Sunteți pe pagina 1din 4

ve Veronica

SINDROMUL BURNOUT SUPRASOLICITARE PROFESIONAL


Revist tiinifico-practic SAU OBOSEAL CRONIC LA MEDICII ONCOLOGI

- Pacientul invata dif erite metode de 2. Exista o efervescenta a cercetarilor in


ameliorare a durerii, inclusiv terapia domeniul durerii la copii.
medicamentoasa si alte metode terapeutice. 3. Studiile recente au clarificat multe aspecte
- Pacientul reuseste se realizeze o strategie di fiziologia si fiziopatologia la copil.
terapeutica, prin care poate controla eficient 4. Se cauta noi analgetice mai eficiente si
durerea. cu mai putin efecte secundare.
- O parte din strategia terapeutica privind 5. Analgeticul ideal ar fi cu actiune multimodala.
ameliorarea durerii este si tratarea unor afectiuni Bibliografie:
ca de exemplu depresia, anxietatea sau tulburari 1. Miron Lucian. Terapia oncologica. Optiuni bazate pe dovezi.
Institutul European Iasi, 2008.
ale somnului care pot accentua durerea. 2. .. . ,
Concluzii: 2008.
1. Tratamentul durerii la copil presupune o 3. EAPC Taskforce for Palliative Care in Children. Palliative
care for infants, children and young people. The facts. Roma,
abordare multidisciplinara, utilizare de metode 2009.
medicamentoase si non-medicamentoase, in 4. Daniela Mosoiu. Prescrierea si utilizarea opioidelor in
special de catre o echipa specializata in aplicarea managementul durerii. Brasov, 2007.
5. Mereu Ion. Tratamentul paliativ al bolnavilor oncologici,
lor la copil si o legislatie adecvata.
Chiinu, 2012. 39p.

ve Veronica, medic rezident Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemianu,


Conductor tiinific - Mereu Ion, prof.univ.

SINDROMUL BURNOUT SUPRASOLICITARE PROFESIONAL


SAU OBOSEAL CRONIC LA MEDICII ONCOLOGI

The Burnout syndrome consists in physical, emotional and mental exhaustion caused
by excessive and prolonged exposure to stress conditions. The study included 10 doctors
oncologists and 11 nurses working in the clinic of general oncology. The results of the
study demonstrated that the Burnout syndrome affected especially 11 medical persons,
representing 52,38%. Doctors are mostly supposed to develop this syndrome, in
comparison with nurses.
Key words: the Burnout syndrome, stress, doctors, nurses, general oncology.

Mai multe activiti profesionale impun o boala contemporan. Presiunea pentru


suprasolicitare sub aspect emoional i performan, reducerile i ameninrile prin
interpersonal. Ele sunt specifice unor profesii ca concediere de personal, salariile mizerabile,
cea de medic, psiholog, asistent social, profesor combinate cu scumpirea crescanda a costului
i pot avea consecine negative asupra sntii. vietii de zi cu zi, creeaza medicilor oncologi frica
n literatura de specialitate aceast patologie se de pierderea locului de munca, stress-ul de
ntlnete sub denumirea de sindromul Burnout calendar, medicii isi simt existenta amenintata
sau Sindromul Epuizrii Profesionale (SEP) . si incearca sa-si depaseasca din ce in ce mai
Sindromul Burnout consta in epuizarea fizica, mult limitele fizice si psihice, muncind pana cad
emotionala si mentala cauzata de expunerea jos, se imbolnavesc si creeaza depresii.
excesiva si prelungita la situatii stresante. n 1981, Specialitii confirm c persoanele care sufera
Maslach si Jackson propuneau urmtoarea de Sindromul Burnout se simt coplesite de
definiie pentru Sindromul Burnout: un sindrom presiunea de a raspunde cerintelor profesionale
de epuizare emoional, de depersonalizare i de si, in timp, aceasta acumulare constanta de stres
reducere a realizrii profesionale aprut la indivizii conduce la pierderea interesului si a motivatiei
implicai profesional alturi de alii. E considerat care au stat la baza activitatilor profesionale.

9
ve Veronica
SINDROMUL BURNOUT SUPRASOLICITARE PROFESIONAL
Revist tiinifico-practic SAU OBOSEAL CRONIC LA MEDICII ONCOLOGI

Principala cauza a Sindromului Burnout este personala, presiune si ateptri n realizri mai
senzatia de suprasolicitare profesionala mari, responsabilitati, fara ajutor din partea
combinata cu subaprecierea eforturilor tale de celorlalti, somn insuficient; prea putin timp dedicat
catre ceilalti. Locul de munca tinde sa fie mediul relaxarii si socializarii, lipsa unor relatii apropiate,
cel mai propice pentru dezvoltarea acestei a unor persoane care sa ofere suport emotional.
afectiuni, dar exista situatii in care viata sociala i din cauze legate de tipul personalitii sunt:
sau personala conduc la Sindromul Burnout. tendinte perfectioniste; conceptia ca nimic nu este
Astfel, un angajat care nu a mai beneficiat de suficient de bine facut sau bun, viziune pesimista
concediu si de o marire de salariu de 2 ani sau asupra perspectivelor sinelui si asupra lumii in
alte situaii omonime sunt expusi riscului de a general, nevoia permanenta de a detine
ajunge la Sindromul Burnout. Dup prof. controlul. Din simptoamele frecvent ntlnite
univ.Dr. Paula Drosescu, cercettori americani mentionam urmtoarele: indispoziie, indiferen,
obinerea rezultatelor sau a performanelor, n plictiseala, lipsa motivaiei i creaiei profesionale,
orice domeniu, presupune implicarea contient oboseal permanent, stare de lipsa si ignorana
ntr-un proces evolutiv, n spiral ascendent i total. Aceste simptome sau semne putem
de cele mai multe ori ireversibil (figura 1). mpr n cele fizice, emoionale i cele
n literatura de specialitate sunt descrise o comportamentale. Din primul grup, a celor fizice
combinatie de factori ce pot cauza apariia i fac parte: senzatia permanenta de oboseala,
dezvoltarea Sindromului Burnout:cauze legate de vlaguire, imunitate scazuta, predispozitie ridicata
locul de munca, de stilul de munca sau de la contractarea diferitilor virusi, dureri de cap, de
trasaturi de personalitate. Cauze legate de locul spate si musculare frecvente, schimbari ale
de munc: lipsa recunoaterii i recompensrii apetitului si ale obiceiurilor de somn. Din
muncii prestate, ignoran i indeferen simptomele sau semne emoionale fac parte:
profesional din partea colegilor, senzatia de lipsa senzatia de esec si lipsa de incredere in sine,
de control asupra propriilor activitati, asteptari neajutorare, coplesire, detasare de ceilalti oameni
nerealiste sau neclare din partea angajatorului, si de lume in general, pierderea motivatiei,
desfasurarea unor activitati monotone, repetitive abordare negativista si cinica, imposibilitatea de
si care nu ofera satisfactii profesionale, lucrul sub a fi satisfacut (nimic nu este suficient de bun).
presiune constanta sau intr-un mediu stresant.Din Din simptome sau semne comportamentale fac
cauzele legate de stilul de via fac parte: parte: cautarea singuratatii prin izolarea frecventa
dezechilibru intre viata profesionala si cea de ceilalti oameni, retragerea din diferite activitati,

Figura 1. Factori ce conduc la aparitia Sindromului Burnout

10
ve Veronica
SINDROMUL BURNOUT SUPRASOLICITARE PROFESIONAL
Revist tiinifico-practic SAU OBOSEAL CRONIC LA MEDICII ONCOLOGI

refuzul responsabilitatilor, consumul excesiv de medical) i insatisfacie profesional, cotat


mancare, bauturi alcoolice sau droguri pentru a invers (IP; Simt c munca mea influeneaz
face fata situatiei, revarsarea frustarilor peste pozitiv viaa altora). Rspunsurile sunt sub forma
oameni nevinovati, absenteismul de la locul de scalei Likert cu 7 puncte i exprim frecvena cu
munca sau scurtarea programului de lucru, care persoana resimte strile descrise (0:
venind tarziu si plecand devreme de la serviciu. niciodat - 7: n fiecare zi). Pentru fiecare din
Cercetarea de fa a urmrit evidentierea a 2 cele trei scale se calculeaz un scor care,
probleme: 1) evaluarea frecvenei Sindromului conform etalonului, indic nivelul SEP: mare,
Burnout n rndul personalului medical din Clinica mediu/risc i mic. Au fost distribuite 21 de
Oncologie General din cadrul IMSP IO; chestionare n Clinica Oncologie General din
2) compararea Sindromului Burnout la medici i cadrul IMSP IO. Chestionarele au fost nmnate
asistente medicale. Pentru evaluarea nivelului respondenilor individual, dup explicarea
Sindromului Burnout am folosit scala Maslach scopului cercetrii i dup sublinierea
Burnout Inventory (MBI). Cele 22 de puncte ai confidenialitii informaiilor. Rata de rspuns a
scalei MBI msoar urmtoarele trei dimensiuni: fost de 100%.
epuizare emoional (EE; ex. de itemi: M simt Rezultate: n studiu au fost inclui 10 medici
obosit/ cnd m trezesc dimineaa i tiu c oncologi i 11 asistente medicale din Clinica
trebuie s fac fa unei noi zile de munc); Oncologie General din cadrul IMSP IO, cu diferit
detaare emoional i cinism (DE; Am devenit categorie de munc.Datele despre participani i
mai dur/ cu oamenii de cnd lucrez n sistemul experiena lor profesional sunt prezentate n

Tabelul 1.
Date despre participani (nr. 21)
Variabile profesionale Medici Asistente medicale Total
c.a. % c.a. % c.a. %
Femei 4 20 11 48 15 71,4
Brbai 6 30 0 0 6 28,6
1-5 ani experien 2 10 5 22 7 33,4
6-15 ani experien 6 30 4 18 10 47,6
+15 ani experien 2 10 2 9 4 19
TOTAL 10 100 11 100 21 100

Tabelul 2.
Prevalena Sindromului Burnout i a dimensiunilor lui n funcie de statutul profesional
al lucratorilor medicali
Total lucrtori
medicali Caracteristicile Dimensiunile Sindromului Burnout
Statut profesional Sindromului
c.a. % Burnout Mare Mediu Absent
c.a. % c.a. % c.a. %
Medici ordinatori 4 19 S.Burnout 3 120,8 1 56,7 0 0
EE 2 170,9 2 30,3 0 0
DE 3 111,3 1 50,7 0 0
IP 4 80,9 0 0 0 0
Medici cercettori 6 28,6 S.Burnout 5 212,3 1 50,7 0 0
EE 5 131,9 1 50,8 0 0
DE 6 172,1 0 0 0 0
IP 5 141,8 1 50,7 0 0
Asistente medicale 11 52,4 S.Burnout 3 282,4 5 121,2 3 81,3
EE 5 182,1 4 100,9 2 71,8
DE 5 131,4 5 111,1 1 51,7
IP 7 171,2 1 50,7 3 111,9
Total 21 100 S.Burnout 11 52,3 7 33,3 3 14,4

11
, , ,

Revist tiinifico-practic ...

tabelul 1. Informaiile privind frecvena Sindromului Bibliografie:


1. http://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizare Articol/841/
Burnout i a dimensiunilor sale n cadrul
workaholism
eantionului, precum i n funcie de statutul 2. Maslach Burnout Inventory Maslach C.Jackson, S. E., 1981,
profesional sunt redate n tabelul 2. http://casandrachera.com/2010/02/01/chestionarul-de-evaluare-a-
Concluzie. Cercetarea de fa a evideniat burnout-ului-maslach/
3. Maslach, C.; Schaufeli, W. B.; Leiter, M. P. (2001). S. T. Fiske,
prevalena Sindromului Burnout n rndul
D. L. Schacter, & C. Zahn-Waxler. ed. Job burnout. Annual Review
personalului medical din clinica Oncologie of Psychology (52): 397422
General i factorii organizaionali care au rol 4. Maslach C. & Leiter, M. The truth About Burnout. 1997 Jossey-
important n dezvoltarea patologiei nominalizate. Bass
Studiul a argumentat c Sindromului Burnout se 5. Tudose F., Fundamente in psihologia medicala, Editura Fundatia
Romania de miine, Bucuresti, 2006, pag.16.
ntlneste n dimensiuni mai mari la 11 lucrtori 6. Ulrich Kraft, Burned Out, Scientific American Mind, June/
medicali ceia ce constituie 52,38 %. Este July 2006 p. 28-33
semnificativ c caracteristica IP s-a atestat la 16 7. Pedrabissi, Rolland i Santinello, Stress and Burnout Among
participani din studiu ce alctuieste 76,19%. Teachers in Italy and France, Journal of Psychology, Vol. 127, 1993
8. Donald E. Nease Jr.; Katherine Margo; Michael Floyd / Familiy
Studiul a aratat c medicii sunt mai vulnerabili n Medicine Trainess Perspectives on the role of Emotion and Empathy
ceia ce priveste dezvoltarea Sindromului Burnout Medicine, Evidence and Emotions 15th International Balint Congress,
fa de asistente medicale. Lisbon 2007-1-5-sept. p.33-36, I.S.B.N. 978-989-20-0747-2

, , . . , ,
, ..., ., .
, . . ;



( )

Combined method of treatment of patients with non-complicated metastatic pathological


vertebral fractures is effective minimal invasive surgery that needs continuous clinical
research.
Key words: spinal metastases, pathologic fractures, RF-ablation.

-
,
, , :
-
, () .
90% .


. .

:
, -
, , /
, ,
,
. ,

12