brsei,
Maramure, Tara Fgraului) - autonomii romneti (ri)
Transilvania a fost voievodat autonom sub suzeranitate maghiar pn n 1541 cnd a devenit
principat autonom sub suzeranitate otoman.
Conducerea voievodatului aprinea unor stri sau naiuni privilegiate: maghiari, secui i sai.
Fruntaii romnilor au fcut parte din aceste stri privilegiate pn n secolul XIV cnd au fost
exclui treptat:
- 1366- regele Ludovic I de Anjou condiioneaz calitatea de nobil de apartenena la catolicism
nobilii romni aveau de ales ntre catolicism, ceea ce nsemna maghiarizare, i renunarea la statutul de
nobil;
- Romnii i pstreaz autonomii locale n regiunile de margine ale Transilvaniei, dar cu timpul aceste
autonomii sunt tot mai restrnse.
La nceputurile Evului Mediu izvoarele istorice Cronica lui Nestor, Poveste vremurile de
demult menioneaz n zonele dintre rsritul Carpailor, Nistru i Marea Neagr urmtoarele
formaiuni politice: ri, codri, cmpuri, coble.
n jurul anului 1000:
Codrii Orheiului
Codrii Lpunei
Codrii Herei
Codrii Cosminului
ara Sipenitului
3
4. FORMAREA STATULUI MEDIEVAL DOBROGEA
n teritoriul dintre Dunre i Marea Neagr, rolul cel mai important l are Imperiul Bizantin.
Primele formaiuni politice din aceast zon la nceputul Evului Mediu sunt menionate in jurul
secolului al X-lea, cnd sunt amintii unii conductori locali precum jupan Dimitrie, jupan Gheorghe
i strategul Theodor. ntre anii 971-1204 n aceast zon fiineaz Thema Paristrion
(Paradunavon), unitate militar i administrativ bizantin.
n perioada secolelor al X-lea i al XIII-lea spaiul dobrogean este afectat de invaziile repetate
ale migratorilor turanici. Pentru aprare se construiesc ceti: Pcuiul lui Soare i se ntrete vechiul
sistem de fortificaii de la marginile provinciei. Cu acest prilej, poemul Alexiada, redactat de
imprteasa bizantin Ana Comnena menioneaz efi locali, unii de origine slav, implicai n luptele
de aprare i anume: Sacea, Sestlav i Tatos.
Dup cucerirea Constantinopolului de ctre cruciaii apuseni, n 1204, i fondarea Imperiului
Latin de Rsrit, Dobrogea intr pentru o perioad sub controlul statului Asnetilor.
Este cunoscut i sub numele de al doilea arat vlaho-bulgar. Populaia sa cuprinde pe vlahii
sud-dunreni i pe bulgari. La originea sa st revolta izbucnit n 1185, sub conducerea frailor Petru i
Asan i ndreptat mpotriva Imperiul Bizantin. Cu sprijinul cumanilor, bizantinii sunt nfrni. Statul
constituit se ntinde n nordul Peninsulei Balcanice i este recunoscut de mparatul de la
Constantinopol. Unul dintre conductorii si, Ioni cel Frumos (Caloian) (1197-1207) este ncoronat
n capitala sa de la Trnovo de ctre un legat papal i recunoate religia catolic. Apogeul statului este
nregistrat sub domnia lui Ioan Asan al II-lea (1218-1241), care se rentoarce la ortodoxie. Totodat, el
reintr n conflict cu regele Ungariei i cu Imperiul Bizantin. Pe fondul rmielor politice statul este
cucerit de ctre turci n secolul al XVI-lea.
n jurul lui 1230 este amintit "ara Crvunei", probabil plasat ntre Varna i Mangalia, i care
va constitui nucleul viitorului stat medieval.
Dup rentoarcerea bizantinilor la Constantinopol, acetia reiau stpnirea Dobrogei. Populaia
provinciei recunoate n plan spiritual autoritatea Mitropoliei de la Vicina, care joac un rol important
n aprarea religiei ortodoxe.
n secolul al XIV-lea se impune Balica, voievod (cca 1346-1354). Acesta se amestec n
luptele civile din Imperiul Bizantin, dintre familiile Paleologilor i Cantacuzinilor.
Urmaul su, Dobrotici, voievod (1354-1386) este ntemeietorul statului dobrogean, unificnd
formaiunile dintre Dunre i Marea Neagr. Ii stabilete reedina la Caliacra. Primete din partea
Imperiului Bizantin titlul de despot i de strateg.
Este urmat de fiii si, Ivanco (sau Ioancu) i Terter. Ivanco conduce Dobrogea pn n 1388,
cnd moare n luptea cu turcii marelui vizir Ali-paa. n acelai an, 1388, controlul Dobrogei este
preluat de Mircea cel Btrn, care o va uni cu ara Romneasc.
n anul 1417, Dobrogea este cucerit de Imperiul otoman i transformat n paalc (= provincie
otoman). n anul 1878, n urma rzboiului de independen, revine Romniei.
4
5. INSTITUTIILE STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI
Dupa consolidarea statelor medievale s-a desavarsit organizarea interna prin consolidarea
principalelor institutii. Intemeierea statelor medievale romanesti a fost rezultatul a 3 tendinte istorice:
- Unificarea formatiunilor politice prestatale;
- Crearea institutiilor supreme: Biserica si Domnia;
- Emanciparea de sub dominatia straina.
Regimul politic din Tarile Romane a evoluat spre o monarhie feudala dar cu trasaturi specifice
societatii romanesti.
Domnia: reprezinta cea mai importanta institutie din Evul Mediu romanesc. Domnul avea atributii
militare, fiind conducatorul armatei prin titlul de Mare Voievod. Alte atributii erau:
- Administrative: numea dregatorii ajutat de sfatul domnesc;
- Juridice: reprezenta instanta suprema;
- Politica externa: declara razboi, incheia pace, si semna tratate.
Titlul de Domn vine de la latinescul dominus (stapan), astfel Domnul era considerat stapanul
intregului pamant al tarii. Independenta Domnului fata de puterile vecine s-a concretizat in formula de
sine stapanitor
- Religios: puterea Domnului era considerata de origine divina, exprimata prin ceremonia religioasa a
ungerii cu mir de catre mitropolit, prin apelativul Io si formula din mila lui Dumnezeu.
- Fiscal: domnitorul stabilea nivelul taxelor si al impozitelor, acorda imunitati fiscale.
In primele secole de dupa intemeiere, Domnul a recurs la o fiscalitate redusa, astfel veniturile
domniei nu se bazau pe impozite, ci pe taxele comerciala aplicate negustorilor brasoveni. Succesiunea
la tron era electivo-ereditara, astfel putea fi ales domn oricare dintre descendentii familiei domnitoare,
chiar daca nu era dintr-o casatorie legitima, si nu era primul nascut, trebuia doar sa fie de os domnesc.
Unii domni au asociat la domnie pe unul dintre fiii sai inca din timpul vietii. Domnia si ceremonialul de
la curte au fost influentate de bizantini. Intre domnie si biserica exista cooperare, in sensul in care
domnul era uns cu mir la incoronare, dar sprijinea puternic biserica prin finantarea construirii multor
lacasuri de cult. Domnul avea dreptul sa retraga proprietatile boierilor care erau acuzati de tradare si ii
putea condamna la moarte, astfel Stefan cel Mare sau Vlad Tepes au consolidat autoritatea domniei in
raport cu marea boierime. Evolutia domniei s-a realizat intre secolele XVI-XVIII.
La mijlocul secolului al XVI-lea, in conditiile accentuarii dominatiei otomane, autoritatea
domnului a scazut, astfel boierii au exercitat o tutela asupra domnului. Boierii controleaza viata politica
prin sustinerea unor candidati la tron sau prin incheierea unor intelegeri, inclusiv cu turcii. Domnul
initial ales de boieri, era acum numit direct de catre sultan.
In sec XVIII a disparut domnia pamanteana, fiind inlocuita cu cea fanariota (turcii alegeau
domnii greci din cartierul Fanar). Trasaturile domniei fanariote:
- Domnul era considerat inalt fucntionar al Imperiului Otoman
- Pentru domnie se plateau sume considerabile
- Fiscalitatea este excesiva, prin faptul ca Poarta a crescut obligatiile Principatelor, acelasi lucru
facandu-l si domnii fanarioti.
- Venalitatea functiilor (vanzarea la licitatie a dregatoriilor)
- Eliminearea boierilor romani si inlocuirea lor cu boierii greci
- Schimbarile dese de domnii. O domnie dura 2,5 ani 3 ani
- Boierii romani s-au grupat in partida nationala, care avea drept principal obiectiv revenirea la
domniile pamantene, fapt realizat la 1821 in timpul revolutiei lui Tudor Vladimirescu.
5
Sfatul Domnesc: Format initial din marii boieri iar mai tarziu din boierii cu dregatorii avea rolul de a-l
consilia pe domn. Cele mai importante dregatorii erau: Mare Ban al Olteniei in Tara Romaneasca, si
Portar al Sucevei in Moldova. Marele Vornic avea atributii judecatoresti in multe cauze. Activitatea
diplomatica si primirea solilor straini se aflau in atributiunea marelui postelnic. Atributiile militare le
avea Marele Spatar in Tara Romaneasca, si Hatmanul in Moldova. Sfatul Domnesc a fost organul
central al guvernarii.
Adunarea Tarii (Adunarea Starilor Privilegiate): Nu a fost convocata cu regularitate. Uneori a avut
rolul de a sanctiona alegerea unui domn sau de a stabli nivelul obligatiilor financiare fata de tara.
Adunarea tarii era alctauita din reprezentanti ai boierilor, clerului, orasenilor si taranilor liberi.
Biserica: A avut un rol esential in viata sociala, juridica, si culturala a Tarilor Romane in Evul Mediu.
Dezvoltarea si organizarea Bisericii Ortodoxe s-a realizat sub indrumarea Bizantului. In sec al XIII-lea
se infiinteaza prima Episcopie dependenta de Bizant care mai tarziu se va transforma intr-o Mitropolie.
Astfel in 1359, Nicolae Alexandru infiinteaza in Tara Romaneasca la Curtea de Arges prima
Mitropolie. In 1370 Vladislav Vlaicu infiinteaza a 2-a Mitropolie in Tara Romaneasca cu centrul la
Severin. In Moldova, Petru I Musat infiinteaza Mitropolia de la Suceava, care va fi recunoscuta in 1402
in timpul lui Alexandru cel Bun. Biserica era in stransa legatura cu domnia, Mitropolitul facand parte
din Sfatul Domnesc si avand dreptul de a ocupa tronul tarii in caz de vacanta a domnitorului. Erau
subordonate si recunoscute oficial de catre Patriarhia de la Constantinopol. Mitropolitul avea
urmatoarele atributii:
- Era primul sfetnic (sfatuitor) al domnului;
- Incorona domnul prin ungerea cu mir;
- Era socotit al 2-lea demnitar in stat;
- Era loctiitorul domnului;
- Facea parte de drept din Sfatul Domnesc;
- Era subordonat domnului, care il desemna sau il indeparta.