Curs 11

Cap. 3.
Pregatirea probelor solide

3.1. Generalitati
3.2. Metode clasice de extractie
3.3. Metode moderne de extractie

1
Extractia cu solventi din matrici solide 3.1. Genaralitati

Prelevarea probei
solide Metode
Extractia clasice
solid-lichid a
Pregatire Uscare,
compusului
Maruntire
organic

Metode
moderne
Factorii care
influenteaza
extractia
solid-lichid

2
Extractia cu solventi din matrici solide 3.1. Genaralitati
Generalitati
In cazul probelor solide, pregatirea probei pentru analiza presupune:
- aducerea analitului in solutie, forma care poate fi analizata
- purificarea extractului lichid obtinut..

Exista o inlantuire logica de operatii care se aplica probelor solide, incepand

imediat dupa prelevarea probei si pana in momentul determinarii analitice. In
cazul probelor de sol au loc urmatoarele operatii:
prelevare,
uscare: Temperatura de uscare depinde de natura analitilor:
compusi volatili si/sau semivolatili, de natura organica sau anorganica,
temperatura nu depaseste 40-500C. Evident timpul necesar uscarii este mai
lung.
compusii de interes termostabili si nevolatili uscare la 100-1100C.
Aparatura: etuve conventionale, etuve cu vid, lampi/cuptoarele cu
infrarosu, cuptoare cu microunde (uscarea are loc din interior spre extrerior;
eficienta uscarii este mult imbunatatita iar timpul necesar este mult mai
scurt).
macinare: operatia este deosebit de importanta din doua motive:
se asigura o suprafata mai mare de transfer de masa in urmatoarele etape
de prelucrare, 3
se asigura un grad mai mare de omogenizare, influenteaza pozitiv gradul de
extractie si precizia (repetabilitatea si reproductibilitatea.
Extractia cu solventi din matrici solide 3.1.
1.Generalitati
Genaralitati

sitare: in cazul solului/sedimentelor, daca se doreste o analiza granulometrica.

Se utilizeaza un sistem de site in care diametrul ochiurilor scad de sus in jos, la
baza turnului aflandu-se fractia cea mai fina. In urma sitarii poate fi selectata
fractia necesara analizei.
reducerea: masa probei primare este mult mai mare decat masa probei luata
pentru analiza. Metoda cea mai utilizata este metoda sferturilor. Proba este bine
omogenizata prin amestecare, dupa care se formeaza un con. Acesta este
aplatizat, rezultand un cerc, care este apoi impartit in patru parti egale.
Sferturile opuse sunt reunite, procedeul reluandu-se pana se ajunge la o cantitate
de acelasi ordin de marime cu proba analizata. Cand se calculeaza cantitatea
necesara trebuie tinut cont de faptul ca fiecare analiza se realizeaza in trei probe
paralele.

In cazul probelor biologice, respectiv a tesuturilor vegetale si mai ales animale,

pregatirea probei este mai complicata. De regula se face un prim pas de
indepartare a apei (uscare) urmata de maruntire. Etapa urmatoare este o
degresare cu solventi organici nepolari (cloroform, eter etilic, hexan, etc), intr-un
aparat de extractie Soxhlet. Din extractul rezultat pot fi determinati compusii
organici lipofili. Dupa degresare proba poate fi supusa extractiei cu solventi polari
cum ar fi alcooli inferiori MeOH si EtOH cand sunt extrasi compusii organici 4
polari. Pentru ruperea unor interactiuni cu matricea biologica in agentul de
extractie se poate adauga un acid sau o baza.
Extractia cu solventi din matrici solide 3.1. Genaralitati
O prob solid, pentru a putea fi analizat prin metode cromatografice trebuie s
fie adus n soluie. Dar de fapt, noi suntem interesai ca dintr-o matrice solid s
extragem numai anumii componeni, pe care ulterior s-i analizm. n acest caz
va trebui s alegem un solvent adecvat care s fie capabil s extrag numai
componenii de interes, fr s extrag i matricea. Acest deziderat se poate
realiza printr-o extracie cu un solvent selectiv.
Cea mai simpl metod de extracie i cu siguran i cea mai veche const n
introducerea probei solide ntr-un flacon de sticl peste care se adaug agentul de
extractie i apoi se agit balonul. Aceast metod d rezultate bune cnd
componenii au o solubilitate ridicat n solvent i proba este poroas. Pentru o
extracie mai rapid proba trebuie s fie ct mai fin mrunit.
Optimizarea metodei const n gsirea unui solvent volatil (ex., p.f. < 100 oC) in
care componeni de interes prezinta solubilitate nalt iar restul matricei se
dizolva cat mai putin. Evident componenii trebuie s fie stabili la temperatura
de extracie.
Pentru a obine un grad de extracie mai mare se poate utiliza agitarea
ultrasonic care permite un contact efectiv solid-lichid mai mare. Ultrasonarea
este un procedeu recomandat pentru pretratarea probelor solide de mediu cum ar
fi solul, nmolul i deeuri industriale n vederea extraciei compuilor organici
nevolatili i semivolatili. Alegerea solvenilor de extracie i a tehnicii5 de
extractie se va face n funcie de tipul i concentraia analitilor si a matricei
solide.
Extractia cu solventi din matrici solide 3.1. Genaralitati
Generalitati
In cazul un care se urmareste determinarea compusilor minerali are loc o
mineralizare/dezagregare a probei. Mineralizarea probei poate fi realizata:
cale umeda, prin refluxare cu diversi agenti de oxidare (acid azotic, acid
sulfuric, apa regala, peroxizi, etc),
calcinare, respectiv arderea materiei organice la temperaturi ridicate.

Principalele cerine ale unei extracii solid-lichid sunt:

grad de recuperare/extracie a analitilor cat mai mare, care sa tinda la valori
cat mai apropiate de 100 %.
selectivitate cat mai ridicata, extragandu-se preferential compusul/clasa de
compusi de interes.
Odata cu cresterea complexitatii analizelor care trebuie efectuate, a conditiilor
economice si a problemelor de protectie a mediului, pe langa cerintele de baza ale
unei extractii solid-lichid, fost introdusi si ali parametrii cum ar fi:
eficienta marita a procesului de extractie atat din punct de vedere al
selectivitatii (matrici cimplexe) cat si a gradului de extractie (compusi in urme),
economici: reducerea timpului de extracie (time is money); reducerea energiei
utilizate; reducerea cantitii de solvent folosit; utilizarea unor aparaturi simple,
care sa nu necesite personal cu calificare inalta,
protectia mediului: utilizarea solventilor prietenosi cu mediul (existenti in6mod
natural in mediu sau nepoluanti cum ar fi apa sau CO2) sau reducerea volumelor
de solventi deja consacrati in procedeele de extractie solid-lichid.
Extractia cu solventi din matrici solide 3.1. Genaralitati

Eficienta extractiei este influentata de trei factori principali:

proprietatile ale analitului,
natura matricei probei de mediu,
natura interactiunilor analit-matrice.

1. proprietatile fizico-chimice ale compusului care trebuie analizat:

punct de topire/fierbere,
polaritate,
solubilitate,
proprietati chimice - in unele cazuri adaugarea unor reactivi (compusi care
reactioneaza chimic cu analitul) poate duce la cresterea gradului de extractie.

2. In ceea ce priveste natura maricei trebuie tinut cont de caracteristicile

macroscopice, microscopice si compozitia chimica.

3. In functie de proprietatile analitului si a matricei apar interactiuni de diferite

tarii:
fizice de tip: adsorbtie pe suprafata, punti de hidrogen, dipol-dipol, van der
Waals,
atractii de tip ionic 7
chimice: prin formarea unor combinatii complexe(humus-ioni metalici,
medicament-proteine).
Extractia cu solventi din matrici solide 3.1. Genaralitati

Pentru extractia compusilor organici din probe solide se utilizeaza o gama larga
de tehnici atat clasice cat si moderne, functie de dotare si de performantele
dorite.
extracia cu solventi prin agitare

Tehnici percolarea
clasice / conventionale
extractia Soxhlet

extracia cu solventi prin refluxare

extracia cu solventi asistata de ultrasunete

(ultrasound assisted extraction - UAE)

extracia cu solventi asistata de microunde

Tehnici (microwave assisted extraction - MAE)
moderne
extracia cu solvent sub presiune
(presure liquid extraction - PLE)
8
extracia cu fluide n stare supercritic
(Supercritical fluid extraction - SFE)
Extractia cu solventi din matrici solide 3.1. Genaralitati

In prezent, metodele conventionale sau clasice sunt acceptate ca si metode

standard, de referinta (la care orice metoda noua isi raporteaza rezultatele).
Datorita avantajelor pe care metodele moderne, neconventionale le prezinta
acestea sunt din ce in ce mai mult studiate in vederea implementarii lor ca
tehnici curente de pregatire a probelor .

3.2. Metode clasice de extractie

Macerarea este cea mai simpla tehnica de extractie. Proba solida, maruntita
este pusa in contact cu sistemul de extractie pentru un interval de timp cuprins
intre 7 si 14 zile. Extracia are loc datorit difuziei componentelor din solid n
lichid. Procesul este limitat de saturarea lichidului in componenii extrai, astfel
de o importanta vitala este alegerea solventului, care trebuie sa fie un dizolvant
excelent pentru compusii de interes. In aceste conditii volumul de solvent folosit
trebuie sa fie suficient de mare astfel ca intreaga cantitate de component de
interes sa fie extrasa.
Datorita utilizarii unui volum mare de solvent, este necesara intorducerea unei
etape de concentrare. Aceasta poate atrage dupa sine erori suplimentare si
impurificari datorate concentrarii impuritatilor din solventul de extractie.
9
Dezavantajul major al acestei tehnici este insa durata mare de procesare.
Extractia cu solventi din matrici solide 3.2. Metode clasice de extractie

Extractia cu solventi si agitare

proba solida se introduce ntr-un flacon de
sticl la care se adauga solventul de extractie i apoi se agit balonul (manual,
magnetic, shaker). Aceast metod d rezultate bune cnd componenii au o
solubilitate ridicat n solvent i proba este poroas. Optimizarea procesului de
extracie prin agitare urmreste urmatorii parametri:
compoziia sistemului de extracie in vederea unei extracii selective,
volum de lichid utilizat, respectiv raportul lichid de extractie/cantitate proba,
dimensiunile particulelor solide
timpul si viteza de agitare.

Aceasta tehnica prezinta o serie de:

Avantaje : simplitate, operare facila, timp redus de prelucrare
Dezavantaje : grad de recuperare a componentelor de interes mic, cantitate de
solvent de extractie mare, necesitatea concentrarii extractului ceea ce poate
duce la degradri sau pierderi de componente de interes si impurificari ale
extractului.

10
Extractia cu solventi din matrici solide
3.2.Metode clasice de extractie
Percolarea
procesul prin care se
extrag compusii organici din matrici solide
la rece. Metoda consta prin trecerea
continua a agentului de extractie prin patul
de proba la presiunea atmosferica. Inainte
ca solventul s devin saturat este deplasat
de un alt strat de solvent n care proba
sufer o macerare de scurta durat i
cedeaz nc o parte din analit. Acest
fenomen este continuu, fiecare poriune de
solvent adugat venind n contact cu proba
solida pn la epuizarea complet a
acestuia.
Practic, proba mrunita este introdusa n
corpul percolatorului (1) , prevzut la baz
cu o plac de sticl poroas pentru reinerea
impuritilor. Se deschide robinetul (3) iar
solventul din plnia (2) strbate materialul
vegetal cu un anumit debit i extrage 11
analitii, prsind percolatorul pe la partea
inferioar.
Extractia cu solventi din matrici solide 3.2.Metode clasice de extractie

Refluxarea
Extracia se aplica numai compusilor nevolatili si termostabili. Se
bazeaz tot pe difuzia componentelor din solid n lichidul de extracie. Gradul
mare de extractie al metodei se datoreaza faptului ca solubilitatea compusilor
creste odata cu cresterea temperaturii si a retardarii fenomenelor de adsorbtie pe
suprafata solidelor concomitent cu cresterea temperaturii (adsorbia este un
proces exoterm).
Aparatura necesara este deosebit de simpla fiind formata dintr-un balon de
incalzire, in care se plaseaza proba cu solventul de extractie, racordat la un
refrigerent prin care circula apa rece. Balonul este incalzit cu ajutorul unui cuib
de incalzire. Vaporii formati se vor reintoarce in sistemul de extractie datorita
racirii in refrigerent.

Optimizare:
gsirea unui sistem de extractie cat mai selectiv, cu p.f. cat mai scazut
(indepartare ulterioara).
grad de maruntire a matricei solide
raport cantitate proba solida/volum sistem extractie
timp de incalzire
12
Extractia cu solventi din matrici solide 3.2.Metode clasice de extractie

Etracia Soxhlet extractia se bazeaz pe diferena mare dintre punctele de

fierbere ale solventului i cele ale analiilor extrai. Pe baza acestei proprieti
extractul este adus la temperatura de fierbere a solventului, care va condensa
ntr-un refrigerent i va reveni n cartuul care conine proba de extras. Prin
realizarea mai multor cicluri de extracie, randamentul procesului poate fi
controlat astfel ncat randamentul de extracie s fie maxim.

Extractorul Soxhlet se compune dintr-un

balon, un corp de extracie i un refrigerent
ascendent, legate ntre ele.
Materialul solid, marunit n prealabil
pentru ca solventul s vin n contact cu o
suprafa ct mai mare, se aeaza n camera
de extracie, introdus ntr-un cartu special
de hrtie de filtru. Faza extractoare
(solventul) din balonul de fierbere distil
printr-un tub lateral, iar vaporii condensai
n refrigerentul de reflux picur peste
materialul din cartu. Cnd camera de
extracie se umple pn la nlimea tubului 13
de preaplin, extractul trec,e prin sifonare, n
balonul de fierbere i procesul se repet.
Extractia cu solventi din matrici solide 3.2.Metode clasice de extractie

Se urmareste optimizarea urmatorilor parametrii: Etracia Soxhlet

Compozitia sistemului de extractie se foloseste fie un singur solvent fie
amestecuri de solventi miscibili cu pf asemanator
Numarul de cicli de extractie
Viteza de incalzire care determina debitul de reflux.
Avantaje:
- grad de recuperare mare,
- nu necesita filtrarea,
- consumul de solvent este mai mic dect n cazul percolarii,
- extractoul Soxhlet pot fi configurat pentru funcionare nesupravegheata.

Dezavantaje:
-timp ndelungat de extracie (24 48 ore, uneori sunt suficiente cteva ore
pentru extracia complet, ns la substanele care trec mai greu n soluie sunt
necesare chiar cteva zile),
- extractul este expus pe tot parcursul procesului la temperatura de fierbere a
solventului, care poate afecta analiii labili din punct de vedere termic.
-cantitate mare de solvent utilizat duce la o concentraie mic a analitului n
extract; este necesara o etapa de concentrare prin evaporare sau in curent de14gaz
inert.
Extractia cu solventi din matrici solide
3.3. Metode moderne de extractie

Extractia cu solventi acceleata (Accelered Solvent Extraction ASE)

Extractia cu lichide sub presiune (Presurized Lichid Extraction PLE)

Exist dou motive principale pentru care se utilizeaz extracia cu solvent la

temperaturi i presiuni ridicate n comparaie cu extracia cu solvent la
temperatura camerei i presiunea atmosferic

1. Solubilitatea i transferul de mas

temperaturile ridicate duc la creterea capacitii de solubilizare a solventului.
De exemplu, o cretere a temperaturii de la 50 la 150oC ntr-o soluie ideal va duce la
creterea solubilitii antracenului de cel puin 13 ori iar a n-ecosanului de cteva sute de
ori, iar pe de alt parte, va crete solubilitatea apei n solventul organic. Acest fapt va
permite ptrunderea solventului organic n porii materialului blocai de ap i va
face extracia mai eficient.
Viteza de difuzie crete ca un rezultat al creterii temperaturii de extracie. Viteza
de difuzie crete de 2-10 ori cnd temperatura se mrete de la 25 la 150 oC.

15
Extractia cu solventi din matrici solide 3.3. Metode moderne de extractie
ASE/PLE
2. Distrugerea echilibrului de suprafa
2.A. Efectele temperaturii
Temperaturile nalte vor duce la micorarea vscozitii solventului, deci se va
realiza o mai bun penetraie a particulelor matricei i n final o cretere a
randamentului de extracie.
Creterea temperaturii poate rupe interaciunile puternice compus-matrice
cauzate de forele van der Waals, legtura de hidrogen i atraciile de dipol a
moleculelor componentului i centrele active de pe matrice. Energia termic poate
nvinge interaciunile de coeziune (component-component) i adeziune
(component-matrice) prin descreterea energiei de activare necesare procesului de
desorbie. n plus, legtura de hidrogen este slbit cu creterea temperaturii.

2.B. Efectele presiunii:

Presiunea are rolul de a menine solventul n faz lichid la temperatur mai
mare dect cea de fierbere.
Faciliteaz scoaterea compuilor din porii nchii ai matricei de ctre moleculele
de ap.
Solubilizeaz bulele de aer, solventul putnd ajunge mai rapid n contact cu
compuii din matrice. 16
Extractia cu solventi din matrici solide 3.3.Metode moderne de extractie
ASE/PLE
Solventi
Aparatura
necesar const
dintr-o pomp care transport
solventul n celula de extracie, o
celul de extracie, un cuptor care
are menirea de a nclzi proba la
temperatura programat i un vas
de colectare a compuilor extrai.
Celula de extracie este prevzut
cu un sistem de nchidere automat
i rezist la presiuni nalte.
Mrimea tipic a probelor de
material solid mcinate mrunt
variaz ntre 5 i 20 g.

Celul de extracie: (1) Intrare; (2) frit;

(3) uruburi de prindere; (4) garnitur de
etanare Cu; (5) interiorul celulei; (6)
frit; (7) ieire 17
Extractia cu solventi din matrici solide 3.3. Metode moderne de extractie

Incarcarea Etapele ASE/PLE Operare

celulei Cu prenclzire: incalzirea celulei inainte ca
solventul sa intre in celula,
Cu preumplere: celula este incalzita dupa ce
Umplerea
Timp: 0.5-1 solventul a fost introdus.
cu solvent min
Static: proba este extras la temperatur ridicat
Incalzire si i presiune fr curgerea n exterior a solventului.
Timp: 5 min La terminarea extraciei solventul este evacuat
presurizare
din celula de extracie cu un curent de gaz inert.
Dinamic: solventul de extracie curge continuu
Extractie prin celula de extracie. Pentru mentinerea
Timp: 5 min
statica solventului in stare lichida la temperatura de
lucru se utilizeaza un restrictor (se mentine
presiune ridicata pe celulaaldeoperarii
Un dezavantaj extractie)
dinamice este
Spalare cu
solvent Timp: 0.5 min volumul mare de solvent iar al operarii
proaspat statice extractia incomplecta tocmai
datorita volumului mic.
O combinaie a celor dou, dup o perioad de
Purjare cu N2 Timp: 2 min timp de operare n mod static se continuu18 cu

Timp total: ~15 min operarea n mod dinamic.

Extractia cu solventi din matrici solide 3.3. Metode moderne de extractie

Compozitie sistem de extractie functie de natura analitilor

Optimizare
Avantaje Modul de operare
Temperatura de extractie
Presiunea de extractie
Timp de extractie

ASE/PLE
Volumul de solvent Prob Mrimea Volum R RSD
necesar unei extracii complete (g) celulei solvent (%) (%)
se poate exprima ca 1,2-1,5 ori (mL) (mL)
volumul celulei de extracie,
adica pentru a realiza o 3,5 3,3 5 103 2,0
extracie complet ntr-o celul 8,0 7,0 9 107 2,1
cu un volum de 10 mL este 12 10,0 13 105 1,8
necesar un volum de 12-15 mL 16 16,0 20 110 2,0
de solvent.

Dezavantaje 19
- aparatura scumpa,
- necesita personal calificat