STUDIUL TENSIUNILOR DIN CORPUL UNUI

RECIPIENT CU PERETI SUBTIRI SOLICITAT CU PRESIUNE INTERIOARA

1. Scopul lucr rii

Scopul lucr rii este analiza tensiunilor teoretice si experimentale dezvoltate in elementele
constructive ale unui recipient cu pereti subtiri solicitate cu presiune interioara.. Pentru simplificare
se vor considera doar doua locatii(zone) caracteristice de analiza: (A) prima situata pe corpul
cilindric exterior-mantaua exterioara si (B) a doua situata pe fundul semi-sferic exterior-mantaua
exterioara. Obiectivul final este determinarea experimental prin tensometrie electrica rezistiv a
tensiunilor echivalente reale din elementele mentionate si compararea lor cu valorile teoretice.

2. Considera ii teoretice

Analiza se va realiza doar in ipoteza nveli#urilor de revolu$ie cu perete sub$ire omogene #i

izotrope solicitate de sarcini axial simetrice (au aceea#i valoare n lungul unui cerc paralel)
distribuite uniform pe suprafa$a nveli#uluia. In cazul de fata sarcina de solicitare este presiunea
interioara uniform distribuita. Elemente de calcul sunt restrictionate n limitele ipotezei-teoriei
nveli#ului f r momente ncovoietoare.

A. Pentru corpul cilindric

Tensiunile teoretice meridionale 1 #i circumferen$iale (inelare) 2 se calculeaza cu
formulele ob$inute conform teoriei de membran , pentru fiecare valoare a presiunii de lucru:

p( D + s) p( D + s)
1= 4s
; 2= 2s
=2 1
B. Pentru fundul semisferic

S tr a in

gauges
s
b

R
D

Elementul inveli# sferic prezint particularitatea geometric cunoscut #i sub denumirea de simetria
sferic adica R1 = R2 = R, grosimea nveli#ului = constant. Tensiunile teoretice meridionale 1 #i
circumferen$iale (inelare) 2, pentru fiecare valoare a presiunii de lucru se calculeaza conform :
p (D + s )
1 = 2= 4s

1
 3. Descrierea instala iei si modul de lucru

1a 1b 2 3 4 5

8 7 6
Fig. 3. Vedere de ansamblu a instala$iei experimentale

1a-monitor PC, 1b-tensometru electronic digital, 2-corp interior-nveli# cilindric, 3-pomp cu

piston, 4-manometru, 5-robinet, 6-manet de ac$ionare, 7-traductori rezistivi pe fundul semi-sferic,
8-traductori rezistivi corpul cilindric.

Pe fundul sferic si pe corpul cilindric al mantalei recipientului de studiat sunt lipite m rci
tensometrice XY cu doua directii de masurare: una pe direc$ie meridional (vertical ) cu care vor fi
m surate lungirile specifice meridionale 1 #i una pe direc$ie circumferen$ial sau inelar
(orizontal ) cu care vor fi m surate lungirile specifice inelare 2.
Cu aceste lungiri specifice m surate experimental #i aplicnd legea lui Hooke pentru starea
plan de tensiuni vor fi calculate tensiunile din peretele elementelor mentionate. M rcile
tensometrice sunt conectate la canalele tensometrului electronic digital HBM-Spyder 8.

Modul de lucru
Pentru buna desf #urare a lucr ri se va respecta urm toarea succesiune:
se identific dimensiunile principale ale fundului semi-sferic si al corpului cilindric al mantalei
vasului de reac$ie
se stabilesc cu conduc torul lucr rii presiunile exterioare de experiment
se porne#te tensometrul digital HBM-Spyder 8 si apoi unitatea principal a calculatorului

2
 se activeaz aplicatia CatmanEasy pentru utilizarea tensometrului digital
se alege Open DAQ project si se activeaza = se deschide unul dintre fisierele : Recipientul_1
se alege interfa$a grafic notat : Panel 1....(interfa$a grafic a aplicatiei identific canalele de
lucru pentru traductorii tensometrici activati si starea acestora)
se porneste experimentul prin comanda Start DAQ job moment in care tensometrul incepe sa
masoare si sa achizitioneze valorile deplasarilor specifice corespunzatoare solicitarii
prin pompa cu piston (4) se aplica succesiv presiunile de experiment si se determina
deformatiile specifice in sectiunile stabilite (5, 4, 3, 2) prin intermediul interfe$ei grafice a
aplicatiei
se completeaza Tabelul 1 cu valorile masurate
la epuizarea masuratorilor cerute din meniul File se paraseste aplicatia fara a se salva ceva
exceptand optiunea Discard data si Exit restul toate optiunile se vor alege NO

4. Prelucrarea datelor

Se completeaz Tabelul 1 pentru fiecare element studiat: (A) corpului cilindric al mantalei si
respectiv (B) fundul semisferic. Se prelucreaz datele achizi$ionate.
Se presupun urmatoarele valori pentru rezisten$a admisibila a materialului recipientului
a=140.......150 Mpa.

Tabelul 1. Centralizator pentru prelucrarea datelor

Dimensiuni masurate
A. Pentru corpul cilindric B. Pentru fundul semisferic
D = 530 mm D = 530 mm
s = 8 mm s= 6 mm

Nr. Presiunea Deforma$ii Tensiuni Tensiuni Tensiuni

crt. p specifice meridionale 1 inelare 2 [MPa] echivalente [MPa]
[MPa] [m/m] [MPa]
1 2 Exper. Teoretic Exper. Teoretic Exper. Teoretic
(A) Corpul cilindric al mantalei
1
2
...
(B) Fundul semisferic
1
2
...

In ipoteza teoriei de membran (elementele analizate sunt de tip nveli# - cu pere$i sub$iri),
experimentele realizate sunt caracterizate de starea plan de tensiuni. Rela$ia dintre tensiunile
principale #i deforma$iile specifice determinate experimental prin tensometrie electric rezistiv
sunt reglementate de legea lui Hooke pentru starea plan :

3
 E
= = ( 1+ 2 ),
1 2
1 z

(14)
E
2 = = ( 2 + 1 );
1 2
Tensiunea echivalent se va calcula in baza Teoriei IVa de rezisten$ :
e ( 2
1 1 2 + 2
2 ) (15)

Pentru fiecare element structural analizat se traseaza n cmpul aceleea#i diagrame varia$ia
tensiunilor echivalente teoretice #i experimentale in func$ie de presiunile aplicate, adic

(teoretic, experimental) = f ( pi )
ech
5. Concluzii

Concluziile vor pune n eviden$ prin comentarii cel pu$in urm toarele aspecte:
corela$ia ntre m rimile determinate experimental #i cele calculate teoretic, gradul de apropiere
sau de dep rtare #i cauze posibile ale st rii constatate
corela$ia ntre valorile tensiunilor echivalente in cele doua zone analizate si rezisten$a admisibila
a materialului recipientului
o comparatie de principiu intre valorile masurate ale deformatiilor specifice 1 , 2 si cele
teoretice-calculate pentru cele doua zone de invelis:
a. Invelis sferic
p R
1 2 2 E (1 )
= =
b. Invelis cilindric
p r
(
1 = 2 E 1 2 ;
)
p r
(
2= 2 E 2 ;
)
Evaluati analizati cauze posibile ale st rii constatate.