6 motive pentru care ne e teama de iubire

Autor: psychologies

Cu totii avem povesti ale iubirilor pierdute si intrebari despre motivele

pentru care relatiile s-au incheiat. Iar raspunsurile, de cele mai multe ori,
sunt in noi insine. Fie ca stim sau nu acest lucru, multora dintre noi ne este
teama de iubire. Aceste temeri se manifesta diferit si apar in diferite
momente ale unei relatii, iar cu totii avem un set de aparari pe care ni le
construim pentru a ne proteja de suferinta. Daca ele ne ofera iluzia unei
sigurante sau protectii, totodata ne tin departe de acel tip de apropiere pe
care ni-l dorim.

Dragostea adevarata ne face sa ne simtim vulnerabili

Orice relatie noua inseamna teritoriu neexplorat si cu totii avem o teama naturala despre
necunoscut. Cand ne indragostim ne asumam un risc, intrucat oferim increderea noastra altei
persoane, expunandu-ne astfel si devenind vulnerabili.

Este o provocare lansata apararilor noastre interioare, iar capacitatea de a ramane focusati
pe propria persoana si autocontrolul incep sa scada.
Prin urmare, tindem sa credem ca daca ne implicam emotional mai mult suntem si mai expusi
suferintei.
O iubire noua rascoleste suferinte din trecut
Cand intram intr-o noua relatie, rareori ne dam seama de cum suntem impactati de propria istorie.
Modurile in care am fost raniti in relatiile anterioare (chiar din copilarie incepand) ne influenteaza
modul in care percepem persoanele de care ne apropiem si cum ne comportam intr-o relatie
romantica.

Dinamica anterioara ne face reticenti in fata unei relatii noi si ne putem feri de intimitate
intrucat ne evoca sentimente de suferinta, pierdere, furie sau respingere.
Un studiu demonstreaza ca atunci cand tanjesti dupa ceva dupa iubire, de exemplu aceasta
ajunge sa fie asociata cu tristetea, respectiv starea traita cand ai fost privat de ceea ce-ti doreai.

Dragostea ne schimba vechea identitate

Multe persoane au sentimentul adanc ca nu pot fi iubiti, nu isi cunosc propria valoare si au dificultati
in a crede ca cineva poate sa tina cu adevarat la ele.

Putem avea o voce interna critica prin care ne repetam ca nu suntem valorosi si nu meritam sa fim
fericiti. Aceasta s-a format inca din copilarie, din experientele neplacute si atitudinile critice la care
am fost expusi, putand fi modelata pana si de sentimentele pe care parintii nostri le au fata de ei
insisi.

Ca adulti, uneori nu o identificam ca fiindu-ne potrivnica ci acceptam o asemenea voce

destructiva ca fiind a noastra proprie.
Problema este ca suntem atat de familiarizati cu ea incat ne devine chiar confortabila. Mai mult,
cand cineva ne vede diferit de ceea ce ne spunem noi insine prin intermediul vocii critice, iubindu-ne
si apreciindu-ne, ne creeaza chiar un disconfort facandu-ne defensivi pentru ca ataca acele repere
cu care ne-am obisnuit.

Marile bucurii atrag mari suferinte

De fiecare data cand simtim o bucurie imensa sau cand apreciem viata la nivel emotional ne putem
astepta sa simtim si o mare tristete.

Multi dintre noi evitam lucrurile care ne fac foarte fericiti pentru ca astfel evitam si suferintele
pe care le pot aduce.
Doar ca nu putem incerca sa devenim imuni la suferinte fara a atrage fix acelasi lucru pentru fericire.
Prin urmare, putem ezita in a ne lasa purtati de val cand ne indragostim, de teama tristetii pe care o
poate declansa.

Dragostea este deseori inegala

Multe persoane ezita sa intre intr-o relatie intrucat persoana respectiva este prea indragostita de
ele. Se tem ca daca s-ar implica in asemenea relatie, propriile sentimente nu ar evolua la acelasi
nivel cu celalalt si acesta din urma ar ajunge sa fie ranit sau sa sufere.

Adevarul este ca iubirea nu se produce in echilibru perfect, putand sa simtim mai mult sau mai putin
decat celalalt, de la un moment la altul.
Sentimentele pe care le avem fata de o persoana sunt o forta schimbatoare si putem trece
foarte usor prin diverse stari.
Daca ne ingrijoram anticipativ despre ceea ce vom simti nu vom reusi sa parcurgem drumul
natural al sentimentelor.
Sentimentul de teama sau chiar vina asociat cu ce banuim ca am putea/sau nu simti ne poate
impiedica sa cunoastem cu adevarat o persoana interesata de noi si chiar sa avem parte de o relatie
care ne-ar putea face fericiti.

Dragostea evoca temeri existentiale

Cu cat avem mai mult, cu atat avem mai multe de pierdut si evident cu cat o persoana devine mai
importanta pentru noi, ne temem de pierderea ei.

Alaturi de persoana iubita, viata devine mai valoroasa, iar gandul pierderii
inspaimantator.Incercand sa musamalizam aceasta teama, ajungem sa ne certam din orice cu
partenerul sau chiar sa renuntam definitiv la el.
Rareori ne dam seama de apararile si comportamentele asociate pe care le manifestam pentru a ne
proteja de aceste temeri existentiale.

Putem chiar sa ajungem sa ne expunem o lista intreaga de motive pentru ca nu avem nevoie de o
relatie. Ajungand sa iti cunosti propria teama de intimitate si cum iti modeleaza comportamentul este
un pas important in a reusi sa ai o relatie pe termen lung.

Incercand sa ne cunoastem mai bine, si identifican modurile prin care ne autosabotam pentru
a le inlatura, ne ajutam singuri sa gasim si sa mentinem o iubire de durata.