Testament de Tudor Arghezi, face parte din seria artelor poetice moderne ale

literaturii romne din perioada interbelic?, al?turi de Eu nu strivesc corola de

minuni a lumii de Lucian Blaga ?i Joc secund de Ion Barbu. Poezia este a?ezat? n
fruntea primului volum arghezian, Cuvinte potrivite (1927), ?i are rol de program
(manifest) literar, realizat ns? cu mijloace poetice. Este cea mai cunoscut? art?
poetic? din istoria noastr? literar?.

Este o art? poetic? modern?, pentru c? n cadrul ei apare o tripl? problematic?,

specific? liricii moderne: transfigurarea socialului n estetic, estetica urtului,
raportul dintre inspira?ie ?i tehnica poetic?, acumul?ri de cuvinte nepoetice,
asocieri surprinz?toare de termeni.Poeziaapartine directiei moderniste, pentru ca
impune forme noi in planul creatiei artistice,produce adancirealirismului si
ambiguitatea limbajului particular,construieste metafore socante potrivit esteticii
noi,princare elementele uratului se transforma in frumos.Textul se mai incadreaza
in directia modernista si prinrolul asumat de poet de a crea si de a reflecta
asupra creatiei sale,un fel de lirism voluntar,reluat sidezvoltat in alte poezii
din volumele ulterioare.Interesul autorului se indreapta spre raportul
dintreinspiratia si tehnica poetica,punand problema cuvantului, a capacitatilor
acestuia de a re-crea lumea,darsip e aceea a slefuitorului de cuvinte,a
artistului.Tudor Arghezii opteaza pentru o poezie modernaconstruita din strofe
polimorfe, cu o prozodie inedita

Tema poeziei o reprezint? crea?ia literar? n ipostaza de me?te?ug, crea?ie l?sat?

ca mo?tenire unui fiu spiritual. Este, de asemenea, o poezie existen?ial?, deoarece
Arghezi e un poet cu intui?ii adnci, cu un sim? aproape familiar al marilor adev?
ruri, iar gndul s?u are o perfect? corporalitate liric?, e ascuns n forme
fascinante ?i tulbur?toare de limbaj.

O iamgine poetic? relevant? pentru tema poeziei este metafora carte are un loc
central n aceast? art? poetic?, fiind un element de recuren??. Termenul-cheie
carte are rol n organizarea materialului poetic ?i semnific?, pe rnd, n
succesiunea secven?elor poetice: realizarea ideii poetice a acumul?rilor
spirituale; poezia este rezultatul trudei, treapt?a cunoa?terii, punct de leg?
tur? ntre predecesori ?i urma?i, valoare spiritual?, rezultat al sublim?rii
experien?ei nainta?ilor hrisovul cel dinti; cuvinte potrivite. Cartea este
sintez? etnic? a celor obscuri B?trnii-au adunat, printre pl?vani/ Sudoarea
muncii sutelor de ani.

Cartea/ crea?ia poetic? ?i poetul/ creatorul/ eu se afl? n strns? leg?tur?,

verbele la persoana I singular avnd drept rol definirea metaforic? a actului de
crea?ie poetic?, a rolului poetului: am ivit, am pref?cut, f?cui, am luat, am pus,
am f?cut, gr?m?dii, iscat-am. Concrete?ea sensului arat? c? orice obiect al
universului exterior al nainta?ilor are drept de existen?? poetic? n opera
arghezian?.

A doua imagine poetic? este cea care valorizeaz? estetica urtului, concept pe care
l preia Arghezi de la scriitorul francez Charles Baudelaire. Prin unicul s?u
volum de poezie, Florile r?ului, Baudelaire l?rge?te conceptul de frumos,
integrndu-i n?elegerea r?ului, a urtului. Arghezi, la rndul lui, consider? c?
orice aspect al realit??ii, indiferent c? este frumos sau urt, sublim sau grotesc,
poate constitui material poetic: Din bube, mucegaiuri ?i noroi/ Iscat-am frumuse?i
?i pre?uri noi. Seriile antonimice: cnd s?-mbie, cnd s?-njure sugereaz?
tonalit??ile extreme ale crea?iei poetice argheziene; F?cui din zdren?e muguri ?i
coroane, ciorchin de negi exprim? ideea transfigur?rii artistice a unor aspecte
ale realit??ii degradate sau efectul expresiv al cuvintelor triviale .
Imaginarul poetic arghezian se configureaz? din termeni care desemneaz? elemente
spa?iale: metaforele spa?iului s?lbatic, haotic, r?pi ?i gropi adnc, spa?ii
deschise- muntele {piatra, piscul, hotar nalt, cu dou? lumi pe poale), p?durea
(ramura);spa?iul nchis, interiorul (vatr?, canapea).

1.Titlul poeziei are o dubl? accep?ie: una denota-tiv? ?i alta conotativ?. n sens
propriu (denotativ), cuvntul-titlu desemneaz? un act juridic ntocmit de o
persoan? prin care aceasta ?i exprim? dorin?ele ce urmeaz? a-i fi ndeplinite dup?
moarte, mai cu seam? n leg?tur? cu transmiterea averii sale. Aceasta este ns?
accep?ia laic? a termenului. n accep?ie religioas?, cuvntul face trimitere la
cele dou? mari p?r?i ale Bibliei, Vechiul Testament ?i Noul Testament, n care sunt
concentrate nv???turile proorocilor ?i apostolilor adresate omenirii. Din aceast?
accep?ie religioas? deriv? ?i sensul conotativ al termenului pe care l ntlnim n
poezie. Astfel crea?ia arghezian? devine o mo?tenire spiritual? adresat? urma?ilor-
cititori sau viitorilor truditori ai condeiului.

2. INCIPITUL,conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu

spiritual,contine ideea mostenirii spirituale,un nume adunat pe-o carte,care
devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant. Conditia poetului este
concentrata in versul:decat un nume adunat pe-o carte,iar poezia apare ca bun
spiritual si peren:Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte..Motivul mortii
intalnit in incipit accentueaza ideea ca atat creatorul,cat si urmasii sai
suntrespunzatori de pastrarea valorilor continute in carte.Metafora seara
razvratita face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor,care se leaga de
generatiile viitoare,prin carte. Enumeratia rapi si gropi adanci,ca si versul
urmator Suite de batranii mei pe branci,sugereaza drumul dificil al
conoasterii,si al acumularilor strabatut de inaintasi. Formula de
adresare,vocativul fiule ,desemneaza un potential cititor,poetul identificandu-
se,in mod simbolic,cu un tata,ca un mentor al generatiilor viitoare.

3.Elemente de prozodie specifice poemului sunt date de sonorit??ile dure ale

unui lexic col?uros, dislocarea topic? ?i sintactic? , sugernd asprimea existen?ei
?i truda c?ut?rii. Versifica?ia (ntre tradi?ie ?i modernitate) se caracteriteaz?
prin strofe inegale ca num?r de versuri, cu metrica ?i ritmul variabile, n func?ie
de intensitatea sentimentelor ?i de ideile exprimate, conservndu-se rima
mperecheat?.Prozodia: este situata intre traditie si modernitate, strofele
inegale, metrica si ritm variabile, insa cu rima imperecheata

4.Motivul central al poeziei este acela al cartii, care simbolizeaza ideea de

cunoastere,de legatura spiritual intre generatii,pentru ca ea oglindeste"seara
razvratita" a stramosilor ce au urcat "prin rapi si gropi adanci",dar si ideea de
truda, de mestesug, de pasiune.Cuvantul carte are o bogata sinonimie in text:
testament,hrisov,cuvinte potrivite.Cuvntul carte are un loc aparte n poezie ?
ind motiv central, reprezentnd mo?tenirea pe care o las?
poetul genera?iilor viitoare, este metafora crea?iilor artistice. Cartea reprezint?
rela?ia spiritual? ntre
genera?ii de la str?bunii mei pn? la tine, asigurnd continuitatea tradi?iei, a
muncii. De asemenea cartea
reprezint? o treapt?, o evolu?ie valoric? de-a lungul timpului. Datoria ? ului
este s? preia aceast? mo?tenire
?i s? o ridice la cele mai nalte valori s? le urci, te-a?teapt?, aceasta ? ind
responsabilitatea genera?iilor
viitoare fa?? de str?mo?ii care prin rpi ?i gropi adnci au realizat aceast?
valoare, cartea. Poetul a?eaz?
aceast? carte la nceputul civiliza?iei umane Ea e hrisovul vostru cel dinti,
aceasta devenind astfel
conservatorul tuturor valorilor ?i salvarea de uitare.
5.Simetria textului este data de plasarea cuvantului-cheie "carte" si a sinonimelor
sale in diferite pozitii ale discursului liric pentru a accentua ideea centrala in
fiecare dintre cele trei coordonate.
Relatiile de opozitie se stabilesc, la nivelul discursului liric,intre
diversele component ale artei poetice,in jurul termenului carte. Opozitia robul-
Domnul se regaseste in versul:Robul a scris-o, Domnul o citeste si reda relatia
dintre scriitor si cititor, in care robul-poet si-a asumat statutul umil, de
truditor al cuvantului.

opinia: Opera literar? Testament ilustreaz? unitatea de concep?ie ?i de viziune a

lui Arghezi asupra existen?ei, ? ind
a?adar o art? poetic? n care poetul de? ne?te crea?ia artistic?, misiunea
poetic? ?i crezul s?u literar conform
c?reia arta nnobileaz? cuvntul ?i transform? urtul n frumos artistic. Poezia se
ncadreaz? n lirica
modernist? pentru c? impune forme noi n planul crea?iei artistice, produce
adncirea lirismului ?i
ambiguitatea limbajului, construie?te metafore ?ocante potrivit esteticii noi prin
care urtul se transform? n
frumos.Concluzia poetului este aceea c? poezia este forma cea mai nalt? ?i mai
rezistent? de oglindire a vie?ii ?i spiritualit??ii unui popor