| 2 ‘Absolvent al Liceului clasie din Craiova (1950) 3 al | Facultatit de Filologie din Bucuresti (1955). Doctor in stlinte J filologice cu lucrarea Probleme de etimologie (Editura Suintiic, ©) 1958). Profesor titular la Facultatea de Litere a Universiti din Bucuresti. Autor a peste 200 de studi, articole si recenai crite, dintre care multe sunt cercetiri teoretice si incercari de sintezi ; Vocabulary and Etymology, The Etymological Structure of the Romanian Lexicon, Types de calques en roumain, Frazeologia si importanta ei, Paronimele si atractia paronimicd, Ortografia si fortoepia neologismelor rcmanesti, Sinteze de limba romind (coordonator) ete. CColaborator la principalele lucrari lexicografice roménesti (DLR, DEX I si Dictionar enciclopedic). Premiul Acaderniel Romane pentru colaborarea la DLR si al Ministerului Educatlel Nationale pentru lucrarea Hipercorectitudinea in limba romina. Lector si "Visiting professor" la mai multe universiati strtine (Praga, Seattle, Boston, Rochester, Lyon si Saint-Etienne). Membru al Societati de Lingvistica Romanica (Franta). Vicepresedinte al Comisiei Nationale de Limba si Literatura Romana etc Din aprecierile despre autor retinute de Editura ,PETRION": linzestrat cu aptitudini didactice rar intalnite, Theodor Hristea este, totddats, dotat ‘cu sim¢ critic si patrundere flologicd. Lucrarile originale, pe care le-a publicat pin’ in prezent, sunt printre cele mai solide ale cercetatorilor din generatia sa ‘Acad. AL. ROSETTI |Dupa acad. Alexandru Graur, Theodor Heistea este, cu sigurant, ee! mai bur eximolog al nostru in momentul de fai. In 1968 sia tredue doctoratul fundamenta "Probleme de etimologie") sin conditi neoblsnuite ca succes" . ead, IORGU IORDAN «lin lumea lingvistlor, Theodor Hristea se bucur de o excelenta reputatie. Specialist de frunve in materie de etimologie, el a publicat o serie de lucrari cu caracter teoretic luminand aspecte dintre cele mai complicate ale problemelor de vocabular*. ‘Acad. AL. GRAUR \Prin originalitatea in abordaiea teoreticA si practica a unor probleme, prin rigoarea metode! folosite, prin analiza subtili a faptelor de limba, ca si prin utilzarea criticd 2 unei bogate documentari, Theodor Hristea este un nurie tn lingvistica roméneasca actuala Prof. dr. docent ROMULUS TODORAN Ca lector si “Visiting professor" in Statele Unite ale Americii, Theodor Hristea s-2 dovedit ,0 personalitate remarcabila, care s-a Impus nu numai studentilor, ci s! corpului profesoral, conferind un prestigiu sporit studilor de limba romana" Prof. dr. CHARLES M. CARLTON, University of Rochester - New York ISBN 973-9116-41-8 “THEODOR HRISTEA lara O MI ; , J Peter e ae rt SI UN. GLOSAR DE NEOLOGISME In sprijinul celor care (se) pregatesc pentru ADMITEREA IN INVATAMANTUL SUPERIOR, pentru OLIMPIADE si BACALAUREAT=2£8K Look Bowe’ THEODOR HRISTEA fy LIMBA ROMANA TESTE REZOLVATE, TEXTE DE ANALIZAT $l UN GLOSAR DE NEOLOGISME in sprijinul celor care (se) pregitese pentru ADMITEREA iN INVATAMANTUL SUPERIOR, pentru OLIMPIADE si BACALAUREAT CP. 1-310, Cod 70500 Sit, Cale Plevaei 124 E-mail: pevion@stamets.0 Tel Fax: 63‘Toate drepturile rezervate EDITURII PETRION. ‘Tehnoredactor: Aurel BUDNIC Bn de tiper: 5.08, 1998, Format 16 /70 x 100 Coli de tipar: 10 —Calegeesicinortacare compte mans ‘Editura PETRION ISBN 973-9116-41-8 CUVANT INTRODUCTIV 1. De aproximativ dou decent si jumitate mi striduiese sf adue un suftu nou fn invafaméntul nostra de limba romand, singuml la care mé voi referi in continuare. Prin prelegerile pe care le in, de multé vreme, In Universitat, prin numeroasele conferinte public susfimite in province su in Capital, prin zecle de emisiuni radiofonice ori tlevizate a eare am participa, prin interviurile acordate ‘sau prin interventiile din cadrul unor importante mese rotunde', prin multe dintre articolele pe care le-am semnat fn publica de presi, prin pariciparea activ la patra olimpiade si, nu in ukimul rind, prin intevenile energice din cadrul Comisiei Nayionale de Limba si Literanwra Roménd am incereat si demonstrez ci invatdmantl nosiru preuniversitar webuie neaptrat si ce urzen estructura, adel aliel organizat. Inceroirile feu gi adeseorirepetate de a schimba cea ce este in mod evident vuinrabil gi anacronic sau izbit de puterica rezistenti unor colegi de breasl, prea devreme plafonai, de cerbicia, grew de infnt, a unor autori de ‘manuale sau numai de programe gcolae, precum si de spiral de rutin, de inertia, side conservetorismul unor daselimeditarori, care sivau facut din analiza ‘gramaticalé 0 preocupare constant i foarte ,[ucrativ. 2, Ca in invatimantal nostro gimnazial gi Hiceal ar trebui operate o serie de schimbéri radicale mise pare in afard de orice indoial. Ele sunt cu atit mai necesare, cu eatin acest institu se pun bazeleexpriir corete a elevilor nostri $i tot aict se formeaza (ori ar trebui si se formeze) elementara cultura lingvistica indispensabila oriedrui vorbtor eu preteni de intlectal Din plate, pin felul in cate predau (urménd programe si manuale jcolare suscepibite de foarte serioase obiecfii), profesorii de limba gi literatura romana nu contribuie decat intr-o foarte mic masuri a realizarea celor dou obiective fundamentae ale invijimantulu in Aiseute. Supraevaluarea gramatiti absiracte si par descriptive (paralel cu subestimarea celei normativ ~ coretive), excesul de anaizd gramaticala seacd si unilateral (numai arareori combinatd cu cea lextald si cu cea stlsicd), insstenta exageratd asupra unor probleme controversate (care nar trebul sd-i intereseze decét pe specialist), trararea superficald a mumeroaselor si foarte * Veri, printe alice, dezbaterea organizath in 1975 de repretatul profesor Boris Cazacu (pe stunci pregedintele SSF) eu tema Probleme aleperféciondritcomunicdrtverbae, precum gi cea inate acad. Eugen Simion in 1991s intl Limba roman actual. Iotervegile care ad svat loc tn eadeuleelor doud dezbaer! au fost publiate fm LL, ne Sin 1975 (pa2-74) si, respect, in .CAIETE CRITICE®, ar. 8-9 (45-46) in 1991, p39-48, ‘Al cee vcepresdint sunt, fi interupere, din anal 1983,interesantelor probleme de vocabular (inclusiv a celor de etimologie, aproape complet ignorate), neglijarea multor chestiuni de ortoepie sau pronuntare corecté, ‘omiterea din vechile programe si manuale scolare a frazeologiei (care s-a constituit deja ca dlsciplind lingvisticd autonomé, lipsa unei preocupari mai serioase fafé de normele sociolingvistce ale exprimarit, precum si faptul cd studiul sistematie $i programat al limbii romdne se tntrerupe dupé terminarea gimnaziulut = toate acestea $i altele constituie neajunsuri atit de grave si de evidente ale finvipidntului nostru, inet ele n-artrebui si ase pe nimeni indiferent. 3. In ceea ce ma priveste, m-am separat, de mult vreme gi categoric, de toti cei care se opun adeviratei modernizari a invatiméntului nostra, ca side cei care se resemneazi in fafa riului cu prea mult usuringé (ca s& nu spun chiar de o manieri cevasiiresponsabilA). Tristul adevir este ci pe multi dintre profesorii nostri (uneori chiar universitari) fi intereseazi prea pujin sau nu-i intereseazi aproape deloc sorta favapimantului de limba roman’. O dovada in acest sens este $i faptal cla ‘examencle de admitere in facultate, se perpetueazi de mai multe decenii un sistem de evaluare a cunostinfelor pe care — eufemistic vorbind — nu ma stiese si-l consider nesatisficitor in cel mai inalt grad. Ca aceasta este realitatea m-am convins de ‘multe ori $i de foarte mult timp, insi cu adevaratele dimensiuni ale ,dezastrului ream ficut cunosting& dec in’ anul 1991, cind am fost invitat si particip la organizarea si desfésurarea examenului de admitere in Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti Situatia pe care am gisit-o aici (din punctul de vedere care mi interesa direct) mi s-a pirut catastrofala si n-am ezitat s-o consider © adevarati rusine a invaiyimantului romanesc. Foarte succint spus, la proba de limba romani examenul de admitere se reducea exclusiv la analiza sintactic’ a ‘unui text si la cea morfo-sintacticd a citorva cuvinte, alese, ce-i drept, nu chiar la {ntimplare. Pentru ca cititorul acestor rinduri s8 fie convins ci mu este nimic cexagerat in afirmatiile mele, transcriu in intregime ,subiectele* date Ia proba de limba roméni in 1990, deci cu un an inainte de reorganizarea radical 9 ‘examenului de admitere la instiufia arnintit. Se da urmitorul text: Am pus o deplina obiectivitate, si acum ca gi mai inainte, si e in interesul scriitorului romén sé ma indrumeze acolo unde mi-a sedpat un fapt sau o intelegere. Tar cei tineri nu arate acea nemulfumire egoistd de a nu It se ft dat importanja pe care poate si-0 credeau, pentru ca 0 Istorie se cade sd fie totdeauna putin retrograda, ca si nu piard& perspectiva eternului si de altfel, pe misura accentultii valorii noilor seritori, se vor face cuvenitele impliniri* (G. CALINESCU, Pref la Istoria literaturii roméne — compendiu, Bucuresti, 1968, p.5-6 sau Opere, vol. XV, Bucuresti, Editura ,Minerva", p.104), Ceringe: 1. Inpartii textul de mai sus in propoziti, ardtafi felul lor si raporturile sintactice dintre propozifi; precizati prin ce elemente de relate se realizeaz aceste raporturi 4 2, Analizati sintactic $i morfologic cuvintele subliniste din acelasi text. Trebuie notat ci si la seotia fir frecventa s-a dat atunci tot un text | (din Imposibila intoarcere a lui Marin Preda) insofit de aceleasi dow’ cerinte, pe © care nue cazul s& le mai reproduc. 43. In opera celor doi scritori exista, desigur, zeci i poate chiar sute de fraze mult mai potrivite pentru analiza gramaticala, ins& ele tebuie ciutate cu grija gi __ ribdare, iar cele refinute e bine si nu confini chestiuni litigioase, care fi pot pune in incurctturd, chiar pe corectori (cum s-a intémplat, sunt precis informat, si in eazul de fata. Mai important decét acest aspect al problemei mi se pare faptul cf testarea ccunostinfelor pe care le posed un candidat nu trebuie s& se facd in primul rind si exclusiv cu ajutorul analizei gramaticale, adici asa cum se procedeazt ined in multe institutii de invajamént general si superior. Merg’nd pe un drum fundamental gresit si indelung bitatort, o profesoari universitara (al cirei nume ar merita sa fie popularizat)' a socotit, tous, c& segmentarea unei faze si analiza sintacticd, in general, constituie tot ce poate fi mai edificalor in materie de evalure 1 cunoasterii limbii materne si indeosebi a aspectului e: corect sau literar. Si-i pretinzi unui vitor jurist numai si-fi ,miceldreasc8 un text $i siti spund ce fel de ‘ume poarté fiecare bucata ,transati" — iat o stupizenie pe care nu puteam s-0 accept gi impotriva cdreia voi continua sé protestez atta vreme eit vor mai exista fn invatimantul nostru cadre didactice incapabile si-si infeleagi menirea lor cea adevairat, 4. Examenul la care m-am angajat (fi Ia care partcip, fri intrerupere de sapte ani) a fost pentru mine un prile) de si mai serioasd reflectie asupra invatiméntuluiroménesc, in general, si asupra metodologici de testare a ccunostinfetor, in particular. Hotirdrea de a schimba radical aceasté metodologie am Iuato fara cea mai mica ezitare gi ea a fost din partea mca atit un act de mare curgj, cat gi un gest de constiingt profesional, pe care, cel putin initial, multi nu |-au infees. Pusi in fafa unor subiecte cutotul neobignuite pind atunci, candidat i {ndeosebi meditetorit lor au reactionat vijelios, reprosinduemi c& am violat programa scolar si ci! am sfidatceea ce mai ales ultimii nameau ~ fr prea mules convingere — frumoasele tradi ale invatimantului roménasc“! ‘Am inceteat,fieste,s8 le demonstrez ei nu aver nici un temei serios s8 ne mindrim cu asemenea,tradiit, cl Facultatea de Drept are un anumit specific (de care twebuie st se find seama in alcatuirea subiectelor la examenul de admitere), c& 0 ierarhie a valoritor nu se poate stabili, in cazul de fad si in altele, recurgéndu-se rumai la ,mestesugul analizei gramaticale", cd in cadrl unui concurs atit de dificil, cum este cel de la Drept, nu ne putem Timita la ceca ce ne oferé manualele pentru clasele V ~ VIII. a.m. d. Cel putin la inceput, totu' a fost aproape zadarnic ise prea c& nimie nu-i poate convinge pe cei care se simjzau pusi la treaba (adicd obligatisi mai invefe si altceva decat cees ce stiau) si care igi vedeau ameningate " ca exemplu tpic de eomodiate, de superfciaitae gi de eonsersatrism,interesele lor materiale, Cici trebuie si recunoastem, dac& suntem obiectivi meditafille au fost si, din pacate, vor rimlne inc mult timp ceea ce in limba} americdnese se numeste un ,good business". Dupa cum era de asteptat, au urmat obisnuitele contestatii, reclamafii, anonime si mai ales multe afirmatii aberante, precum si obiectii grotesti, de care nu-mi face placere si-mi amintesc. As vrea ‘numai s& spun c&, la randul meu, mi-am apérat cu strignicie ideile (uziind, adescori, de argumente care nu suporté replict) gi astizi nu pot decét s& ma felicit pentru atitudinea intransigenta adoptatd, intr timp, adic& din 1991 si pand in prezent, cel pufin 20 de edituri si de reviste au publicat subiectele concepute de mine (de obicei ‘fard $a mentioneze si mumele meu!), iar acest lucru imi di dreptul si cred c& ‘siménja aruncatd a fost, in general vorbind, de bun’ calitate. Fara nici o exagerare se poate spune ci ea a gi incoltit de mult, a dat chiar primele roade si nu mé indoiese ci va rodi in continuare, pentru ci tot ce s-a ficut si se face ined in acest domeniu rispunde unor necesititi stringente ale invafaméntului nostru. Cu oarecare satisfactie constat cd insesi reacjiile despre care vorbeau mai inainte s-au atenuat sensibil, in ultima vreme, cednd chiar locul unor aprecieri pozitive sau favorabile. in orice eaz, numarul vocilor care altidati protestau atat de viguros este astizi intr-o vizibila scddere, iar ca rezonanté ele igi pierd mereu din intensitate. Este de presupus c& va veni si o vreme cind toate se vor stinge definitiv asemenea luménarilor care nu pot si erda la infinit deasupra unor morminte. Mai mult decdt acum, abia atunci vom putea vorbi despre un triumf autentic. 5. inainte de a incheia prima parte a acestui ,cuvant introductiv* as dori si ‘mai fac 0 precizare deosebit de importanta, E vorba de faptul c& posibilitatea de a schimba radical metodologia examenului de limba romana mu mi-a fost oferitt decit de conducerea Facultiii de Drept a Universitit din Bucuresti in conditiile pe care Ic-am amintit deja. Mirturisesc c& niciodaté nu voi fi indegjuns de recunosedtor consiliului profesoral al acestei institutt si in mod special decanului ci de atunci, prof. dr. Corneliu Birsan, care a inteles mai bine decit oricine raffonamentul meu si bunele intentii de care eram animat. Far& sprijinul sau constant, eficient gi pe deplin motivat, n-a5 fi vizut, probabil, niciodata transpusd in realitate 0 concepfie de a clrei justefe eram profund convins si care, in mintea mea, cra de multl vreme cristalizatd. [ata de ce, intr-o anumit& imprejurare, am indriznit sé afirm ci, dupi 1989, acest om cu vederi largi, receptiv fata de nou si foarte fancorat in realitate, a ficut pentru testerea ciostinfelor de_timba romand (si implicit pentru progresul acestei discipline) mai mult deca au flcut tofi decanii facultiilor filologice la un loc. Indiferent dack ne convine sau nu, trebuie si recunoastem ck — impotriva oricdror asteptiri — adevirata restructurare a nviyimintului de limba roménd a inceput in 1991, la Facultatea de Drept a Universitiyii din Bucuresti. Dup& acest moment crucial in istoria sistemului de tevaluare a cunostintelor s-a simtit si mai mult nevoia de a schimba programele gi ‘manualele scolare devenite cu totul nesatisfcitoare. 6.0 nowt posibilitate de a contribui la vitalizarea invapimantului nostru gi la schimbarea unor mentalititi favechite mi-a fost oferita de participarea la ultimele Blimpiade de limba si literatura romana, finute la Caldrasi (in anul 1995), fyOradea (in 1996). la Iasi (in 1997) si la Botosani (in 1998). Alcatuind gi aici cte (despre care nu cred, fireste, c& sunt ireprosabile), traditionalei analize aticale j-am adiugat clemente de gramaticd normativd si corectivd, sportante chestiuni de vocabular (neologisme, sinonime, paronime, formarea Eivitelor etc), elemente de stilsicd si de fraceologie, construcit pleonastice E cate trebuiau explicate), structuri cacofonice (evitabile prin diverse procedee, ce tian indicate) si multe altele, inclusiv construlrea uror enunpuri corecte sau poréctarea altora, care confineau erori de diverse naturi, Toate aceste noutiti si © aitele' au frapat, desig, la inceput, dar, pan la urmi, chiar cei care au avut fa de ‘le rezerve, mai mult ori mai putin justficate, le-au accepta, la insistenjele mele, si pot decét si mA bucur constatind c& inovatiile amiatite au devenit un bun © aproape definitiv céstigat in materie de evaluare a cunostinfelor de limba romana la © olimpiade. Profitind de intilnirile mele cu elevi olimpici, preeum si cu uni dintre cei mai buni profesor ai acestora, le-am finut tuturor cateva prelegeri si conferinf, fn- care accentul a fost pus pe chestiuni de exprimare corecté si de culturii igvisticd, in care eu vid component fundamental si chiar primordial a culturit © noastre generale. Cu aceasti ocazie am fost aproape uimit de receptivitatea olimpicilor nostri fata de temele abordate (dinte care c&teva complet ignorate de ei pentru simplu motiv c& mu se studiaza in scoala). De multe ori, acestia s-au sritat mai interesati chiar decdt profesorii lor de unele probleme ale etimologiei $i ale semanticit diacronice, de diverse aspecte ale frazeclogiei sau ale formérii ‘euvintelor, de exprimarea corecta si hipercorectd, de constructile pleonastice (atit de mumeroase si de variate in limba romand actual8), de regulile ortoepice $i, Indeosebi, de promunjarea mumelor proprit, ca si nu mai vorbim de marea problema a neologismelor (utile, inutile, deformate, confundate sau impropriu folositeetc.). Pentru a nu stiu cata oard am remarcat ¢8 exist un interes mult mai viu pentru alte probleme decét cele care se predau, la ora actualé, in cadrul discipline limba roman, iar in aceasta am vizzut un motiy in plus de a schimba, cit mai repede cu putin}, ceea ce este, in mod evident, anacronic sau perimat, 7. Convins fiind de necesitatea unor schimbari substanfiale in structura invaiméntului nostru de cultura general, am hotérit si-mi intensific activitatea in cadrul Comisiei Nationale de Limba si Literatura Romind, unde contactele $i discutiile mele cu unele cadre didactice din invigimintul preuniversitar gi universitar s-au fnmulft si au dobandit un caracter relativ periodic. Aici am luptat "= Arn Joc de analiza morosintactcd a cwinsorsublniat Se poate fice 0 solid sinactco-moriologict. In acest caz se ince cu indcarea funcie “i_@ sintactice a unui cuv‘ént oarecare. De exemplu: nu sriu = predicat verbal, exprimat printr-un verb tranzitiv, conjugarea a 1V-a, diateza activa etc. @ Q ® @ ee ___ IL Neologismele din text (rescrise in ordine alfabeticd si cu forma lor din ictionare): admirabil, arta, fond, forma, igienic, introduce (cu dows ocurents), ‘merit (prezent tot de dous wi, pues, poezle, principtu $i vers. i | Il, Antonime lexicale vechi si neologice 2, Analiza morfo-sintacticd ru st = verb predicativ, ranztiv, conjugates a IV-a, diateza activa, modul indicativ, timpul prezent, persoana I, numérul singular, forma negativa. Din punct dde vedere sintactic este predicat verbal; aif = pronume nehotirit, genul masculin, numrul plural, eazul nominativ. {ndeplineste functia sintacticd de subiect in propozitia nr. 2; ‘a. gresit si (eventual) chiar neadevarar; heart << b. incorect, inexact; fals $i erona’, a. Irecditor, vremelnic $i pieritor; 2. durabit << b. efemer, temporar, momentan, pasager si provizoriu; 28 29‘asa muri, a’pieri, a se prapadl, a se stinge et. Yb. a deceda, a disparea gia sucomba (termen livresc); 1, dugman; vrdjmas si neprieten (inv.); b. adversar si namic; a. bogajie si, eventual, avupie, belyugs sre sent rit ei 6.stiryt < PRECIZARE. Desi aici au fost citate mai multe antonime admisibile (vechi si neologice), candidafii nu-trebuie si dea decat dou’ exemple corecte in cazul fiecdruia dintre cele 6 cuvinte pentru a putea obfine punctajul maxim ta nr. IL (12). 3 a. nesfirsit, nenidrginit si nefcirmurit; beinfinit, nelimitat, ilimitat, incomensurabil ec. IV. Enunfuri cu sensuri figurate Depozitia unui martor este, adeseori, atit de important, incdt ea poate constitui cheia de boltd'a unei argumentar. ‘2 Capitalul strain destinat diverselor investifii este balonul de oxigen indispensabil economiei noastre actuale. 3. Rolul lui, Hamlet (Int-o interpretare cit mai reusité) rine platra de incercare pentra unit actri si regizori; ,Etimologia este un rezumet al ntregii activi ngvistice gi 0 adevarata piatrd de incercare pentru un lingvist® (orgy Jordan). 4. Presa a sublinit mu 0 dati e& placa turnant' a drogului este Columbia; Uni specialist Considert i legen privatiziri consi placa turns a reformei noastre economice ‘5. Alfi specialigti sau aceiasi cred c& numai printr-o ferapie de soc se poate crea $i Ia noi o economie concurentiala si descentralizats Y. Rescrierea corecti a celor zece fraze : 1. ,0 multime de pensionari suferi de inima side fica 2. .Nu putem sine facem de ris chiar in propritt nos och. 3. i ultima vreme preturile au evescut la multe object 30 “4, ,Sunt un om care mu se plictiseste niciodata si care face mai multe Iucruri "5, ,Consumul excesiv sine disparitia specie" "6. ,Dupit ce se efectueazd schimbul si se incheie contracte de inchiriere cu EAL-Ul, fecare dint nolichiriasi poare cumpara locuings”, al broastelor festoase, ca i al oudlor acestora atrage 8, Dialogue lui sunt un model de limb neaos romaneasd, ce curse raletea undelor pe sforul apei*. : ae 59. vin loc si inzdrdvenesti economia iribuabil, siracul, ., jet tot din “buzwharul bietulul 10, Banca va supraveghea modul cum se utiizeaed creditul in vederea writ rambursdrit (sau restituirif) la termen EVALUARE |, Pentru rispunsuri corecte a toate intrebirile se scord’, ca de obicei, jis 100 de puree. i a ele we reparizznr inal uo: 1 = 32p. care 20 p, pentru analiza sitactcd a frazei si pent schema, iar /2 p. pentru liza morfosinactcas N= 13.1 =24p; IV=l0p i V=2/p. Dect este cam din total general de 100 de puncte se poate sedea cove eventualele greseli de exprimare si de ortografie, imposibil de previzut Fctiate in baremul deevaluare eae ahs . 31eX. Cansei 20 de enunfuri in care si apard corect folosite urmitoarele 1. anual ~ anuar 2. arbitral — arbi TESTUL NR. 3 1.1. Analizatidin punctul de vedere al sintaxei frazei urmitorul text: 6. numeral -numerar 7. original - originar 8. pettolier petrolifer 9. prenume~ pronume 10. temporal - temporar Cea fost si ce a devenit Eminescu este rezultatul geniului sau inndseut, era prea puternie in asa propre fling, incdt sil fi abdtut reun contact cu lumed Ge fa drum su firesc(TITU MAIORESCU). 4 8) Enunjurile trebuie concepute si construe ft a ur ite in aga fe, inet $8 nu ay 231 propoai sau fazhambele elemente ale pereci paronimice, b) Daca se construiese mai multe enunturi pentru acelasi paronim (ceea ce nu fe necesar), se refine numai unu si se acordi pentru el cel mult 1,5 p. totodatd, raporturile dintre ele; 'b) Schema frzet nu este necesards 6) Nu sunt necesare nici indicafile referitoare-la structura propozititor sau I elul acestora dupa scopul si continutul exprimat. 2. Analizati morfo-sintactic cuvintele subliniate din acelasi text. 3. Explicati tecanisitul de formare a derivatelor putermic, flintd si fir (prezente tot in textul de mai sus). REZOLVARE |. Analiza sintacticd a frazel 1. Ce a fost = propozitie subiectiva , subordonata fajé de propozitia nr. 3 si in IL Rescriefi urmatoarele versuri populare, corectind greselile di , de coordonare copulativa cu nr. 2; ortografle introduse in text: oH {Stminatam mac in prog ‘Sa vie cine mii drag cea) ce 2 devenit Eminescu = propoitie subictve (nrodust ca i Se-ictacstfnarant = i Brin ron. elatv ce), subodonat regent nt. 3 9 coordonad copula 7 Liatumat cel urt* ‘ Propociie nr 1; PRECIZARE, Textil nu tebuie trig, Acasa naar of 6 pfomun IM gy yt, gevull su imiscut = ropoie principals, regen fa {are populard (cum este, spre exemplu, sdimdna) rimane aga cum e, Se corectead tele nr. 1, 2 si 45 exclusiv erorile de scriere. : = 4. care era prea puternic in a sa proprie filnté = propozitie atributiva > explicativa, subordonatd fat de nr. 3 (determind subst. geniu); 5. incdt sd-I fi abétut vreun contact cu h de In A 1m comet cu lamea de la drumal su firese iopoaje cone, suberona Ge tegen 4 inode prin IIL. Indicafi prin simpli rescriere forma literari (sau corect) dit urmitoarele perechi: 1. conjuctura —eonjunctur 6.intreprindere—intreprindere fF conjuncia inca. 2. corabora — corobora 7 juristconsult —jurisconsult 3 delinovent -delievent 8. presedinte ~ presidentie Es : oo aoe aerate rcpercusimne fp Anslza morfesntctt a euintlr subtniate 5. fratrcid —fraticid 10. vindecativ -vindicativ 1. ce (din ce a fost) =pronume relatv simplu, in cazu nominati si cu functia sintactica, de nume predicativ. Impreund eu verbul a : TV. Dafi cate un singur exemptu de sinonim neologic pentru urmitom ‘nominal, Jost formeaza un predicat ccuvinte din fondul vecht al limbii: 2. a fost = verb copulativ de conjugarea a TV-a (a fl) intranaitiv, modul indicativ, perfectul compus, persoana a Ill-a sing. Intré ca element component in 1. adancime instit 2. amanungit 7. dovedi structura predicatului nominal ce fost. 3. a banui 8. fitamic 13.a pedepsi 3. ce (din ce a devenit ace Sane cues rica, La ce @ deren = prmume rela simp, czul nominatiy, name 5, cerere 10, a hotari 15. varsta ; care formeaza impreund cu verbul urmator un predicat nominal. 32 33«4. @'devenit verb copulativ, conjugarea a TV intranzitiv; modul indiativ, perfectul compus, persoana a If-a sing. Impreund cu pron. precedent ce form ‘un predicat nominal, i 5. care = pronume relativ, in cazul nominativ cu funetia sintacticd de subie al proporitiei pe care 0 introduce. : 6. era = verb copulativ de conjugarea a 1V-a, intranzitiv, modul indicativ imperfect, persoana a Ill-a sing. Intré in componenja predicatului nominal era preg puternic. i = adjectiv calificativ ou aii, 1a gradul superlat 17. prea puternic = adjectiv calificativ cu dou terminafi, 1a c Absolut (realizat cu adverbul pred, cae, singur, nu poate fideplini funct dde propozitie). Este in cazul nominativ, nt. sing.,.genul neutru si, are funetis sintactica de nume predicativ. ditut = cai iv, de conjugarea @ Illa (abate) 8. sd fi abdrut = verb predicativ, tranzitiv, de conjugarea diateza activi, modul conjunetiv perfect, persoana a II-a sing. cu funcfiasintactit de predicat verbal al propozitci nr. 5. neaccentuati Sau atoni), 9. -1= pronume personal, forma scurth (conjunctd, neaccentua pecans ie sng cal aca ou fine sintactiet de complement erect. 3, Explicarea celor tre derivate puternie derivat de la subst. purere + sufixul adjectival -nic. flint = derivat de la verbul a fi+ sufixul substantival ~in. firese =-derivat de la subst. fre + sifixul adjectival -esc. IL Reserierea versurilor si corectarea greselilor de ortografle .Simiinat-ari mac in prag ‘SA.vie cine miei drag ‘§-a iesit macul marunt, ‘Luatu-m-a cel urét* IIL. Formele corecte ale celor zece neologisme: conjuncturd, coroboray cenevet escort frail, Inrerindere,jursconsul,presedne repereusium sind. PRECIZARE. Penna neege ma bine de ce formele ests sunt singel corece,¢necesar ai se conse diioarle eae indi i etimologia cuvineo (DEK, DN ete) sau glostal de neolgisme anexat acest Incr. IV, Sinonimele neologice ale celor 15 cuvinte 1, adaneime = profunzime si profiuditare (vermen livrese rar); 2. amanuntit = detaliat si (in anumite contexte) mimutios, riguros etc.s 3. a binui = a presupune, a suspecta si (nerecomandabil) a suspiciona; 34 2:4, a cere = a solicita si (in anumite contexte) a reclama, a necesita ete oy §, cerere = solicitare, petitie, apel ete; |» 6, cinstit = onest, corect, integra si chiar leal, ncoruptibil ete.: 7. dovadi = proba, argument, indiciu, document, act ete.; 8. fifamnic = ipocrit si (in diverse contexte) perfid, duplicizar ete; * 9, folositor = util si chiar necesar; E decide $i (sinonime partial) a dispune, a ordona ete.; 11. imprejurare = cireumstanja si chiar conjuncturds 2. a muri = a deceda. Se mai admit a dispdrea si a mucomba (livresc); 13. a pedepst = a sanctiona sia penaliza; -ulpabil si chiat condamnabil, citicabil ete. etate (imprumutat din lat. aetas, aetats), (ca) Desi aici s-an indieat mai multe sinonime admisible si, uneori, aproximative, \didafii nu trebuie sf dea decdt un exemplu pentru fiecere dntre cele 15 cuvinte; b) Pentru verificarea sinonimei (evasi)perfecte ori numai aproximative, este bmandabil sd se recurga la dictionarele ciate si mai ales la DSR. ‘Enunturi cu perechile de cuvinte paronime 1, anual = Reportul de activitate anual trebuie intocmit pe baza unei Aiocumentiri eat mai riguroase. Cf. si: concediu anual, venit anual, dobdnda iiuald, buget anual, bilany anual, examene anuale etc. “ 2, anuar = Orice publicafie care confine date gi informatii de diverse naturi © perioada de un an este un dnuar. Cf. si: anuar statistic, anuar economic, atiuar telefonic ete 3. arbitral = Find eompus din mai mult abit, un eribunal arbitral (ca de Ante so comisiearbivala) mu gresete deed in mod cu total exceptional; O ‘sitindlarbirald poate contests inst de obicei, fra succes. 4. arbitrar = Cei care dein puterea polities sau administatvaactoneaz4, scot, arbirar (acd dup bun lor pla), Nu tebue si ne impunem voinfa in tuod arblirar. Cf. i qpreciere arbltrard,alegere arbitra, ndsuri arbtrare ete. 5. familial = O problems familial nerezolvati or grea de solutiont este un moti de permanent insatisictie; Bolle familie fac parte din bagajul nosis ereditar. Cf. gi: reuniume familiala, fericire familial, necazurl familiale, afaceri familiale ete. 6. familiar = Comportamentul prea familiar al unor oameni este, adeseoti, fsreu de injeles; Dup& ce studiezi o problenné ani de zile, ea ifi poate deveni foarte Lamiliara. CE, si: ton familiar, aer familiar, stil familiar §. a.m. 4. 35| | | | ‘Teinvesti = Nu poti'sd investesti-o mare sum& de bani decét intr-o afact ccare se anunta foarte rentabili; Unii plrinti investese enorm in copiti lor, iar, multe ori, acestia fi dezamiigesc ete. 8. investi = Cineva ar trebui fnvestit cu un ttlu, cu o demnitate sau cu diversey drepturi numai pe baza unor metite autentice; Unii dictatori se aufoinvestesc oul puteri excepfionale. 9. literal = O expresie idiomatict nu trebuie tradusi literal (adic& mot mot" sau ,ad litteram*) intt-o alti limba; Asa-zisa transliterafie este o transcriere literala (adick liter’ cu liter8) dintr-un alfabet in altul. Cf. gi: nofatie literal interpretare literal a unei legi etc. 10. literar = Limba literard (mumita ine si limba corect& sau limba cultura) se caracterizeaza prntr-un sistem de norme supradialectale si prestbilitelfR pep crZA RI NECESARE: : Se spune, de asemenea : exprimare literard, cere Iiterar, curent literar,.operaige © lerard, critic $ storie literar et. f .-_2) Adjectival zeniporal se intrebuinfeaza si cu sensu: de ,referitor Ia témple, 4 apeotatignife SH SPAM timplelor, de la timple". Radcina lui ese, de Ti. numeral = Ca parte de yibive (nerecunossuit de unit specialities arene Mampi ple" RidScina Tui es, do dats aceasta, Int. ‘mumeratul este de mai multe feluri: cardinal, ordinal, multiplicativ etc.; Be tempus timpla (care nu trebuie confundat cu omonimul siu: lat. tempus, ee ‘ pris »timp"). De la cele dou. omonime lati je Tui sud, toate mumeralele simple romanesti sunt mogtenite din limbs 5 ime latinesti_au fost derivate adjectivele except Ii sd, tone mumera ‘ sti st F temporalis\ si temporalis’, care, direct si mai ales prin intermiediul limbii franceze F (unde exist tempore! si temporal) au ajuns si tn roman, devenind temporal’ si 12, numerar = In Roménia salariile se plitesc aproape exctusiv in numera ind temporal" si all Henporal de tampt* Utimul dine cele dout omonine apare In combina en ii Septem ee Tnseamnd ,scoi@lexicale de felul lu: as temporal, regiune temporald, artere temporale si lob temporal (a ereierului); 13,"original = Ideile, teoriile si conceptille originale nu sunt, in mod obligatoriu, si convingitoare; Originalul unor acte trebuie plstrat cu multi ari Cf. si locut, adj. si adv. in original. 14, originar ~'Sensul originar al unui cuvant:(numit incd gi sens primitiy primordial sau etimologic*) se schimba céteodatl, in. mod radical; Creandul p ‘bm, Divinitatea a sSdit in el 3i posibilitatea de a'sivargi aga-zisul ,plcat origina ‘Nicolae forga este originar din Botosani et. 15, petrolier ~ In zilele noasire, mat mult, poate, decat in tecut, produs erroliere sunt foarte cdutate; Unele societifi si companit petroliere sti Pealizeaz& venituri absolut fabuloase, CE. $i tla petrolier, cane petroier, industri petroliera et. 16, petrolifer = Proprietari unor intinse teenuri perolifere sunt prntre ee mai bogafi oameni din lume; Descoperirea unui nou zicimant petrolifer este adeseor, un eveniment international. Cf. $i: cdmp petrolifr, regiune petrolifrs sau roci petrolifer. 17. prenume = Premumele sau numele de botez trebuie si fie agezatinainte rnumelui de familie; Numit ind si -nume mic", prenumele cuiva este ales de pi Sau sugerat de nasi, de rude si de prieten; Multi copii primese, chiar de la naster¢ douk premume, 18, pronume = Dupa verb i substant ft ronumele 2ste, neindoielnic, partea vorbire cea mai important si.mai complicata; Pronumele romanese de politete reverentt) este de o bogitie'si de o complexitate neimalnite in alte limbi indo- open. E> 19. temporal: Cine istoriseste te pr i “ci ceva este preocupat s& stabileascd ordines @Paporalé “a faptelor* (TUDOR VIANU);"Complementului temporal (sat sumstantial de timp) fi corespunde propozitia subordenatl emporala. Cf. $i port lemporal, sens temporal, conjunctie remporala, mua temporal ete. os ee ee es funcitorii femporari (sau sezonieri) sunt platiti, uneori, mai bine decat ceilalti etc. b) In céteva cazuri, acelasi element determinat se poate combina cu ambele ‘paronime, care au aceeasi ridacind, ins sufixe diferite. Astfel, cdnd o sentinta este senting emand de la cineva care nu este arbitru, dar are obiceitl de a abuza de fe a fe a ree ie ae alin ©) Nu aceeasi situate este in cazul adjectivel r camul adjectivelor petroiier si petrolifer, pe care tli vrbitor si sritor* Ie folosese cam la ingmplre. Dint-o Nncare eeograik at de important am ext Ditmar lini romaine etic se cate spune nu numai societate perrolierd, ci si petoliferd, ceea ce este, fndbcuubil git Aclisi dejonar academic mal hegitezt (ra 2 Ie onsidera gresite sau macar ,impropril") si sintagmele: producti consi i i sis jie petrolifera, fella peroliera si chiar indus prolifer (vezi DLR, tm, Vp. 514— 518) Se ierde in vedere ein ances se spe indsirie péroiére (nu prolife), Re de lth parte, spunem si indusrie minierd, carbonerd, manufacturer es, sind, de fiecare dati, derivate in a céror structurd intrd sufixul -ier, nu - 37| | | sufixoidul sau elementul de compunere -fer. Acésta’ provine din verbullatinesg TESTULNR.4 {fero, ferre,tuli,latum al cirui sens (in eazul de fat) este 4a purta, a confine ‘in timp ce derivatul petrolier inseamni de petrol, ,referitor la petrol sau 9 fine de petrol*, compusul petrolier trebuie definit prin ,purtitor de petrol” veare poartt, in sine pettol (in stare naturala)". In uma acestor precizA ‘etimologice absolut necesare, ¢ limpede ci adjectivul petrolifer nu se poai combina decét cu substantivele: cdimp, regiune, strat, xicdmant, teren si rog (exact cain limba franceza). A. Si se identifice si si se reserie integral numai propozitia sau pozitile principale din urmatorul text: Ceti luminay ale gigi Iimparapii netarmurite Si de-ar i fost lsat prin lume Si treci ca crice om de rind, Ce lesne-ai fi pus frau durerii ‘Si rizvratitului tau gand." (AL. VLAHUTA, Lui Eminescu). | Ul. 1. Sa se faci analiza sintacticd a frazei care urmeazi, rescriindu-se re propozitie $i aritdu-se felul ei (Schema nu este necesara); 2. Sa se analizeze exclusiv din punetul de vedere al sintaxel propozitiei sdoud segmente subliniate; 3, Sii se identifice derivatele care exist in text si si se explice mecanis- or de forma Mare minunifie-i sd-f puie cineva obréjorul pentru untul ca tine si si te Thsineascai ca pe un trdntor (Dupa ION CREANGA). EVALUARE Cele 100 de puncte (acrdate pens rispunsuri corect si complet a toa tnzebiile se repatizeazh in felul union Li, = 10 p. L2.= 28 ps 13.~ 6 4 (adic 2 p. pentru fiecare derivat); IL. = 6 p. (cate 1,5 p. pentru fiecare greseall orecttt; UL. 15 p (adie 1,8. pentr ieareripuns crest); IV. = 15 p Vim a0 p. (adie 1.5 p. penta ficareenuot acceplbil). Eventualelegreel ‘cprimar de ortogiatte se penalzead (in funcie de gravitatea lor) prin sekden nui num ma mie sau mai mare de puncte din cele 100, ite eacord fn ttl II. SX se indice functia sintacticl a pronumelui relativ-interogativ gre din urmatoarele contexte: 1. ,Vino-n codru la izvorul care tremurd pe prund' (M: Eminescu). 2, Scrie-mi gi mie care este noul tiu numa de telefon. 3. Care om nu tine la viata lui mai mult decat Ia a altora? 4, Exist oameni a cdror experienti de viajl este foarte bogati. 5. Ultimul film pe care -am vazut m-a impresionat profund. 6. Am cunoscut pe omul edruia m-ai recomandat ati de c&lduros. IV. Sa se indicé prin sinonime lexieale Sau frazcologice (asadar prin imple cuvinte sau prin combinafii stabile de euvinte) sensurile verbului a fi [din urmitoarele contexte: 1. In lumen ata sunt femei cu och ce izvordse sentei (M Eminescu). 2. De doua luni de zit ese in concedtu medical 3. In Piaja Romand a fost un accident care s-a soldat cu doi mort. 4. Maine va fun an de la csttora or civil. 5. Tu est din Constanta iar el este din Bucuresti. 6. Orice ori de cus este de 50 de minut. 7. Anul trecut a fosfla Paris eu propria-i masing. 8. Cat este un kilogram si jumatate de banane? 9. Pe unde ai fost de diminea si pana acum? "fest dat la examenal de admitere in Facutatea de Drept a Universitit din Bucuresti septembrie 1991 38 39Hi. Si se indice cite un singur sinonim neologic pentru urmitoarele fe din fondul vecht al Timbli: adinc, befiv, caraghios, cintit, cludat, 1 fayarnic, Ingdmfat, lacom, molipsitor, obraznlc, riutdcios, trist, vesmc, {adarni $i zgércit. EX. Si se precizeze, prin rescriere, care este paronimul potrivit in joarele contexte: © 1, Primind o asemenea vest, implratul a dat imediat foard / fara in tar. 2. Alegetea ficut a fost absolut abitrard/ arbitral. 43, Reuniunile familie / familiar sunt pentru mult dntre noi o plcere. 4 Industria noastri carbonierd /carboniferd este in regres. 5, Zacdmintele petroliee /perolifere sunt o importants bogie najional 5 6. Primirea care i s-a fleuta fost destul de glacial! glaciara 7, Domnitori nostri fi investeau /ivesteau pe boier cu diverse funci 8. Sederea intr-o statue balneard efemporard/temporala. 9, ~Acolo... nt runele inca inveterate /invederate ale antice cei. (Al. Odobescu) 10. ,Am fost si voi fi totdesuna contra nepotismului 0 buba invereratd / Grrederatla societafii noastre (J. L. Caragiale). 10, Cee cdnd ti se zbate ochiul sting? 1, Tot ce fi-am spus era pe la 1400. 12. Cat vor fi lumea si pamdntul, vor exista si oameni nefericit YV. Si se rescrie urmitorul text, corectindu-se toate greselile pe eare confine (indiferent de natura lor): "Ori, daca se are in vedere instisfaptul ci in aceastd proba de extremd fine ia ‘edgtigarea unui centimetru sau doi se obfin prin eforturi supra-omenesti,atunci cq jase centimetr peste recordul mondial reprezind un lueru extraordinar”. VI. Sa se arate, prin rescriere, care sunt formele verbale corecte (si d potrivite) in urmiitoarele contexte: 1. Justitia mu poate s& absolve / absolveascd pe autorul unei crime premeditate 2, Populatia de la orase contracté / contracteazi mai ugor maladiile infectioase. 3, Foarte multi factori concurd / concureazd la realizarea unui ideal, 4. Astizi oamenii- manifesta / manifesteacd nestingheriti pentru satis revendicatilor lor. '. Literatura nu trebuie sd reflecte/reflecteze foarte fidel realitatea. 6. in studiourile de la Hollywood se toarnd / se turneazdiun nou western. PRECIZARE. Nu este necesar si se reserie flecare enunt. Indicarea formg corecte este suficientd. REZOLVARE I. Unica propozitie principals este: 0, yrtitulul tau gad *. CIZARI: ce lesne-al fi pus frdu durerii $i ‘VIL. Sa se reserie urmitoarele versuri populare, corectindu-se greselilf de ortografie introduse in text si ad’ugindu-se semnele de punctuatie car lipsese: 1. Cine a stimiteltiniia 2, Murgule murguful meu ‘A. Intejectia 0 este, in cazul de fa}, o simpli exclamatie, prin care se Mancaiar casa pustiia Datumiteataicdtau F exteririzeaza un sentiment de admirajc. La segmentarea fazei in propozifi, ea s¢ $i nevasta vidu Ca simi fii de ajutor © grupeazi cu principala propriu-zist (ce lesene-ai fi pus frdu durerit i rdzvrititulul Si copii siricia Lanevoie gi la zor “tu gan), dar nu poate constitu; singurdo propozifc, trust ma are valoarea unet interjectii predicative (de felul lui: hail, bravo!, nal, zvdrrr! et.) “+B. Absenfa unor indicajii suplimentare (de felul luk: propozitie dezvoltati, ‘VIL. Sa se reserie forma literard (corecti) din urmitoarele perechi: 1. anticamerd ~ antecameri 12, muschetar ~ muschetar ‘Vimembrd, enunfiativi afectiva, pozitiv etc.) nu atrage dupé sine depunctarea 2. bleumarin — bleumaren 13, oprobiu —oprobriv condidatilor si nici prezenta lor nu influenjeazi in vreun fel oarecare notarea. 3. corabora ~ corobora 14, propietate— proprictate Precizirile sunt valabie si pentru fraza urmitoare. 4. decrepitudine ~ decreptitudine 15. pereepte~ precepte : : i 5. delievent~ delinevent 16. repercursiune — repercusiune sacral coer ati 6 desuetudine —desuetitudine _17. spicher— spicher 1, Mare minuneie-i = propozitie principals; 7. divident — dividend 18, standard — standard ‘sd pule cineva obrdjorul pentru umul ca tine = propozitiesubiectivas 8. escalada — exealada 19. stres ~stres (i) sd te hrdneasedi ca pe un tréntor = subiectiv’ (coordonati copulativ cu 9. frusta—frustra 20, usuffuet — uzuffuet propozitia precedent) 10. importuna ~ inoportuna 21. vindicativ - vindecativ 2. sri puie obrdjorul = predicat verbal locufionsl; 11 jurisconsult~jursteonsult tineva = subiect(exprimat prin-un pronume nebo); ‘ca pe un tréntor = complement circumstantial de mod comparativ. 40 a3. Derivatele existente in text sunt: minundjie (format de 1a adjectival ‘minunat ~ sufixul abstract -ie) si obrdjor (derivat de la substantivul obraz @ sufixul diminutival -ior). Forma asteptaté obrdjiar s-a transformat in obrajor aceasth variants popular a fost acceptaté de limba literara (vezi DOOM, p.414 col. 2). IIL, Raspunsurile corecte sunt urmitoarele: 1 = subiect, 2 = nume predicativ; 3 = atribut adjectival; 4 = atriby pronominal genitival; 5 = complement (obiect) direct; 6 = complement (obie« indirect. _ IV. Sinonimele admise sunt urmitoarele: 1. a exista; 2. ase afla; 3. a avea loc; a se produce; 4. a se implini; 5. afi loc; 6, a dura; 7. a se duce; 8. a costa; 9. a umbla, a colinda; 10. a tnsemn} a semnifica; 11. a se intdmpla; 12. a dura, a dlinui, a exista. V. Reséris corect, textul are urmitoarea forma: 1Or, dack se are in vedere isusi faptul cd in aceast probit de extrema fine ‘dstigarea unui centimetru sau doi se objine prin eforturi supraomenesti, atunci sase centimetri peste record] mondial reprezinti un luera extraordinar*, ‘VI. Formele verbale corecte sunt: 1, si absolve; 2. contracteaz8; 3. concur’; 4, manifesteazA; 5. si reflectd 6. se turneazi. VIL. 1. Cine-astimit catinia | 2. Murgule, murguful meu, Ménca-i-ar casa pustia | Datwmi-teva tated, Sinevasta widkoia Ca si-mi fi de ajutor Si copiti sardcia Lannevoie sila zor. VIL. Formele corecte (literare) sunt urmitoarele: anticamerd, bleumari corobora, delinevent, dividend, escalada, decrepitudine, desuetudine, frust ‘mportuna, jurisconsult, muschetar, oprobriu, precept(e), proprietate, repercusiund standard, spicher, uzufruct si vi PRECIZARI: ‘A. in structure aubst. anticamerd ar i normald preasnfa prefixului ante (ée origine latind) care insemneaza ,inainte™, ins acest neologism mu este forma {in limba roménd. El traduce (sau calchiaza parjial fr. antichambre din locufiuned faire antichambre; cf. §\ ital. anticamera sau chiar locutiunea fare anticamera, ' contribuit, de asemenea, la aparifa in limba romana a neologismului in discutil In cele dowd limbi occidentale prefixul ante- a fost confundat cu mai frecvent anti ,contra, impotrivé* (de origine greceasca), iar confuzia s-a transmis si limbi romine, Aceasti ,greseald imprumutaté are © vechime de cel putin un seco § 2 tate in limba roménd. Vechimea si frecventa superioari a variantei anticamerd E raport cu antecamerci) au impus-o pe prima in limba literara (cum rezulti din OM, p. 27, din DEX,, s.v. si din alte lucrri normative sau lexicografice) EB. in eventualitatea c& sunt corecte, explicatiile de ordin etimologic sunt, gur,acceptate, dar ele nu sunt si necesare pentru obfinerea punctajului maxim. Fe suficient si se indice grafia si pronuntarea recomandate de normele in vigoare j limbii litera, profund, radical, esenfial, fundamental (ultimele trei in combinajie cu tntivele: prefaceri, transformari, schimbari; ef. prefaceri adanci), lcoolic; ridicol gi (in anurnite contexte) grotesc gi Burles:; 4 © onest, prob, loi, franc, leat; 5 = bizar, extravagant, straniu, curios, excentric, funambulese, fantasma- Bric i abracadabrant, eligent, ager, abil, ingenios, eapabll ipocrit, perfid, duplictar, fas, fariseic; 8 infatuat, vanitas, orgolios, grandoman, megaloman; avid, cupid, vorace (eventual si: gurmand, insafiabil); 10 conitigios,infectios si nfectant 11 = insolent, impertinent (eventual si arogant), talisios (eventual chiar caustic si sarcastic); 13=melancolic, abatut, deprimat, deprimant, dezolant; 14 etern, sempitern, perpet, continuu, permanent slpabil (au se admiteinculpat, care ere at sens) inutil steril,ineficace,ineficient, opis; war, harpagon, parcimonios (eventual si meschin). IX. Paronimele potrivite in cele 10 contexte sunt urmatoarele: 1 = sfart; 2 = arbitrar; 3 = familial; 4 = carbonier; 5 = petrolifer; 6 = glacial; invederat; 10 = inveterat. EVALUARE, 1. Pentru identificarea corecti a propozitiei principale se acorda 6 puncte. ‘Neintegrarea (necuprinderea) In propozitia principal a iterjecie o se depuncteazi cu unitate, TL Se acords 8 puncte repartizateastel: 3p. pentru nr. 1,3 p. pentane. 2 2p, pentru nr. 3, Daca derivatele existente in propozifile nr. 1 si 2 sunt numai identficate, ins nu si explicate corect, se acorda cate 0,< p. pentru fiecare dintre e2le dout derivate (minundtie si obrdjor). Explicarea gresitt sau incompleta a ‘mecanismului deriviri se depuncteazi cu 0.5 p. pentru fiecare derivat. Verbul Jrdni na este format in limba romani de la substantivul hrand, ci este un cuvént ‘mprumutat din slava. Explicarea lui cotecta sau gresité nu influenfeaza notarea.. 4B7 IIL Se aco’da 6 puncte (cite unul pentra fiecare rspuns corect). IV. Se acordi maximum 12:puncte. YV. Se acorda 5 puncte (cite unul pentru fiecare eroare corectata). VIL Se acorda cel mult 6 puncte. VIL. Se acorda 9 puncte, repartizate dup cum urmeazi 8) Pentru adiugarea cratime (in cine-a), precum si a celortrei virgule din 2 (versurile 1 si 2) se acorda I p. (0,25 p.- 4); ) Pentru rescrierea corecti a cuvintelor eatdnita, pustiia, wadwiia si ‘TESTUL NR. 5 © 1. Analizati exclusiv din punetul de vedere al sintaxei frazei urmitorul (Schema nu este necesar, ins resrierea si numerotaea propozifilor,precum Eadicarearaporturlor existente inte acestea sunt obligato: CChiar adevaruri de-ar fi edte se spun, in unele prvinge, despre tine, este Biscuabil cai qjuns ceea ce f-ai pus in gand yi ai dont att ce mult numat prin rele tale, pe care, din pacat, uni ile contest, din cand in cdind, fra motive sdrdciia se acord& I p. (0,25 p.» 4)s ©) Pentru rescrierea corectd a lui mdncalar se acorda 2 puncte; peciare. ee en ee Pe ce Ip MEM 2 Extagelocuunle expel e carele contin faza de mai su pentru fiecare cratima adiugata); Hndicati felul acestora. | © Pana racren cosa cueil cop sacar pun ' ' . | | 0 Feast cori ena coplsoai Ipt | Inde era sop inn tte meni i VILL. Se acordi maximum 2/ de puncte. 3 | ice fd propel snbordonate intros avec | 1X. Nase scar ma mul de 17 puncte Dac sind mai ms “1 Ina cl de propor nbordonate inraue aaverul rat neologice pentru acelasi adjectiv si toate sunt corecte, mu. se refine decat un BRE” ° cont Tin el je ve domi | 1 eek adi cm tego esshinbne 3, Prietenul meu este un om cum nu se afl pe toate drumurile. 4, Cum nu mai exista nici o sclpare, armata s-a predat neconditionat. 5. "Fat-Frumos vedea cum infloreau dou stele albastre... ochit miresei X, Se acordi maximum 10 puncte. * (M. Eminescu) 6. Ea a doua 2i se mirk / cum de firele sunt rupte “ ‘Sien oglind” ale ei buze / vede vinete gi supte.” (IM. Eminescu). 7. ,Cum ea pe coate-si rizima / Visind ale ei timple, ‘De dorul Iui si inima / $i sufletul se imple (M Eminescu). IIL, Aritati care dintre cele dou forme sau construct subliniate este corecti si rescriefi-o pe aceasta pistrind enunfurite de mai jos: 1, Fam telefonat uneiprietene a mele / ale mel. 2, Ofer o carte interesants dragi /dragei mele colege. 3. Von mai discuta in ceca ce privete / privescexamenele. 4, Participant le discuti au fost pufin /pufini nameros. 5. 6 1. 5. Am vizitat un salon de nou-ndscufi /noi-ndseut. 5. Lucreazl la catedra de istoria / istorie a literasuii roméne. | Am ascultat 0 conferinté al cdrei / al cdrui obiect a fost interesant. 8, Din neatentie, era /eram s8 cad pe scat. 9. Familia Lonescu a facut / au ficut 0 excursic in stainatate, 10. Le trebuiese /trebuie bani foarte mulfi pentre a-si construi o locuinga. | "Test dat a examenul de admitere in Facltates de Drept a Universitit din Bucurest, septembrie 1992 : | a 45IV. Rescriefi urmatorul text corectind toate gresetile pe care le contine: X Arita resrer, care este aronimul_potrivt fn fi Einitoarele combinatiisintactice: hada, cam asta cre, to Iii mre, fmagina sguduttonre s Bucurertilor 1. tribunal arbitral / arbitrar 6. axsi apropia / apropria bunurile altuia alté data, cind int-o casa mahalalii Boteamu, sa niscut la 29 unie 1819 acel g 2 primire glacila /glaciard 7. aeAlon pe spezele /spetle statul avea si devie ginditorul si intransingentul revolutionar Nicolae Balcescu. a canoe iterela/ lear’ — Sark pe geantd /jantd 4. industrie minierdi/minerd 9, arecuza / refuza un martor 'V. Rescriefi urmitoarele versuri populare corectind exclusiv greselile ¢ jetate petrolierd/petroliferd 10. a releva/ revela un secret ortografie introduse in text: 5. societate petrolierd / petrolife ‘»Dear fi badea pehlivan, Teel ‘dracittoti a mana REZOLVARE Daruimilas eu-n ban, De trei oti pe sapttiman, Dar badeai cioban Ia oi Ca si eu si-mi pot cita 41. Fraza este construiti prin subordonare sie formatl din 7 prop Si tot eantd din cinpoi Dar badeai cioban la stn’ ‘Altal pe potrive mea.” 1. Chiar adevaruri de-ar fi= concesiv8, subordonati regentei nr. 3; 2, edte se spun, in unele privinge, despre tine = subiectivi, subordonati PSpocitil nr. I (a cei subict este; adewdrur este mume predicaiv) 3. este indiscutabil = principals si regenta in raport ca propoziiile nr. 1 $i 4; VL. Identificagi si reseriefi neologismele care apar in urmitorul text fad si dafisiexplicai de ordin etimologic sau semantic: : eta ce crceiar aint d tate pesmi hi Eines ee aga de covirsitoaryintligenfajutath de o memorg7eeia nimic din cele LeMMN arersonald este indiscntabl Intipagise vreodatf/iu-i mai scdpa (nici chiar in epoca-alienajiei declarate)*/inc oe . Sg Iumed/in care trfia el dupa firea Iui i fr nici o sild’#ra aproape exclusiv tumd 5. ceea ce fi-ai pus in gand = predicativa, subordonata propozitiei nr. 4 $i i sport de coordonare copulativa cu propozitia numa 6; ielor generale ensue vea pure laine {Tin Metores) 7 Pr 6.(si) ai dorit atdt de mult = predicativa, subordonat fia de ne. 4 si Vil. Urmiind modelele indicate intre parantee (culpabil — vinovllf goordonats cu propoctia precedents (verbul a gunge ests ack copula, sinonim fevadevend; terifiant ~ ingrozitor), grupati adjectivele de mai jos in perechi sinonimice © 1. pe care, din pacate, unii fi le contest, din cdnd in céind, fara motive ‘constituite dintr-un neologism si un termen din fondul vechi al limbi F intemeiate = atributiva, subordonata propocitiei nr. 4 (determina substantivul merite) ihteer tone linge IR RECA, en a ee ee ey eee tae eee ae 5. tinerese 10. uimnit 15. victorios 20, vindicativ IIL. Indicati maximum patru sinonime frazeologice ale verbului a mu urménd modele ea: a observa — a Baga de seamé, a fugi — a o lua ta sandtoast a se naste ~ a vedea lumina zilei etc. (Sunt admise exemple din toate variantl functionale ale limbii) 12. Locutiuni si expresii: 1, chiar... de = locufiune conjunctionala concesiva, echivalent® semantic cu chiar daca; 2, este indiscutabil = expresie verbal impersonali (dupa care urmeazi 0 F subiectiva): 3. avsl pune in gand = expresie verbala (in DEX:, 8.v. génd, p.415, col. 1). IX. Reserieti forma corecta(literari) din urmatoarele perechi: 1. alinit—alineat 7 filigra —iigran 13. plebiscit~plebicist wersune ~adversune 8 funeral funerar’ 14. prgedinie~presidinge 3. avocat ~ advocat 9. itinerar ~intinerar 15. renumeratie ~ remuneratie Se admite gi locutiune verbal; eorigent—corjent 10. iredentism—irdentsm 16. evendicare~ revindecare 4. din pacate = locufiune adverbil® S.divident— dividend 11 tntreprindere~itepindere 17. tart ~ tart, Reo eral ca Gi earl Grexcortescorta 12, jurisdiotie~ jursticie 18. anscedental ~ transcendent S.din cind tn cand ~ locufiune. adverbials sixonimt edteodata. 46 "7| | | | VL. Neologismele: caracterizeazd, personalitatea inteligenta, memorle, ,allenafel, declarate,exclusi, ideilor, generale. PRECIZARE, Este recomandabil (dar nu si obligatori) ca neologismele si serise sub forma lor tip, deci aceea sub care apar inserate si in dictionare 13. Derivate compuse in ordinea din text: 1. privingé= dervat de a verbul a priv + suf. substantial in » 2. despre = prepozite compus (din de + spre); 3. indiseutabil = impruimat neologic din fr. indiscutable. Find un devival analiabil in interior limbiiromane, se admite si explicafa: pref. in- + discutabl (lmpramutat dia fe. discutable sau format in romaneste de la verbul discuta © suf. -bil), “4 ceea ce = pronume relativ compus, format din demonstrativul ce 1, abominabil ~infioritor 6. credincis —fidel (€ aceea) + pronumele relat ce; 2. aminunit~ deta 7. inocent = nevinovat : asemnitor similar 8. juvenil—tinerese 5. dori = verb derivat de la subst. dor; 4. biruitor — victorios 9. razbuniitor — vindicativ 5. copilaros — pueril 10, uimit — stupefiat 6. mumai = adverb de mod restrictiv (compus din alte dous adverbe: mu + mai} 11. intemeiat = adjectiv de origine partcipala, provenit din vb. intemeig Fee ere panne ‘IIL. Sinonime frazeologice posible ale verbului a muri: a-yi da dukul, a-si ja obstescul sfrsit, a da ortul (Gi a-si da ortul) popit, as! da sufletul, a inceta din 1, asi da wltimul suspin, a-yi gsi sfarsitul, a trece in nefintd si multe altele. IL. Subordonatele introduse prin adverbul relativ cum: 1 = circumstantial de mod; 2 = predicativa; 3 = atributivas 4 = cauzalag 5 = completiva directs; 6 = completiva indirect; 7 = temporala de sinultancitae. IX. Formele corecte sunt: alineat, aversiune, avocat, corigent, dividend, Escort fligran, funeralii, tinerar, iredentism, intreprindere, jurisdictie, plebisct, ssedingie, remuneratie, revendicare, start si transcendental. X. Paronimele potrivite sunt urmnitoarele: trbunal arbitral, primire laciald, transcriere literald, industrie minierd, societate petrolierd, a-si apropria unurilealtuia, a cdlétori pe spezele statului a riméne pe jantd, a recuza un martor, a revela (adil a dezvalui) un secret IIL. 1. -am telefonat unei prietene a mele. 2 Ofer o carte interesanti dragii mele colege. 3. Vom mai discuta in ceea ce privesie examenele. 4, Participanti la discutii au fost puin numerosi. 5, Am vizitat un salon de now-ndscutl 6. Lucreazi la catedra de istorie a literaturi roméne. 7. Am ascultat o conferinti al carei obiect a fost interesant. 8, Din neatengie era si cad pe scar 9, Familia lonescu a facut 0 excursie in strinatate, 10. Le trebuie bani foarte multi pentru a-si construi o locuintd. EVALUARE, __ LA. Pentru segmentarea corecti a propozitilor, pentru identificarea tor si Fpentra indicarea raporurlor existente inte ele se acordd 10.5 p. (deci 1,5 p. pentru fiecare propozifie din totalul de 10,5 p.). in cadrul iecarei propoziti, repartifia este ‘unndtoares: 0,5. p. pentru segmentares corecté, 0,5 p. pentru identificarea propozitiet si 0,5 p. pentru indicarea raportuilor sintactice. 1L2. Pentru identificarea si explicarea celor cinci locujiuni si expresit se © cord 5 puncte. 113, Pentru identificarea si explicarea fiecaruia dintre cele sapte compuse si | desvate se cond ite J punct (1-7 = 7 p)- I= 7 puncte; I1= !0 puncte, 1V = 4,5 puncte V. 0,50 - 8 = 4 puncte (In cazul unei greseli repetate $i corectate se acorda IV. Asadar, cam aceasta era, in linii man, imaginea zgudutroare Bucurestilor de altddatd, end, intr-o casi a mahalalei Boteni, s-a nascut | 29 lunie 1819 cel ce (acela care) avea sd devind ginditorul si intransigent revolutionar Nicolae Balcescu, ‘V,.De-ar fi badea pehlivan, Teie-| dracii toyi a(la) mani = 0.5 p.o singur& data); VI = 10 puncte; VIL = 10 puncte; VIII = 4 puncte. Dairui-mi-l-as e-un ban, De tei ori pe saptiméind, IX. Se acorda 18 puncte (adicd I p.- 18 neologisme). Dar haded-i cioban la oi Ca gi eu si-mi pot cita X. Se acord& 10 puncte(adica J p. «10 paronime).' Si tot cAnta din cimpoi, ‘All pe potriva mea. ‘Dar badea-i cioban la stand 1 Test dat la examenul de admitere in Facultatea de Drept « Universitatii din Bucuresti, septembrie 1993, 49 48TEXTUL NR. 6 VIL. Precizafi, prin rescriere, care este forma corectit din urmatoarele 1A, Analizafi exclusiv din punctul de vedere al sintaxei frazei urmitorul i cents eon 9. jurisprudenti—jurstprudenti text (Schema nu este necesara, ins& reserieea si numerotarea propozitilor, precum 2 asambla —ansambla oes eae si indicarea raporturilor existente inte acestea sunt obligato): 4 5. contigent ~ contingent UL preerie —prerie “Adeviirul etern, de care nimeni n-ar trebui sa se indoiascd, ¢ cit orice om 4. escadrila — excadrila 12. paliatv ~paleativ care munceste este supus greseli,insd tot atdt de adevérate ct flecare dintre nol 5. fascicol ~ fascicul 13, prooroe ~ proroc ‘ar trebui sa invefe din proprilesifirestile sale greselt, ca si din erorile altora 6. genuflexiune ~ genoflexiume 14. respectos —respectuos 2, Facefi analiza morfo-sintactici a cuvintelor subliniate fn text. 7. inopinat — inopinant 15, sacrosant sacrosanct 8. indemnizatie—indemnizafie 16. siringd -sering’ smul lor de formare. 3, Identificafi derivatele din text si explicafi mec: 4, Recanoaste(i si rescriefi neologismele care existi in text, insi fir a le ‘nsoti de explicafil semantice sau etimologice. Indicafi efte un singur sinonim neologic pentru urmitoarele imbii: amdnunt, belwug, dovadé, hotdrdre, jurare, jertfd, moarte, nadejde, parere, pedeapsa, rai, sfetnic, surghiun, IL. Precizati ce fel de propozitii subordonate introduce conjunetia dacd in urmitoarele fraz 1. Dacd-mi vei scrie doar eéteva rénduri inseamna c& inc& ma iubest. 2. Uredind din greu, se gindea daca va rezista peind in varful muntelu IX. Urmind modelul indicat intre paranteze (a inceta din viajd — a-si gasi ‘ea) grupati expresiile si locutiunile de mai jos in perechi de sinonime 3. Nu stim presi dacd strdmosii nostri geto-dacicunosteau scrierea alogice. 4, Intrebarea daca vom pleca astézi sau mdine nu a primit ine’ rispuns. 1. apa mortii 8. vocabular fundamental 5. Dacd m-ar ruga sin gemunchi, tot nu mi mai iaore Ia el 2.ocluzie intestinal 9. feta morgana 66. Problema este daca se mai poate inscrie asa de tdrzi. 3.agiface seama 10. incuredturi de mate 7, Dacd treci maine pe la mine, te pot asteptatoath Ziv 4.attage un perdaf 1, a arde gazul (de pomand) 8, Dacd te-aiprins x hord, tebuie 88 joci. S.aveni pe lume 12. fond principal lexical 6.asicurma vista 13.a lua larefec IL, Prectzafi categoria lexico-gramaticalé (sau valoarea morfologicl) 77 aia franz la lini 14. a vedea lumina ziti a celor patru sidin urmitoarele versuri: Sunt floricare-s! inclind boiul sf mor topite de visare, fai sunt ochi ce pling in noapt s-adorm cind soaree rsare™ X. Ardtafl, prin rescriere, care este paronimul potrivit in urmAtoarele (Dimitrie Anghel. i 1. bazin carbonler/ carbonifer 5. libret/tvret militar IV. Identificati si extragefi figurile de stil (inclusiv epitetele) existente 2. calotd glaciald / glaciard 6. pleat original /originar ‘in cunoscutele versuri eminesciene: 3. greutitifamiliale /familiare 7. virtuos /virtvoz al pianului ‘Pe un deal risare luna ca o vatri de jratic 4. notafe literal /liierards 8. a gira/ gerao intreprindere ‘Rumenind strivechii codri si castelul singuratie™ (,Calin"). = XI. Precizati, prin rescriere, care dintre cele dout variante accentuale ‘V. Despartitiin silabe urmitoarele cuvinte {innd seama (acolo unde este le admis de normele ortoepice in vigoare: azul) de regulile morfologice: anaifabet, august, binoclu, bojdeucd, chintesenta, duios, lid, inospltalier, mausoleu, subestima, tabla si transoceanic. va. ae a VI. Indicati, prin rescriere, care dintre cele trei variante grafice este corect: 2. avérie — avarie 6, métur ~ matir 10, simbol - simbét 1. crea, creeea gi 4, dar-mi-te, darmite si dar-mite 3. butélie—butelie 7. precéptor—preceptér 11. vétman - vatmén 2. egzemi, eczema si exer 5. glasvant, glasvand si glazvand °° 4. début debit ——_—8.regizor~regizér 12, vériga — veriga 3. erathie, ierarhie gi ierarchie 6. ruxac, riesae si rucksae 50 31XI. Corectati greselile (de orice natura) existente in urmitoar ‘contexte, reseriind in intregime fiecare enunf: 1. ,Ori, dupa innabusirea rebetiunii, practic nimeni dintre interorul eliirei nu s-au folosit de aceste galerii, preferdnd si ias8 de grabi pring usile principale cu méinile la cia" 2. La solicitudinea repetati a fetii sale si fortuit de uncle evenimente neplécute din ultimile zile, proaspétul Ambasador s-a reintors in faré la numal cedteva luni de la sosirea sa in strinatate. 3. Mijloacele mass-media au precizat nu odati cl Organizata nafunilor unit se conduce dupa un summum de princi, care sunt unanim acceptate de cdtre tot membri ei 5-1. verbul indo’ format din prefixul in + numeralul cardinal doi); 2. subst. greseala (derivat de la verbul gresi + sufixal abstract -eald); © 3. adjectivul firest (pluralul lui firesc, -eascd), format de la fire + sufixul _ Sensul cuvantului este de ,normai, natural, i firea (sau natura) lucrurilor”. 1.4. Neologismele (in ordinea din text) sunt urmatoarele: efern, propriu si are (pl. erort). hie REZOLVARE Propozitile introduse prin conjunetia dacd sunt: LA. Construiti mai ales prin subordonare, fraza este formati din op§ ___1 = subiectivl; 2 = completivd indirect; 3 = completivi directs; 4 = atrbutiva 4 rminativa, 5 = concesiva; 6 = predicativa; 7 = condijionala; 8 = temporalA cu propoziti: LAdevarul etern... e= principalé si regent fatt de propoziille nr. 2 si 4; 2 de care... nar trebui = alributiva (determina substantivul adevdrul propozitia nr. 1); 3. nimeni.. sii se indoiascd = subiectiv8 (ceruth de verbul a srebui dim proporitia nr. 2); ‘4. cf orice om... este supus greselil = predicativa (subordonati propoziti nr, 1, in care verbul ¢ are valoare copulativa); 8. care munceste = atributiva (determina substantivul om din propozii mr. 4); ‘6. sd tot atdt de adevirat e = principalé in raport de coordonare adversativ cu propozitia nr. 1 si regent fat de propozitia nr. 7; 77 ed... ar trebui = subiectivi, ceruti de expresia ¢ adevdrat (unipersonal prin forma si impersonal prin continut) din propozifia nr. 6; 8. fiecare dintre nol... sd invete din propriil sfirestile sale greseli, ca si di erorile ltora = subiectiva (ceruta de verbul a rebui din propozitia nr, 7). PRECIZARE. Chiar daci sunt corecte, eventualele indicatii suplimentars (eferitoare la structura propozitilor sau la felulacestora dupa scopul ori confinutil exprimat) nu sunt uate tm cousidetai, intruet nu au fost eerute, nfl cauzall PRECIZARE. in cazul ulimei propoztii sunt adnise si alte solui, des indicate: sau recomandabile: temporal, cauzalé si chiar all cu nuanté temporal (deci un tip mist de subordcnat, pena cae poate fi sulata Gramarica Academel (vezi GLRs, vol. p.a0?), 1. pronume fefleiy, n azul day, forma scurd conjunc, nesccen con (conji i, rtuata 2. conjunciecoordonatoae copula, cae leg du propor are-si inclind boiul $i mor topite de visare), — 3 adverb valor modal (are determin subst chs @conjunctiecoordnsoare copulatv, care lea dou propocii arbutive plang in noapte si adorm cand soarele rasare). ie ibutive <,, ln cle dou vrsur ext int gurl de th anume 0 compara fica 0 vatrd de jaratic), 0 metafor’ (rumenind) si tei epitete, dintre care unul bstantival (de jaratic) $i doua adjectivale (stravechii si singuratic). _ PRECIZARE. Textulfiind prea seurt, nu se preteazi la un comentariustilistic ‘mai dezvoltat, Pe de alté parte, limitele’dintre figurile de stil (generatoare de ‘expresivitate) sunt, de multe ori, grew de fixat. Din aceasta cauzi:admitem ck 0 “complinire atributiva cum este de jaratic (care este, in acelasi timp, si o determinare estetica), poate fi interpretatd si ca o metafors, un epitet-metaford sau (mai bine spus) enter metaforic, Pen tora meafore ia epttlu, ag cum _ Sunt ele privite aici, of Tudor Vianu, Despre stil si arta literara (mai ales paginile 196-200). a 1.2. Analiza morfo-sintacticd a cuvintelor subliniate cde prepozitiesimpls, care se construeste cu azul acuzativs ‘care = pronume relativ in eazul acuzatiy, impreun& cu prepozitia pe form ‘un complement indirect al verbului sd se indoiasc, desi acesta face parte din alt propozitie (si anume din propozitia nr. 3); ddintre = prepozitie compust (Formati din de + inte), inst neanalizabil i clementele ei componente. Se construieste eu cazul acuzativ, : "noi = pronume personal, persoans I, numarul plural, cazul acuzativ. Impreun «cu prepozitia care il preceda formeazi un atribut pronominal prepozitionsl; 32 .X.Paronimele potrivte sunt urmitoarse: bazin carbone, alot fart pret fone nie Herald, bv! de econo, pat oigion oz al pianului $i a gera o intreprindere. : 'V. a) Se despart in silabe dupa regulile fonetice 6-dintre cele 12 cuvinte august, boj-dew-ed, du-ios, fic, mau-so-leu $i ta-bld. 4 b) Se despart in silabe dupa regulile morfologice cuvintele compu si formatille ew prefixe: bin-o-clu (lat, bini = cite doi”), chint-e-sen-td (al quinta = ,a cincea”), ar-alfa-bet, in-os-pi-te-li-er, sub-es-ti-ma si trans-o-cea-ni (Ultimele neologisme contin in structura lor prefixele: an, in- sub, trans-). ‘Vi. Grafiile corecte (admise in DOOM) sunt urmatoarele: crea, eczeni erarhie, dar(@mite, glasvand si rucsac. VIL. Sunt admise de normele ortoepice in vigoare: areopag, asambidiliae, contingent, escadrila, fascicul, genuflexiune, inopinat, indemnizatie, jurispruden {Edda ‘static, paliativ, prerie, proroc, respectuos, sacrosanct si seringd VIII. Sinonimele neologice admise sunt urmitoarele: 1. amanunt = detalitus 2. belsug = abundent’, opulent, profuziune, prosperitate; 3. dovada = proba, argument, act, document, indiciu, testimonin ete 4, hotdrdre = decizie, senting, verdict, odin si ispozitie; 5. imprejurare = ciroumstan{s, conjuncturd,jpostaz8, posturd ete, 6. jertf= sacrifciu; 1 moarte = deces, sucombare; 8. nddejde = speranti pinie, conceptie, impresie, apreciere, avizs ancjiune, condamnare, punitiune ete; 1, tomas = suecesor si descendent; 12. varstd = tate; 13. zestre = dota, PRECIZARE. Cu tezervele de rigoare side la caz In eaz, pot fi admise gi al sinonime neologice aproximative, insi numai daca se citeazé contexte care © justfice presupusa sinonimie (conceput de unii cercetitori in sens foarte lar Pentru echiyalentele semantice indicate mai sus si pentru altele, pot fi consult tllimele noastre lucrri lexioografice gi mai ales Dicyionarul de sinonime al lim romane (DSR) de Luiza Seche si Mircea Seche, Bucuresti, Editura Academi 1982 sau editia all-aa aceleiagi Incr. 1 Oda cbse esi, rat nn ite el aay in inion rina sa flosit de acest gale prefernd sas degraba pe 3 pri) vse yale cu mainile la ceafii. , north ulate PRECIZARE. Cei care au corectat in anul 1994 la Facultatea de Dre FPR ¢ a a de Drept au sin cazul de ff, si prepozfia prin (alti de pe, desi cea indi mi se pare potrivita pentru a exprima ideea de sirdpungere, strdbatere ete. 2, La solicitarea repetata a fete sale si fortat de unele evenimente neplicute din wlimele zie, proasptul ambasador s-a fits in ard fa numa Besirea sain striata. 0 teva luni de la Fuente ee dpi ma oa are eptate de céitre tofi membri el) " coheed ce entiene ee Bproximative: o seamd, un numdr, un ansamblu si mai ales o serie (de principii), EVALUARE LL. = 12 puncte sau 8 + 1,5 (dintre care 0,5 , re 0,5 p. pentru segmentarea corect a i propozitii; 0,5 p. pentru identificarea ei si propos 0.5 pena identi 31 0.5 p. pentru indicarea raporturilor 12. 4 punco (optional 130. ponteu at 150, ponte de cre, 150 ppc dre joi; 1 p. pentru altora); a ee 1.3. = 3 puncte (céte unul pentru fiecare derivat); IX. Cele'14 sinonime frazeologice se grupeazi in urmitoarele perechi: 1. apa morfii— fata morgana 5. veni pe lume ~a vedea lumina zilei4 2. ochuzie intestinal - incurcturk de | 6. a thia frunzi la c&ini—a arde gazul maje 7. vocabularul fundamental ~ fond prin 3. a-gi fice seama— e-si curma viaja | cipal lexical 4, a trage un perdaf- a lua la refec IL. = 3 puncte (repartizateastel: 0,50 + 0,50 penta cele do i 50 * 0, cele doua conjunc I pet petri pronume $i | punc pent si avetbiah, oe 34 35V. = 9 puncte, dintre care 3 pentru silabayia foneticd (6 « 0,50) si 6 puncte pentru silabatia morfologica (6 1). go ice si cuvintelor din cea PRECIZARE. Candida care aplic’ regulile fonetice si cuvint a doua categorie (analfaber, binoclu ete.) pot beneficia, chiar in acest c82 maximum 3 puncte (6 - 0,50) cu conditia si aplice in mod corect si conseeverl regulile silabatiei fonetice. VI. = 3 puncte (adicd 0,50 penteu identificarea fiecérei grafii corecte). ‘VIL. = 8 puncte (adicé 0,50 pentru recunoasterea fiecirei pronunfir literare) Bsr: VILL = 16 puncte (adic& 1 punct pentru fiecare sinonim neologic admis). IX. = 3,50 punete (adicd 0,50 pentru fiecare pereche frazeologicd). X, = 8 puncte (cite unul pentru fiecere paronim corect). xi XIL. = 8,50 puncte, dine cae 3 (adit 6 0,5) peru n. 153 (adi 6-054 pentru nr. 2 $i 2,50 (adie& 5 - 0,50) pentru nr. 3, unde sunt numai 5 greseli PRECIZARE. Pentru rispunsuri coecte a toate intrebirile se acordl 100 puncte, care echivaleaza cu nota 10 (zee). Grselile care pot fi previzute | barem (referitoare la derivate, neologsme ete.) x indeosebi cele de orton penalizeazH cu 0,50 p. sau chiar 1 p. ori mai mul in fanete de gravitas erori). Aceste punete se scad din totalul objinut, la sfarsit, de citre candi TEXTUL NR. ‘Analizati exclusiv din punctul de vedere al sintaxeifrazel urmitorul text: ste usor de infeles cd, din moment ce fi-am flcut atdtea promisiuni, te vot pind aproape de varful muntelui, chiar daca drumul e cam lung si mai ales Bojos, lar vremea-i rea, cali mici $1 eu extrem de obosi. H. Schema frazei nu este necesard, dar ¢ absolut obigatoriu ca propozitile si se in ordinea din text, indicdndu-se, de fiecare dt, relate existente inte =}. Numerotarea propozitiilor se poate face fie in functie de ordined sau feessiunea predicatelor, fie findndu-se seama de primul cuvant al unei propoziti 3. Indicafiile referitoare Ia structura propozitilor identificate sau la felul dupa scopul ori continutul exprimat mu sunt necevare, 6 puncte (adic 0,50 pentru recunoasterea fiecdrei accentuari corecte). _ IL. Identificafi locutiunile si expresiile din textul de mai sus, ariitati felul fora si explicati structura lor (sau modul in care sunt formate). “IU. Precizati, prin reserierea enunurilor de mai jos, care dintre formele sau constructiile subliniate sunt corecte: PP 1. Este recomandabil cain timpul verei veri si mergam la mare sau la munte. | 2. Copilul sorei /sorit /surorit /surorei lui este exceptional de dot 43. Inainte de a pleca, i-a transmis maicd-sit / maied-sei o lunga scrisoare. 4. Chibritele /chibriturile folosite trebuie stinse cu ruta atentie 8. Din varful Ceahlaului, aveam in fafa ochilor o priveliste pitoreasca / sci, 6. Au fost perfectionate mijloacele de explorare a / ale aparatului cardiovascular. 17. Delegatia romana a fost formaté din reprezentanfi a /ai sase partide politic. 8 Examenul se va termina in ziua de doisprezece | deudsprezece septembric. 9. Anul acesta copiful lor a fost clasificat al optilea /optulea din clasa. 10. Nici un om nu poate sd aibe / aibd tot ce-gi doreste in viata. U1. fn tarile subdezvoltate multi copii si adulfi suftr / suferd din. cauza Bralnutriic. 12, Fiecare om doreste sé fie cunoscut de cat / cdi mai mulfi semeni, 13, Ele insegi / insite /insele sunt responsabile de tot ce s-a intémplat 14. Un vecin al meu / de-al mew / de-ai mei a fost premiat pentra 0 nous Wventie, 18, in urma crimei comise, avea remuscdri / remuscdi de costings /mustrari Be conscinga Test dat la examenul de aditere fn Facultatea de Drept a Universiti din Bucurey septembrie 1994 56| | | | i 1V. Precizafi categoria lexico-gramaticalé sau valoarea morfologici a Ig | VIL. Ortografiafi urmitoarele neologisme scrise aici asa rise cum se tot sia locutiunilor in care acesta intr ca element constitutiv in urmatoarel contexte: 1. sLasiei lumea ta uitat, / Mi te d& eu toul mie, / De ti-ai da viaa toati ‘Nime-n fume au ne stie” (M. Eminescu) 2. Tot mai citese maiastrei carte, Desi t- tu pe dinafat” (Al Wlaiug. 307A fost un gemetintreit,/ Din toul inimii pornit” (G. Cosbuc). ‘4, Am primit intact sin timp util tot ce mi-aitrimis, fdiznin 7 hoi 10.pic-ap 13, menigiment S-dizel | S.livingsum I1-randevi 14, stiuardesa fer-plei 9. intermefo 12, marcheting 15. uichend TX. Ardtafi prin simpli res E peat prin simpli reseriere care este forma corecti din urma- pose tot au exists exist ined probleme care trebuierezolvate. 6, Cu toate ch ea 2 plrdsit, el continu sho jubeasct eta ~ anata eae ae bromozon ~ eromozom ecient - m0 ,repereusie —repercursiun V-fotocuiftfecare segment subliniatprintr-un singur-cuvAnt, utili chibitie —exhibitie 10. self (monosilbic) self procedcul contrageri si pistrand neschimbatsensul enunfurilor de mai jos: pene cca 11, state (de plat) state Ee a i eee ‘ea flea plicere srevadd satu care sa nseu cine czenteh ~tumoare 2 inors in ark, va ut plicere sf revada satul fn care s-a.ndscut zinttie —dizenterie 14. vilegiaturd— viligiaturd ‘3. Dupl ani sian, casa parinteasc& armas cium a fst Intotdeaura 4. In ultimi ani de vat, era tot mai obsedat de ideea cd va muri 3 Le céteva minute dupa desprinderea de sol, avionul s-a pribusit in mi inekplicabil es Nab cea jus tn Setntte, bil men pit mu 2 mai dat ici 2" tints! cg un domeniu rit de gut a! umbrit din vem de iat Es oink coma ea eas gate eta Fe, sreme (pe Camil Pewescu] Inu pasionat boxul si mingea love Waa endamentu et” (G. Caines bocancul” (Tudor Arghesi. : ‘Vi. IndicaticAte un singur sinonim lexical (neologic sau din fondul ve allimbiy pentru flecare dintre urmatoarele untififrazeologice verbale: X. Identificafi si reseriefi neologismele dit I eo! in urmat plicafii de ordin semantic sau etimologic): rates Girt da XL Identiicatt si explicai leati_pe_scurt_confuzle_paronimice a Mitoarele texte caragiz ssare sunt numai licafiile semant ‘a tone ete caraiaet (Nese sn mex san, 1eada foe 6. fice lei 11. a pune in pericol Te ec en Sheet linfie © | Lhasattn oth Ey 1 wNimeni nu trebuie a ménca de la datoriile ce 2e impun solemnaminte 3 ada sfaturi Fes a cuivay | 13.e fine isomul (cuivalge eee 20804 fundamental sine costuiune” (WV. pingesc), ™ sane 4 a-gi da viaja (pentru | 9.aluaparte(laceva) | 14.2 fine piept Bo. am ans, jap, eee en pM ak men mite ep 5. depune armele 10, ase isa pligubas | 15. rece in nefings a entra ca simi simucida” (Zia) . El geant lating, domnle, nai ce-i mai zce, De ce a bigat el tn r8cor, desi, pe tofiimpirapi gi pe Papa de la Roma?” (Conul Leonicla). 4, Bravos, bobocule! nu m-asteptam ca i Santee babel! mu meastptam cx toma dues te pronun ex 5. .Poftii, cocoane Nicule, pot ... ici . icule, poftiti .. gi, ziu, si perdonati, in considerati ei mele, care ordond(serios) 8 fim seroflog la dtone” Prstanday ‘VIL Reconstituiti procesele derivative care au avut loc in cs urmitoarelor euvinte! ardeleneste, dérnicie, flordreasa, moldoveancd, ostas! seriitoricesc sisticlozitate. PRECIZARE. Lanful derivativ poate fi reficut fie procedindu-se f invers, fie pomindu-se direct de Ia prima baz derivativa (dup modelul: 1. butolg formatde la butoi + sufixul, diminutival ~as, iar bufoi de la bute + sufi augmentativ -of; 2, bute + sufixul augmentativ -of > butol, far butoi + sufi diminutival -as > butoiay), 58REZOLVARE L Analiza sintacticd a frazei 1. Bste usor de infeles = principal si regent fade propozitia nt 25 ded. vol insofl pand aproape de varful muntelui = completva dirs subordonati propozifiel nr. 1 (determina supinul de ingles) si regents fa}h propozitile nr.3, 4,5, 6 si 75! sdin moment ce fi-am ficut ardtea promisiuni = cauzals condi subordonats propozitiei nr. 2. Pentru acest tip de subordonsts, veri GLRs, v Sites, p 301-302. Se admite si cauzalé eu nuanft condiionalé sau pur # simpli britwrile; 8. plloreascd 6. a it rns preich & a(geniy ck apr gals sable tn re paral cardnvscar 7. @ sae pre (iy forma cu ino 8 dowbpreec; 9: al opa: 0 ib A. sft, 12 dt 13 nse ele; 14 a men i deval me, 18: remuscart must de ye) i 1S, remus si mustrrt de propozifie cauzal; ‘chiar dacé drumul e cam lung si mai subordonati propozitiei nr. 2 si in raport de coordonare copulativa cu 5 ‘ales anevolos = concesiyg propozitia i iar vremec-i red = nr. 2) si coordonati copulativ cu propozitia precedent (nr. 4). Fatt de prepozit v6 se alld inraport de coordonere prin juxtapunere sau aliturare; aii (sunt) miei = concesivi subordonatS regentei nr. 2 i coordonats Fe ee cpu clin propose. 1: AMT ass rl) = 7, [gi] eu (sunt) extrem de obosit = concesiva subordonat regentel 5 es (viafa) = adjectiv nehottrat acordat in gen, numar gi caz cu coord Ceci cu propoztia precedent (or. 6). Ca si In propo pail pe car dete; con et earpae ice ti cr ts provenit din prom ‘ eet iter rumele/ adjectival nehotirat or prin articular; se opune semantic lui imc); el provine dintr-un L.cw tot! = locutiune adverbial este complet, pe li (al clrei sens iregul, in intregime"), formata din prepozitia cu + pronumele nehotirat for TL Locufiuni si expres 1. este ugor = expresic ‘confimut, formats din verbul coy ‘verbald unipersonala prin forma si impersonalA p pulativ este + adverbul usor: +2, din moment ce = locufiune conjunctional’ subordonatoare cauzalé tn care sructurd ited prepozitia dn, substantivul moment si pronumele relat ce 3..face promisiuni = ocusiune verbald (echivalentS semantic cu a prom formata din verbul a face +substantivul promisiunt (pl. [ui promisiune). 6. cu toate cd = locutiune zt i une conjncionalsconesv (echivalentsemant oat din propor ce adjectival cholate’ enrol ae 7 Avdnd tn vedere ef (asemenea celolaite moduri nepersonale)suninul poate avea.g subiect (veri Gabriela Pank.Dindelegan, (wer. cit, p.110-111) interpreaes, 554 Sopoif a subicetivi exe ica aceptabild chiar Ia examenele de amier. DOP! So Prize Mioaa Avram (in Gramaricapenru ft eta a ll, p26) in ssl de St aeshal ae sem pai ca ce insearnd el poate primi un complement de gent. 1g SBrineles = E wyor sf ingles (de cineva sau de orcine) Pin wpasiviza vero rere aortvtatca si sopinul devine ap dea prin un sbiect sau in cart ‘ara Proporife subieciv, Fiind mai complicat ecesttsoluie este, de. oes, arent’ aera iar le examencle de admitere sul mo accep nici chin in mibsitg See Ee ida, Dumitra Ivinug gi lon Toma, Panorama sublectelor de limba ron Tog-J995, Craiova, 1996, p.462, unde propozita in discutie este considera complet direct fir nici o rezerva. . Simonimele lexicalé acceptable sunt w i irmitoarele: 1a aprinde, a incendia; — 2. a ordona, a porunci. Se mai adm i a porunci Se mal admit adispune sia comand; 3 asia pri a con " ase sacri ‘fica, ase jerthi 5. ase preda, a capitula, 6. legifera, Se admite ¢ sinonimul nerecomandabil a legisla 7.a.se enerva, a se mania, ase infuria, 8. adecapita, a ucide, a omori ete; 9. a participa si (in anumite contexte) a asista; 60| | | 10, a remunta, a abandona; 11. aperielita, a primejdui, a ameninja; 12. a frapa, a yoca, a izbi, 13. a acompania, a secunda; 1A. arezista, a se opune, a se impotrivs 15. a muri, a deceda, a se stinge, a plert et. 43, Geantii e folosit de Conul Leonida in locul neolsgismului gintd = ,neam, je, ras umn, grup etnic care descinde din acelasi strimos indepdrtat” et. Neologismul aluzii e confundat de Efimija cu iluzil, care este tot termen ins mai vechi si mai cunoscut decit cel dintdi, intrucit apare in exile a-si pierde iluziile, a-gi face iluzii si chiar ilusit desarte (toate tei te incd din secolul trecut), ‘VIL. Explicarea celor sapte derivate: 1. ardeleneste < ardefean + suixul adverbial ste; ardelean p. (cite unul pentru fiecare neologism existent in text); PRECIZARE, Daca aléturi de adevaratele neologisme sunt menfionate cuvinte din, fondul vechi al limbii, eroarea se soldeazA cu sciderea unui pull pentru fiecare tnitate lexicalA gregit interpretatd. XL 5 picite 64 ity ymplet explicat). Daca TEXTUL NR. 8 firma adeseori cd nu e posibil sd se infréjfeasc’ oamenti prin aceleasi geri religioase, care sunt prea numeroase si inréidacinate. Este insit de la yeles ci oamenti de pretutindeni ar trebui si fie macar wnipi prin actiuni fice sau constructive si sd rdménd intotdeauna insufletti de aceleagi ideaturi 2, Identificati derivatele care existi in text si care sunt create in limba explicdnd, totodati, mecanismul lor de formare. a) Nu sunt necesare indicatile referitoare la structure propozitiilor sau la felul tora dupi scopul si conjinutul exprimat. Schemele celor dowd fraze sunt tive, ) Segmentarea pe text nu este suficientd. Este obligatoriu ca propocifile si ise, dup. ce au fost identificate, ardtindu-se, de fiecare dati, relajile care ntre ele. Gisif cinci exemple de substantive eu valoare adverbiali si cu functie lcd de complement circumstantial de mod, care determint fle djetiv (de exemplu: sdndros tun), fle un verb (ea in eazul Ini a vent si a se sca). A PRECIZARE. Se admite ca toate exeinplele s& fie rumai din prima sau din os categorie. | TIL Indica clasa morfologicd (sau partea de vorbire) cireta ii aparfine « jmitoarele contexte si dai, totodatd,explcaile de rigoare, acolo unde e x Esl .E wor a srie versuri end nimie mu aia spune” (i Eminescu) 2. ;Dragu mii badiu din jc, / C& miroase a bust” Jarnik~ Birseanu) 3. ,Am cumprat zee ereioane 2 200 de lei bac 4 SNu main minte end a fost lime dats pe a oi. 5. Care dintre ea a Veni la fate. ace reste duc la impaatie™ —_ (don Creanga), 6. .Din depoziie a cine! martria rez ncupetl era vinovat™ 7. ,Neavem oameni ce se lupti cu retoricele sli In aplauzele grele a Fouled uli ( Eines), 8, bine cf mii venit FA-Frumos, acum hail ipl” (M. Eminescu, 9. Sin fuga lui a mare/Ilprnzi eu mina clare” (Anion Par). = 10.;Peamicul nl supa gheata... din dreapa, 1 suptrt a din stanga” .L. Caragiale 6s| | IV. inlocuifi fiecare segment subliniat printr-un cuvant sau do utiizind procedeul contragerli sau al substitufii .inonimice si pastrang 1X, Ortografiat! urmatoarele neologisme scrse ail asa cum se pronungi: neschimbat sensul urmitoarelor enunfuri: sa der os Ae : Freel 10. iancheu | 13.rémi | 16. statu-cvo = i ee .chici | 8. dizdr_| 11. imbrotio | 14 spici | 17. striptiz 1. Far afectiunea si grija pe care le-o poartéi paringi, multi copii ar fi nefericity 6.copirait | 9. ferplei | 12. minion | 15, sei 18. ae 2 Asa-zisa fericire inseam’, tn primul rind, si fil linisit din punct vedere sufletesc. : 3, Ideca cd sufletul este nemuritor ji obsedeazi pe foarte multi oameni. 4. Orice om cu dare de ménd ar trebui si fie un iubitor si un bineftcator celor sdraci. 8, Arta de a vorbi in public frumos si convingator era foarte prefuitl.g antichitatea greco-roman’. © X. Rescrieti corect urmitoarele nume proprii (de locuri si de persoane) @ pronuntare 0 aveti aici: Bordo, B. P. Hajdeu, Al. Filipide, Minhen, grui, Niuciorc, Seespir, Sicago(u). XI. Eliminafi structurile cacofonice pe care le contin urmitoarele er si — Pe acestea pistréindu-le sensul intact (vezi mai jos dele de urmat YV. Construifi zece enunturi scurte din care si rezulte ci afi tn{cl&@Mlags 1 Majortatea coincidenjelor se pot explica ca inovati difornfa semantid existent tre dubletee lesen: fscou! i fescicld PAYS pase ep lie pelea Sifinald, garderob gi garderoba, grup $i grupd, program si programé, pantomi SOE el a ee ‘pantomimé, pendul $i pend. = oe justificate, pentru ci me PRECIZARE, Din cele sapte dublete lexicale trebuie alese numai ci perechi gi construite apoi 0 scurte erunfuri. in mod exceptional sunt admise) Simple sintagme stabil (sau unitii frazeologice) de tipul: ax cerebrospinal, fats ‘axd de rotate, axa poilor ec. 4 K-14. »Asa se explicd cd, in prezent, N-U. a deschis un restaurant chinezese ...” 5.,Maiorescu trebuia si ducd mai departe cea ce era bun la Laurian si f, 6. »Se uité cu mai mult indrizneald la Laura, .0f z , care se copi de rusine”. 7, »De cite ori a fost nevoie, in casa sa s-a gisit o cimari pentru Eminescu”, | 8, ,Numeroase nave si ambarcatiuni au esuat pe firm sau s-au scufundat”, 9, pDecaree esi wel marori nu s-au prezentat,instnja a dispus aminares , pi Ene, {n acelagi timp, o profesiune de credintl, pe care A.P. a respectat-o _ MODALITATI DE EVITARE a vecinatifilor cacofonice: manga intdt (in loc ‘VL. Indicafl, fir a le defini, antonimele urmitoarelor neotogismg altruist, benefic, cacofonie, creditor, filantrop, hipotensiune (arteriald), introvert junior, microcosm (cu varianta microcosmos) $i vic. VI. Indicati edte un sinonim neologic pentru urmitoarele substantiy adjective, verbe sl adverbe din fondul vechi al limbit: Substantive Adjective Verbe Adverbe rina mans8), va dispune de sufcieni bani (in locul lui de dest bai) etc. 1. greutate 4. indriznet 7.amuri 10. degeaba a 2nenorocire | 5. ingrozitor 8.a(se) intari | 11. destul XIL Rescrieti urmitoarele enunfuri corectiind greselile pe care le contin: 3. singurttate | 6 lacom 9. asfarst 12 fnadins + 1. .Era pesemne, ... mu filozofia din cli ci aceeasiflozofie a celui ce care, lurma, aspirase la tihna eterna in marginea pidurii de la Dol 2, ,Astronaufii au declarat c& emotia primiii este a em iri este aproape Ia fel de mare ca 'Pe care i-a incercat uncori in diverse faze ale cAlétoriei lar spre Luni”. 3. ,Actiunile organizate de politie ..s-au soldat cu distrugerea a mai m 0 . sau sol ca, ultor toare clandestine de fabricarea drogurilot”. 4 «Fostul ministru [M. §. investirii sale ministerial. 5. ,Justitia a considerat insi de cuviings si-l scoatt i pam oon r pe LS. de sub acuzaia de VII. Explicati mecanismul de formare a cuvintelor de mat ja reconstituind exact fiecare etapa a lantului derivativ: cetdjenesc, eminescid neinfrumusetat,renflng, sarguincios $i fardncut MODELE DE URMAT: 1. Neinduiosat, format cu prefixul ne- + indulogat(partcipil trecut, £015 ca adjectiv, al verbului indvioga). Verbul induioga este derivat cu prefixulin- de] adjectivul duias (neanalizabil in Timba roman8); 2, Sticlozitate este format de la adjctivul sticlos + suf. tare, iar adject sticlos este derivat de la stick + suf. -os. 66 .6.,.Repet ined o dati e& acestea sunt conjuncturi, ipotezestintifice 7. Timp dein an (LL. Caragiale] isi va asuma sareina de girant respon al unei gazete police”. 8, .Gehialul poet. actitenorm ...nu fa a-i apropia noyunile esenfile da sociologie, economic politicd, matematicd ec.” xl -) REZOLVARE L1. Cele dowd faze (A 1 B) din textul dat au urmitoarele strueturt: [AA Se afirma adeseori = propositie principala (regenti faté de propozif nr2); f 2. cd mu e posibil = propozitie subiectivs, ceruté de reflexivul imperso se afirma si introdusi prin conjunctia subordonatoare simp ed. Este regentd fal 4 propoziia nr. 3. 7 ’ 3. sd se infrdfeascd oamenit prin aceleasi convingertréligioase = propor subiecivd, ceruti de expresia impersonala e posibif (la forma negativa), intra dust. prin conjuncjia subordonatoare sd (care este si semnul conjunctivului Este regent fat de propoziia nr. 4. ‘4. care sunt prea numeroase si inrddécinate = proporitie atributiv cexplicativa, care determiné substantivul convingeri din propozitia nr. 3 si care esi ‘ntrodusa prin pronumele relativ care. {bata (prost bata = ,prost ca bata”); ena (inghetat bocnd); ‘ salb ca 0 collie") rela pairul complet ab); itd (beat eri si manios erg); (singur cue = singur ea un cus”); (frumos foc, furios foc, necdjit B. 1, Este insa de la sine infeles ~ propozitie principali (regent fata di propouitie a2). sn “into rebul = propoztesbictva, ceruth de éxpresa impersonal cite Mm? (Iéttgosit Tues, "amorezat ta sn ble, regen ah de poponile urmatoare yt nvodush prin coxjunclMll Ny aut many subordonatoare cd 3. oamenti de pretutindeni ... fie mdcar unifi prin acjiuni pasnice sd constructive = propozitie subiectiva ceruté de verbul ar tebui (unipersonal pri forma si impersonal prin confinut). Este subordonata propozitie nr. 2 si coordonaly copula cu propozitia urmatoare. 4. [si] sa ramdnd tntotdeauna insufletifi de aceleasi idealurl umanitare propovitie subiectiv’, ceruti de acelasi verb ar trebui, subordonatl fat de regent nr, 2 iin raport de coordonare copulativa cu propozitia nr. 3. Elementul de rela send (slab senda); ‘care uneste cele doull subiecive este conjuncfia coordonatoare gi. freee ‘un (sandtos tun, tngheft tun 16. turté (beat turt8) etc. 12, Derivatele existente in cele dowi fraze sunt in numar de patru, ‘CIZARE: anume: si se infrdjeascd, inridacinate, pasnice si tnsufleif. Formele-tip acestor cuvinte se explicd astfel ‘.a se infra este format cu prefixal in-+ substantivul rae + sufixul lexic ‘gramatical -, 2, fnrdicinat este participiul trecut (folosit cu valoare adjectivals) ‘verbului inrddcina (« prefixul in-+ rddacind + sufixul lexico-gramatical -a). riman deschise, tnd si a lustrui lund), 68 . pasnie este derivat de la substantivul pace + sufixul -nic (ceea ce explica © 4. insuflefit este partcipiul trecut al verbului insuflei (< prefixul tn- + suflet PRECIZARE, Pentru explicarea mecanismului derivarii (in cazul celor trei i parasintetice) nu este absoluté nevoie si de indicarea sufixului lexico- Substantive care determin’ verbe 1. Briei (a-i merge mintea brici 2. bulue (a intra bulue); 3. bustean (a dormi bustean, a (se) ‘uauri bustean), 4. bumuc (a dormi butue, a lega butue); 5. chitic (a tices chit); 6. cobzé (a legacobza);, 7. fedeles (a lega fedeles); 8. furcat (a se certa furcd, a bate pe cineva furca); 9. gala (a curge galt); 10. glong (a ven’ glon, a pleca glont 2 displirea glont ete); 11 fd (alse tana; 12, mamust (ae yeni minus = ai se porrivi" 13. puscd (a veni, 2 se duce, a trece payee); 14, scat (a se fine sca; 15, strund (a merge strunty 16. ruta (a se imbta tut); A. Listele de maj sus mu sunt exhaustive, ceea ce inseamni cd, in principiu, B. in cateva cazuri, acelasi ic 9| 1. In utimul exemplu se mai admit retoricd gi elocingd (0 varianti a lui as 2. La IV. 1. a fost admis si patern,intrucdt chiar in dictionare i se atribuie de »parintesc“, nu mumai ,de tata, TIL Valorile lui A din cele zeee contexte 1. prepotite gin acelasi timp, semn sau marci a infinitivului scurt (a cH a spune), °. prepoziie care exprimi un raport de comparaie, de aseménare; 3. preporifie neologicd (< fr. ), care precedl numeraele si are sens distribu : 4. verb ausiliar (a avea), care int tn structura perfectului compus (pel alla sing. i foam, tea regionala in loc de va), care intra in structig en ee viitorulu, -asing. _ ualmy ‘6. prepozfie care serveste la realizarea unor construct cu valoare de gent ee : ‘extol poseste (orm regional - moldoveneasc, admisa in stilul poetic) B 2. Ac iteva luni @ apirut © nowd faseiculé din ,Dictionarul limbii 8. interjecfie, care poate exprima: surprindere, satisfactie, entuziasy © 3, Cu putin timp inainte de finalu! meciului, a fost marcat un nou gol. indignare etc.) : 7-4. Finalele multor competi sportive interajionale sunt extrem de 9. articol demonstrativ sau adjectival (forma regional ~ munteneasca in [ a ee . de cea)s 5. Ca dulap in care se plstreazs haincle, garderobul este indispensabi 10. pronume demonstratly de depéirtare (form regional ~ munteneasca in 1g de cea = aceea). Cf. si: a de s-a maritat cu lie Bogasierul” (tot la I. L. Caragidld Opere, Il, 234). PRECIZARE Ja TIE 1. Dac (urmind unele Iucriri de specialitate) cin ‘firma despre acest @ o& este afix mobil, particuli procliticd sau pur si sim mared a infinitivulul, el nu va fi depunctat. Subliniez inst cB, a originea lui, a ef totugi 0 prepozitie, iar acest statut i se acorda atét in Gramatica Academiei ( GLRz vol. L, p.335 et passim), cat si in manualele scolare sau in ultimele no: dictionare uzuale (cf. DLRM, DEX ete.) Famili civilizate;Si-a cumpérat un nou garderob mai incapator. 6. Cind mergem la teatru, ne Hisim paltoanele, pildrile si umbrelele la bd Femeile instrite ig imbogatesc mereu gardersba et. 7. Un grup sanitar este adeseori absolut necesarint-o gospodirie. Cf. si ‘scolar, social, parlamentar sau grup de turiti ete 8. O grupa studenfeascd n-ar trebui si depigeasct doutzeci de persoane; som trebuie si-s cunoasca exact grupa sanguind ete. 9. Programul zilnic al multor oameni este extrem de incSreat 10. Programa scolar de limba romana ar trebui radical resructuratl. | 11. Un bun paniomin este capabil si exprime o inteagh gam& de ginduri si entimente; Pantomim este un sinonim al li mim et. _12. Esenta oricicei pantomime o consttuie dansul, gesturle si schimbatile de TV. Contrageri si substitutii sinonimice 1. Park afectiunea si grija parinteascd (sau paringilor) multi copii ar nofericit 2, Aga-zisa fericire inseamna, in primul rind, iniste sufleteascé. 3, Idea nemuririt sufletului (sau a sufletului nemuritor) ii obsedeazi foarte mulfi oameni. 13. Din ord in off se aud battile pendulei din hotul casei 14. Fiind provocate de forja gravitatiei, misctrile oscilatorii ale pendululut ‘aocrone (adicd au o durata egal) Cf. si pendulul lui Foucault ete. 4. Orice om bogat (eau avut, insti) ar trebui fie un flantrop (ori altri ‘Antonimele eelor zece neologisme ‘méirinimos et) J atruist— ieantrop fps a By altuist—egoisr |. flantropm & junior~ senior 5 locvenfa (au orator) ea fare prepilin anchitatea geco-omant ME Ut eemi |S anon matron | junior senor B.sxcofonie— eufonie_| 7. introvert -extravertt 10. vieiu— virtte P = debitor PRECIZARK: in cazul tui viciu pot fi admise douk antonime (virtue gi litte), tntrucdt, prin restricte, cel deal doilea substaniv a ajuns si denumeasca insusire pozitiva. CF. si locutunen adjectivala de calizate = de valoare”. Ca antonim al lui creditor poate fi admis si datornic, iar (alituri de eufonie) poate acceptat si armonie, ca antonim partial al lui cacofonie. 10 n| | jiminarea structurilor eacofonice 1, joriatn coincidentelor pot fi explicate ca inovatii paralele (sau sunt icabile ca .)”; VIL. Sinonime neologice pentru cele 12 cuvinte 1. greutate = pondere, ificultate, impediment, inconvenient, obstacol; 2. nenorocire = catastrofi, calamitate, dezastru, flagel; 7 3, singurdtate = solitudine $i izolare, iar (invechit) chiar izolajie; 4. indrdéenet = brav, curajos, intrepid, temerar etc 5. ingrozitor = oribil, trifiant, monstruos, teribil, abominabil, terific ete. 6. lacom = avid, cupid, repace, vorace $i insatiabil; 7, muri'= deceds, sucomba, displrea si chiar (franfuzismul) expira; 8. intdri= a consolida, a ranforsa, a fortifica, a (se) solidfica, a confirma; 9. sférsi~a termina, a finaliza, a fini ia (se) fini, a conchide ete.; 10, degeaba = inutil, gratis si gratuit, L-destul = suficient; 12. inadins = special, intentionat si expres (rostit adeseori expré). Derivatele de tipul curiozitate sunt justificate, inrucdt (adjectivul} curios derivat”; '5, ,Maiorescu trebuia si duc mai depaite ceea ce era bun la August iu Laurian si Cipari (sau Cipariu si Laurian); 6, Se itl cu mai multé tndriznealt spre Laura, care topi de usine”s 7. De cate ori a fost nevoi, in casa fa s-a gist 0 elmark pentra Eminescu”; 8. .Numeroase nave si ambarcatiuni au esuat pe rm or! s-au scufundat”; 9, Jrirucdt cei trei martori nu s-au prezentat, instanfa a dispus aménarea ‘VEIL Explicarea lanturilor derivative L.cetdjenese (< cetdjean + suf. -esc); cetjean (< cetate + suf. -ean); 2. eminescianism (< eminescian + suf. -ism); eminescian (. Orice sluba religioasd respecta un anumit tipic; Cea mai bund cafea este __ cca pregatité dupa tipicul turcese; Tot ce ficea ieset, de obicei, din tpicul e comun etc. Henunturi cu dubletele lexicale in ~e sin —iune: 1. La matematicd se invati despre fracile ordinare si zecimale. intro fracfiune de secunda a incereat si dispara de la locul acidentului, "La inceputl serviciuui militar este mai gfew de obtint 0 permis. © 2. Muli tine’ imbrijgeazao anumit crit fra pebmisiunea ‘prior. E1.rste bine ca o reacfie chimic8 si se efectueze tn laborator; Un avion ‘cu reacie sa pribusit la foarte putin tmp dupa deco ate ee 2.Tntotdeauna 51 pretutinden forcle realm s-au opus progresului social ‘politi; :Readfunea a pris iar la imba”spune Comal Leonida) etc. ‘Jn urna actidentul a fost internat in sectia de neurologic @ Spitaului ‘x. 9; Cei mai mul alegator s-au prezentat ia secte de vot dimineaja et. 2.0 sectiune poate fi transversal, longitudinal sau perpendicular’, F.In wele sont de travels de tobe se steep cam mut Ineaga © ail ka cond pnt la tia de cae frat 2.in Romania existé céteva stafiuni balneoclimaterice gi de odihn’ 1, De obicei imi iau concediu in luna dugust. 2, Augiistul suveran a participat personal la rizboi; Prinpul mostenit ‘méndrea eu augristul siu périnte / bunic; Suveranul pontif saluta mulliq cu augtista sa mind etc. 1.0 compénie este formata din dou8 sax mai multe plutoane, 2. in compania unei persoane intslgente si agreabile te simi fntoded foarte bine. In tineree, mama lui «fost dama de companie; Multe come acriene au probleme economico-financiare et. rtizarea eclor 12 unitit frazeologice in functie de silurile imbi: 1. ,Ficeam un tirdboi, de se strnsese lumea ca la comédie imprej incdreat de ani ybatrin”, in floarea varstei nostra” (fon Creanga). 2. 0 serisoare pierdutd este cea mai reusiti comedie din toatt dramatlg ‘romanease&; Cele vreo 100 de nuvele gi romane scrise de Balzac au i reunite sub titlul ,Comedia umani” ete. 1. Orice scoala trebuie si aiba si un diréctor adjunct. 21 Comitetul directér al unet institut este format din cel putin tri persoall fin orice activitate pe care © desfigori trebuie s& ai micar un princi director ec. 1. Imébilul in cate locuiese are zece etaje; Multe imébile ar trebui deme ‘sau consolidate, intrucat nu vor rezista unui nou cutremur. 2. Mult vreme s-a crezut c& pliméntul este imobil. «| Laetile normative in vigoare adits sintagme facfune paviamentar tn care fraciune Seasul de ,grupare politics". Veei DOOM (p. 238, cal. 1), DEX; ip. 396, eo. 2) i Dicfonar Pciclopedc (vo. al Iles), Bucuresti, Edita Encclopedicl, 1996, p. 361, col 3 (x. frau) st6, domnule, musiu = Neologism ,stropsit” (cum ii spune Garabet Ibraileanu), VIA. .Decat 5 tot vila noi, B, ,Cine-azice Niu vine, : ‘Mai bin’ mer, badeo, la boi; | Dasa tot ce am pe mine; Bi, ropreziniaaliceva decdt o varianth corup sau profind vt ‘Nici -aceea nu est bun, Cine-a zie o-a venit, By yseur, care inseam’ chiar ,domn”, caruptt sau profund vulgard a fc. (Cind Iii sete, le dai fin" Davias ce m-am jurui™ Perea : 7 iT. chiar el insusi in persoand = Ca si la punctul 3, este aici un dublu el insusi nu trebuie dublat de adverbul chiar si nici de locuiunea in ‘VIL. Enunfuri cu greselile corectate Gysoand, care exprims acelag ura 1. Aceeasi persoand, asupra careia s-au gisit acte false, spunea c& p oudlor de import a crescut foarte mult in ultima vreme, ‘2.Noi cercetiri medicale, care au fost efectuate in Apus, par si acredi ideea eh oamenii scunzi traiese mai mult det cei inali. 4.Se pare cf mai sunt in viajd vreo 30 de persoane din cei 750 supraviepuitori ai Titanicului, luxosul pachebot britanie, naufragiat Ia 14 april 1912, dupa ciocnirea cu un aisberg’ 4.Un candidat la presedingie trebuie si intruneasci 0 sumd, un ansamblu sai oserie de calitif. =. 7 4 figard de tun = in confnutul semantic al subsantivuluifigard este 0. iscdit in original = O iscalitura nefalsificati nu poate fi decit originala, rope unl mean peste. Pin umate gat oe tot 9 coc nt, pin ste, Cr aetna cai rare . Construct stic Hicile clor caragialesti vu. fille pleonastice din replicile personajelor caragiales EVALUARE Ia june tandr = Cele dou cwvinte sunt sionime, ago slaturarea lor (pet ‘a exprima exact aceeasi nofiune) este gresitd gi chiar ridicola. 2. tntiasi data pentru prima oard = Aozeasi ide este exprimath prin do mbinaa tercate echivalene din punct de vedere semantic: ocuiunea adverb intdiasi data (pentru care vezi DEX, S. V. ‘intdiasi) si constructia (pentru) pri ‘oard, care poate fi socotit un fel de ,numeral ordinal adverbial.” caren exemplu analiat ‘chiar tu insu in original = Aisi ete un dublu pleonasm, ce2a ces cone : si mai ult ridiclul exprimitis isu dblenz8 inatil pe chiar, iar Tocuiunes GAIA consi Li puncte (acd |p. pena fccare neologism cores dentifiat), Dack 5 nal se adaugh absolut de prisosadjectivului de inrre aint. mideratsneologie gf ae cavinte dct ee meronut od po ‘due in stare a fi capabil = Expresia a fi im stare are acclasi sens ca : ee ‘mbinarea a fi capabil, care devine, astfel, redundanti pe ling cea dintai. ‘Scmongeral meu = Caraterlplconatio al acestei expr este deter de fapal els in fancezt, mon cher iseamnd ,dragul mew, scumpul meu”, deci repeth (rdf nevoie) acelasiadjctv possiv. . = 8 puncte sau 8 - I p. (dintre care 0,5, . Sp. pentru segmentarea corecti oped 23 pena recmoesine en identcrea nel propeay I 2. = 3 puncte (dite care 1 p. pentru nemarginire, Ip. pentru pe care $i HL = 12 puncte (adick 1 p. pentru analiza corecté si completi a fiecirui ce, ied incompleti ori complet, dar nu in intregi sted meomplet oom egime corectd, se depuncteazi cu BL, 5 16 puncte (ie 1p. peta Hesae enn} coeet const, izmind Tse adit pi grefia eedorg (a In linha engl de unde provine ses, rela fn DOOM (p14, ea. 1) este ecnis mums sericea aisberg (conforma co pronusjres rm 1V-= 10 puncte (adic 1p. pentru fecae propocitie sm - Therard 9c cea din Himba Ge orgie), ish gratia etimologit rebule si et azorpat (vent caer leerar bert). Ar faci una dine ral sta clnd o abatere de fa norma Irani Tigoar nu este, in acelag tmp io sreesl promis De remarcat el In seri: prima oar. a dowa ard, atreia ‘ard si, defecate da, el ramane Invarail.Acest gen de numer ‘rina proprivzs - = 6 puncte (sau 12 - 0,5 p.). Repartizarea unei uni:Ati frazeologic cit mel anh doh ahs ew prin cet sparing Ih card ete 9 rept sstematc sub ral tebule deosebit eu eri e 3Vi = 8 puncte (repartzate astfe: 3 p. pentru punctuate si $ p. penta TEXTUL NR. 10 i fic corect adiugat se ortografie). Pentra fiecare semn de punctuatie sau (orto)gra seonds 0,5 p. (deci 6 0,5 = 3 p.), Pentru fecare greseala de ortografie corectaté se acordi 1 p. (deci 6 - 1 = 6 p.). in cami Iui daiag, care se repetd si confine tei resell (da-as), cele tei puncte se acordao singurd dat”. VIL. = 16 puncte (repartizate astfel: +34 $+ 3, Corectarea gregelilor poate 4 : 2x absolut necesare pentru obfinerea punctjului maxim la acest subiect gi la cel identificat si corect VEIL. = 10 puncte (adic& 1 p. pentru fiecare pleonasm identificat si cores explica). Simpl identficare a unei constructiipleonastice, neinsoptt de explicatile ‘necesare (ori cu explicaii gresite, insuficinte etc.) se apreciazi eu 0.5 p. i i icafiile de diverse PRECIZARE. Daci in enunfurile construite sau in explicail naturi se constati greseli de exprimare ori de ortografie, acestea au ca rezultat ‘epunctarea candidatului cu 0,5 p., fp. sau chiar mai malt, in functie de gravitatee Grrilor sivirgte, La calculul final, se fine seama de eventualele greselid selziindurse ceea ce trebuie din ttalul de puncte 1.1, Analizafi numai din punctul de vedere al sintazei frazei urmitorul text: Pesemne cdi lui i-ar fi convenit mai mult sd mu fie penalizat, cu toate cd era vinovat, el numal si se afirme si despre el c& nu e frumos ce a facut $i cum a PRECIZARE. Analiza sintacticd trebuie lit calificarea propozitiilor. 2. Identifleafi cinei neologisme existente in fraza de mai sus si rescriefi-le aga cum apar‘in text sau cu forma lor tip (din dicfionare). 8 la segmentarea frazei gi la I, Analizati din punct de vedere morfo-sintactic (sau sintactico- morfologic) cuvintele subliniate din textul urmator: »Si-un trandafir erescut in umbri moare Si soare mu-i si-i plangd risipirec Eu pling atunci, cAci tuemi risai in zare.” (Qctavian Goga, Discalita) TIL. Construifi cinci enunfuri, in care si folositi, in mod corect, urmitoarele adjective de intirire: insusi, Mseti, insiyi, ingine si. insami De fiecare dati, precizafi persoana, numarul, genul si cazul adjectivului de {ntirire folosit in enuntul respectiv. IV. Aledtuifi zece enunturi, in care sit apart corect folosite urmatoarele perechi de paronime: 1. familial $i familiar; 2. literal gi literar; 3. miner si minier; 4. original si originar; S. petrolier si petrolifer. PRECIZARE. {in fiecare propozitie sau fraza trebuie s& apari corect folosit ‘numai unul dintre cele dou elemente ale perechii paronimice. ines 'Y. Construiti sas€ enunturi, in care si folositi sinonimele sau echivalentele pur lexicale ale urmétoarelor locutiuni verbale: 2 da buena, a 0 lua la sindtoasa, yt aduce amine, a-yi da ubstescul sfrgit sa face din féngar armisar. VI. Aplicdnd principiul sintactic sau logic al ortografiei noastre actuale, construifi zece enunturi in care si apara corect scrise urmitoarele secvente lingvistice omofone: 1. demult si de mult, 2. devreme gi de vreme; 3. incontinu si In continu; 4. niciodatd gi nici o dat, 8. odata si o data. MODEL DE URMAT: 1. Bineinfeles c& nici eu nu sunt de acord cu el (in care bineineles este adverd $i inseamni ,fireste, desigur, evident”); 2. Un text citit trebuie bine ingeles (adic& ,priceput cum trebuie” sau.,infeles in mod corect"). T yest dat la examenul de admitere in Faculttea de Drept a Universiti din Bucuresti septembrie 1997 85 84| | | | | | | VIL. indicati cite un sinonim neologic pentru urmitoarele cuvinte din. fondul vechi al voeabularului: adinc, amdnunti, belsug, cerere, hotari, ndscoci, ‘neatirmare, urmare, vesnic $i vind”. REZOLVARE, L1. Construiti mai ales prin subordonare,fraza are urmitoarea structuri 1. Pesemne = adverb compus cu valoare predicativa, care formeaza © propo- zie principals (regent fat de propozitia nr. 2); 2. ed lui Far fi convenit mai mult = subordonata subiectiva, ceruti de adverbul compus pesemne (echivalent din punct de vedere semantic cu ,poate, probabil” sau ,se vede ca”, se pare 8"); 3, sd mu fle penalizat ~ propozitie subi verbului a convent); 4. cu foate ci era vinovat = concesiva, subordonata propozitiei nr. 3; 5. cf numai si se afirme si despre el = subiectiva in raport de coordonare: adversativa eu propozifia nr. 3 gi amandous subordonate regentei nr. 2; 6, cd nu e frumos ™ subiectiva ceruti de reflexivul impersonal sd se afirme; 7. ce a fcut = subiectiva cerutd de expresia impersonal nu e frumos; 8. (si) cum a procedat = subiectiva in raport de coordonare copulativa eu propozitia nr. 7 si ambele subordonate aceleiasi regente (nr. 6); 9. dar cd este normal = subiectivi in raport de coordonare adversativa cw propozitia nr. 6; 10. ca omul sd mai si greseased din cand in céind = subiectiv’ ceruti de expresia impersonal este normal. iva (cerutl de forma impersonala a 12, Neologismele existente in text sunt: a convent, a penaliza, a afirma, a proceda si normal. TL Analiza gramaticali a cuvintelor subliniate: ; 1. muc = predicat verbal exprimat printr-un verb de conjugarea a IV-a (af), 1a forma negativa, diateza activa, modul indicativ,timpul prezent, persoana a Ill-a, § ‘pumdrul singular; 2. {= attibut pronominal (pentru ck se referé la trandafir), exprimat | printrun pronume personal de persoana a Ila, numArul singular, forma j neaccentuati in cazul dativ; 3. risipirea = complement direct exprimat printr-un substantiv comun, genul | feminin, numaral singular, cazul acuzatiy, articulat cu articolul hotirat (definit) -a; 4, atunci = complement circumstantial de timp exprimat printr-un adverb de timp; 5, mi = complement indirect exprimat printr-un pronume personal de: ppersoana I, numarul singular, forma neaccentuaté in cazul dati 86 1, Enunturi cu adjectivele de intarire 1.Tu insufi si manifestat_mumeroase rezerve fafi de propunerea Bea ~ persoana a Il-e, numarul singular, genul masculin, cazul nominativ; 2. Tie inset iti este adresat acest incurajator mesaj = persoana a TI-a, numarul ‘singular, genul feminin, cazul dativ; 3. Ei insisi ne-au trimis 0 cilduroasi invitafie, imposibil de refuzat = ersoana a [l-a, numarul plural, genul masculin, eazul nominativ; 4. Noi insine te vom anunja inainte de a pleca de aici = persoana I, numérul _plral, gemul masculin, cazul nominativ; 5, Eu insdimi am gresit, uneori, in educatia propriilor copii = persoana 1, arul singular, genul feminin, cazul nominativ. ,, Enunturi cu perechile de paronime 1. Mediul familia are © mare importanfi in edueatia unui copil; Oricine are familie are de rezolvat si diverse probleme Jamiliale; Hipertensiunea arterial est, in multe cazur,o boald familial ete 2. Vocea pe care am auzit-o mi s-a pirut destul de famiiards O Timbit stein iti poate-deveni familiard numai dupa un studiu indelungat; Stitul familiar se caracterizeaziprintr-un ansamblu de_procedee lingvistice, care ii asigurd expresivitatea etc. 1. traducere literala. trebuie si fie cét mai fide originalului; Transl- iterafia este o transcriere literald (adic& liter cu litera); Abrevierile literale sunt din ce in ce mai numeroase in epoca actual ete, 2. Limba literard se caracterizeazA print-un sistem de norme prestabilite si supradialectale; Simbolismil a fost un curent literar apt mai nti tn Franja. © oper literard trebuie si se adreseze, fn egal misurd, ringi si sensibilitait noasre ete. 1. Viaja unui miner este aproape in permanent amenintatd; Multi mineri se imbolndyese de silicoz4; In 1929, grevele minerider de la Lupeni au fost sngeros reprimate et. 2 Lucririle miniere se desfigoarh in subteran si prin aceasta sunt ‘periculoase; Societitile miniere se ocupa cu explostarea diverselor mine; Industria minierd din Romfnia nu este suficient de rentabild etc. 1.Cei mai mari scritori romani sunt originari din Moldova; Forma originard a verbului mulfumi este. muljéni (care provine din formula de urare:'La mulfiani!); Conform Bibliei, asa-zisul picat originar. sau 87