Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indicatori epidemiologici
Indicatorii sunt: extensivi de greutate specifica, descriu structura
fenomenului
intensivi indici de frecventa sau de intensitate
Raspuns obiectiv:
Remisiune completa disparitia completa a tuturor leziunilor
observate, mentinuta cel putin 4 saptamani
Remisiune partiala diminuarea cu > sau cel putin 50% a leziunilor
observate (timp de celputin 4 saptamani), fara aparitia altor leziuni
Boala stationara reducerea cu mai putin de 50% a leziunilor existente, sau
cresterea cu mai putin de 25% a acestora,fara aparitia de noi leziuni
Boala evolutiva cresterea cu cel putin 25% a leziunilor existente
sau aparitia de leziuni noi
3. Screening in cancer de col uterin
Testul Papanicolaou ( Pap smears):
- test simplu, nedureros care detecteaza celulele anormale de la
nivelul Colului si endocolului uterin
- cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul colului si
fundurilor de sac
- se intind frotiuri care sunt colorate si examinate la microscop
pentru detectarea modificarilor celulare
Senzitivitate: 51%
Specificitate: 98%
Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%
Clasa Descriere
I Fara celule anormale
II Citologie atipica , dar fara
caractere de malignitate
III Citologie sugestiva , dar nu
concludenta pentru
Maligniatate
IV Citologie sugestiva pentru
Malignitate
V Citologie concludenta
pentru malignitate
Daca toate femeile ar
Papanicolaou, 1954
efectua regulat teste Babes-
Papanicolaou si control clinic
genital , cele mai multe stari
premaligne ar putea fi
depistate precoce si
vindecate conservator;
Intervalul de screening este
de 3 ani
Intervalul de varsta:
intervalul de viata sexuala
activa
Limita superioara: preferabil
nu sub 60 de ani.
4. Semne directe/indirecte cancer =>scrie si sub 5
Semne directe de cancer
tumora - aceasta poate fi
tumora primara - in cazul organelor accesibile palparii sau in
stadii avansate
tumora metastatica
adenopatie - cel mai frecvent (in 60 - 70% din cazuri)
ulceratia
5. 7 manif de alarma
modificarea tranzitului intestinal, tulburari functionale digestive sau
urinare
modificari aparente ale leziunilor cutanate congenitale
plaga care nu se vindeca, tumefactie care nu dispare
hemoragii (digestive, urinare, hemoptizii, metroragii)
nodul palpabil sau induratie (san, parti moi)
tulburari permanente de deglutitie
persistenta disfoniei, tuse iritativa, modificarea caracterului tusei
Tablou clinic:
a)semne precoce-durere la niv coloanei vertebrale 90%(accentuata
de miscare,tuse,stranut)
b)semne interne tulburari senzoriale
c)semne tardive-deficit motor-tulb de
mers,retentie urinara,constipatie
-paralizie definitiva(in cateva ore pana la zile)
-glob vezical; -tonus rectal diminuat
Ex. Obiectiv-spasticitate,reflexe osteotendinoase modificate,tulburari
senzoriale,motorii in aval de nivelul compresiunii medulare
Ex paraclinic:- Rx vertebrala
-CT/RMN
!! Consult neurologic
Tratament:-radioterapie-standard
-corticoterapie-dexametazona
-chirurgical-rezectia corpului vertebral pt tumorile situate ant
de canalul medular
-laminectomie post pt tumorile localizate post de
canalul medular
-chimioterapie-pt tumori sensibile
reprezinta cel mai frecvent folosit factor prognostic si cel mai important
enzime serice
LDH, si corelarea acesteia cu AFP si HCG - in cancere testiculare
gama GT - in localizari hepatice
hormoni
HCG in coriocarcinom ; tiroglobulina - in cancere tiroidiene
catecolamine - in tumori suprarenaliene; serotonina - in carcinoide
substante hormon-like - in sindroame paraneoplazice
15. Reactiile adverse ale opioidelor
Frecvente
- constipatia ; - greata si varsaturile ;- sedarea si ameteala
Ocazionale
- sindrom confuzional ;- mioclonii ;- xerostoma ;- colici biliare
- retentie acuta de urina ;- transpiratii ;- prurit ;- depresie
respiratorie.
Strategii de reducere a efectelor adverse:
supraveghere pana la aparitia tolerantei la efectul secundar
respectiv
tratarea efectelor secundare
schimbarea cu alt opioid
reducerea dozelor prin asocierea unei alte medicatii sau tratament
non-farmacologic
Dependenta fizica = aparitia sindromului de sevraj la reducerea brusca
a dozei sau la administrarea unui antagonist.
Clinic debuteaza cu anxietate, iritabilitate, frisoane alternand cu
bufeuri, hipersecretie lacrimala, salivara, sudorala; simtomele
apar la 6 12 ore de la intreruperea medicatiei sau mai repede la
administrarea unui antagonist.
La apogeu apar greturi, varsaturi, crampe abdominale, insomnii, la
24 72 ore de la intrerupere.
Dependenta psihologica = sindrom psihologic si comportamental
caracterizat prin dorinta necontrolata de a avea un opioid pentru
inducerea unui efect psihic cum este cel euforizant cat si
comportamentul aberant legat de medicament: cautarea nestapanita
a acestuia, utilizarea necontrolata, utilizarea lui in ciuda unor efecte
negative.
Toleranta = pierderea efectului farmacologic in utilizare indelungata
(cresterea progresiva a dozelor pentru obtinerea aceluiasi efect). In
cancer dozele de morfina cresc de obicei datorita progresiei bolii.
Poate fi un efect pozitiv de adaptare la efectele adverse.
16. Depistarea precoce in cancer.
Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de aparitia
semnelor clinice ale bolii.
Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr - un test care separa
persoanele aparent sanatoase de cele care pot suferi de boala.
Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne clinice de
boala prin autoexamen sau examen medical
17. Imunoterapie.
Imunoterapia activa
Se refera la imunizarea organismului afectat de boala maligna
determinand in final o reactie imuna capabila sa elimine sau
sa incetineasca cresterea tumorii
rezultatele depind de volumul si imunogenitatea tumorii si de
imunocompetenta gazdei
Imunoterapia activa nespecifica
Locala
o urmareste inducerea unui raspuns imun celular
imediat sub actiunea unor substante diverse
o cel mai frecvent utilizate sunt bacteriile si produsii
bacterieni numiti adjuvanti imuni care sunt mai
eficienti in contact direct cu tumora (BCG, C. parvum)
o alti modificatori ai raspunsului biologic utilizati
sunt citokinele
sistemica
o stimulari sistemice cu adjuvanti imuni
Imunoterapia activa specifica
Vaccinuri preparate din celule tumorale autologe sau
heterologe asociate de obicei cu adjuvanti imuni cu rolul de
a creste capacitatea macrofagelor de a recunoaste
antigenele tumorale si de a declansa raspunsul imun
Antigenicitatea celulelor tumorale este foarte
importanta pentru acest tip de imunoterapie
Primele experimente in cazul cancerelor cu etiopatogenie
virala
Imunoterapia pasiva
Administrare de anticorpi sau celule cu actiune antitumorala
Administrarea de celule imunocompetente capabile sa
medieze un raspuns antitumoral se mai numeste si
imunoterapie adoptiva
Imunoterapia pasiva - anticorpi
Se folosesc anticorpi monoclonali sau policlonali
Reprezinta o modalitate de terapie tintita
Celulele tumorale cuplate cu anticorpi sunt distruse apoi
prin sistemul complementului sau prin citotoxicitate celulara
anticorp-dependenta
Anticorpii pot fi cuplati cu citostatice, toxine sau radioizotopi
Imunoterapia celulara adoptiva
Se folosesc celule efectoare
Initial s-au utilizat limfocite killer activate, recoltate de la
Simptomatologie:
Ortopnee, cefalee, tumefactie faciala, vertij, lipotimii, paloare
brusc instalata.
Obiectiv:
Facies pletoric, edemul fetei si al gatului, distensia venelor
jugulare, puls paradoxal, modificari ale tensiunii arteriale, paloare,
circulatie colaterala prin deviatia catre sistemul azygos.
+/- Compresie traheala: tuse, dispnee, wheezing
Rar pune viata in pericol, doar atunci cand se asociaza cu edem
cerebral
Diagnostic
Diagnosticul trebuie stabilit cu metode cat mai putin invazive
(colaps circulator si respirator - in cazul unai anestezii generale)
RMN/CT,
Rx toracica Opacitate paratraheala dreapta
Biopsie medulara, biopsie ganglionara ( cu anestezie locala),
pleuro/pericardocenteza
Daca pacientul nu poate tolera anestezia generala se aplica
tratament empiric
Toracotomie, toracoscopie, bronhoscopie
Dd. Dif. IC Congestiva Absenta pulsatiilor jugulare,
absenta tahicardiei si a galopului
Tratament:
-Radioterapie tratamentul de electie in cancerul pulmonar cu
celule mari NSCC paliativ
- curativ in limfoame, seminoame mediastinale
- Ameliorare in 70-90% din cazuri
-Chimioterapie paliativ incancere cu cel mici, in asociere cu
radioterapia
- Curativ in Limfoame mediastinale, seminoame
Tumori mediastinale cu celule germinale
Dupa 3 cicluri se evalueaza cazul. Daca s-a obtinut remisie, se
continua inca 3 cicluri. Daca nu, se va utiliza alt protocol.
Particularitati :
- transformarea : capacitatea de a produce noi tumori daca sunt
transplantate la un primitor sinergic
- alterarea inhibitiei de contact
- modificari ale membranei celulare CANCERUL=BOALA MB.
CELULARE
o modificari functionale
o alterari ale permeabilitatii,
o jonctiunilor intercelulare,
o sarcinilor electrice de suprafata,
o enzimelor membranei celulare
o alterarea compozitiei membranelor
- alterari genice
- modificari cromozomiale
Deletia
Aparitia cromozomilor inelari
Inversiile
Amplificarea genica
Translocatiile implica participarea a doi cromozomi
neomologi, pot fi
translocatii reciproce
translocatii nereciproce
- alterari biochimice -
- modificari antigenice
24.Invazia locala
Invazia locala depasirea membranei bazale si invadarea
structurilor subiacente (pentru carcinoame) si distrugerea stromei
interstitiale (sarcoame)
Succesiunea invaziei locale se explica prin scaderea adezivitatii
celulei maligne si modificarea potentialului electric al membranei si
deficienta de jonctiune intercelulara ceea ce duce la atasarea celulei
maligne la membrana bazala si degradarea ei in portiunea non
colagenica sub actiuneaenzimelor celulei maligne.
Locomotia celulei maligne apare prin modificari de forma si
mobilitate, interactiunea dintre celula maligna si tesutul gazda.
Pentru sarcoame, stroma intersitiala e distrusa de enzime de tipul
catepsine, peptidaze, etc.
Extensia locala prin:
o contiguitate (din aproape in aproape)
permeatie
embolizare
Tumora poate nlocui organul n totalitate i se poate extinde n
esuturile vecine prin acelai mecanism.
Etapele invaziei locale
o Scderea adezivitii celulelor maligne
o Ataarea (ancorarea) celulelor maligne la membrana bazali
degradarea acesteia
o Locomoia celulelor maligne
o Interacia dintre celulele maligne i esutul gazd.
o Dezvoltarea local a tumorii - factor angiogenic (TAF) Volkman
care stimuleaz neoangiogeneza tumoral.
RADIOTERAPIA I CHIMIOTERAPIA
29.Volumul tinta
Volumul int este mprit n 3 componente:
Metodele biologice
- interes public mare; interes medical redus
- Markerii biologici nu au nivele crescute paralel cu stadiul
evolutiv al bolii
Examenele citologice:
- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare:
ex.citologic cervico-vaginal n depistarea cancerului de
col uterin
- citologia exfoliativa c. bronsic, vezical,
33.Principii etice
Principiile etice de baza care trebuiesc respectate in studiile
biomedicale sau comportamentale pe subiecti umani sunt:
Respectul persoanei respect pentru autonomia pacientului si
asigurarea protectiei persoanelor cu autonomie diminuata
Beneficienta asigurarea binelui persoanei, fara sa faci rau,
maximizand posibilele beneficii si minimizand posibilele
inconveniente
Justitia corectitudine in distribuirea beneficiilor sau
inconvenientelor in randul subiectilor inclusi in studiu.
Drepturile pacientului sunt protejate prin doua prevederi importante.
In primul rand studiul trebuie sa obtina aprobarea unui
Comitet Institutional de Etica,
In al doilea rand subiectul participant la studiu trebuie sa isi dea
acordul prin semnarea consimtamantului informat
Criteriile esentiale pe baza carora comitetul institutional de etica
aproba desfasurarea studiilor clinice au la baza principiile etice:
Risc minim pentru subiectii studiului
Risc acceptabil in comparatie cu posibilele beneficii
Selectie echitabila
Semnarea consimtamantului informat de catre subiectii
studiului sau de catre reprezentantii lor legal autorizati
Monitorizare pentru asigurarea confidentialitatii datelor,
siguranta subiectilor, protectia drepturilor pacientilor, mai ales
in cazul categoriilor vulnerabile
34.Factori de prognostic legati de gazda(bolnav)
Principalii factori prognostici legati de pacient sunt: Varsta; sexul;
sarcina;starea biologica;factori psihologici;factori socioeconomic
Varsta in unele cancere varsta influenteaza evolutia ulterioara
- leucemiile acute sunt mai grave la varstnici
- limfoamele au evolutie mai severa la varstnici
- cancerele mamare au evolutie mai severa la tinere
- de asemenea varsta influenteaza statusul biologic si starea
organismului, influentand astfel posibilitatile terapeutice si in
consecinta evolutia
Sexul are un rol prognostic mai redus, dar sunt unele forme de
cancere in care prognosticul depinde de sex ( melanomul malign,
unele hemopatii maligne au evolutie mai buna la femei
Sarcina
- prin deprimarea imunitatii si limitarea posibilitatilor terapeutice
sarcina este un factor de prognostic negativ
- factor de prognostic negativ in melanoame, cancere mamare
sau de col uterin
- se recomanda evitarea sarcinii in primii 2 - 3 ani de la
incheierea tratamentului
Factori psihologici
- influenteaza acceptarea tratamentelor
- de asemenea influenteaza calitatea relatiei medic/pacient
Nivel socio-economic
- influenteaza de asemenea acceptarea tratamentului,
prezentarea la medic (educatie sanitara) si starea generala
a organismului (nutritie, igiena)
Starea biologica
- se apreciaza dupa criteriul Karnofsky sau dupa scala OMS
(ECOG)
- influenteaza semnificativ prognosticul in unele localizari ca de
exemplu in cancerele gastrice, limfoame, cancer pulmonar
- starea de nutritie este un factor general de prognostic
- tarele de etilism sau tabagism influenteaza semnificativ evolutia
unor tumori (cancerele sferei ORL)
- starea functionala a organismului influenteaza posibilitatea
aplicarii anumitor tratamente si deci prognosticul bolii
35.Clasificarea raspunsului post radioterapie
Post iradiere leziunile ADN sunt prea multe pt a fi reparate si survine
moartea celulei in mitoza(moarte mitotica)
Iradierea poate fi urmat, cteva ore mai trziu, de moartea celulei
afectate moarte imediat (nu se produce de obicei dect la doze
extrem de mari, superioare celor utilizate n RT).
celul lezat prin iradiere i pierde integritatea reproductiv n
timpul diviziunii celula lezat poate urma mai multe ci:
- Poate muri n timpul ncercrilor de diviziune.
- Poate produce forme neobinuite, ca rezultat al ncercrilor
aberante de divizare.
- Poate rmne aa cum este, incapabil de diviziune, dar
Adjuvanta
Reprezinta administrarea chimioterapiei ulterior unui tratament initial
al tumorii fie chirurgical fie radioterapie. Se aplica tumorilor
chimiosensibile ca tratament de consolidarea tratamentului initial,
scopul fiind prelungirea intervalului liber de boala si intarzierea
aparitiei metastazerlor la distanta. Se administreaza postoperator in
cazul cancerelor mamare, de colon, tumorilor testiculare, sarcoame,
cancere ovariene.
Neoadjuvanta
Se aplica in cazul tumorilor local avansate in scopul convertirii la
operabilitate. Reduce riscul de matastazare la distanta. Se
administreaza in cazul cancerelor mamare local avansate, tumorile
sferei ORL, sarcoame, limfoame, cancere bronhopulmonare. Se
poate asocia cu radioterapia.
Paliativa
Reprezinta tratamentul formelor metastatice de boala la bolnavii cu
status bun de performanta, fara alterarea functiei renale, cardiace,
hepatice si hematologice, care pot tolera bine tratamentul, scopul
fiind nu unul curativ ci prelungirea supravietuirii cu o calitate
corespunzatoare a vietii.
Asocierea chirurgie-chimioterapie
Presupune introducerea citostaticului in cavitatea peritoneala
intraoperator in cazul tumorilor ovariena sau unele cancere digestive
cu metastaze peritoneale. Citostaticele utilizate sunt cisplatinul,
thiotepa, mitoxantronul
Asocierea chimio-radioterapie
Scopul acestei asocieri este actiunea simultana locala si
sistemica prin reducerea volumului tumoral si prevenirea
metastazarii la distanta. Chimioterapia potenteaza efectele
radioterapiei prin radiosensibilizarea celulelor tumorale si prin
impiedicarea repararii leziunilor celulare induse de radioterapie.
Administrarea concomitenta CHT-RT
Chimioterapia este administrate in acelasi timp cu radioterapia,
dozele fiind limitate de toxicitati. Scopul este radiosensibilizarea
tumorii -tumori de sfera ORL, rect, pancreatice, bronhopulmonare,
esofagiene prin administrarea seriei de chimioterapie in saptamanile
1,5 de radioterapie sau administrarea se poate face saptamanal ca
de exemplu radiosensibilizarea tumorilor colului uterin sau tumorilor
de sfera ORL prin administrarea saptamnala a sarurilor de platina.
De asemenea radioterpia se poate administra concomitent cu
chimioterpie in perfuzie continua ca de exemplu administrarea de
5FU pe toata perioda RT in cancerul rectal cu rezultate superioare
radioterapiei singure.
Administrarea secventiala
Radioterapia si chimioterapia se administreaza succesiv la
interval mici, de obicei chimioterapia se administreza anterior
radioterapiei, avantajul fiind toxicitati reduse fata de administrarea
concomitenta. Se poate aplica cancerelor pulmonare sau
limfoamelor.
42.Teoria monoclonala/policlonala
CELULA CANCEROASA (MALIGNA)
Originea si selectia clonala
Cancerele apar ca urmare a alterarilor functiilor de baza intr-o
singura celula, care prin replicare da nastere unui clon celular, clon
malign = teorie monoclonala. Acestea sunt cele mai multe dintre
cancere.
In anumite situatii cancerele pot apare din mai multe celule
transformate simultan, care produc mai multe clonuri = policlonal;
unii autori sustin ca acestea ar fi cancerele de natura virala.
EVOLUTIA CANCERULUI
DINTR-O SINGURA CELULA
Odata cu dezvoltarea cancerului se produc mutatii aditionale in
celulele fiice, cu aparitia unor subgrupuri de celule maligne
dominante,care supravietuiesc si sunt foarte agresive
Acestea au cel mai mare potential de metastazare si rezistenta
la tratament, a unor subgrupuri cu agresivitate mai redusa, iar
alte subgrupuri vor muri