Testament de Tudor Arghezi, face parte din seria artelor poetice moderne ale li

teraturii romne din perioada interbelic?, al?turi de Eu nu strivesc corola de min

uni a lumii de Lucian Blaga ?i Joc secund de Ion Barbu. Poezia este a?ezat? n fru
ntea primului volum arghezian, Cuvinte potrivite (1927), ?i are rol de program (
manifest) literar, realizat ns? cu mijloace poetice. Este cea mai cunoscut? art?
poetic? din istoria noastr? literar?.
Este o art? poetic? modern?, pentru c? n cadrul ei apare o tripl? problematic?, s
pecific? liricii moderne: transfigurarea socialului n estetic, estetica urtului, r
aportul dintre inspira?ie ?i tehnica poetic?, acumul?ri de cuvinte nepoetice, as
ocieri surprinz?toare de termeni.Poeziaapartine directiei moderniste, pentru ca
impune forme noi in planul creatiei artistice,produce adancirealirismului si amb
iguitatea limbajului particular,construieste metafore socante potrivit esteticii
noi,princare elementele uratului se transforma in frumos.Textul se mai incadrea
za in directia modernista si prinrolul asumat de poet de a crea si de a reflecta
asupra creatiei sale,un fel de lirism voluntar,reluat sidezvoltat in alte poezi
i din volumele ulterioare.Interesul autorului se indreapta spre raportul dintrei
nspiratia si tehnica poetica,punand problema cuvantului, a capacitatilor acestui
a de a re-crea lumea,darsip e aceea a slefuitorului de cuvinte,a artistului.Tudo
r Arghezii opteaza pentru o poezie modernaconstruita din strofe polimorfe, cu o
prozodie inedita
Tema poeziei o reprezint? crea?ia literar? n ipostaza de me?te?ug, crea?ie l?sat?
ca mo?tenire unui fiu spiritual. Este, de asemenea, o poezie existen?ial?, deoa
rece Arghezi e un poet cu intui?ii adnci, cu un sim? aproape familiar al marilor
adev?ruri, iar gndul s?u are o perfect? corporalitate liric?, e ascuns n forme fas
cinante ?i tulbur?toare de limbaj.

O iamgine poetic? relevant? pentru tema poeziei este metafora carte are un loc cen
tral n aceast? art? poetic?, fiind un element de recuren??. Termenul-cheie carte ar
e rol n organizarea materialului poetic ?i semnific?, pe rnd, n succesiunea secven?
elor poetice: realizarea ideii poetice a acumul?rilor spirituale; poezia este rez
ultatul trudei, treapt? a cunoa?terii, punct de leg?tur? ntre predecesori ?i urma?i,
valoare spiritual?, rezultat al sublim?rii experien?ei nainta?ilor hrisovul cel di
nti; cuvinte potrivite . Cartea este sintez? etnic? a celor obscuri B?trnii-au adunat,
printre pl?vani/ Sudoarea muncii sutelor de ani .
Cartea / crea?ia poetic? ?i poetul/ creatorul/ eu se afl? n strns? leg?tur?, verbele la
persoana I singular avnd drept rol definirea metaforic? a actului de crea?ie poet
ic?, a rolului poetului: am ivit, am pref?cut, f?cui, am luat, am pus, am f?cut,
gr?m?dii, iscat-am. Concrete?ea sensului arat? c? orice obiect al universului e
xterior al nainta?ilor are drept de existen?? poetic? n opera arghezian?.
A doua imagine poetic? este cea care valorizeaz? estetica urtului, concept pe car
e l preia Arghezi de la scriitorul francez Charles Baudelaire. Prin unicul s?u vol
um de poezie, Florile r?ului, Baudelaire l?rge?te conceptul de frumos, integrndu-i
n?elegerea r?ului, a urtului. Arghezi, la rndul lui, consider? c? orice aspect al
realit??ii, indiferent c? este frumos sau urt, sublim sau grotesc, poate constitu
i material poetic: Din bube, mucegaiuri ?i noroi/ Iscat-am frumuse?i ?i pre?uri n
oi. Seriile antonimice: cnd s?-mbie, cnd s?-njure sugereaz? tonalit??ile extreme ale
crea?iei poetice argheziene; F?cui din zdren?e muguri ?i coroane , ciorchin de negi
exprim? ideea transfigur?rii artistice a unor aspecte ale realit??ii degradate s
au efectul expresiv al cuvintelor triviale .

Imaginarul poetic arghezian se configureaz? din termeni care desemneaz? elemente

spa?iale: metaforele spa?iului s?lbatic, haotic, r?pi ?i gropi adnc, spa?ii desc
hise- muntele {piatra, piscul, hotar nalt, cu dou? lumi pe poale ), p?durea (ramura)
;spa?iul nchis, interiorul (vatr?, canapea).
1.Titlul poeziei are o dubl? accep?ie: una denota-tiv? ?i alta conotativ?. n sens
propriu (denotativ), cuvntul-titlu desemneaz? un act juridic ntocmit de o persoan
? prin care aceasta ?i exprim? dorin?ele ce urmeaz? a-i fi ndeplinite dup? moarte,
mai cu seam? n leg?tur? cu transmiterea averii sale. Aceasta este ns? accep?ia la
ic? a termenului. n accep?ie religioas?, cuvntul face trimitere la cele dou? mari p
?r?i ale Bibliei, Vechiul Testament ?i Noul Testament, n care sunt concentrate nv?
??turile proorocilor ?i apostolilor adresate omenirii. Din aceast? accep?ie reli
gioas? deriv? ?i sensul conotativ al termenului pe care l ntlnim n poezie. Astfel cr
ea?ia arghezian? devine o mo?tenire spiritual? adresat? urma?ilor-cititori sau v
iitorilor truditori ai condeiului.
2. INCIPITUL,conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritua
l,contine ideea mostenirii spirituale, un nume adunat pe-o carte ,care devine simbol
al identitatii obtinute prin cuvant. Conditia poetului este concentrata in ver
sul: decat un nume adunat pe-o carte ,iar poezia apare ca bun spiritual si peren: Nu-t
i voi lasa drept bunuri dupa moarte ..Motivul mortii intalnit in incipit accentueaz
a ideea ca atat creatorul,cat si urmasii sai suntrespunzatori de pastrarea valor
ilor continute in carte.Metafora seara razvratita face trimitere la trecutul zbuci
umat al stramosilor,care se leaga de generatiile viitoare,prin carte . Enumeratia ra
pi si gropi adanci ,ca si versul urmator Suite de batranii mei pe branci ,sugereaza d
rumul dificil al conoasterii,si al acumularilor strabatut de inaintasi. Formula
de adresare,vocativul fiule ,desemneaza un potential cititor,poetul identificandu
-se,in mod simbolic,cu un tata,ca un mentor al generatiilor viitoare.
3.Elemente de prozodie specifice poemului sunt date de sonorit??ile dure ale
unui lexic col?uros, dislocarea topic? ?i sintactic? , sugernd asprimea existen?e
i ?i truda c?ut?rii. Versifica?ia (ntre tradi?ie ?i modernitate) se caracterite
az? prin strofe inegale ca num?r de versuri, cu metrica ?i ritmul variabile, n fu
nc?ie de intensitatea sentimentelor ?i de ideile exprimate, conservndu-se rima mp
erecheat?.Prozodia: este situata intre traditie si modernitate, strofele inegale,
metrica si ritm variabile, insa cu rima imperecheata
4.Motivul central al poeziei este acela al cartii, care simbolizeaza ideea de cu
noastere,de legatura spiritual intre generatii,pentru ca ea oglindeste"seara raz
vratita" a stramosilor ce au urcat "prin rapi si gropi adanci",dar si ideea de t
ruda, de mestesug, de pasiune.Cuvantul carte are o bogata sinonimie in text: tes
tament,hrisov,cuvinte potrivite.Cuvntul carte are un loc aparte n poezie ? ind motiv
central, reprezentnd mo?tenirea pe care o las?
poetul genera?iilor viitoare, este metafora crea?iilor artistice. Cartea reprezi
nt? rela?ia spiritual? ntre
genera?ii de la str?bunii mei pn? la tine , asigurnd continuitatea tradi?iei, a munci
i. De asemenea cartea
reprezint? o treapt? , o evolu?ie valoric? de-a lungul timpului. Datoria ? ului est
e s? preia aceast? mo?tenire
?i s? o ridice la cele mai nalte valori s? le urci, te-a?teapt? , aceasta ? ind resp
onsabilitatea genera?iilor
viitoare fa?? de str?mo?ii care prin rpi ?i gropi adnci au realizat aceast? valoare,
cartea. Poetul a?eaz?
aceast? carte la nceputul civiliza?iei umane Ea e hrisovul vostru cel dinti , aceasta
devenind astfel
conservatorul tuturor valorilor ?i salvarea de uitare.
5.Simetria textului este data de plasarea cuvantului-cheie "carte" si a sinonime
lor sale in diferite pozitii ale discursului liric pentru a accentua ideea centr
ala in fiecare dintre cele trei coordonate.
Relatiile de opozitie se stabilesc, la nivelul discursului liric,intre dive
rsele component ale artei poetice,in jurul termenului carte. Opozitia robul-Domn
ul se regaseste in versul:Robul a scris-o, Domnul o citeste si reda relatia dint
re scriitor si cititor, in care robul-poet si-a asumat statutul umil, de trudito
r al cuvantului.
opinia: Opera literar? Testament ilustreaz? unitatea de concep?ie ?i de viziune a
lui Arghezi asupra existen?ei, ? ind
a?adar o art? poetic? n care poetul de? ne?te crea?ia artistic?, misiunea poetic?
?i crezul s?u literar conform
c?reia arta nnobileaz? cuvntul ?i transform? urtul n frumos artistic. Poezia se ncadr
eaz? n lirica
modernist? pentru c? impune forme noi n planul crea?iei artistice, produce adncire
a lirismului ?i
ambiguitatea limbajului, construie?te metafore ?ocante potrivit esteticii noi pr
in care urtul se transform? n
frumos.Concluzia poetului este aceea c? poezia este forma cea mai nalt? ?i mai re
zistent? de oglindire a vie?ii ?i spiritualit??ii unui popor