Acordurile de la Helsinki (sau Actul Final) au fost semnate la 1 august 1975 la Helsinki (Finlanda) de 35 de state, ntre care cele

dou mari puteri

(Uniunea Sovietic i Statele Unite ale Americii), Canada i toate celelalte state europene, cu excepia Albaniei i Andorrei.

Aceste text (care nu este un tratat n sensul juridic al termenului) a marcat sfritul Conferinei pentru Securitatea i Cooperarea n Europa (CSCE).
[1]
A fost o tentativ de mbuntire a relaiilor dintre statele europene din blocul comunist i Occident.

Articole[modificare | modificare surs]

Declaraia asupra principiilor care acioneaz n relaiile dintre statele participante (cunoscut i sub denumirea de Decalogul) a enumerat
urmtoarele 10 puncte:

1. Respectarea drepturilor inerente ale suveranitii

2. Nerecurgerea la ameninarea sau la folosirea forei

3. Inviolabilitatea frontierelor

4. Integritatea teritorial a statelor

5. Reglementarea panic a diferendelor

6. Neintervenia n afacerile interne

7. Respectarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale

8. Egalitatea n drepturi a popoarelor i dreptul popoarelor de a dispune de ele nsele

9. Cooperarea ntre state

10. ndeplinirea cu bun credina a obligaiilor asumate conform dreptului internaional

Pentru supravegherea acestor Acorduri a fost creat Helsinki Watch (care se afl la originea organizaiei non guvernamentale Human Rights
Watch).

Statele semnatare[modificare | modificare surs]

Austria

Belgia

Republica Popular Bulgaria

Canada

Republica Socialist Cehoslovac

Cipru

Danemarca

Confederaia Helvetic

Finlanda

Republica Francez

Republica Federal Germania

Republica Democrat German

 Grecia

Irlanda

Islanda

Republica Italian

Republica Socialist Federativ Iugoslavia

Liechtenstein

Luxemburg

Malta

Monaco

Norvegia

Olanda

Republica Popular Polon

Portugalia

Regatul Unit

Republica Socialist Romnia

San Marino

Sfntul Scaun

Spania

Statele Unite ale Americii

Suedia

Turcia

Republica Popular Ungar

Uniunea Sovietic

efi de state, efi de guverne i ali lideri ai statelor

participante[modificare | modificare surs]
Statele au fost enumerate n ordinea alfabetului francez.

1. Helmut Schmidt, Cancelarul federal al Republicii Federale Germania

2. Erich Honecker, Preedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane

3. Bruno Kreisky, Cancelar al Republicii Austria

 4. Leo Tindemans, Prim-ministru al Belgiei

5. Todor Jivkov, Preedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria

6. Pierre Trudeau, Prim-ministru al Canadei

7. Makarios al III-lea, Preedintele Ciprului

8. Anker Jrgensen, Prim-ministru al Danemarcei

9. Carlos Arias Navarro, Prim-ministru al Spaniei

10. Urho Kekkonen, Preedintele Finlandei

11. Valry Giscard dEstaing, Preedintele Republicii Franceze i co-prin al Andorrei

12. Gerald Ford, Preedintele Statelor Unite ale Americii

13. Harold Wilson, Prim-ministru al Regatului Unit

14. Konstantinos Karamanlis, Prim-ministru al Greciei

15. Jnos Kdr, Preedintele Consiliului de Minitri al Republicii Populare Ungare

16. Liam Cosgrave, Prim-ministru al Republicii Irlanda

17. Geir Hallgrmsson, Prim-ministru al Islandei

18. Aldo Moro, Prim-ministru al Republicii Italiene

19. Walter Kieber, Prim-ministru al Liechtensteinului

20. Gaston Thorn, Prim-ministru al Marelui Ducat de Luxembourg

21. Dom Mintoff, Prim-ministru al Maltei

22. Andr Saint-Mleux, Ministru al Principatului Monaco

23. Trygve Bratteli, Prim-ministru al Norvegiei

24. Joop den Uyl, Prim-ministru al Regatului rilor de Jos

25. Edward Gierek, Prim-secretar al Partidului Muncitoresc Unit Polonez

26. Francisco da Costa Gomes, Preedintele Portugaliei

27. Nicolae Ceauescu, Preedintele Republicii Socialiste Romnia

28. Gian Luigi Berti, Cpitanul Regent al Republicii San Marino

29. Agostino Casaroli, Cardinal Secretar de Stat al Sfntului Scaun

30. Olof Palme, Prim-ministru al Suediei

31. Pierre Graber, Preedintele Confederaiei Helvetice

32. Gustv Husk, Preedintele Republicii Socialiste Cehoslovace

33. Sleyman Demirel, Prim-ministru al Republicii Turcia

34. Leonid Brejnev, Secretarul General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice

35. Josip Broz Tito, Preedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia.

Abseni[modificare | modificare surs]

 1. Joan Mart Alanis, Co-prin al Andorrei i episcop de Urgell

2. Mehmet Shehu, Preedintele Consiliului de Minitri al Republicii Populare Albania.

Puncte discutate[modificare | modificare surs]

Putei mbunti aceast seciune, extinznd-o.
Mai multe informaii ar putea fi gsite pe pagina de discuii sau la cereri de extindere.

Primul co: Inviolabilitatea frontierelor europene[modificare | modificare surs]

Al doilea co: Cooperarea european ntre blocul comunist i blocul
capitalist [modificare | modificare surs]
Al treilea co: Respectarea Drepturilor Omului i a Libertilor
Fundamentale

Act final al Conferinei pentru securitate i cooperare n Europa, elaborat la Helsinki la 1 august

1975

din 01/08/1975

Publicat n Buletinul Oficial nr. 92 din 13/08/1975

PROBLEMELE PRIVIND SECURITATEA N EUROPA

A. DECLARAIA PRIVIND PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZ RELAIILE RECIPROCE DINTRE

STATELE PARTICIPANTE

B. PROBLEMELE PRIVIND PUNEREA IN PRACTICA A UNORA DIN PRINCIPIILE ENUNTATE

MAI SUS

DOCUMENT PRIVIND MASURI DE EDIFICARE A INCREDERII SI ANUMITE ASPECTE ALE

SECURITATII SI DEZARMARII

COOPERAREA IN DOMENIILE ECONOMIEI, STIINTEI SI TEHNICII SI MEDIULUI

INCONJURATOR

1. SCHIMBURILE COMERCIALE

2. COOPERAREA INDUSTRIALA I PROIECTE DE INTERES COMUN

3. DISPOZITII PRIVIND SCHIMBURILE COMERCIALE I COOPERAREA INDUSTRIALA

4. STIINA I TEHNICA

5. MEDIUL NCONJURTOR
6. COOPERAREA IN ALTE DOMENII

PROBLEME PRIVIND SECURITATEA I COOPERAREA N MEDITERANA

COOPERAREA N DOMENIUL UMANITAR I N ALTE DOMENII

1. CONTACTE UMANE

2. INFORMATIA

3. COOPERAREA SI SCHIMBURILE IN DOMENIUL CULTURII

4. COOPERAREA SI SCHIMBURILE IN DOMENIUL EDUCATIEI

URMARILE CONFERINTEI

Conferina pentru securitate si cooperare in Europa, deschisa la 3 iulie 1973 la Helsinki si

continuata la Geneva de la 18 septembrie 1973 pn la 21 iulie 1975, a fost ncheiat la Helsinki,

la 1 august 1975, de nalii Reprezentani ai Austriei, Belgiei, Bulgariei, Canadei, Cehoslovaciei,

Ciprului, Danemarcei, Elveiei, Finlandei, Franei, Republicii Democrate Germane, Republicii

Federale Germane, Greciei, Irlandei, Islandei, Italiei, Iugoslaviei, Liechtensteinului, Luxemburgului,

Maltei, Marii Britanii, Monaco, Norvegiei, Olandei, Poloniei, Portugaliei, Romniei, San Marino,

Spaniei, Statelor Unite ale Americii, Suediei, Turciei, Ungariei, U.R.S.S., Vaticanului.

Secretarul general al Naiunilor Unite s-a adresat participanilor, in calitate de oaspete de onoare,

la faza de deschidere si la cea de nchidere a conferinei. Directorul general al UNESCO si

secretarul executiv al Comisiei economice pentru Europa a Naiunilor Unite au prezentat contribuii

in timpul celei de-a II-a faza a conferinei.

In cursul reuniunilor celei de-a II-a faze a conferinei au prezentat, de asemenea, contribuii asupra

diferitelor puncte de pe ordinea de zi reprezentanii urmtoarelor state mediteraneene

neparticipante;

Republica Algeriana Democratica si Populara, Republica Araba Egipt, Israel, Regatul Maroc,

Republica Araba Siriana, Republica Tunisiana.

Animai de voina politica, in interesul popoarelor, de a mbunti si intensifica relaiile lor, de a

contribui in Europa la pace, la securitate, la justiie si la cooperare, precum si la apropierea intre

ele si cu toate celelalte state din lume.

Hotri n consecin s dea efect deplin rezultatelor conferinei si sa asigure avantajele

decurgnd din aceste rezultate intre statele lor si in toata Europa si, prin aceasta, sa lrgeasc, sa
aprofundeze si sa fac continuu si durabil cursul destinderii,

nalii Reprezentani ai statelor participante au adoptat in mod solemn cele ce urmeaz:

PROBLEMELE PRIVIND SECURITATEA IN EUROPA

Statele participante la Conferina pentru securitate si cooperare in Europa,

Reafirmnd ca obiectivul lor este de a contribui la ameliorarea relaiilor lor mutuale si de a asigura

condiii n care popoarele lor sa poat trai in pace veritabila si trainica, la adpost de orice

ameninare sau atingere a securitii lor,

Convinse de necesitatea de a depune eforturi pentru a face ca destinderea sa fie un proces att

continuu, cit si din ce in ce mai viabil si cuprinztor, cu caracter universal, si convinse ca punerea

in practica a rezultatelor Conferinei pentru securitate si cooperare in Europa va constitui o

contribuie majora la acest proces,

Considernd ca solidaritatea intre popoare, ca si scopul comun al statelor participante de a realiza

obiectivele enunate de Conferina pentru securitate si cooperare in Europa vor trebui sa duca la

dezvoltarea de relaii mai bune si mai strnse intre ele in toate domeniile, astfel incit sa se

depeasc confruntarea datorata naturii relaiilor lor trecute, si la o mai buna nelegere reciproca,

Contiente de istoria lor comuna si recunoscnd ca existenta unor elemente comune in tradiiile si

valorile lor poate sa le ajute sa-si dezvolte relaiile, si dorind sa caute, innd seama pe deplin de

originalitatea si diversitatea poziiilor si punctelor lor de vedere, posibiliti de a-si uni eforturile

pentru a depi nencrederea si a creste ncrederea, de a rezolva problemele care le separa si de

a coopera in interesul umanitii, recunoscnd indivizibilitatea securitii in Europa, precum si

interesul lor comun in dezvoltarea cooperrii intre ele si pretutindeni in Europa si in lumea ntreaga

si contiente de necesitatea ca fiecare din ele sa-si aduc contribuia la ntrirea pcii i securitii

mondiale, ca si la promovarea drepturilor fundamentale, a progresului economic si social si a

bunstrii tuturor popoarelor.

Au adoptat cele ce urmeaz:

A. DECLARATIA PRIVIND PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZA RELATIILE RECIPROCE DINTRE

STATELE PARTICIPANTE
Statele participante,

Reafirmnd angajamentul lor in favoarea pcii, securitii si dreptii, precum si a dezvoltrii

continue a relaiilor prieteneti si cooperrii,

Recunoscnd ca acest angajament, care reflecta interesele si aspiraiile popoarelor, constituie

pentru fiecare stat participant o rspundere prezenta si viitoare, ntrit de experienele trecutului,

Reafirmnd, in msura in care sunt membrii ai Naiunilor Unite si in conformitate cu scopurile si

principiile Naiunilor Unite si ntririi rolului si eficientei sale in consolidarea pcii, securitatii si

justiiei internaionale si in promovarea reglementarii problemelor internaionale, precum si a

dezvoltrii relaiilor amicale si cooperrii intre state,

Exprimnd adeziunea lor comuna la principiile care sunt enunate mai jos si care sunt in

conformitate cu Carta Naiunilor Unite, precum si voina lor comuna de a aciona, in aplicarea

acestor principii, in conformitate cu scopurile si principiile Cartei Naiunilor Unite,

Declara hotrrea lor de a respecta si pune in practica, fiecare dintre ele in relaiile sale cu toate

celelalte state participante, indiferent de sistemul lor politic, economic sau social, precum si de

mrimea lor, situaia lor geografica sau nivelul lor de dezvoltare economica, primordiala si

guverneaz relaiile lor reciproce;

I. Egalitatea suverana, respectarea drepturilor interne suveranitii

Statele participante isi vor respecta fiecare egalitatea suverana si individualitatea celuilalt, precum

si toate drepturile inerente suveranitii si pe care le cuprinde suveranitatea lor, intre care in special

dreptul fiecrui stat la egalitate juridica, la integritate teritoriala, la libertate si independenta politica.

Ele vor respecta, de asemenea, fiecare dreptul celuilalt de a-si alege si dezvolta liber sistemul

politic, social, economic si cultural, precum si dreptul de a-si stabili legile si reglementrile.

In cadrul dreptului internaional, toate statele participante au drepturi si obligaii egale. Ele vor

respecta fiecare dreptul celuilalt de a defini si conduce in mod liber relaiile sale cu alte state in

conformitate cu dreptul internaional si in spiritul prezentei Declaraii.

Ele considera ca frontierele lor pot fi modificate, in conformitate cu dreptul internaional, prin

mijloace panice si prin acord. Ele au, de asemenea, dreptul de a aparine sau nu organizaiilor

internaionale, de a fi sau nu parte la tratate bilaterale sau multilaterale, inclusiv dreptul de a fi

parte sau nu la tratate de alian; ele au, de asemenea, dreptul la neutralitate.

II. Nerecurgerea la for sau la ameninarea cu fora

Statele participante se vor abine in relaiile lor reciproce, ca si in general in relaiile lor

internaionale, de a recurge la folosirea forei sau la ameninarea cu fora, fie mpotriva integritii

teritoriale sau a independentei politice a oricrui stat, fie in orice alt mod incompatibil cu scopurile

Naiunilor Unite si cu prezenta Declaraie.

Nici o consideraie nu poate fi invocata drept justificare pentru a recurge la folosirea forei sau la

ameninarea cu fora in contradicie cu acest principiu.

In consecin, statele participante se vor abine de la orice act care constituie o ameninare cu

fora sau o folosire directa sau indirecta a forei mpotriva altui stat participant.

De asemenea, ele se vor abine de la orice manifestare de fora in scopul de a face un alt stat

participant sa renune la deplina exercitare a drepturilor sale suverane.

De asemenea, ele se vor abine in relaiile lor reciproce si de la orice act de represalii cu fora.

Nici o asemenea folosire a forei sau ameninarea cu fora nu va fi utilizata ca mijloc pentru a

rezolva diferendele intre ele.

III. Inviolabilitatea frontierelor

Statele participante considera inviolabile, fiecare, toate frontierele celuilalt, precum si frontierele

tuturor statelor din Europa, si in consecin ele se vor abine acum si in viitor de la orice atentat

mpotriva acestor frontiere.

In consecin, ele se vor abine, de asemenea, de la orice cerere sau de la act de acaparare si de

uzurpare a ntregului sau a unei pri a teritoriului oricrui stat participant.

IV. Integritatea teritoriala a statelor

Statele participante vor respecta integritatea teritoriala a fiecruia din statele participante.

In consecin, ele se vor abine de la orice aciune incompatibila cu scopurile si principiile Cartei

Naiunilor Unite, mpotriva integritii teritoriale, a independentei politice sau a unitii oricrui stat

participant, si in special de la orice asemenea aciune care constituie o folosire a forei sau

ameninare cu fora.

Statele participante se vor abine, de asemenea, fiecare, de a face din teritoriul celuilalt obiectul

unei ocupaii militare sau al altor masuri de folosire directa sau indirecta a forei in contradicie cu
dreptul internaional sau obiectul unei dobndiri prin asemenea masuri sau prin ameninarea cu

ele. Nici o ocupaie sau dobndire de aceasta natura nu va fi recunoscuta ca legala.

V. Reglementarea panic a diferendelor

Statele participante vor reglementa diferendele dintre ele prin mijloace panice, astfel incit sa nu

fie puse in pericol pacea si securitatea internaional si justiia.

Ele se vor strdui cu bun-credina si intr-un spirit de cooperare sa ajung la o soluie rapid si

echitabil pe baza dreptului internaional.

In acest scop, ele vor recurge la mijloace ca negocierea, ancheta, medierea, concilierea, arbitrajul,

reglementarea judiciara sau la alte mijloace panice la alegerea lor, inclusiv orice procedura de

reglementare convenita prealabil diferendelor la care sunt pri.

In cazul in care nu se ajunge la o soluie prin folosirea unuia din mijloacele panice de mai sus,

prile in diferend vor continua sa caute un mijloc reciproc acceptabil pentru a reglementa panic

diferendul.

Statele participante, pri la un diferend intre ele, precum si celelalte participante, se vor abine de

la orice aciune care ar putea agrava situaia astfel incit sa pun in pericol meninerea pcii si

securitii internaionale si prin aceasta sa fac mai dificila reglementarea panic a diferendului.

VI. Neamestecul in treburile interne

Statele participante se vor abine de la orice intervenie, directa sau indirecta, individuala sau

colectiva, in treburile interne sau externe care intra in competenta naional a altui stat participant,

oricare ar fi relaiile lor reciproce.

Ele se vor abine in consecin de la orice forma de intervenie armata sau de ameninare cu o

asemenea intervenie mpotriva altui stat participant.

Ele se vor abine, de asemenea, in orice mprejurare, de la orice alt act de constrngere militar

sau politica, economica ori de alta natura, tinznd sa subordoneze intereselor lor exercitarea de

ctre un alt stat participant a drepturilor inerente suveranitii sale si prin aceasta sa obin un

avantaj oarecare.

In consecin, ele se vor abine, intre altele, de la sprijinirea, directa sau indirecta, a activitilor

teroriste sau a activitilor subversive sau altele ndreptate spre rsturnarea violenta a regimului

altui stat participant.

VII. Respectarea drepturilor omului si libertilor fundamentale, inclusiv a libertii de gndire,

contiin, religie sau de convingere

Statele participante vor respecta drepturile omului si libertile fundamentale, inclusiv libertatea de

gndire, contiin, religie sau de convingere pentru toi, fr deosebire de rasa, sex, limba sau

religie.

Ele vor promova si ncuraja exercitarea efectiva a drepturilor si libertilor civile, politice,

economice, sociale, culturale si altele care decurg toate din demnitatea inerenta persoanei umane

si sunt eseniale pentru libera si deplina sa dezvoltare.

In acest cadru, statele participante vor recunoate si respecta libertatea individului de a profesa si

practica, singur sau in comun, religia sau convingerea acionnd dup imperativele propriei sale

contiine.

Statele participante pe teritoriul crora exista minoriti naionale vor respecta dreptul persoanelor

care aparin acestor minoriti la egalitate in fata legii, le vor acorda posibilitatea deplina de a se

bucura in mod efectiv de drepturile omului si libertile fundamentale si, in acest mod, vor proteja

interesele lor legitime in acest domeniu.

Statele participante recunosc importanta universala a drepturilor omului si libertilor

fundamentale, a cror respectare este un factor esenial al pcii, justiiei si bunstrii necesare

pentru a asigura dezvoltarea relaiilor amicale si a cooperrii intre ele, ca si intre toate statele.

Ele vor respecta in mod constant aceste drepturi si liberti in relaiile lor reciproce si se vor

strdui, individual si in comun, inclusiv in cooperare cu Naiunile Unite, sa promoveze respectarea

universala si efectiva a lor.

Ele confirma dreptul individului de a cunoate drepturile si ndatoririle sale in acest domeniu si de

a aciona in consecin.

In domeniul drepturilor omului si libertilor fundamentale, statele participante vor aciona in

conformitate cu scopurile si principiile Cartei Naiunilor Unite si cu Declaraia universala a

drepturilor omului. Ele isi vor ndeplini, de asemenea, obligaiile aa cum sunt enunate in

declaraiile si acordurile internaionale in acest domeniu, inclusiv, intre altele, pactele internaionale

referitoare la drepturile omului, prin care ele ar putea fi legate.

VIII. Egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul popoarelor de a dispune de ele insele

Statele participante vor respecta egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul lor de a dispune de

ele insele, acionnd in mod permanent in conformitate cu scopurile si principiile Cartei Naiunilor

Unite si cu normele corespunztoare ale dreptului internaional, inclusiv cele care se refera la

integritatea teritoriala a statelor.

In virtutea principiului egalitii in drepturi a popoarelor si dreptului lor de a dispune de ele insele,

toate popoarele au in permanenta dreptul, in deplina libertate, de a determina aa cum doresc si

atunci cnd doresc statutul lor politic intern si extern, fr nici un amestec din afara si de a nfptui

conform voinei lor dezvoltarea lor politica, economica, sociala si culturala.

Statele participante reafirma importanta universala a respectrii si exercitrii efective a egalitii in

drepturi a popoarelor si dreptului lor de a dispune de ele insele pentru dezvoltarea de relaii

prieteneti intre ele ca si intre toate statele; ele reamintesc, de asemenea, importanta eliminrii

oricrei forme de nclcare a acestui principiu.

IX. Cooperarea intre state

Statele participante vor dezvolta cooperarea lor, fiecare cu celalalt si cu toate statele, in toate

domeniile, in conformitate cu scopurile si principiile Cartei Naiunilor Unite. In dezvoltarea

cooperrii lor, statele participante vor acorda o importanta deosebita domeniilor astfel cum sunt

stabilite in cadrul Conferinei pentru securitate si cooperare in Europa, fiecare dintre ele aducndu-

si contribuia in condiii de deplina egalitate.

Ele se vor strdui, dezvoltnd cooperarea lor pe baza de egalitate, sa promoveze nelegerea si

ncrederea reciproca, relaii amicale si de buna vecintate intre ele, pacea internaional,

securitatea si justiia. Ele se vor strdui, de asemenea, dezvoltnd cooperarea lor, sa ridice

bunstarea popoarelor si sa contribuie la nfptuirea aspiraiilor lor, intre altele prin avantajele care

rezulta dintr-o cunoatere mutuala crescnd si din progresele si realizrile in domeniile economic,

tiinific, tehnologic, social, cultural si umanitar. Ele vor lua masuri menite sa creeze condiii

favorabile pentru a face aceste avantaje accesibile tuturor; ele vor lua in consideraie interesul

tuturor de reducere a diferentelor de nivel de dezvoltare economica si ndeosebi interesul tarilor in

curs de dezvoltare din lumea ntreag.

Ele confirma ca guvernele, instituiile, organizaiile si persoanele au de jucat un rol corespunztor

si pozitiv, contribuind la realizarea acestor obiective ale cooperrii lor.

Ele vor tinde, prin creterea cooperrii lor aa cum se prevede mai sus, sa dezvolte relaii mai

strnse intre ele pe o baza mai buna si mai durabila, in interesul popoarelor.

X. ndeplinirea cu bun-credin a obligaiilor asumate conform dreptului internaional

Statele participante isi vor ndeplini cu bun-credina obligaiile ce le revin in conformitate cu

dreptul internaional, att obligaiile care decurg din principiile si normele generale recunoscute ale

dreptului internaional, cit si obligaiile care decurg din tratate sau alte acorduri, in conformitate cu

dreptul internaional, in care ele sunt pri.

In exercitarea drepturilor lor suverane, inclusiv a dreptului de a-si stabili legile si reglementrile, ele

se vor conforma obligaiilor juridice care le revin in virtutea dreptului internaional; de asemenea,

ele vor tine seama in mod corespunztor de prevederile Actului final al Conferinei pentru

securitate si cooperare in Europa si le vor pune in aplicare.

Statele participante confirma ca in caz de conflict intre obligaiile membrilor Naiunilor Unite in

virtutea Cartei Naiunilor Unite si obligaiile lor in virtutea oricrui tratat sau alt acord internaional,

obligaiile lor in virtutea Cartei vor prevala, in conformitate cu articolul 103 din Cartea Naiunilor

Unite.

Toate principiile enunate mai sus au o importanta primordiala si, in consecina, ele vor fi aplicate

in mod egal si fr rezerve, fiecare din ele interpretndu-se innd seama de celelalte.

Statele participante isi exprima hotrrea sa respecte si sa aplice pe deplin aceste principii, aa

cum ele sunt enunate in prezenta Declaraie, sub toate aspectele, in relaiile lor mutuale si in

cooperarea lor, in scopul de a asigura fiecrui stat participant avantajele care rezulta din

respectarea si aplicarea acestor principii de ctre toate.

Statele participante, innd seama in mod corespunztor de principiile de mai sus si, in special, de

primul paragraf al principiului al X-lea ndeplinirea cu bun-credin a obligaiilor asumate conform

dreptului internaional, constata ca prezenta Declaraie nu afecteaz drepturile si obligaiile lor,

nici tratatele si alte acorduri si aranjamente corespunztoare.

Statele participante isi exprima convingerea ca respectarea acestor principii va ncuraja

dezvoltarea de relaii normale si prieteneti si progresul cooperrii intre ele in toate domeniile. Ele

exprima, de asemenea, convingerea ca respectarea acestor principii va ncuraja dezvoltarea

contactelor politice intre ele, care la rndul lor vor contribui la o mai buna nelegere a poziiilor si

punctelor lor de vedere.

Statele participante declara intenia lor de a-si conduce relaiile cu toate celelalte state in spiritul

principiilor cuprinse in prezenta Declaraie.

B. PROBLEMELE PRIVIND PUNEREA IN PRACTICA A UNORA DIN PRINCIPIILE ENUNTATE

MAI SUS

I) Statele participante,

Reafirmnd ca vor respecta si vor face efectiv nerecurgerea la for i la ameninarea cu fora si

convinse de necesitatea de a face din aceasta o norma efectiva a vieii internaionale,

Declara ca sunt hotrte sa respecte si sa pun in aplicare, in relaiile lor fiecare cu celalalt, intre

altele, urmtoarele prevederi, care sunt in conformitate cu Declaraia privind principiile ce

guverneaz relaiile reciproce dintre statele participante:

Sa fac efectiv i s dea expresie, prin toate cile i formele pe care le consider adecvate,

ndatoririi de a se abine sa recurg la folosirea forei sau la ameninarea cu fora in relaiile lor

fiecare cu celalalt.

Sa se abin de la orice folosire a forelor armate, incompatibila cu scopurile si principiile Cartei

Naiunilor Unite si cu prevederile Declaraiei privind principiile care guverneaz relaiile reciproce

intre statele participante, mpotriva unui alt stat participant, in special de la invazia sau atacul

asupra teritoriului sau.

Sa se abin de la orice manifestare de fora tinznd sa fac un alt stat participant sa renune la

exercitarea deplina a drepturilor sale suverane.

Sa se abin de la orice act de constrngere economica destinat sa subordoneze propriilor lor

interese exercitarea de ctre un alt stat participant a drepturilor inerente suveranitii sale si sa-si

asigure astfel avantaje de orice fel.

Sa promoveze, prin toate mijloacele pe care fiecare din ele le considera adecvate, un climat de

ncredere si de respect intre popoare, in conformitate cu obligaia lor de a se abine de la

propaganda in favoarea rzboaielor de agresiune sau a oricrei ameninri cu fora sau folosiri a

forei mpotriva unui alt stat participant, incompatibila cu scopurile Naiunilor Unite si cu Declaraia

privind principiile care guverneaz relaiile reciproce dintre statele participante.

 Sa depun toate eforturile pentru a reglementa in mod exclusiv prin mijloace panice orice

diferend intre ele, a crui continuare este susceptibila sa amenine meninerea pcii si securitatii

internaionale in Europa, si sa caute, nainte de toate, o soluionare prin mijloacele prevzute in

articolul 33 al Cartei O.N.U.

Sa se abin de la orice aciune care ar putea sa mpiedice reglementarea panica a

diferendelor intre statele participante.

II) Statele participante,

Reafirmnd hotrrea lor de a-si reglementa diferendele dup cum se prevede in principiul

reglementarii panice a diferendelor;

Convinse ca reglementarea panic a diferendelor este complementara nerecurgerii la fora sau la

ameninarea cu folosirea forei, amndou fiind elemente eseniale, dei nu exclusive, ale

meninerii si consolidrii pcii si suveranitii;

1. Sunt hotrte sa continue examinarea si elaborarea unei metode general acceptabile de

reglementare panic a diferendelor in scopul de a completa metodele existente, si sa continue

lucrrile in acest scop pornind de la Proiectul de convenie instituind un sistem european de

reglementare panic a diferendelor prezentat de Elveia in cadrul celei de a doua faze a

Conferinei pentru securitate si cooperare in Europa, precum si de la alte propuneri care se refera

la acesta si care tind spre elaborarea unei asemenea metode.

2. Decid ca o reuniune de experi ai tuturor statelor participante va fi convocata, la invitaia Elveiei,

pentru a ndeplini mandatul prevzut in paragraful 1 de mai sus, in cadrul si conform procedurilor

urmrilor Conferinei specificate la capitolul Urmrile Conferinei.

3. Aceasta reuniune de experi se va tine dup reuniunea reprezentanilor desemnai de minitrii

afacerilor externe ai statelor participante, programata conform capitolului Urmrile Conferinei

pentru anul 1977; rezultatele lucrrilor reuniunii de experi vor fi supuse guvernelor.

DOCUMENT PRIVIND MASURI DE EDIFICARE A INCREDERII SI ANUMITE ASPECTE ALE

SECURITATII SI DEZARMARII

Statele participante,

Dorind sa elimine cauzele de tensiune care pot exista intre ele si in acest fel sa contribuie la
ntrirea pcii si securitatii in lume,

Hotrte sa ntreasc ncrederea intre ele si in acest fel sa contribuie la creterea stabilitii si

securitatii in Europa,

Hotrte, de asemenea, sa se abin in relaiile lor reciproce, ca si in general in relaiile lor

internaionale, de la folosirea forei si ameninarea cu fora mpotriva integritii teritoriale sau a

independentei politice a oricrui stat, sau in orice alt mod incompatibil cu scopurile Naiunilor Unite

si cu Declaraia privind principiile care guverneaz relaiile intre statele participante, aa cum

aceasta a fost adoptata in acest Act final,

Recunoscnd necesitatea de a contribui la reducerea pericolului conflictului armat si a

nenelegerii sau erorii de calcul in ceea ce privete activitile militare care ar putea sa dea

natere la ngrijorare, in special atunci cnd statele participante nu dispun de informaii clare si la

timp despre natura unor asemenea activiti,

innd seama de considerentele privind eforturile ndreptate spre reducerea tensiunii si

promovarea dezarmrii,

Recunoscnd ca schimbul de observatori pe baza de invitaie la manevrele militare va ajuta la

promovarea contactelor si nelegerii reciproce,

Studiind chestiunea notificrii prealabile a micrilor militare de anvergura in contextul edificrii

ncrederii,

Recunoscnd ca exista si alte cai prin care fiecare stat poate contribui pe mai departe la atingerea

obiectivelor lor comune,

Convinse de importanta politica a edificrii prealabile a manevrelor militare de anvergura pentru

promovarea nelegerii reciproce si ntrirea ncrederii, stabilitii si securitatii,

Acceptnd rspunderea fiecruia dintre ele de a promova aceste obiective si de a ndeplini

aceasta msura, in conformitate cu criteriile si modalitile acceptate, ceea ce este esenial pentru

realizarea acestor obiective,

Recunoscnd ca aceasta msura decurge din hotrre politica i se sprijin pe baza voluntar,

Au adoptat urmtoarele:

I. NOTIFICAREA PREALABILA A MANEVRELOR MILITARE DE ANVERGURA

Ele vor notifica manevrele lor militare de anvergura tuturor celorlalte state participante, pe cai
diplomatice obinuite, in conformitate cu urmtoarele prevederi:

Vor fi notificate manevrele militare de anvergura care depesc totalul de 25.000 trupe

independente sau combinate cu orice alte componente aeriene sau navale (in acest context,

cuvntul trupe include trupele amfibii si aeropurtate). In cazul manevrelor independente cu trupe

amfibii sau aeropurtate, sau al manevrelor combinate care includ asemenea trupe, aceste trupe

vor fi incluse in total. De asemenea, notificarea se va putea face, in cazul manevrelor combinate

care nu ating totalul de mai sus, dar care includ forte terestre mpreun cu efective considerabile

de trupe amfibii sau de trupe aeropurtate, sau de ambele feluri.

Notificarea se va face cu privire la manevrele militare de anvergura care au loc, in Europa, pe

teritoriul vreunui stat participant, precum si daca este cazul in regiunile maritime si spaiul

aerian limitrof.

In cazul in care teritoriul unui stat participant se extinde in afara Europei, vor trebui notificate la

prealabil numai manevrele care au loc pe o suprafaa in adncime de 250 kilometri de la frontiera

comuna cu un alt stat participant sau care se gsete vis-a-vis de frontiera acestuia, statul

participant nefiind ns obligat s notifice in cazul in care aceasta zona este contigua si unei

frontiere pe care o are cu un stat neeuropean neparticipant sau care se gsete vis-a-vis de

frontiera unui asemenea stat.

Notificarea se va face cu 21 de zile sau mai mult, nainte de nceperea manevrei, sau in cazul

unei manevre organizate intr-un termen mai scurt cit mai curnd posibil, naintea datei de

ncepere a manevrei.

Notificarea va conine informaii despre obiectiv, daca este cazul, scopul general si statele

participante la manevra, tipul sau tipurile si efectivul forelor angajate, aria si perioada estimativa

de desfurare a acesteia. Statele participante vor transmite, de asemenea daca este posibil

informaii adiionale corespunztoare, in special cu privire la elemente componente ale forelor

angajate si perioada de angajare a acestor forte.

Notificarea prealabila a altor manevre militare

Statele participante recunosc ca ele pot contribui in continuare la ntrirea ncrederii si creterii

securitatii si stabilitii si, in acest scop, pot, de asemenea, sa notifice manevrele militare de

anvergura mai mica altor state participante, avndu-se cu deosebire in vedere acelea din
apropierea regiunii unor asemenea manevre.

In acelai scop, statele participante recunosc, de asemenea, ca ele pot sa notifice alte manevre

militare pe care le desfoar.

Schimbul de observatori

Statele participante vor invita alte state participante, voluntar si pe baza bilaterala, in spirit de

reciprocitate si bunvoina fa de toate statele participante, sa trimit observatori pentru a asista

la manevre militare.

Statul care invita va hotr in fiecare caz numrul observatorilor, procedura si condiiile de

participare a acestora si va furniza alte informaii pe care le-ar putea considera utile. El va asigura

facilitile i ospitalitatea corespunztoare.

Invitaia va fi transmisa cit mai devreme cu putin, prin canale diplomatice obinuite.

Notificarea prealabila a micrilor militare de anvergura

In conformitate cu Recomandrile finale ale Consultrilor de la Helsinki, statele participante au

studiat chestiunea notificrii prealabile a micrilor militare de anvergura, ca o msura de ntrire a

ncrederii.

In mod corespunztor, statele participante recunosc ca, dup cum vor crede de cuviin si pentru a

contribui la edificarea ncrederii, pot sa notifice micrile lor militare de anvergura.

In acelai spirit, statele participante la Conferina pentru securitate si cooperare in Europa vor

examina in continuare chestiunea notificrii prealabile a micrilor militare de anvergura, avnd in

vedere, in special, experiena acumulat in realizarea masurilor enunate in acest document.

Alte masuri de edificarea ncrederii

Statele participante recunosc ca exista si alte mijloace prin care pot fi promovate obiectivele lor

comune. In special, ele, innd seama in mod corespunztor de reciprocitate si avnd in vedere o

mai buna nelegere mutuala, vor promova schimburi pe baza de invitaie intre militarii lor, inclusiv

vizite de delegaii militare.

Pentru a contribui mai pe deplin la realizarea obiectivului lor comun de edificare a ncrederii,

statele participante atunci cnd desfoar activitile lor militare in regiunile supuse prevederilor

referitoare la notificarea manevrelor militare de anvergura vor lua in considerare in mod

corespunztor si vor respecta acest obiectiv.

Ele recunosc, de asemenea, ca experiena acumulat in realizarea prevederilor de mai sus,

mpreuna cu noi eforturi, ar putea sa duca la dezvoltarea si lrgirea masurilor ndreptate spre

ntrirea ncrederii.

II. CHESTIUNI REFERITOARE LA DEZARMARE

Statele participante recunosc interesul lor al tuturor in eforturile ndreptate spre reducerea

confruntrii militare si promovarea dezarmrii, care sunt menite sa completeze destinderea politica

in Europa si sa ntreasc securitatea lor. Ele sunt convinse de necesitatea lurii unor masuri

efective in aceste domenii, care prin scopul si natura lor sa constituie pai ctre realizarea, in

final, a dezarmrii generale si totale sub un control internaional strict si efectiv si care sa aib ca

rezultat ntrirea pcii si securitatii in ntreaga lume.

III. CONSIDERENTE GENERALE

Dup ce au examinat punctele de vedere exprimate asupra diverselor subiecte referitoare la

ntrirea securitatii in Europa prin eforturi unite ndreptate spre promovarea destinderii si

dezarmrii, statele participante, atunci cnd se angajeaz in asemenea eforturi, vor porni, in acest

context, in special, de la urmtoarele considerente eseniale:

Natura complementara a aspectelor politice si militare ale securitatii;

Raportul reciproc dintre securitatea fiecrui stat participant si securitatea in Europa, luata ca un

tot, si raportul care exista, in contextul mai larg al securitatii mondiale, intre securitatea in Europa

si securitatea in regiunea Mediteranei;

Respectarea intereselor de securitate ale tuturor statelor participante la Conferina pentru

securitate si cooperare in Europa, inerente egalitii lor suverane;

Importanta ca participanii la forurile in care se poarta negocieri sa caute ca informaii despre

evoluia, progresul si rezultatele lor sa fie puse la dispoziia statelor participante la Conferina

pentru securitate si cooperare in Europa pe o baza corespunztoare si, ca urmare, interesul

justificat al oricruia dintre aceste state ca punctele sale de vedere sa fie luate in considerare.

COOPERAREA IN DOMENIILE ECONOMIEI, STIINTEI SI TEHNICII SI MEDIULUI

INCONJURATOR
Statele participante,

Convinse ca eforturile lor pentru a dezvolta cooperarea in domeniile comerului, industriei, tiinei

si tehnicii, mediului nconjurtor si in alte sectoare ale activitii economice, contribuie la ntrirea

pcii si a securitatii in Europa si in lumea ntreaga,

Recunoscnd ca cooperarea in aceste domenii ar stimula progresul economic si social si

ameliorarea condiiilor de viata,

Contiente de diversitatea sistemelor lor economice si sociale,

Reafirmnd voina lor de a intensifica o astfel de cooperare fiecare cu toi ceilali, oricare ar fi

sistemele lor,

Recunoscnd ca o astfel de cooperare, innd seama de diferitele niveluri de dezvoltare

economica, poate sa fie dezvoltata pe baza de egalitate si de satisfacere reciproca a partenerilor,

si de reciprocitate care sa permit, pe ansamblu, o repartizare echitabila a avantajelor si a

obligaiilor de amploare comparabila, cu respectarea acordurilor bilaterale si multilaterale,

innd seama de interesele tarilor in curs de dezvoltare din lumea ntreaga, inclusiv acelea dintre

tarile participante att timp cit se gsesc in curs de dezvoltare din punct de vedere economic;

reafirmnd voina lor de a coopera pentru realizarea scopurilor si a obiectivelor stabilite de

organele corespunztoare ale Naiunilor Unite in documentele referitoare la dezvoltare,

nelegndu-se ca fiecare stat participant isi menine poziiile pe care le-a adoptat fata de acestea;

acordnd o atenie deosebita tarilor cel mai puin dezvoltate,

Convinse ca interdependenta economica crescnd pe plan mondial implic creterea eforturilor

comune i eficace n scopul de a soluiona problemele economice mondiale majore, cum sunt cele

ale alimentaiei, energiei, materiilor prime si problemelor monetare si financiare si, in consecin,

evideniaz cerina care exista de a promova relaii economice internaionale stabile si echitabile,

contribuind astfel la dezvoltarea economica continua si diversificata a tuturor tarilor,

Lund in consideraie activitatea deja ntreprins de organizaiile internaionale competente si

dorind sa foloseasc posibilitile oferite de aceste organizaii, ndeosebi de Comisia economica

pentru Europa a Naiunilor Unite, in scopul de a da curs dispoziiilor documentelor finale ale

conferinei.

Considernd ca orientrile generale si recomandrile concrete coninute in textele care urmeaz

sunt menite sa promoveze pe mai departe dezvoltarea relaiilor lor economice reciproce si
convinse ca cooperarea lor in aceste domenii trebuie sa se fac cu deplina respectare a principiilor

care guverneaz relaiile intre statele participante, aa cum sunt enunate in documentul

corespunztor,

Au adoptat cele ce urmeaz:

1. SCHIMBURILE COMERCIALE

Dispoziii generale

Statele participante,

Contiente de rolul crescnd al comerului internaional ca unul din factorii cei mai importani ai

creterii economice si ai progresului social,

Recunoscnd c i comerul reprezint un sector esenial al cooperrii lor si avnd in vedere faptul

ca dispoziiile coninute in preambulul de mai sus se aplica ndeosebi in acest domeniu,

Considernd ca volumul si structura schimburilor comerciale intre statele participante nu

corespund in toate cazurile posibilitilor care sunt oferite de nivelul prezent al dezvoltrii lor

economice, tiinifice si tehnologice,

Sunt hotrte sa promoveze, pe baza modalitilor cooperrii lor economice, dezvoltarea

schimburilor lor reciproce de bunuri si servicii si sa asigure condiii favorabile unei asemenea

dezvoltri;

Recunosc efectele favorabile care pot rezulta din aplicarea tratamentului naiunii celei mai

favorizate, pentru dezvoltarea schimburilor;

Vor ncuraja creterea schimburilor pe o baza multilaterala cit mai larg posibila, cutnd astfel sa

foloseasc diversele posibiliti economice i comerciale;

Recunosc importanta acordurilor bilaterale si multilaterale interguvernamentale si a altor acorduri

pentru dezvoltarea pe termen lung a schimburilor comerciale;

Noteaz importanta problemelor monetare si financiare pentru dezvoltarea comerului internaional

si vor urmri sa le trateze in scopul de a contribui la creterea continua a schimburilor;

Se vor strdui sa reduc sau sa elimine progresiv obstacolele de orice natura din calea dezvoltrii

schimburilor comerciale;

Vor favoriza creterea continua a comerului, evitnd pe cit este posibil fluctuaiile brute in

schimburile lor;
Considera ca schimburile lor de diverse produse trebuie sa fie efectuate astfel ca ele sa nu

provoace sau sa nu amenine a provoca un prejudiciu grav atunci cnd este cazul, o

dezorganizare a pieei pe pieele interioare ale acestor produse si ndeosebi in detrimentul

productorilor locali din tara importatoare, de produse similare sau supuse concurentei directe; in

ceea ce privete noiunea de dezorganizare a pieei se nelege ca ea nu va putea fi invocata

contrar dispoziiilor pertinente din acordurile lor internaionale; daca ele vor recurge la masuri de

protecie, o vor face in conformitate cu angajamentele lor in acest domeniu care decurg din

acordurile internaionale la care sunt pri si vor tine seama de interesele prilor direct interesate;

Vor acorda atenia corespunztoare masurilor referitoare la promovarea schimburilor si

diversificarea structurii lor;

Noteaz ca creterea si diversificarea schimburilor ar putea contribui la lrgirea posibilitilor de

alegere de produse;

Considera oportun sa creeze condiii favorabile participrii societilor, organizaiilor si

ntreprinderilor la dezvoltarea comerului.

Faciliti si contacte de afaceri

Statele participante,

Contiente de importanta contribuiei pe care ameliorarea contactelor de afaceri si ntrirea

ncrederii in relaiile de afaceri care ar rezulta din aceasta ar avea-o pentru dezvoltarea relaiilor

economice si comerciale;

Vor lua masurile corespunztoare menite sa mbunteasc in continuare condiiile care permit

dezvoltarea contactelor intre reprezentani ai organismelor oficiale, a diverselor organizaii,

ntreprinderi, firme si bnci interesate in comerul exterior, in special, atunci cnd acestea sunt

utile, intre exportatori si beneficiari de produse si servicii, in vederea studierii posibilitilor

comerciale, a ncheierii de contracte, a urmririi executrii lor si a asigurrii serviciilor dup

vnzare;

Vor ncuraja organismele, ntreprinderile si firmele interesate in comerul exterior sa ia masurile de

natura sa accelereze desfurarea negocierilor de afaceri;

Vor lua, de asemenea, masuri menite sa mbunteasc condiiile de lucru ale reprezentanilor

organismelor, ntreprinderilor, firmelor si bncilor strine interesate in comerul exterior, in special

dup cum urmeaz:

furniznd informaiile necesare, inclusiv informaiile asupra legislaiei si procedurii relative la

stabilirea de reprezentante permanente ale organismelor menionate mai sus si cu privire la

funcionarea acestor reprezentante permanente;

examinnd pe cit posibil in mod favorabil cererile de stabilire de reprezentante permanente si de

birouri in acest scop, inclusiv, daca va fi cazul, de deschidere de birouri comune pentru doua sau

mai multe firme;

ncurajnd punerea la dispoziie, in condiii cit mai favorabile posibil si egale pentru toi

reprezentanii organismelor menionate mai sus, de posibiliti de cazare in hoteluri, de mijloace

de comunicaie si alte servicii de care acestea au in mod normal nevoie, precum si localuri

comerciale si rezideniale corespunztoare pentru exercitarea activitilor reprezentanilor

permaneni;

Recunosc importanta unor astfel de masuri pentru a ncuraja o participare mai larga a

ntreprinderilor mici si mijlocii la schimburile comerciale intre statele participante.

Informaia economica si comerciala

Statele participante,

Contiente de rolul crescnd al informaiei economice si comerciale in dezvoltarea comerului

internaional,

Considernd ca informaia economica ar trebui sa fie de natura sa asigure o prospectare

comerciala corespunztoare si sa permit elaborarea de prognoze pe termen mediu si lung,

contribuind astfel la stabilirea de curente continue de schimburi si la o mai buna folosire a

posibilitilor de comer,

Declarndu-se gata sa mbunteasc calitatea, sa creasc cantitatea si difuzarea informaiei

economice si administrative pertinente,

Apreciind ca valoarea, pe plan internaional, a informaiilor statistice depinde intr-o msura

considerabila de posibilitatea de a le compara,

Vor favoriza publicarea si difuzarea de informaii economice si comerciale la intervale regulate si in

cel mai scurt timp, in special:

datele statistice privind producia, venitul naional, bugetul, consumul si productivitatea;

 datele statistice asupra comerului exterior, elaborate plecnd de la clasificri comparabile intre

ele si cuprinznd repartizarea pe produse cu menionarea volumelor si valorilor, precum si a tarilor

de origine sau de destinaie;

legi si reglementari privind comerul exterior;

informaii care permit sa se prevad evoluia economiei, utile pentru prospectarea comerciala, de

exemplu, cele privind orientrile generale ale planurilor si programelor economice naionale;

alte informaii de natura sa ajute oamenii de afaceri in contactele lor comerciale, de exemplu,

repertoare periodice, liste si, atunci cnd aceasta se dovedete posibil, organigramele firmelor si

organismelor interesate in comerul exterior;

Vor favoriza, in afara celor ce preced, dezvoltarea schimburilor de informaii economice si

comerciale prin intermediul, in cazurile corespunztoare, al comisiilor mixte pentru cooperare

economica, tiinific i tehnic, al camerelor de comer naionale i mixte i al altor organisme

corespunztoare;

Vor ncuraja un studiu, in cadrul Comisiei economice pentru Europa a Naiunilor Unite, asupra

posibilitilor de a crea un sistem multilateral de notificare a legilor si reglementarilor relative la

comerul exterior, precum si a modificrilor care le sunt aduse;

Vor ncuraja lucrrile de armonizare a nomenclaturilor statistice ntreprinse pe plan internaional, in

special in cadrul Comisiei economice pentru Europa a Naiunilor Unite.

Marketing

Statele participante,

Recunoscnd importanta pe care o are adaptarea produciei la exigentele pieei externe in

vederea asigurrii creterii comerului internaional,

Contiente de necesitatea ca exportatorii sa cunoasc intr-un mod cit mai precis posibil cerinele

clienilor eventuali si sa tina seama de acestea;

Vor ncuraja organismele, ntreprinderile si firmele interesate in comerul exterior sa dezvolte si mai

mult cunotinele si tehnicile pe care le cere o comercializare eficace;

Vor ncuraja mbuntirea condiiilor de aplicare a masurilor destinate sa promoveze schimburile

si sa rspund nevoilor clienilor in ceea ce privete produsele de import, mai ales prin

prospectarea comerciala si prin masuri de publicitate, precum si, daca aceasta se dovedete util,
prin organizarea de servicii de aprovizionare, furnizarea de piese de schimb, organizarea de reele

de service si formarea personalului tehnic local necesar;

Vor ncuraja cooperarea internaional in domeniul promovrii schimburilor, inclusiv

comercializarea si lucrrile ntreprinse in aceste probleme in cadrul organizaiilor internaionale,

ndeosebi al Comisiei economice pentru Europa a Naiunilor Unite.

2. COOPERAREA INDUSTRIALA SI PROIECTE DE INTERES COMUN

Cooperarea industriala

Statele participante,

Considernd ca, motivata de considerente economice, cooperarea industriala poate:

crea legturi durabile si ntri astfel cooperarea economica global pe termen lung,

contribui la creterea economica, precum si la expansiunea si la diversificarea comerului

internaional si la o cit mai larga utilizare a tehnologiei moderne,

duce la o folosire reciproc avantajoasa a complementaritilor economice, datorit unei mai bune

utilizri a tuturor factorilor de producie, si

accelera dezvoltarea industriala a tuturor celor care participa la o astfel de cooperare;

Isi propun sa ncurajeze dezvoltarea cooperrii industriale intre organismele, ntreprinderile si

firmele competente ale tarilor lor;

Considernd ca cooperarea industriala poate fi facilitata prin ncheierea de acorduri

interguvernamentale si alte acorduri bilaterale si multilaterale intre prile interesate;

Constata ca, ncurajnd cooperarea industriala, ele vor trebui sa tina seama de structurile

economice si de nivelurile de dezvoltare ale tarilor lor;

Noteaz ca cooperarea industriala se realizeaz pe baza de contracte ncheiate intre organisme,

ntreprinderi si firme competente, avnd in vedere consideraii de natura economica;

Exprima dorina de a favoriza adoptarea de masuri de natura sa creeze condiii favorabile pentru

cooperarea industriala;

Recunosc ca cooperarea industriala nglobeaz o serie de forme de relaii economice care

depesc cadrul schimburilor comerciale convenionale si ca, in procesul de negociere a unor

contracte de cooperare industriala, partenerii determina mpreun formele si condiiile de

cooperare corespunztoare, innd seama de interesele lor reciproce i de capacitile lor;

Recunosc, totodat, ca, in cazul in care exista un interes reciproc, forme concrete ca acelea care

urmeaz pot fi utile pentru dezvoltarea cooperrii industriale: producia si vnzarea in comun,

specializarea in producie si vnzare, crearea, amenajarea si modernizarea ntreprinderilor

industriale, cooperarea pentru realizarea de instalaii industriale complete, pentru obinerea unei

pri din produsele astfel realizate, societile mixte, schimbul de know-how, de informaii

tehnice, de brevete si de licene si cercetarea industriala in comun in cadrul proiectelor concrete de

cooperare;

Recunosc ca noi forme de cooperare industriala pot fi folosite pentru a rspunde unor cerine

concrete;

Noteaz importanta pe care o are informaia economica, comerciala, tehnica si administrativa

menita sa asigure dezvoltarea cooperrii industriale;

Considera ca este de dorit:

sa amelioreze calitatea si volumul informaiilor relative la cooperarea industriala, mai ales cu

privire la legi si reglementari, inclusiv acelea legate de operaiunile de schimb, orientrile generale

ale planurilor si programelor economice naionale, precum si in legtur cu prioritile programelor

si condiiile economice ale pieei; si

sa difuzeze cit mai repede posibil informaiile publicate in legtur cu acestea;

Vor ncuraja toate formele de schimburi de informaii si de comunicare de date asupra experienei

privind cooperarea industriala, inclusiv prin contactele intre parteneri eventuali si, acolo unde este

cazul, prin intermediul comisiilor mixte pentru cooperarea economica, industriala, tiinific si

tehnica, al camerelor de comer naionale si mixte, precum si al altor organisme corespunztoare;

Considera de dorit, in vederea dezvoltrii cooperrii industriale, sa ncurajeze explorarea de

posibiliti de cooperare si de punere in aplicare a proiectelor de cooperare si vor adopta masuri in

acest sens, printre altele facilitnd si multiplicnd, in toate formele lor, contactele de afaceri intre

organisme, ntreprinderi si firme competente si intre personalul lor calificat respectiv;

Noteaz ca dispoziiile adoptate de Conferina privind contactele de afaceri in domeniile economic

si comercial sunt, de asemenea, aplicabile organismelor, ntreprinderilor si firmelor strine

participante la cooperarea industriala, innd seama de condiiile specifice ale acestei cooperri, si

se vor preocupa de existenta unor condiii de lucru corespunztoare pentru personalul antrenat in

punerea in aplicare a proiectelor de cooperare;

Considera de dorit ca propunerile privind proiectele de cooperare industriala sa fie suficient de

precise si sa conin datele economice si tehnice necesare, ndeosebi evalurile preliminare ale

costului proiectului, informaii asupra formelor de cooperare ce vor fi folosite si posibilitilor de

desfacere, in scopul de a permite partenerilor eventuali sa ntreprind studii iniiale si sa ajung la

hotrri in timpul cel mai scurt;

Vor ncuraja prile interesate in cooperarea industriala sa ia masuri in vederea accelerrii

desfurrii negocierilor pentru ncheierea de contracte de cooperare;

Recomanda, de asemenea, sa se continue examinarea de exemplu in cadrul Comisiei

economice pentru Europa a Naiunilor Unite a mijloacelor de ameliorare a difuzrii ctre cei

interesai a informaiilor privind condiiile generale ale cooperrii industriale si a ghidurilor privind

elaborarea de contracte in acest domeniu;

Considera de dorit sa mbunteasc in continuare condiiile de aplicare a proiectelor de

cooperare industriala, mai ales in ceea ce privete:

protecia intereselor partenerilor la proiectele de cooperare industriala, inclusiv protecia juridica

a diverselor forme de proprietate in cauza;

luarea in consideraie, intr-un mod compatibil cu sistemele lor economice, a nevoilor si

posibilitilor cooperrii industriale in cadrul politicii economice si ndeosebi in cadrul planurilor si

programelor economice naionale;

Considera ca este de dorit ca partenerii, la ncheierea de contracte de cooperare industriala si la

punerea in aplicare a acestora, sa dea toata atenia dispoziiilor privind acordarea de asistenta

reciproca si transmiterea de informaii necesare, in special in scopul asigurrii unui nivel tehnic si a

unei caliti corespunztoare pentru produsele rezultate dintr-o astfel de cooperare;

Recunosc utilitatea unei participri sporite a ntreprinderilor mici si mijlocii la proiectele de

cooperare industriala.

Proiecte de interes comun

Statele participante,

Considernd ca potenialul lor economic si resursele lor naturale permit, prin eforturi comune, o

cooperare pe termen lung pentru punerea in aplicare, de interes comun de mare anvergura, si ca

acestea pot contribui la accelerarea dezvoltrii economice a tarilor care iau parte la ele,
Considernd ca este de dorit ca organismele, ntreprinderile si firmele competente din toate tarile

sa aib posibilitatea sa-si manifeste interesul lor de a participa la astfel de proiecte, si, in caz de

acord, sa ia parte la aplicarea lor,

Notnd c dispoziiile adoptate de Conferina privind cooperarea industriala se aplica totodat la

proiecte de interes comun;

Considera necesar sa ncurajeze, in cazurile adecvate, studiul de ctre organismele,

ntreprinderile si firmele competente si interesate a posibilitilor de aplicare a proiectelor de

interes comun in domeniile resurselor energetice, al exploatrii de materii prime, precum si al

transporturilor si telecomunicaiilor;

Considera ca este de dorit ca organismele, ntreprinderile si firmele, examinnd posibilitile de a

participa la proiecte de interes comun, sa schimbe cu partenerii lor poteniali, pe cai adecvate,

informaiile necesare de ordin economic, juridic, financiar si tehnic referitoare la asemenea

proiecte;

Considera ca resursele de energie, in primul rnd petrolul, gazele naturale si crbunele, precum si

exploatarea materiilor prime minerale, in special minereurile de fier si bauxita, sunt domenii

indicate pentru ntrirea cooperrii economice pe termen lung si dezvoltarea comerului care ar

putea rezulta din acesta;

Considera ca exista, de asemenea, posibiliti pentru proiecte de interes comun in scopul unei

cooperri economice pe termen lung in urmtoarele domenii;

schimbul de energie electrica pe plan european in scopul utilizrii cit mai raional posibil a

capacitilor centralelor electrice;

cooperarea in cutarea unor noi surse de energie si, in special, in domeniul energiei nucleare;

dezvoltarea reelelor rutiere si cooperarea in vederea stabilirii unei reele navigabile coerente in

Europa;

cooperarea in cercetarea si punerea in aplicare de echipamente de transport combinate si

pentru utilizarea containerelor;

Recomanda statelor interesate in proiecte de interes comun sa studieze in ce condiii ar fi posibil

sa elaboreze asemenea proiecte si, daca doresc, sa creeze condiiile executrii lor adecvate.

3. DISPOZITII PRIVIND SCHIMBURILE COMERCIALE SI COOPERAREA INDUSTRIALA

Armonizarea normelor

Statele participante,

Recunoscnd ca dezvoltarea armonizrii internaionale a normelor si reglementarilor tehnice, ca si

a cooperrii internaionale in materie de certificare, constituie un mijloc important pentru a elimina

obstacolele tehnice din calea comerului internaional si a cooperrii industriale si, prin acestea,

pentru a facilita dezvoltarea lor si creterea productivitii,

Reafirma interesul lor pentru o armonizare internaional cit mai larg posibila a normelor si

prevederilor tehnice;

Se declara dispuse sa ncurajeze acordurile internaionale si alte aranjamente corespunztoare

privind acceptarea de certificate de conformitate cu normele si prevederile tehnice;

Considera de dorit lrgirea cooperrii internaionale in materie de normare.