Examen de admitere — 22 iulie 2015 Grita ne. 4 A. Marcati varianta corecta de riéspuns: L 10. 1. 12, 1B. 16. 17. Fie enunful: Cand a apdrut politia, s-a ascuns care pe unde a putut. Cuvintele subliniate: a. sunt amandoui relative (subordonatoare, pronume sau adverb); b. este relativ (pronume sau adverb) numai primul; e, este relativ (pronume sau adverb) numai al doilea; d. formeaza (impreund) o locutiune relativa (subordonatoare), Fie enuntul: Acei mandri zimbri maronii paireau destul de bldnzi, aya ci m-i vedea sit fac asta si cu tigrii aceia, edci nu-mi dorese agreseli e. patru greseli: d. alta interpretare. imi ingitduii si ma apropii de ei, dar nu infurii. Acesta confine: a, nicio greseald: b. trei Cuvantul inefabil poate fi in raport de antonimie cu: a. oribil; b. solid, palpabil; e. exprimabil; d. obisnuit, banal. Sensul cuviintului ceremonios este: a. care se comport sau se face cu politete (exageratd); b. care se comport sau se face cu mult fast, lux ete. care tine de un eveniment cu scop caritabil: d.niciunul dintre cele tri sensuri de mai sus. Se di urmatorul enunt: Pe mine md ingrijoreazit sincer decizia pe care 0 vor lua-o referitor la situatia Greciei si nu-mi place despre tine cand repeti merew, ca $i concluzie, proverbul cu pasdrea care piere pe limba ei. Acesta confine: a. tei greseli; b. o greseal; €. nicio gresealé: d. dows greseli Se dai enunful: Am venit de la aeroport cu un taxi(l) / téxi(2), pentru cd, find ianudrie(3) /idnuarie(4) si foarte frig, nu-mi ardea de asteptat in statia de autobuz. Dintre cuvintele accentuate sunt corecte: a. toate; b. numai (1) si (3); € numai (1), (3) si (4); d. alta interpretare. Se dau urmitoarele substantive comune: fenacitate, feroare, tandrete, timiditate, Sunt defective de plural: a. toate, in afard de al patrulea; b. numai al doilea; e. niciunul; d. alté interpretare. Se dau urmatoarele serii de cuvinte: (1) vestibul, vipori, venétic, sevér; (2) vestibul, vapori, venetic, sévers (3) vestibii, vapéri, venetic, sevér; (4) vestibil, vapéri, venétic, séver. Contin(e) doar cuvinte corect accentuat a, numai prima serie; b. numai a treia serie; e. numai a treia si a patra serie; d. alta interpretare. Se da urmatorul enunj: Criza greceascd s-a rostogolit ca un bulgdre(1) / bulgar(2), iar deciziile Uniunii Europene au ciizut ca un triésnet(3) / triiznet (4) asupra tuturor. Dintre cuvintele subliniate, au forme literare: a. toate; b. numai (1), (2) si G); €« numai (1) si (3); d. alta interpretare. Se di enuntul: De cand unele (ari au renuntat la monedele(1) / monezite(2) nationale, s-ar parea ci s-au inmultit i problemele la bugetele(3) / bugeturile(4) statelor respective. Dintre substantivele la plural subliniate, sunt coreete, in contextele date: a numai (1), (2) si (3); b. numai (2) $i (4); e. numai (1) si (3): d. toate. Se da enuntul: Avdind un atu in plus fafii de turci, armata romana a dat asaltul decisiv pentru cucerirea cetitii, printr-un atac de mare amploare. Acesta confine: a. trei pleonasme; b. doud pleonasme; e. un pleonasm: d, niciun pleonasm. Se di enunqul: Ar trebui si te apuci de inviqat cu minim doi ani inainte, daca vrei si suplinesti lipsa cunostintetor in ale gramaticii si sa previi impactul pe care nesiguranqa ta in analiza gramaticalit 0 poate avea asupra rezultatelor la examen, Acesta contine: a. nicio greseal, b. o greseala; ¢, doud greseli; d. trei greseli (D) batriinetii, ghetii, dulcetii, dobénzii; (2) bitrénetei, ghetei, dulcetei, ii; (4) batranetei, ghetii, dulcetii, dobandei. Contin numai forme wumai prima si a treia; e. numai prima; d. alta interpretare. Se dau urmitoarele serii de euvin dobandei; (3) biitranetii, ghet corecte de genitiv-dativ articulat: a. toate; b. Se dau urmitoarele expresii: imperios necesar, insinuare rdutacioasd, incantatie magica. Constituie pleonasme: a. toate; b. numai a doua sia treia; e. numai prima; d. alté interpretare. Fie enunfurile urmiitoare: (1) El trebuie si aibe rabdare. (2) Cred cit 9 sii meargdi la mare. (3) Ei trebuiau sii ajunga ta timp. (4) Noile legi vor prevedea pedepse mai aspre. (5) El vroia si devind avocat. Sunt corecte gramatical formele verbale subliniate: a. toate; b. niciuna; e. numai din (1), (2), (4) si (5); d. alta interpretare Fie enunul: Pentru ci e pe (1) final de mandat, nu-I mai intereseaza despre (2) cei din institutie, riscanducse (3) tot mai mult, Dintre cuyintele subliniate sunt corect folosite: a. niciuna; b. numai (1) si (2); e. numai (1) si (3); . toate, Fie enuntul: Pe parcursul ultimelor decenii si, de fapt, a intregii sale cariere (1) / al intregii sale cariere (2) /intregii sale cariere (3), fusese in vizorul autoritijilor, dar si a presei (4) / al presei (5) / presei (6). Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (2) si (5); ¢. numai (1) si (4); d. numai (2), (3), (5) 51 (6).Examen de admitere ~ 22 iulie 2018 Grila nr. 4 18, 19, 20. 21. 2. 23. 24, 28. 26. 2. 28, 29, 30. 31. 32. MM. 38. Se dau urmatoarele enunturit (1) Dorea mult ca sd intre la facultate. (2) Studia mereu ca sit intre la facultate. (3) Trebuia neapirat ca sit intre Ia facultate. (4) Era dorinta Ini arzitoare ca sit intre la facultate. Seeventa subliniatd este corect folosita in: a. toate; b. numai in (2); €. numai in (1), (2) si (4); d. numai in (I) si 3). Se dau urmitoarele cuvinte: cifrd-record, copy-right, vice-prim-ministru, cotd-parte. Sunt corect scrise eu cratima: ‘a, numai primul, al doilea si al treilea; b. numai primul si al patrulea: e. toate, in afara de al doilea: d. alta interpretare. Se dau urmitoarele cuvinte: ba-ca-la-u-re-at, bi-blio-te-car, bom-bo-nie-ri, ba-na-nier. Sunt corect despartite in silabe: a. toate; b, numai primul; e. numai al treilea si al patrulea; d. alta interpretare. Se dau urmitoarele cuvinte imprumutate din limba englez4: bodyguard(1) / bodigard(2), weekend(3) / week-end(4), e-mail(5) / email(6). Sunt corect serise in limba romana: a. numai (1), (2), (3) si (5); b. numai (1), (3) $i(5); €. toate; d. altd interpretare. Se dau urmitoarele abrevieri pentru cuvantul ,dumneavoastra”: (1) dv, (2) des., (3) d-voustrd, (4) dvoastra ‘Sunt coreete: a. toate; b. numai prima, a doua gi a treia: ¢. numai prima gi a doua; d. alta interpretare. Se dau seriile: (J) stereotip/stereotipie; (2) disertatie/dizertatie. Avem: a. paronime in (1) si cuvinte in variatic libera in (2); b. paronime in ambele serie. variante opfionale in ambele serii; d. alta interpretare. Fie enunjul: Neajungénd ta timp, a pierdut trenul. Cuvantul subliniat este: a. verb nepredicativ: b. verb impersonal; e. verb nepersonal; d. verb predicativ Fie enunjul: La inceputul celei de-a treia zi (1) / zile (2) de concurs, s-au mai prezentat doar doisprezece (3) / douilsprezece (4) candidate. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (2), (3) si (4): €. numai (1) $i (3); d. numai (2) si (4), i teamit cdi-ntr-o bund zi nu se d. sase greseli. Se dau enunturile: (1) fmi vine sa plang. (2) Nu mé obliga sit iau misuri. (3) Plange si-l iau si pe el in excursie. (4) Nu stiu cum sé-ti mai explic. Proporitiile subordonate introduse prin conjunetia si sunt: a. subicctiva in (1), compl. indirecta in (2), cire. de scop in (3), compl. directa in (4); b. subiectiva in (1), compl. directa in (2), circ. de scop in (3), compl. directa in (4); e. compl. direct& in (1), compl. indirecta in (2), cire. de cauza in (3), compl directa in (4); d. alta interpretare. Fie enuntul: fn cea ce priveste acest guvern, a cdrui ministrii sunt cam mediocrii, va sfii si riposteze si el. Acesta contine: a. trei greseli; b, patru greseli; . cinci greseli Se di urmatorul enunf: Criza greceascit pare acum 0 bombéi care incepe sii ticiie(1) / sa ticdiasca(2) si va exploda mai repede decit bénuie(3) / bénuiese(4) ceilalti. Dintre formele verbale subliniate, sunt corecte, in contextele date: a, toate; b. numai (2) si (3); e. numai (1) si (4); d. alt interpretare, Se di enuntul: Merew am contemplat cu emotie(1) aceasta columni comemorativi(2), considerati de toti o real capodoperd artistica(3). Dintre expresiile subliniate, constituie pleonasme: a. toate; b. numai (3); e. numai (2) si (@); 4. alt interpretare. Se di enuntul: La cdte obriznicii ti-am suportat, nu te mira cit te consider extrem de insolent(1) / indolent(2). Cuvantul corect (potrivit) pentru acest enun{ este: a. primul dintre paronime; b. al doilea dintre paronime: ¢. cuvintele subliniate sunt variante optionale, deci améndoud sunt corecte; d. cuvintele subliniate sunt sinonime, deci amandoua sunt corecte, Se dau cuvintele: (1) a destina; (2) a (se) dedica; (3) a consfinti; (4) a (se) devota. Sunt sinonime ale cuvantului jumai al doilea si al patrulea; e, numa primul, al doilea si al patrulea; d. alta interpretare ‘and. in fafa celui de-al doilea component al cuplurilor ba... ba, acum... acum, ind, virgula este: a. exclusd; b. obligatorie; e. facultativa; d. alta interpretare, Fie urmatoarele structuri: (1) dorinjele de schimbare ale guvernului; (2) dorinjele de schimbare a guvernului; (3) vilele de protocol ale ministerului; (4) vilele de protocol al ministerului. Sunt corecte gramatical: a. toate; bb. numai (2) si (3); €. numai (1), (2) si G); d. alta interpretare. Fie urmitoarele structuri eu relativul care: (1) omul cu ai ciirui colegi; (2) omul cu al ciérui coleg: (3) omul cu ale cirui surori; (4) omul cu a cdrui sori; (5) omul cu a cétrui colegi; (6) omul cu ai cérui suroris (7) omul cu sora ciiruia; (8) omul cu surorile cdruia. Sunt coreete gramatical: a. toate; b. numai (1), (2), (3), (4), (7) si (8); ¢. numai (1), (2), (3) si (4); d. alta interpretare. Fie urmatoarele structuri cu adjective demonstrative: (1) aceleiasi fete; (2) baiatului acela; (3) aceluiasi baiat; (8) aceiasi procedura; (5) (contra) aceleeiasi profesoare; (6) acelasi profesori: (7) aceleeasi mijloace. Sunt corecte gramatical: a, numai (1), (2), (3). (6) si (7): b. numai (1), (3) si (6); €. toate, in afara de (5); alta interpretareExamen de admitere — 22 iulie 2015 Grila nr. 4 36. Fie urmitoarele enunfuri: (1) Cauza precede efectul. (2) Cauzele precedié efectul. (3) Cauzele preced efectul. (9) Am auzit cit un spectacol ar preceda conferinta. (5) Se pare cit raspunsurile vor precede intrebarile. Sunt corecte gramatical formele verbale subliniate: a. toate; b. niciuna; e. numai din (1), (2) si (4); d. alta interpretare. 37, Fie urmatoarele definiri si / sau expliciri de cuvinte: (J) rizbunare pentru un rau suferit de cineva; (2) risplati pentru un serviciu facut; (3) partida prin care un jucitor sau 0 echipa invinsd anterior incearca sa obind victoria {in fata aceluiasi adversar. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvantului revansa? a. toate: b. numai prima si a treia; e. numai prima: d. numai a treia, 38. Fie urmitoarele definiri si/ sau explici + (I) actor de circ, saltimbane; (2) actor/actriga fatrd talent; (3) persoant prefacuta, ipocrité; (4) sarlatan, Care dintre acestea reprezinti sensul (sensurile) cuvantului comediant? a. numai (1) si (4); b. numai (1); €. toate; d. alta interpretare, 39. Fie enunfurile: La bibliotecd e deschis zilnic intre 9 si 15 (1) / de la 9 la 1S (2) /intre 9-18 (3), dar nici 10% (4) / zece la sutd (5) / zece procente la sutd (6) dintre studenti nu i-au trecut vreodata pragul. Dintre secventele subliniate, sunt corect folosite: a. numai (1), (2), (4) si (5); b. numai (1) si (5); . toate; d. alta interpretare. 40. Fie enunul: Nemai stiind dacit acei grijulii maestri va vor sustine, vii se pare ci, deodati, viaja-i grea si mira-meas sii nu faceti aceeasi greseald care au ficut-o yi acei ministri provizorii. Acesta confine: a. trei greseli 1b, doud greseli; e. 0 greseald; d. alta interpretare. 41. Fie enuntul: Guvernarea cel (1) / cea (2) mai mult apreciati a durat deciit (3) /doar (4) un an, dar a avut cei mai eficaci (5) / eficace (6) ministri. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a, numai (1), (3) si (S); b. numai (2), @) si (6): e. numai (1), (4) si (6); d. alta interpretare, 42. Fie enuntul: Exti unul dintre aceia care trdiesti (1) / trdiese (2) numai din treeut, iar asta este urmarea 4 numerouse (3) / a numeroaselor (4) / numeroaselor (5) decamigiri de care a avut parte in ultimul timp. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. nuinai (2), (3) si (5); &.numai (1) si (5); d. numai (1), (2) si). 43. Fie enuntul: Desi nu e nici un(1)/ niciun(2) infumurat, nici un(3) / niciun(4) nerecunoscitor, iar tata sau imi e ruda indepdrtaté, nu mi-s dragi nici unul(5) / niciunul(6), nici celdlalt. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (2), (4) si (6); e. numai (2), (4) si (5); d. alta interpretare. 44. Fie enuntul: Dai pace si baiatului dsta (1) / dstuia (2), cd se pretinde mare critic literar si mereu comenteaztt elogios la adresa romancierului acela (3) /aceluia (4) de doi bani, iar despre cartile de valoare ale alor nostri (5) / alor nostri (6) nu scrie nimic. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (2), (4) si (6); ‘e. nuimai (2), (4) si (5); d. numai (1), (3) si (5). B. Marcai varianta corecta de analiza gramaticalit a cuvintelor subliniate din enunqurite de mai, 45. $tii cum sunt obiceiurile pe la noi? a. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; b. adv. rel. de mod / nume predicativ; adv. int, de mod / nume predicativ; d. alta interpretare, 46. Oamenii din fagi-i erau destul de agitafi. a. pron. pers., G. cu prep. / atr. pron. prep.; b. pron. pers., D. / compl cire. de loc; €. pron. pos., D. cu prep. / atr. pron. prep.; d. alta interpretare. 47. Ai habar cine e acela in spatele cAruia te ascunzi? a. pron. rel., G. cu loc. prep., / compl. cire. de loc: b. pron. rel, G. cu loe. prep. /atr. pron. prep.; e. pron. rel., G. /atr. pron. gen.; d. adj. pron. rel., G. /atr. adj 48, Ai mai citit dintre cartile pe care fi le-am indicat? a, subst., Ac. cu prep. / compl. direct; b. subst., Ac. cu prep. / compl. indirect; ¢, subst., Ac. cu prep. / atr. subst. prep.; d. alta interpretare 49. Am votat ambele propuneri, si a mea, si a ta. a. pron. pos., N. / apozi G. / apozitie; d. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj. : b. pron. pos., Ac. / apozitie; e. pron. pos. 50. Dupa atitia ani, aproape si nu te mai recunose, prietene! a, adv. predicativ / pred. verbal; b. adv. de mod / nume predicativ; ¢. adv. de mod / compl. circ. de mod; d. adv. de mod + conj. s& = loc. conj. subord. / fra functie sintactica, 51. Nui nicio problema, dragul meu, mai incearek 0 data! a. subst., N. / nume predicativ; b. subst., N. / subiect; ec. subst. Ac. / compl. cire. de mod: d. alt interpretare, 52. A voastri a fost ideea aceea bizar? a. pron. pos., N. / subiect; b. pron pos., N. / nume predicativ; e. adj. pron. pos., N. / nume predicativ; d. pron. pos., G. / nume predicativ.Examen de admitere ~ 22 iulie 2015 Grita ne. 4 fi ardt Bucurestiul noaptea! a, interjectie (predicativa), pers. a Il-a sg. / pred. verbal; b. verb predicativ, vs pers. a Il-a sg. / pred. verbal; ¢. adverb predicativ (provenit din interjectie) / pred. verbal; d. alti interpretare. 55. fnainte de a fi admis la facultate, lucrase pe un santier. a, adj. (provenit din participiu), N. / nume predicativ; ». adj. (provenit din participiu), Ac. / compl. cite. de mod; e. adv. de mod (provenit din participiu) / compl. cire, de mod; d. alta interpretare. 56, invatatul pe apucate nu di randament. a. loc. adv. de mod / compl. cir. de mod; b. partici adjectivala), fem., Ac. cu prep. /atr. adj. e. verb la supin / atr, verbal; d. alté interpretare, u (cu val 57. E demonstrat de mult c& lupu-si schimba parul, dar niravul ba. a. verb, ind. prez., d. pasiva / pred. verbal; b. verb cop., impers. + nume predicativ (adj. part., sg., mase., N.) / pred. nominal; e. verb cop., impers. + nume predicativ (adv. de mod provenit din part.) pred. nominal; d. alt interpretare. C. Marcaji interpretarea corecti a structurii frazelor de mai jos. (Propozitiile sunt date in ordinea in care se succedi predicatele lor [exprimate sau subintelese] in frazé.) 58. Chiar daci as avea douizeci de ani, poate ci tot nu m-as incumeta si fac ce-mi spui tu, cA, in cele din urmi, problema nu e si incepi, ci sa finalizezi. a. circ. concesiva + principala + subiectiva + compl. indirecta + compl directa + circ. de cauz’ + predicativa + circ. de cauz§ + predicativa; b. circ. concesiva + principal + subiectiva + compl. directa + compl. directa + circ. de cauzi + predicativa + predicativa; e. circ. concesiva + principal + compl ’i + compl. directa + cire. de cauzi + predicativa + predicativa; d. alta interpretare, 59, M-am resemnat in cele din urmi cu gandul ei m-a lisat anume si-1 intreb ce pirea ci nu stie, micar ci trebuia si-mi dau seama ci e 0 eapcand, si m-am decis si nul mai intreb niciodata ni a. principala + atributiva + compl + compl. directa + predicativa + circ. concesiva + subiect indirecta + principal + compl. indirect& + circ. concesiva; b. principala + atributiva + compl. directi + compl. indirecta + predicativa + cite. concesiva + subiectiva + compl. indirect’ + prineipala + compl. directa + cite. concesiva; e. prineipala + atr + compl. indirect + compl. direct + subiectiva + cire. concesiva + subiectiva + compl. indirecta + principalé + compl. indirecta + principala (incident); d. alta interpretare. 60. ffi dai seama c4 nu mi-ar plicea si te aud din nou acuziindu-i pe unii si pe altii, cum fi-i obiceiul, 4 ai fost impiedicat si-ti expui integral programul si de aceea nu ai fost votat. a. principalé + compl. indirect + subiectiva + cite. de mod + compl. indirecta + compl. indirect + compl. indirect; b. principal + compl. directa + subiectiva + cire. de mod + compl. direct’ + compl. indirect’ + compl. directa; e. principala + compl. indirecta + compl. direct + circ. de mod + compl. indirect + compl. indirect + compl. indirecta; d. alta interpretare, D. Marcati raspunsul corect: 61. Un indice de 300% al masei monetare intr-o perioadt nu inseamni: a. cresterea cu 200% a masei monetare in perioada data; b. cresterea de 3 ori a masei monetare in perioada dati; ¢. triplarea masei monetare in perioada dati; d. cresterea ctu 300% a masei monetare in perioada data. 62, Venitul anului curent este 10 milioane u.m., iar rata (medie a) consumului este 0,8. inseamni ci volumul economiilor este (in milioane u.m.): a. 8; b. 2: €. 12; d. 10. 63. Bunurile X si Y sunt substituibile. Daca preful unitar al lui X se majoreaza (iar celelalte conditii ale pie(ei rman neschimbate), starea de echilibru in consum este asigurati atunci cfind se achizitioneaza: a, mai mult din X si aceeasi cantitate din Y; b. mai putin din X si mai mult din Y; €, exact aceleasi cantitati ca inainte de scumpirea lui X; d. mai putin din ambele bunuri. ‘cu 10%, 0 rata a dobanzii de 7% devine: a, 0,77; b. 7.1%; €. 17%; d. 0,07. 65. Cererea pentru bunul normal M (din categoria majoritifii bunurilor) este elastic. Inseamna ci, daci preful lui M seade cu 4% (restul condifiilor piefei rimandnd neschimbate): a. cresterea cantititii cerute din M este mai mare de 4%; b. cresterea camtitatii cerute din M este mai mica de 4%; e. cantitatea ceruté din M scade cu mai pugin de 4%; d. cantitatea ceruta din M scade cu mai mult de 4%, 64. Ca urmare a major: 66. Dac un agent economic roman desfigoara activititi pe teritoriul Spaniel, atunci venitul realizat de el este inclus in urmatoarele categorii de Produs Intern Brut (PIB), respectiv Produs National Brut (PNB): a. PIB-ul Rominiei i PNB-ul Spaniei; b. PIB-ul Romiéniei si PIB-ul Spaniei: e, PNB-u! Romaniei si PNB-ul Spaniei; d. PNB- ul Roméniei si PIB-ul Spanie’Examen de admitere — 22 iulie 2015 Grita ur. 4 67. 68. 9. 70. n. BB. 74. 5 76. 7. 78. 79. 80. 81. 82. Cheltuielile salariale la nivel de firma reprezinta 1/3 din costurile variabil 75% din costurile totale (care sunt de 120.000 u.m.). Mi - 40.000; b, 90.000; e. 30,000; d. 75.000. totale, iar cele din urma constituie ea cheltuielilor cu salariile este (in u.m.): Indicele prefului (pentru un bun sau serviciu) se determina ca raport procentual intre: a. prejul actual si cel viitor; b. pretul actual al bunului respectiv si cel al materiilor prime; e. pretul actual gi prejul perioadei de bazi; 4. prequrile a doud bunuri din aceeasi clasi de marfuri Croitoreasa X coase 0 rochi economi pentru uzul ei personal. Pentru ea, roct 0 marfa; ¢. un agent economic si un pref; d. o materie prima. finalizatt presupune: a. un bun Daca restul conditiilor piefei rimén neschimbate, cresterea ofertei dintr-un bun X poate determina seiderea cererii pentru un bun Y. Este cazul (in ordinea X, Y): a. autoturismului si combustibilului aferent; b. painii si untului; ¢. furculijelor si caleulatoarelor; d. portocalelor si mandarinelor. De Ia 40 u.m, in anotimpul friguros, pretul unei perechi de cizme scade primivara cu 20%, Ca urmare, cererea pentru cizmele respective creste cu 12% fafa de momentul initial, end era de 350 perechi. Valoarea absoluti a coeficientului de elasticitate a cererii in raport cu preful ne arati cd este vorba despre 0 cerere: a. clastica; b. cu elasticitate unitara e. inelastica: d. perfect el Identificati care din urmatoarele afirmay ii resurselor: a. se produc bunuri care nu se cer pe piati: b. activititile desfisurate sunt utile int-o anumiti masurd, dar polueazi mediul;e, oferta depaigeste cerere: 4d. se produce cu consum mai mie de resurse dectin alte situai, prin folosirea tehnologiilor superioare. in anul t, indicele general al prefurilor a fost 150%. Daci, in acelasi an, puterea de cumparare a banilor diminuat cu o zecime, masa monetara: a, a scazut cu 35%; b. a crescut de 3,5 ori: e, a crescut cu 135% da crescut cu 35%, in cazul unei firme de productie, raportul dintre masa profitului si costurile totale ocazionate de fabricatie este 1/9. Daca cifra de afaceri este 1.000 u.m., iar rata profitului in funetie de marimea ei reprerinta 10%, rezultd ci marimea costurilor totale este (in u.m.): a. 100; b. 9.000; e. 900: d. 10.000. Pe termen scurt, curba costurilor fixe se reprezinti grafic ca o dreapti: a. paralela cur axa productiei (OX): b, care poreste din originea axelor productiei (OX), respectiv costurilor (OY); e. suprapusa curbei costului total 4, suprapusé curbei costului fix mediu. La inceputul unci perioade de timp, produsul M s-a vindut eu 50 u.m. / bucata. Ce pret va avea el la finalul intervalului de calcul, daca rata inflatiei pe intreaga perioada a fost 20% (in u.m.): a. 70; b. 100; €. 60; d. 10, Pe termen scurt, producfia fabricata si vanduta de un agent economic rimine neschimbata. Profitul firmei poate ereste, in conditiile in veniturile producatorului scad, iar costurile sale cresc; b. prequl produsului vandut se majoreaza, iar cererea rmane susfinuti; e. costul de productie creste, iar venitul total ramane constant; 4. preful produsului seade fata de nivelul costului unitar, Pentru un emitent de obligafiuni, posesorul unui asemenea titlu se afli in postur de: a. creditor; b. asociat; €. debitor; d. actionar. Productivitatea medie a 4 angajati este 16 bucifi / lucritor, iar productivitatea marginal aferenta celui de-al S-lea este 15 buciifi / lueriitor. in lipsa altor informafii, se poate spune cu certitudine doar cA, atunei cand numarul angajatilor devine 5: a. productivitatea marginal nu se mai poate comensura si devine zero: b. productivitatea medie scade fay de situatia precedenta; e. productivitatea medie ajunge si fie nula; d. productivitatea medie ereste fata de situatia anterioara. Structura costului total al unei firme care fabric 1,000 bucdfi din bunul A este: materii prime, 100,000 um. combustibil si energie, 50.000 u.m.; amortizarea capitalului fix, 5.000 u.m.; chirii, 50.000 u.m.; salarii, 250.000 u.m.; alte cheltuieli materiale, 25.000 u.m. Daci firma vinde un produs cu 600 u.m., marimea absolut a profitului inregistrat de ea este: a. 12%; b. 480,000 u.m.; €. 120.000 u.m.; d. 0.4. in cazul unui agent economic, in decursul unui an, produ tea marginala a muncii egalizeazA sporul productiei. Inseamné cd: a. la finalul perioadei date, productivitatea medie a muncii devine zero; b. productia nu mai poate creste; ¢. factorul de productie muncd a inregistrat in perioada dati 0 crestere de 1 salariat 4. productivitatea marginala a muneii devine egala cu productivitatea medie a mune in cazul unui produciitor de fructe, raportul dintre profitul unitar (pe kilogram) si profitul total obtinut este 2/3. Profitul pe kilogramul de fructe este 10 u.m., in condifiile in care unitatea de produs se vinde cw 15 w.m. / kg. Rezulti ci venitul total ineasat din vanziiri este (in um.): a. 15: b. 5; €. 22,5; d. 9,99. 5Examen de admitere — 22 iulie 2015 Grita nr. 4 83. Utilitatile marginale determinate de consumul anumitor cantitifi din bunurile A si B sunt (in unitiqi de utilitate) Ung, = 20, respectiv Ungs = 10. in jului de consum, raportul P, / Pp (dintre preturile celor dow bunuri) este: a. 10/20: b. 2; ¢. 1/2; d. 30. 84. in conditiile in care productia unei firme creste ,bueati cu bucata”, costul total in perioada curenti este 2.000 um. Céit a fost costul total in perioada de bazit (in u.m.), daci firma a inregistrat un cost marginal de 100 usm. a, 20; b. 2.100; e, 1.900; d. 2.000. 85. in momentul in eare o persoana preia un credit de la banca: a. scade masa monetard din economie; b. crese rezervele bancii; e. se multiplied moneda scriptural; d. creste numerarul in circulatie. 86. intr-un interval de timp, venitul nafional a crescut cu 20%. Determinafi mirimea inclinafiei marginale spre ‘consum a perioadei, stiind ci inclinajia medie spre economisire a scizut in intervalul dat de In 60% Ia 55%: 4, 0,75 b. 7% 650,33 d. 3%, 87. La un curs de schimb de 4,5 lei/euro, inseamna c 0,22 leis ¢. 4,5 lei - putem cumpara 4,5 euro cu I leu; b. prejul unui euro este 4,5 euro; d. achizitionim 100 euro cu 450 lei 88. Despre acfiunile companied X in calitate de titluri de valoare, se poate vorbi atta timp ct: a. ele adue cistiguri (dividende) pe intreaga durata a functionarii companiei; b. exist burse de valori; e. emitentul functioneaza pe piati sub forma societafii pe actiuni; d. Adunarea Generald a Actionarilor decide distribuirea profitului sub forma de dividende. 89. Identificafi afirmagia fals&: a. salariul real scade, daca salariul nominal se reduce cu 7%, iar nivelul prefurilor bat; b. salariul real creste, daca salariul nominal se majoreazi cu 6%, iar nivelul prejurilor creste cu » salariul real scade, daca salariul nominal se mareste cu 5%, iar nivelul preturilor creste cu 8%; d. salariul real raméne constant, dacd salariul nominal se micsoreaza cu 4%, iar nivelul preturilor scade eu 4%. 90. Lao firma, 8 angajati realizeazi 200 bucati din bunul X. Daci 3 dintre ei sunt concediafi, cum trebuie si se modifice productivitatea medie a muncii, pentru ca productia si riimana neschimbata: a. si scadi cu 40%: b. si devind 260%; e. s8 se majoreze cu 60%; d. si creasca de 16 ori 91, La.un volum dat al venitului disponibil, cu cit partea destinati consumului este mai mare, eu att: a. rata (medie) a cconsumului scade; b, sporeste cuantumul economiilor; e. venitul se majoreaz; d. se micgoreaza economiile. 92. Lemnul este o resursi: a. natural, de tip regenerabil; b. naturala, de tip neregenerabil; e. natural, de tip nerecuperabil; d. epuizabila si neregenerabila. 93. 0 firma cu ciclu de productie pe termen scurt urmareste objinerea unui profit de 8.000 u.m. Ea isi vinde produsul pe piafi cu 100 um. / bucata, inregistrind costuri variabile medii de 30 u.m. / bucati si costuri fixe de 6.000 u.m. pe intreaga productic. Cantitatea de produse pe care trebuie s-o vanda agentul respectiv pentru a objine profitul dorit este (in buciti): a. 6.000; b. 200; e, 20.000; d. 12. 94. Obiectivul prioritar al unui producdtor este: a. maximizarea veniturilor la bugetul statului; b. minimizarea productivitatii munciis ¢. maximizarea profitului; d. minimizarea consumului de bunuri economice pe piatd 95. Pe termen scurt, volumul produetiei unei companii creste cu 150%. Cum evolueazi costul fix mediu in perioada curenta fata de perioada de baza: a. creste cur 50%; b. scade cu 40%: e, scade cu 60%; d. scade cu 50%, 96. Oferta de lapte scade cu 10%, consecingai a reducerii cu 12% a prefului laptelui pe piati. Ca urmare, oferta de lapte este: a. cu elasticitate unitara; b. inelastic; e. perfect inelastic (rigida); d. perfect elasti 97. Totalitatea schimburilor economice de bunu: capitaluri si alte transferuri valorice dintre agenti economici din toate {rile lumii determina existenta: a. concurentei perfecte: b. legislatiei antimonopol (antitrust): ¢. economiei naturale; d. pietei mondiale. absolut . oferta este mai mare bun, 98. Oferta unui bun este clasticd (restul conditiilor piefei riminind neschimbate) atunei cfin a ofertei este egala cu cea a prefului acelui bun; b. variatia ofertei este egala cu cea a cererii decat cererea: d. variatia relativa a ofertei este mai mare decat variatia relativa a prefului ac 99. Pe fondul sporirii venitului consumatorilor, cantitatea ceruti dintr-un bun se modified de la forma C; = 50 —5-P, la forma C, = 65 - 5-P; a functiei cererii (unde P este preful bunului). in condifiile in care cantitatea oferiti din bunul respectiy este dati de functiile Op = 10-Py + 5 si 0; = 10-P; + 5, iar celelalte variabile ale piefei sunt neschimbate, preful de ect imine constant; b. scade cu 15 u.m.; €. creste cu | um. d. ereste cu 133%. 100. Pe o piata cu concurenfa perfect, preful rezultit ca urmare a: a. fixarii lui de catre stat; b. impunerii sale din partea catorva vanzatori putemici; e. negocierii; d. expresiei raporturilor cerere-oferta