Bilet 15

1.Biblia de la Bucuresti 1688

Prima traducere integral a Bibliei tiprit n limba rom reprezint o sintez a eforturilor de
traducere de aproape dou veacuri n toate provinciile romneti, un moment de limb romn de
prim importan n secolul al 17-lea. Oper monumental, Biblia de la Bucureti a fost tradus n
timpul domniei lui erban Cantacuzino (e tip rit chiar n anul morii sale) de fraii Radu i
erban Greceanu, ndrumai de stolnicul Constantin Cantacuzino.
Traductorii n-au fcut oper de pionierat, ci de desvritori, pentru c aveau la ndemn o
serie de texte, deja de mare autoritate n epoc. n primul rnd, Noul Testament de la Blgrad al
lui Simion tefan, apoi, pentru Vechiul Testament , Palia de la Ortie , a lui erban Traductorii
au comparat textele pe care le-au avut la dispoziie i au ales variantele cele mai izbutite, au
confruntat cu textele greceti i slavoneti pentru a obine o limb accesibil, expresiv. Se
nltur arhaismele, slavonismele, pasajele narative capt cursivitate, iar fraza, muzicalitate
inconfundabil.
Textul Bibliei de la Bucureti folosete elemente lexicale i forme gramaticale accesibile
crturarilor din toate provinciile. Acest fapt i circulaia foarte mare, datorat prestigiului de
care s-a bucurat, au avut consecine asupra procesului de modelare a limbii noastre literare n
veacul urmtor.
Ca i n Noul Testament de la Blgrad, traductorii s-au lovit de dificultile lipsei de
corespondene pentru anumii termeni. Au lsat aceti termeni aa cum au fost gsii,
contribuind astfel la mbogirea limbii prin neologisme.
Biblia de la Bucureti s-a impus ca text de referin n traducerile ulterioare, cu toate deficien
ele semnalate la un secol de Samuil Micu, care iniiaz i public o nou traducere, la nivelul
exigenelor unei alte etape din evoluia limbii noastre.

2. Miron Costin- Viata lumii

Autorul alcatuieste poemul n versuri Viaa lumii .Poemul se dorete a fi o demonstraie de

virtuozitate pe fondul de sentimente determinat de contiina perisabilit ii existenei umane,
tem ntlnit n literatura european a tuturor timpurilor, cu rdcini ndeprtate n Eccleziast .
Miron Costin vorbete n Predoslovie despre cum ieste de lunecoas i puin viiaa noastr i
supus pururea primejdiilor i primenelilor . A scris versuri pentru c avea exemple strlucite de
acest feliu de scrisoare n literatura laic i cea cretin ( i enumer autori) i pentru ca s
se vad c i n limba noastr poate a fi acest feliu de scrisoare ce s chiam stihuri . Pe de
alt parte, ar dori s -l fereasc pe cititor de relele lumii, avertizndu-l c la tot pasul l vor
ntmpina greoti: Citete cu bun sntate i ct poi mai vrtos de primejdiile lumii s te
fere ti, cu ajutorul preaputernicului Domnului Dumnezeu .
Aici, ca i n Viaa lumii , Miron Costin mediteaz n marginile unui regret, ale unei melancolii care
i au cauzele n relele firii omeneti, reuind s obin limpezimi impresionante pentru
nceputurile liricii noastre.
Important este, din Predoslovia la Viaa lumii , scurtul tratat de prozodie, intitulat ,n elesul
stihurilor, cum trebuie te s se citeasc.
Costin nu sesizeaz poeticul dect n forma lui exterioar: stihurile au o dulcea iar aceasta
presupune lectur atent i osteneal pentru nelegere.

"Viata lumii" are drept concluzie o privire moralista asupra conditiei umane: pentru a fi fericit,
omul trebuie sa faca pe pamant numai fapte bune. Dintre cronicarii moldoveni, Miron Costin este
 scriitorul cu gradul cel mai mare de complexitate, prin eruditie, orizont cultural, valoarea si
amploarea documentarii, tendinta de integrare a evenimentelor din istoria Moldovei in cele ale
istoriei europene, viziunea moralista, uneori polemica si virulenta, asupra destinului uman si al
popoarelor, nu in ultimul rand prin rafinamentul stilistic, rezultat din modul in care utilizeaza
toate artificiile literare ale epocii.

Predoslovia lui Miron Costin, "voroava la cetitoriu", se mai cheama "stihoslovie", un fel de
introducere despre poezie, despre ritm, corespondent, in aprecierea carturarului moldovean, al
grecescului rithmos: "in toate tarile, iubite cetitoriule, se afla acest feliu de scrisoare, care
elineste ritmos se chiama, iara sloveneste stihoslovie si cu acest chip de scrisoare au scris multi
lucrurile si laudile imparatilor, a crailor, a domnilor..."

. ii recunoastem astfel, lui Miron Costin, prima incercare teoretica asupra definirii poeziei,
scriitorul mentionand ca, in afara de proza, de cronica, in spatiul romanesc, specia literara
frecvent exersata pe atunci, exista si alt gen literar, in versuri, in care s-au scris mari opere ale
lumii, de catre scriitori faimosi:

"Asa au scris vestit istoric Omir razboaiele Troadii cu Ahileus, asa Verghilie incepatura
imparatiei Ramului... Cu aceasta pilda scrisu-t-am si eu aceasta mica carte, a cariia numile ieste
Viiata lumii, aratandu-ti pre scurtu cum este lunecoasa si putina viiata noastra si supusa pururea
primejdiilor si primenelilor. Nu sa pofteasca vreo lauda dintr-aceasta putina osteneala, ci mai
multu sa vaza ca poate si in limba noastra a fi acest feliu de scrisoare ce se cheama stihuri..."

In poemul "Viiata lumii" Miron Costin concentreaza teme literare de mare raspandire si
rasunet, reluate mai tarziu de poetii romantici romani si indeosebi de Mihai Eminescu in motivul
ruinelor si in marea poezie a destramarii domului universal al lumilor.