Noi boli digitale: INSOMNIA electronica, diminuarea EMPATIEI si

incapacitatea distingerii intre BINE si RAU, SMOGUL

INFORMATIONAL si CYBERUTOPISMUL (STUDII)
cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/11/16/studii-insomnia-electronica-diminuarea-empatiei-si-incapacitatea-distingerii-intre-bine-si-rau-s

Realitatea.net: Ce este insomnia electronic, boala care ne epuizeaz

Medicii spun c doar 20% dintre pacienii care se plng de oboseal cronic sufer de boli
fizice identificabile i c celelalte cazuri de epuizare ar putea fi o consecin a insomniei
electronice cauzate de dispozitivele electronice care ne populeaz viaa. n ultimii ani, medicii
raporteaz o adevrat epidemie de maladii cu nume exotice sau autodiagnosticate sindromul
oboselii adrenale, candidiaza, hipotiroidia etc. al cror simptom comun l constituie oboseala
cronic, informeaz dailymail.co.uk. Studiile arat, ns, c doar unul din cinci pacieni sufer
cu adevrat de o boal fizic ce determin oboseala cronic.

Experi n domeniu au o explicaie mult mai simpl pentru acest simptom insomnia electronic.
Trebuie s nchidem smartphone-urile, laptopurile i alte gadget-uri n timpul nopii i s
1/15
avem condiii corecte de somn pentru a evita dezvoltarea unor maladii grave.

Muli pacieni care acuz oboseal cronic tot timpul, dar crora medicul le-a spus c nu sufer de
nicio boal, apeleaz la internet sau studiaz lumea celebritilor pentru a gsi o explicaie pentru
epuizarea lor. De exemplu, actria Gwyneth Paltrow i designerul Donna Karan au declarat c
ncearc s creasc nivelul de alcalinitate din snge pentru a scpa de boseal. Dannii Minogue
pune oboseala pe seama hipotiroidiei cu care a fost diagnosticat.

Medicii din Marea Britanie se confrunt cu o cretere a numrului de persoane care se

autodiagnosticheaz cu o anumit maladie. Un editorial din British Medical Journal trage un
semnal de alarm asupra numrului n cretere de diagnostice de hipotiroidie puse greit,
pacienii apelnd frecvente la alte tratamente dect cele clasice sau la medicin alternativ.

Internetul abund n site-uri cu teste care se pot face acas de exemplu, candidatest.co.uk care
ofer un test de depistare a sensibilitii la candidiaz. Mostrele sunt trimise la nite laboratoare din
Germania coordonate de practicani ai medicinei alternative. Candida, o ciuperc, este presupus a
fi responsabil de o infecie care provoac oboseal, depresie i dureri stomacale.

Medicina clasic nu crede c aceast boal exist dect n cazul unui numr extrem de mic de
pacieni cu severe probleme ale sistemului imunitar, precum cei infectai cu HIV.

Dincolo de aceste diagnostice exotice, se pare c exist o explicaie mai simpl pentru
numrul n cretere al persoanelor suferind de oboseal cronic somnul insuficient. ns
multe persoane vor s cread c motivul oboselii de care sufer este unul mai special dect
simplul somn insuficient i un stil de via nepotrivit.

Luna trecut, un studiu fcut public de Organisation for Economic Co-operation and Development a
scos la iveal faptul c britanicii sunt cei mai obosii europeni dorm mai puin de ase ore pe
noapte, media europenilor. Dei exist un procent mic de oameni care sufer de insomnie, o boal,
majoritatea oamenilor sunt inui treji de dispozitivele electronice pe care le au n cas.

Astfel, un studiu realizat de cercettorii de la Cambridge University Hospitals, la care au

participat 6.000 de persoane, a stabilit c nainte de culcare, peste 70% dintre aduli
navigheaz pe site-urule de socializare, trimit e-mail-uri sau citesc site-urile cu tiri despre
vedete.

Milioane de persoane i las deschise smartphone-urile peste noapte, potrivit unui studiu realizat
de fabricantul de paturi Silentnight. Expunerea la lumina strlucitoare emis de ecranele
computerelor i telefoanelor mobile poate induce n eroare organismul, mpiedicnd creierul s
adoarm.

Un numr de factori ce in de stilul de via pot conduce la exacerbarea problemei

dependena de munc, dieta alimentar bogat n sare, zahr i grsimi, sedentarismul.
2/15
Profesorul Adrian Williams, de la London Sleep Centre, spune c toate dispozitivele
electronice trebuie nlturate din dormitor, inclusiv televizoarele i laptopurile.

Regula standard pentru igiena somnului este c dormitorul este o camer pentru dormit i fcut
sex, nimic altceva, a mai spus acesta.

Somnul insuficient poate determina apariia unui numr semnificativ de boli grave, precum diabetul
i maladiile cardiace.

Este o msur demodat, dar funcioneaz: citete nainte de culcare, te va ajuta s adormi n mod
natural, a concluzionat Williams.

Gandul: STUDIU: Reelele de socializare, ca Twitter sau Facebook, reduc abilitatea unei persoane de
a empatiza cu ali oameni

Reelele de socializare au o influen negativ asupra utilizatorilor. n timp, acestea reduc

abilitatea unei persoane de a empatiza cu ali oameni i de a contientiza consecinele pe
care aciunile sale le au n lumea real. Concluzia i aparine baronesei Susan Greenfield, o
reputat cercettoare britanic n domeniul fiziologiei creierului, care a participat recent la un
seminar desfurat recent, scrie RIA-Novosti.

Potrivit specialistei, care pred la Facultatea de Farmacologie din cadrul Colegiului Herriot-Watt
din Edinburgh, membrii unei reele de socializare ajung s nu mai disting binele de ru n tot
ceea ce fac. Practic fiecare aciune de pe reelele de socializare poate fi corectat, de aceea omul
nceteaz s contientizeze consecinele aciunilor sale n lumea real. Ca urmare, omul nu are
capacitatea de a interpreta corect lumea nconjurtoare, a explicat Greenfield.

Ct de puin empatizm ntre noi

Petrecndu-i foarte mult timp n mediul virtual, internauii ajung s nu mai interacioneze cu
ceilali n viaa de zi cu zi. Lumea virtual ofer un nivel ridicat de emoie i bucurie, dar
oamenii nu nva s stabileasc legturi n lumea real i-i pierd deprinderile sociale.
Reelele de socializare oblig omul s simt, nu s gndeasc, susine specialista. n urma
cercetrilor pe care le-a fcut, Susan Greenfield a ajuns la concluzia c persoanele mai active pe
reelele de socializare sunt cu att mai singuratice n via.

n cadrul aceluiai eveniment, baroneasa a inut s precizeze c, n ultimii 30 de ani, oamenii

de tiin remarc o scdere a empatiei oamenilor. n ultimii zece ani, ritmul scderii empatiei
s-a accelerat semnificativ, lucru pe care Greenfield l pune n relaie cu dezvoltarea reelelor
sociale pe Internet.

Potrivit expertului britanic, cei mai vulnerabili n era socializrii virtuale sunt copiii. Pentru a

3/15
prentmpina situaia ca acetia s manifeste sindromul deficitului de atenie i a hiperactivitii,
acestora trebuie s li se prezint lumea real din perspectiva unor aspecte pozitive. Creierul uman
se adapteaz permanent mediului nconjurtor. n consecin, dac un copil folosete calculatorul n
exces, mai ales navignd pe reelele de socializare, creierul lui se va adapta acestei lumi artificiale
n care triete, susine baroneasa Susan Greenfield.

Seminarul intitulat Inovaiile media, reelele sociale i contiina omului s-a desfurat n
cadrul seriei de evenimente organizate de RIA-Novosti, cu prilejul mplinirii a 70 de ani de la
nfiinarea ageniei. Discursul baroneasei Susan Greenfield a fost numai unul dintre cele susinute
n cadrul evenimentului de specialiti de marc n domeniul tehnologiilor inovatoare mass-media.

Modista.ro: Dependenta de informatie provoaca depresie

Andrew Weil, un renumit cercetator si medic din SUA, ne recomanda tuturor o dieta neobisnuita.
Savantul ii sfatuieste pe consumatorii avizi de informatie sa renunte la obiceiul lor nesanatos.
Fluxul modern de informatie este inutil. Cantitatea uriasa de date produsa zilnic ne ineaca
efectiv creierul, a declarat cercetatorul, informeaza Time.com.

Francis Heylighen, cibertetician la Free University of Brussels, numeste torentul de date

caracteristic veacului contemporan smog informational. Cele mai multe din aceste asa zise
informatii cruciale sunt fragmente informationale trunchiate, decontextualizate si gresit interpretate.
Asta inseamna ca nu ne servesc la absolut nimic, crede savantul.

Un studiu suedez efectuat in 2005 a aratat ca folosirea excesiva a tehnologiei, de la telefon mobil,
la internet, computer, iPad si altele, provoaca stres, probleme de somn si depresie. Andrew
Weil le recomanda suferinzilor de dependenta informatica sa isi constientizeze problema si sa
incerce sa o depaseasca.

Oamenii trebuie sa priceapa ca nevoia de a-si verifica e-mailul, facebook-ul si toate celelalte nu
este fireasca. Este normal sa vrei sa pastrezi legatura cu ceea ce se intampla, dar nu sa ajungi
dependent de tehnologie si de mediile virtuale de comunicare, sfatuieste Weil.

N-am cuvinte: Ce sunt retelele de socializare?

In timp ce unii specialisti avertizeaza ca Facebook i Twitter au creat o generaie de narcisisti,

de tineri obsedai de propria persoan, care au o nevoie permanent i copilreasc de
apreciere din partea celorlali (afirmatia de mai sus, si cea care urmeaza, apartine dnei Susan
Greenfield, neurolog la Universitatea din Oxford, Marea Britanie), ca prieteniile pe internet, la fel
ca jocurile pe calculator, ar putea duna creierului, putand duce la un nivel sczut de
concentrare, o nevoie de satisfacie imediat i poate afecta aptitudinile non-verbale, cum ar
4/15
fi meninerea contactului vizual n timpul unei conversaii (vezi si aici), ramanem, fara sa ne
pese de consecinte, intr-o pasivitate menita sa ne transforme cu adevarat in oameni noi izolati,
condusi in principal de instinctele de consum.

Si totusi, ce placere si ce avantaje ofera Facebook? Umbla vorba ca fara Facebook nu existi, se
fac conturi pe Facebook pentru a tine legatura cu vechi, noi prieteni/cunostinte, pentru a posta
fotografii si a le vizualiza pe ale celorlalti, pentru a schimba impresii, pentru comentarii diverse S-
ar putea spune despre Facebook, care ofera aceasta posibilitate de a mentine sau de a forma
legaturi intre oameni, ca face un lucru cum altfel? bun si frumos. Si totusi, ne-am pus
problema ca e posibil sa nu fie chiar asa? Daca Facebook a fost creat cu alt scop si daca este
folosit de unii useri cu alt scop decat cel cu care-l folosim noi? Am lua in calcul iesirea de pe
aceasta platforma de socializare?

Daca da, chiar daca am vrea sa iesim, ar fi destul de greu, pentru cae
greu sa stergi contul de Facebook. In primul rand, optiunea
Delete my account, neaparand in setarile contului de
Facebook, poate fi gasita printr-o cautare pe google. Dar dupa
finalizarea pasului in care userul isi exprima optiunea de stergere a
contului, acesta nu este sters imediat, ci dupa 14 zile, timp in care
contul este doar dezactivat, putand fi reactivat foarte usor prin simpla
logare (si implicit, prin logarea in cele 14 zile, stergerea contului este
anulata). Dificultatea stergerii contului de Facebook ar trebui sa nasca suspiciuni, dar foarte
putini isi pun problema aceasta.

Anul acesta, Comisia Naional de Informatic i Libertate (CNIL) din Frana, una dintre cele mai
active organizaii de monitorizare i analiz social a rolului informaticii n viaa uman, a prezentat
un raport al unor studii privind rolul internetului i n special a reelelor sociale (Facebook,
Twiter etc.) n universul mental al copilului. 18% dintre copiii mai mici de 13 ani se afieaz pe
site-ul Facebook, n ciuda interdiciei prinilor. De unde necesitatea pentru prini de a discuta
cu copiii lor pentru a preveni riscurile la care se expun, remarc CNIL, Uniunea Naional a
Asociaiilor Familiale (UNAF) i Asociaia Action Innocence (Aciunea Inocen). Reelele sociale
sunt pline de riscuri pentru tineri. Un sfert dintre tinerii de pn la 18 ani au fost victime ale unor
insulte sau brfe ale unor colegi de reea, 30% au fost jenai sau ocai de coninutul
pornografic sau violent al unor postri de pe reelele sociale. Pe aceleai reele, mascai n
prieteni amabili, tineri drgui sau copii zburdalnici, se afl o mulime de pedofili, infractori
sau chiar rpitori, care extrag informaii de valoare despre viitoarele lor victime, remarc
CNIL. (http://www.doxologia.ro/familie/documentar/retelele-sociale-teren-de-joc-minat-pentru-copii)

Tot o cercetare asupra impactului retelelor de socializare in viata reala a utilizatorilor a facut si
Matthew Brashears, sociolog la Universitatea Cornell. Brashears a intervievat peste 2.000 de adulti
si a constatat ca, desi din 1985 pana in 2010 oamenii au socializat mai mult ca niciodata, numarul
5/15
prietenilor adevarati s-a diminuat foarte mult. In mod real, ne restrangem afectiv la foarte putini
prieteni adevarati, asta in ciuda amplorii socializarii online.

Legat de multitudinea persoanelor care pot afla informatii

despre utilizatorii retelelor de socializare s-a scris destul de
mult in presa, dar foarte recent un articol mi-a atras
atentia: O aplicatie ingrozeste internautii. 10 milioane
de oameni i-au cazut deja victime. Cineva a inventat
o aplicatie care a infricosat utilizatorii Facebook fara a
se folosi in vreun fel de violenta explicita, ci numai
prin accesarea temerilor profunde si a imaginatiei . In
aplicatie apare un individ intr-un subsol intunecat, in fata unui calculator, si in timp ce imaginea se
apropie de ecran, utilizatorul care priveste observa ca individul ii vizualizeaza profilul lui de
Facebook. Fotografii personale, discutiile private sau publice, lista de prieteni, muzica care
iti place, comentariile, domiciliul, totul este studiat cu atentie de catre personajul slinos si cu
ochi de nebun. Apoi, folosindu-se de Google Maps, individul iti cauta adresa de domiciliu. O
gaseste. Devine din ce in ce mai agitat si te priveste direct in ochi, cu privirea celui satisfacut de
proprile-i ganduri necurate. Desi aplicatia in sine ridica vesnica intrebare legata de siguranta si
confidentialitatea datelor personale ale utilizatorilor pe retelele de socializare, autorul ei spune ca n-
a vrut decat sa faca un cadou simplu, de Halloween. Si totusi, ce-ar fi daca un asemenea individ
chiar exista? se intreaba, pe buna dreptate, autoarea articolului.

Totusi, pentru multi utilizatori ai Facebook argumentele de mai sus nu sunt suficiente nici
macar pentru a-i face sa-si puna intrebari (pentru ca de a determina pe cineva sa renunte la
Facebook nu poate fi vorba, rolul articolului meu fiind de a informa/comenta despre acest
fenomen dintr-o perspectiva realist-ortodoxa). Si pentru ca acesta este un subiect foarte
complex, ce se manifesta de la revolutii cat se poate de reale pana la invadarea intimitatii, de
la serviciu de spionaj la loc al pierzarii virtuale generator de patologii sociale si psihice, va
invit sa cercetati categoria dedicata acestui subiect pe site-ul Razboi intru Cuvant:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/category/internet-new-media-smartphone/facebook/

Dar sunt cateva lucruri pe care doresc a le aminti si aici:

Recunoasterea faciala este o functie activata si pe Facebook, fara notificarea si acordul

prealabil al utilizatorilor. La nceputul lunii august 2011, o comisie juridic din oraul german
Hamburg a acuzat Facebook de nclcarea vieii private a utilizatorilor si din Germania.
Comisia a stabilit c tehnologia folosit pentru a identifica automat feele utilizatorilor n
fotografiile postate pe site colecteaz informaii biometrice fr consimmnt, autoritile
germane fiind ngrijorate c reeaua social construiete o baz de date imens cu feele
utilizatorilor. Daca adaugati si celelalte informatii oferite de bunavoie de fiecare utilizator, plus
celelalte informatii colectate de la ceilalti (nu-i usor, dar nici prea greu, nicidecum imposibil!) si veti

6/15
constata ca inclusiv furtul de identitate (carora unora li s-ar parea din filmele SF) este foarte
p l a u z i b i l : http://www.gandul.info/international/cum-iti-poate-fi-furata-identitatea-cu-ajutorul-unei-
simple-poze-ce-mijloace-ai-la-dispozitie-pentru-a-te-proteja-8823157. Chiar daca nu s-ar ajunge la
furt de identitate, e cert ca mai ales de pe Facebook si alte platforme de socializare pot fi colectate
foarte usor date personale si fotografii si se pot alcatui dosare destul de consistente doar din ce se
gaseste stocat acolo.

Facebook tie ce faci pe Internet i dup ce iei din reea, caci dup ce iei din cont,
cookie-urile ce urmresc activitile tale rmn active i continu s culeag informaii (un
cookie este un fisier primit in calculator de la fiecare site accesat, menit sa se activeze in momentul
in care este accesat site-ul respective, avand in principal scopul navigarii mai usoare pe site, dar
care in mod normal, cu mici exceptii printer care si Facebook, devin inactive la iesirea de pe site-
ul respectiv). Un articol mult mai bun decat cel de mai sus gasiti chiar pe site-ul lui Nik Cubrilovic.

Facebook creeaz dependen i duneaz grav personalitii o spun psihologii! Si una

dintre principalele recomandari pentru a scapa de dependenta este sportul, dar in cazurile grave
este nevoie si de consiliere psihologica.

Facebook a facut un parteneriat cu activisti homosexuali pentru blocarea afisarii de materiale cu

continut anti-homosexual. Facebook promoveaza homosexualitatea si afisaza programe
speciale de autoconstientizare in homosexualitate. Facebook desemenea restrictioneaza
mesajele anti-avort. Datele de mai sus se gasesc in studiul emis pe 15 septembrie de organizatia
americana National Religious Broadcasters (NRB). Infiintata in 1944, NRB promoveaza libertatea
exprimarii religioase in spatiul public. Textul in engleza al studiului il aflati aici si are 43 de pagini:
http://content.nrb.org/Webdocs/Legal/True%20liberty-in-a-New-Media-Age9-15-11.pdf. Studiul NRB
se concentreaza in special asupra cenzurii impuse crestinilor de catre Apple, iTunesApp,
Facebook, My Space, Google, Twitter, si alte platforme ale mediei sociale americane.
Concluzia studiului este ca ideile crestine si religioase in general sunt in pericol constant de a fi
cenzurate de catre acesti giganti ai mediei sociale. (http://www.cuvantul-
ortodox.ro/recomandari/2011/10/10/studiu-media-sociala-apple-google-facebook-etc-cenzureaza-
crestinii-afr/)

Randi Zuckerberg, director de marketing la Facebook i sora fondatorului companiei, susine

rspicat c oamenii trebuie oprii s acioneze n mediul online fr s aib numele real
afiat. Astfel, Facebook este unul dintre puinele site-uri care le cer membrilor s i foloseasc
numele i adresele de e-mail reale la nregistrare. Si in ciuda faptului ca sunt multi sustinatori ai
acestei idei, inclusiv Eric Schmidt, CEO Google, nici criticile n-au intarziat sa apara: Muli oameni
cred c numele reale vor rezolva problema hruirii pe internet, dar nu o vor rezolva. n plus,
aceast politic ar putea pune n pericol libertatea de exprimare, dialogul pe anumite teme
importante, crede Matthew Ingram de la portalul de tiri despre tehnologie Gigaom (vezi aici sau
aici).

7/15
 Un exemplu, care poate fi extins pe cat de mult dorim: Rezerva
Federal a statului New York, cea mai mare din bncile regionale
care compun Rezerva Federal a SUA (FED), a lansat o ofert
pentru realizarea unui program software care s monitorizeze
ce se discut despre instituie n reelele de socializare,
precum Facebook i Twitter. Ceea ce vor s fac este s
strng informaii despre toi cei care au opinii negative
despre Rezerva Federal. Este neclar cum vor s foloseac
aceast informaie odat ce o au, potrivit blogului Economic
Collapse (http://www.realitatea.net/rezerva-federala-vrea-sa-
monitorizeze-criticile-primite-pe-facebook-si-twitter_874912.html)

Undeva pe la jumatatea acestui an, in presa era stirea ca foarte

multi utilizatori ai Facebook isi sterg conturile. Se pare ca,
intre cei care au ncercat, au gustat i care acum renun (conform Money.ro), sunt destul de multi
dezamagiti de iluziile din lumea virtuala, care mai tin inca la intimitatea lor, la informatiile
personale.

Iata pe ce site ne dam informatiile, ne punem fotografiile, avand impresia ca de fapt, noi detinem
controlul Facebook ofera prilejul de a arata altora cine esti si ce faci, cu cine esti, ce-ti
place si ce nu, dar ofera acea prefigurare a societatii transparente care se doreste a fi
implementata in viitorul apropiat, o societate in care, chipurile, n-ar trebui sa avem nimic de
ascuns! Bineinteles ca sunt putini care ofera multe date personale acolo, majoritatea spunand ca
sunt prudenti DAR INTELEGEM CA, inclusiv cei mai atenti in utilizarea Facebook, NE OBISNUIM
USOR-USOR A FI PARTE DINTR-O SOCIETATE IN CARE DREPTUL LA INTIMITATE SE
RESTRANGE DIN CE IN CE MAI MULT?Si aceasta cu acordul/sprijinul nostru?Va veni o
vreme in care ne vom fi dorit sa nu fi facut parte dintre cei care au ajutat, prin numarul mare de
utilizatori (dintre care unul sunt eu va citi fiecare utilizator Facebook!) la cresterea actiunilor
companiei si la un volum foarte mare de publicitate (insemnand foarte multi bani), la
pozitionarea lui Mark Zuckerberg drept cel mai influent om din industria media in anul 2011
(sursa aici), la ideea infiintarii unui grup de actiune politica (Facebook Political Action
Commitee) ce-si va face simtita prezenta in cadrul procesului politic prin susinerea
candidailor care mprtesc aceleai valori precum Facebook (si aveti mai sus mai multe
exemple de valori ale Facebook!) (sursa aici).

Nu am nimic cu utilizatorii retelelor de socializare, pentru ca intr-o situatie asemanatoare suntem

majoritatea, facand intr-un mod sau altul, fie cu stiinta, fie din nestiinta, jocurile noii ordini. Stam din
ce in ce mai putin in biserici (maxim 2-3 ore pe saptamana si cat din acest timp suntem efectiv
atenti la Slujba?), ne rugam din ce mai putin (poate cateva minute, seara), preferand, in schimb,
confortul fotoliului si caldura laptopului in brate, departandu-ne incet, dar sigur, de
Dumnezeu, iar pentru aproapele nostru in nevoie ne multumim sa avem doar o compasiune
8/15
de suprafata, lipsita de fapte concrete. Ne rusinam sa ne facem semnul Crucii cand trecem pe
langa biserici, ne rusinam sa sustinem normalitatea, moralitatea, ignorand pacatul, in special
pacatele proprii. Nu avem rabdare sa asteptam la rand, la Sfintele Moaste, in liniste, in rugaciune,
plecam capul, rusinati, cand ceilalti rad de Credinta si de Traditia noastra, dar lesne ne
incapatanam in a respinge argumentele obiective care ne acorda suport pentru o decizie
normala, luata in cunostinta de cauza

Citandu-l pe P.S. Sebastian, Episcopul Slatinei si al Romanatilor, mult mai folositor ar fi sa ne

incapatanam sa ne pretuim valorile inestimabile (Credinta si Traditia, moralitatea, intimitatea,
integritatea nota mea), pentru ca ele ne mai tin! Sa preferam acest comportament fie el
si dispretuit ca medieval, dar care izvoraste din adanca si profunda evlavie a neamului
acestuia fata de Dumnezeu si sfintii Lui in locul vacarmului de pe stadioane sau alte locuri
de distractie moderna si la moda.

Familia Ortodoxa: Cyber-utopismul nc un mod de a vrji lumea?

9/15
n articolul precedent am descris rolul pe care l joac mai recent Internetul: un instrument de mare
putere, prin care se pot genera schimbri sociale i chiar revoluionare, exemplul cel mai cunoscut
fiind recentele revolte din rile arabe. Evidenierea acestui rol n forma sa pozitiv pare a fi, de
altfel, parte din propaganda puternicilor acestei lumi, ce au tot interesul s promoveze nc o
utopie oamenilor dezorientai, care caut s i pun speranele de mai bine n ceva din
aceast lume. Cyber-utopismul, denumit astfel n literatura de specialitate, este curentul
mainstream pe care l regsim i n discursurile preedintelui american Barack Obama, n
comunicatele oficiale ale Uniunii Europene, n mesajele mass-media i ale reprezentanilor societii
civile, precum i n mesajele de marketing ale giganilor internetului (Google, Facebook etc.).
Conform acestui curent, noile tehnologii (adic Internetul, reelele sociale, platformele de
bloguri) sunt locurile ideale n care informaia circul necenzurat, n care discuia este
10/15
liber i interactiv, n care tinerii se emancipeaz de regimurile autoritar-dictatoriale, n care
se genereaz curente ale activismului civic, ale lurii de atitudine etc.

Pe scurt, cyber-utopismul ne spune c prin Internet i noile tehnologii are loc un dublu proces: 1.
contientizarea prin informaia necenzurat i 2. generarea activismului civic, ce duce la forarea
emanciprii, a dobndirii progresului i a schimbrii sociale.

Ct din aceast propagand rezist la o analiz obiectiv? Ct este adevr i ct este fals?

Contientizarea
Recursul la Internet pentru a sparge blocajul informaional al presei mainstream sau al
informaiilor strict oficiale, deseori interesate i unilaterale, este un adevr. Pentru a testa
adevrul acestei afirmaii vom folosi un exemplu mai apropiat de noi dect revoluiile din rile
arabe campania de vaccinare contra gripei porcine. Ne amintim cu toii c, pentru un timp
ndeajuns de lung, a existat un adevrat blocaj din partea mass-mediei, care ddea doar informaiile
oficiale, fcnd propagand vaccinrilor. Primele informaii despre riscurile acelor vaccinuri i
condiia practic de experiment a acestora au aprut pe bloguri. La fel, i n cazul rilor arabe,
cu vechi regimuri dictatoriale (susinute adesea tocmai de cei ce astzi aplaud prbuirea
acestora!), e de presupus c a existat o cenzur informaional asemntoare.

Care este ns cealalt fa a monedei? Tocmai credibilitatea uria pe care a cptat-o Internetul,
ca mediu al informaiei necenzurate, duce la supralicitarea rolului pe care acesta l poate juca i la
o fals virtute atribuit contientizarea. Internetul, astfel credibilizat, a devenit mediul de
informare prin excelen pentru cei ce au acces la el (exist un ntreg curent de digitalizare a presei
scrise, care apare tot mai puin n ediii tiprite i tot mai mult n ediii electronice). Se zice c cititul
pe Internet i deschide mintea i te ajut s te limpezeti, ba, eventual, chiar te nva cum i ce
s gndeti. S-a ajuns chiar la ideea c, accesnd informaiile din acest mediu, te deosebeti
n mod radical de ceilali oameni tu fiind trezit la realitate, iar ceilali fiind iremediabil
pierdui datorit indiferenei i pasivitii lor n faa mainstream-ului i a oficialului. ns
tocmai aici este pericolul i efectul pervers (n sens de efect ascuns, secundar, ca la
medicamente) al Internetului: transformarea sa din mediu strict instrumental, care d
posibilitatea unei circulaii ceva mai libere a informaiei, ntr-un mediu fetiizat, de tip
gnostic, care acord celor iniiai o cunoatere superioar.

Studiile pe care cercettorii n neurologie le-au efectuat ne arat ns c efectul concret pe care l
are Internetul este, mai degrab, pgubitor tocmai pentru capacitatea noastr de gndire i de
analiz! Dei, fa de televizor, Internetul ncurajeaz gndirea analitic, instrumental, el
defavorizeaz organic capacitatea de gndire profund, raionamentele complexe, memoria
i capacitatea de a decide n cunotin de cauz (cf. American Journal of Geriatric Psychiatry,
Your Brain on Google: Patterns of Cerebral Activation during Internet Searching).

11/15
Practic, Internetul n mod organic, neuronal este o mare provocare la adresa
discernmntului, deoarece, pe de o parte, d senzaia unei gndiri active, n timp ce, n
realitate, aceast gndire este superficial i lipsit de capacitatea de a sesiza realitatea mai
profund, aflat dincolo de aparene. Drept exemplu clar, Internetul s-a dovedit un mediu ideal
pentru rspndirea informaiilor false, a viralelor, a hoax-urilor e-mail-uri care circul ntre sute de
adrese i conin neltorii sau date eronate) i a materialelor contrafcute. Nici un alt mediu nu
cunoate o aa capacitate de diseminare a falsurilor, prin credulitatea utilizatorilor i contribuia
lor voluntar! n plus, n cazul viralelor avem de-a face cu lucruri ce pot fi relativ uor
identificate ca falsuri; ce ne facem ns cu acele strategii de manipulare a oamenilor prin
intermediul reelelor sociale i al Internetului, n general?

Generarea activismului i a emanciprii

Cercettorul belarus Evgheni Morozov s-a aplecat n mod special asupra acestui mit, al activismului
generat de Internet, n lucrarea sa The Net Delusion. Observaiile sale sunt urmtoarele: nu doar c
reelele sociale i Internetul nu ajut la formarea unei adevrate contiine civice i-a unei atitudini
de angajament personal i concret, ci sunt folosite de regimurile dictatoriale pentru a infiltra ageni
n cadrul grupurilor dizidente, pentru a spiona i pentru a-i mprtia propria propagand.
Internetul este o acoperire perfect pentru astfel de ageni. Mai mult dect att: Morozov arat c,
de fapt, activitii generai de internet sunt fali activiti (slackactivists), susintori pasivi ai
cauzelor de pe net, care triesc un surogat de angajament i de militantism dnd clic, semnnd o
petiie on-line, scriind un articol sau un comentariu pe-un blog i lipsind complet, de fapt, din
realitatea vieii sociale.

Un alt observator al fenomenului, Bruce Sterling, descria ntr-un interviu publicat de Think
Outside the Box rolul hacktivismului (micarea acelor anonimi care, precum Wikileaks, i-au
asumat rolul de figuri eroice i eliberatoare ale lumii digitale) ca fiind eficient n scandalurile media,
afacerile politice murdare, revoluiile i rzboaiele de gheril. Mai departe, el afirm c
tinerii nu disting ntre activitile lor virtuale i activitile lor reale, astfel nct aceast
distincie i pierde sensul. Uneori hacktivismul este eficient, ns de multe ori este doar
zgomotul de fond asigurat de cei alienai i deconectai. n final, Bruce Sterling citeaz din
Marshall McLuhan, care considera c ne aflm n plin rzboi informaional, adugnd c
distincia dintre populaia civil i serviciile secrete devine din ce n ce mai tears.

Internetul este prin excelen un mediu de tip surogat, dnd senzaia unui proces de contientizare,
de emancipare i de activism care l face pe utilizator s se simt special, s aib impresia unei
participri la lucruri fundamentale i decisive pentru viaa rii sale sau chiar a ntregii planete. n
realitate, folosirea Internetului mai mult dect un simplu mediu instrumental duce la grave probleme
de discernmnt, generate chiar neurologic, i la un fals activism, al alienrii i nsingurrii, al
nchipuirii. Un tnr ctigat de mitul Internetului mai uor va face o revoluie (cci acolo beia
rzvrtirii este accesibil tuturor!) dect o simpl schimbare n viaa sa

12/15
Cyber-utopism n Biseric?
Dac aceste realiti descrise n ultimele articole dedicate fenomenului Internet ar fi fcut parte doar
din sfera preocuprilor lumeti ale oamenilor, neafectndu-ne pe noi, credincioii, poate ar fi fost
nentemeiat struina noastr asupra temei. Trebuie ns s recunoatem c Internetul face
parte din viaa multora dintre noi i este folosit nu doar pentru coresponden, informare sau
accesarea alternativ a unor texte indisponibile n format tiprit, ci mai mult dect att. Un
mai mult care face ca efectele perverse ale Internetului descrise mai sus falsa
contientizare i falsul activism s afecteze din plin i viaa noastr duhovniceasc.

Problemele grave ncep n momentul n care acest mediu este ridicat de la un nivel
instrumental (adic de mijloc spre atingerea unui scop duhovnicesc) la unul normativ, n
care nelegem lumea strict n funcie de ce aflm de pe Internet, de pe bloguri sau de pe
YouTube, fr a mai ncerca s verificm aceast cunoatere cu duhovnicul sau cu cei ce
au mai mult experien duhovniceasc, ori nici mcar fr a ne mai gndi serios la
seriozitatea i coerena informaiei. n acest caz, Internetul devine un scop n sine i nlocuiete
chiar viaa noastr duhovniceasc, care se transfer cu totul n virtual (adic n surogat). Astfel,
Internetul ajunge principalul rezervor de influene care ne cluzete n modul n care
percepem realitatea, reacionm la evenimente i nelegem mersul lumii.

Astfel, derapajul duhovnicesc dat de alunecarea n aceast atitudine fetiizant fa de

Internet se reduce, n esen, la un proces antihristic: nlocuirea contactului viu cu Hristos,
cu Biserica i cu aproapele printr-unul ntreinut cu un surogat, cu o fantasm virtual. Acest
lucru este valabil att pentru credinciosul ce alege s urmreasc Liturghia pe un ecran, ct i
pentru cel ce a devenit un captiv al caruselului de informaii virale, alhoax-urilor ridicate la
rang de tiri sau al scandalurilor mai mult sau mai puin gratuite care se propag n mediul
internautic sub eticheta Ortodoxiei. Pentru cel afectat de aceast captivitate, relaia cu
realitatea, cu Biserica, cu propriul duhovnic este intermediat de ceea ce i spune Internetul

n aceste din urm rnduri am atins doar la suprafa modul n care Internetul a nceput s fie folosit
de oamenii credincioi. Problema e mai extins i nu poate fi epuizat prin acest articol. Internetul a
avut rolul su pozitiv, dar a i generat, mai ales n ultimul timp, fenomene nocive pentru viaa
duhovniceasc. Asupra acestora ne vom apleca mai ndeaproape n numerele viitoare ale revistei.

13/15
Legaturi:

Cum sunt copiii si tinerii distrusi si dezumanizati de calculator si televizor

Dependenta de tehnologie afecteaza grav creierul: JOCURILE PE COMPUTER POT DUCE LA

DEMENTA (studiu)

Capcanele si bolile generatiei digitale

Cum distruge Google memorarea si cunoasterea

Efectele internetului si ale folosirii motoarelor de cautare (STUDII)

Cyberscepticism sau alte semnale de alarma asupra EFECTELOR SECUNDARE ALE VIETII PE
INTERNET

JOCURILE GENERATIEI DIGITALE sau cum devine copilaria o amintire PE CALE DE

DISPARITIE

eLEARNING sau MINTEA DIGITALA: cum se incearca schimbarea la fata a invatamantului

romanesc si EDUCAREA INTRU NOUA ERA DIGITALA A COPIILOR INCA DE LA GRADINITA!

Internetul si familia

14/15
15/15