CUPRINS PARTEA GE) 1. ISTORICUL LENTILELOR DE CONTACT INITIA SLCLASIFICAREA LENTILELOR DE CONTACT. 3. MATERIALE PENTRU LENTILE DE CONTACT. 4. PARAMETRII GI SISTEMUL VIZU 5.1. VEDERE DE ANSAMBLU ANATOMIA SI FIZIOLOGIA STRUCTURILOR CARE VIN IN CONTACT CUL ere 5.3. SCHEMA SISTEMULUL OPTIC AL OCHIULUL..... 6. UTILIZAREA LENTILELOR DE CONTACT 6.1, VICI DE REFRACTIE. 6.2. CAZUREPARTICULARE DE UTILIZARE A LENTILELOR DE, ENTILELE, CONTACT. are sensed 7. METODOLOGIA DE PRESCRIERE A LENTIL CONTACT onesie d9 8. CONTROLUL CLINIC DUPA ADAPTAREA LENTILELOR DE CONTACT. 9, COMPLICATH $I TRATAMENT.... 10. INTRETINEREA LE) TILELOR DE CONTACT. PARTEA SPECIALA 1, SCOPUL LUCRARIL 2. MATERIAL $1 METODA nn 3. PREZENTARE CAZURL 4. REZULTAT 5. DISC| 6, CONCLUZ1 ase BIBLIOGRAFIE SELECPARTEA GENERALA 1, ISTORICUL LENTILELOR DE CONTACT onardo da Vinci a fost cel care a avut idea de a neutraliza Din cate se cunoaste L comeca cu o suprafafi noua reflectantd, in anul 1508. Rene Descartes a fost primul care a sugerat plasarea unei lentile direct pe cornce fara contact scleral. in anul 1636 a descris gi ilustrat o lentila de contact ca o solutie de a imbundtati vederea. Thomas Young in anul 1801 a folosit principiul neutralizarii, cu ajutorul unui fluid, a puterii refractive a ochiului. Astronomul englez Sir John Herschel, in anul 1827, sugerea: prelucrarea lentilei de contact dupa forma anterioari a ochiului, in anul 1887, germanul Glassblower proiecteaza si produce prima lentild care poate fi tolerati de ochi. In anul 1888, doi cercetatori independengi A. Eugen Fick, fizician elvefian si Edouard Kalt din Paris, au anuntat utilizarea lentilelor pentru corectarea defeetelor ochiului. Fick a descris prima lentila de contact cu puterea optica. Fredrich Muller, profesor la Universitatea Marburg inregistra, in anul 1920, edteva lentile de contact din tipul celor descrise de Fick. 0 metoda nou de corectie a anomaliilor oculare a ochiului a fost propusd de Fick in 1888. El a eliminat zona inutild optic a comeei, din sistemul optic al ochiului si a inlocuit-o cu o lentilé in contact cu comeea, direct plasatd in fafa comeei gi mentinuta prin fortele de presiune gi capilaritate produse de filmul lacrimal. [dea de a inlocui comeea cronicd cu una de sticla, a devenit fundamentala in corectia keratoconului. “Ochelarul de contact” consta intr-o sfera mica din sticla de aproximativ 8mm, cu razele de curburd ale suprafejelor paralcle si cu un diametru egal cu cel natural al comeci. Aceasti descriere ar corespunde nei lentile de contact, Lentila sclerala este descrisi de Muller precum 0 comee de sticla cam de 8mm, cu o raz de asezare de aproximativ 7mm si diametrul total de 14mm, petiferia cam de 3mm grosime si corespunde unei sfere cu o raz de 15mm, cu greutate de 0SOriginea termenului de lentila comeeand: Prima data termenul de lentilé comeeand a aparut in anul 1889, in acest an, Muller a introdus termenul in teza sa de doctorat, desi lentila descrisd reprezinta lentila scleral de astivzi. Timp de 60 de ani, intre anii 1888-1948, dupa ce au fost introduse lentilele sclerale, au fost utilizate foarte des. Josef Dallos in anul 1929, a introdus tehnica de fabricare prin copiere a amprentei suprafefei anterioare a ochiului. in anul 1936, William Feinbloom a fost primul american care a utilizat materialul plastic sintetic pentru lentilele de contact comeene. in anul 1938 JohnMuller si Theo Obrig au dezvoltat si tehnica de fabricare a lentilelor din materiale moi in anul 1937, Dallos prezinta lentilele sclerale de sticla adaptate prin capilaritate, care fac posibila separarea zonei comncene si determinarea necesarului de fluid mentinut in interspatiul lentilé-comee. in 1943 Norman Bier a perforat 0 asemenea lentil pentru a permite circularea natural a lichidului lacrimal. in anul 1947 s-au objinut noi materiale plastice, de catre Kevin Touhy. in anul 1955 a fost introdus un principiu de adaptare dupa care se luctcaza si astazi. Acest principiu de adaptare spune c& adaptarea trebuie si fie paralela cu corneca cu exceptia zonei periferice. Metoda a fost prezentata prima data de Sohnges, Moss si Bier. in anul 1971 au aparut lentile de contact colorate, primele solutii de intrefinere cu multiple imbunatatiri. in anul 1991 au aparut lentilele zilnice pentru un port de doud saptimani. in anul 1996 au aparut primele lentile cu UV. in anul 1998 primele lentile multifocale, in anul 1999 a aparut o now generatie de lentile pentru port extins.EFINITIA $I CLASIFICAREA LENTILELOR DE CONTACT 2.1, PRE 'NERALA. Corectarea ametropiilor se face cu ajutorul lentilelor, care sunt corpuri transparente convergente sau divergente. mirginite de suprafete sferice sau cilindrice, Lentilele sferice convergente sau convexe, utilizate pentru corectarea hipermetropiei si a prezbiopiei sunt notate cu plus si sunt meniscuri convergente. (| onvexi, b- plan-convexa, ¢~ menise convergent, d - Lentile convergente: a - schema lentilelor convergente. Lentilele sferice divergente sau concave, utilizate pentru corectarea miopiei, sunt notate cu semnul minus si sunt meniscuri divergente,Lentile divergent ncave, b- plan-concave, ¢- menise divergent, d- schema lentilelor divergente. Lentilele cilindrice sunt sectiuni de cilindru —cilindru convergent sau printr-un mulaj de cilindru -cilindru divergent. Lentila de contact este un instrument de compensare optic dar si proteza care interactioneaza cu mediul biologic ocular care adera la comee grajie forfelor de atractie intermolecular’, deci materialele din care este alcatuitd trebuie si se comporte ca atare. Sunt separate de fafa anterioard a comeei printr-un film lacrimal foarte subjire. Od or Ds) g Az — virful zonei centrale a suprafetei posterioare; ro~ raza zonei centrale;1 ~ raza zonei periferice centrale; O ~centrul de curburd al zonei periferice ; decalaj inelar axial ; 1, —decalaj inelar radial ; ey — grosimea marginal radia 11, 11 puncte pe suprafata posterioara la diametrul specificats Fig. 1. 1. Lentil corneand cu suprafata posterioara bieurba 2.2. CRITERI DE CLAS IFICARE A LE) ILELOR DE CONTACT Multitudinea proprietatilor materialelor gi a lentilelor propriuzise face clasificarea foarte complicata. in cele ce urmeaza se va prezenta cea mai simplA schema de clasificare, ce va fi detaliata ulterior: a) dup’ materialul din care sunt fabricate -lentile din material rigid -lentile din hidrogel -lentile din elastomer siliconici b) dup’ elasticitatea materialului -lentile dure -lentile suple sau semidure(RGP) -lentile moi(SOFT) ©) dupa principiul de adaptare -lentile comeene -lentile sclerale 4) dupa geometria suprafejelor -bi-sferice -sfero-torice -bi-torice -asferice e) dupa efectul optic -pozitive(convergente) unifocale, bifocale si varifocale-negative(divergente) unifocale, bifocale si varifocale astigmatice £) dupa aspectul estetic -incolore -cosmetice(colorate) 2) dupa durata de purtare -port redus -port extins h) dupa procedeul de fabricare -turnare sau injectie -centtifugare -strunjire 2.3LENTILE CORNEENE, La acest tip de lentile este caracteristic faptul cd adaptarea trebuie sa fie cat mai plata, practic trebuie si se objind intre suprafata posterioard a lentilei si cea anterioara a corneei un strat uniform de lacrimi Lentilele comneene pot fi: rigide, moi sau semidure. 2.3. 1 LENTILE RIGIDE Caracteristica principala a acestor lentile este aceea ca materialcle utilizate pentru fabricarea lor sunt dure, nepermeabile la oxigen si foarte putin hidrofile. Materialele clasice folosite sunt PMMA-ul si CAB-ul. Avantajele lentilelor rigide sunt comune, in general, cu cele ale lentilelor semidure (RGP): - circulatia lacrimilor si aprovizionarea cu oxigen a comeei foarte bun’, din cauza unui diametru mai mie decat al avestui - mobilitate mai mare decat a celor moi; - depozitarea de proteine gi mucine este ingreunata de hidrofilia materialului;~ altemativa sigurd pentru hipermetropi, astigmati cu acuitate redusd sau in caz de conjunetivita gigantopapilard provocati de portul lentilelor moi: ~ pacientul resimte foarte repede dacd ochiul accept, respinge sau nu suporta dintr-un motiv oarecare (mecanic prin deteriorarea lentilei in sine, chimie in caz de dezinfectie ocular, ritm de purtare prelungit) lentila; ~ ideale pentru corectia keratoconusului (Ientile semidure); ~ posibilitatea de utilizare si in cazui unor secrefii lacrimale mai reduse; ~ posibilitatea realizarii de retusuri pe suprafaya, prin polisare, practicarea unor degajéri ‘si micgorarea diametrului, Dezavantajele lentilelor rigide sunt, in general, comune cu cele semidure(RGP): ~ timpul de adaptare (obignuire) al pacientului destul de indelungat; - timpul de tolerant la purtare mai scurt decat pentru lentilele moi ~adaptare mai dificila in situapiile in care fanta palpebrala este mai mica; -hidrofilie foarte redusa; - usoara instabilitate opticd a imaginii in momentul clipirii; - intoleranja in cazurile de alterare a regiunii limbice: - confort limitat la purtare si mai traumatizant pentru fesuturile aflate in contact; - la socuri, lentila se poate desprinde; - contraindicate in sporturi nautice; + anumitd fragilitate a materialului care are tendinta de a se sparge. 2.3.2 LENTILE MOI (SOFT) ‘Au fost fabricate prima oard in Cehoslovacia, dezvoltate ea material si geometrie mai tarziu in anii 1970-1980 in Statele Unite si Europa. Materialele folosite sunt caracterizate, in principal, printr-un anumit grad de hidrofilie side permeabilitate la 02. Materialul clasic este HEMA cu un confinut redus de apa (25%-40%). Materialele moderne sunt copolimeri ai HEMA-ului cu PVP(plivinilpirolidon), MA (acid metacrilic), etc Avantajele lentilelor de contact moi: - lentile usor de suportat de catre pacient, comfortabile; - adaptare relativ simpli;- rise de dislocare foarte redus (recomandabila si in cazul sportivilor); - praful din mediul inconjurator nu poate intra decat grew in spatiul dintre lentila gi come; ~ durata de purtare foarte variata, dupa necesitati, si mult mai lunga decat cea a lentilelor dure; - se preteaza si la adaptari in cazul copiilor si batranilor cArora le lipseste indeménarea necesarat pozitionari si scoaterii lentilelor: - stabilitate optica in timpul clipirii; ~ se preteazd cel mai bine pentru un port extins. Dezavantajele lentilelor de contact moi: curijarea si dezinfectia sunt mai dificile atacand uneori materialul lentilelor; - materialul are 0 flexibilitate foarte mare gi poate rupe; - durata de utilizare este mult mai scurta decat a lentilelor dure; - acuitatea vizuald redusd in cazul corectiilor pentru astigmatisme mari iar in cazul comeci astigmate, o lentil moale cu suprafete sferice, se muleaza pe aceasta si se transforma intr-o lentila bitorica; - depozitele de proteine si mucine sunt mult mai frecvente decat in cazul lentilelor dure; ~ contaminarea prin bacterii si micozA sunt mai frecvente, igiena mai complicatd si i scumpa decat in cazul lentilelor dure; - au gi o rat mai inaltd de complicatii de natura ischemica ori infectioasa in caz de ritm de purtare necorespunzator; - nu pot corecta keratoconusul sau alte malformatii congenitale ale corneei. Lentilele moi pot fi sferice gi stigmatice (torice). Cele torice pot fi cu tor intern sau cu tor extern. 2.3.3 LENTILELE SEMIDURE te ca, lentile rigide Permeabile la oxigen, sunt cunoscute in literatura de speci gaz-permeabile sau pe scurt “RGP” . Sunt fabricat {i PMMA-ului cu siliconul, fuorocarburi, principal din copolimeri fluorosilicon, Caracteristicele principale ale materialelor sunt:stabilitatea optic’, durabilitatea, 10proprictatea de a se transmite oxigenul si hidrofobia. Avantajele acestor lentile sunt - menfin o stare de stindtate foarte buna a comeei datorita faptului c& nu contin apa. Apa determina menfinerea pe suprafata lentilei a depozitelor enzimatice si este un mediu favorabil; ~ se intretin foarte usor din punct de vedere al curatarii si dezinfectiei; - ménuirea acestora este mult mai usoard deat in cazul lentilelor moi; ~ sunt mult mai comfortabile in port decat cele dure. 2.4, LENTILE SCLERALE (IAPTICE) Primele lentile de contact au fost cele haptice care sunt si astazi folosite pentru o serie de adaptari speciale. Termenul de lentile haptice provine de la zona de acoperire scleral a lentilei, Ele acopera comeea si 0 zond sclerald, trecerea de la o zona la alta are loc la nivelul limbului. De aici gi o alta denumire utilizata, cea de lentile sclero-comeene. Lentilele haptice se pot obtine prin strunjire din pastile de material plastic, prin turnare in forma (mulaj al suprafetei anterioare a ochiului), prin injectie sau polimorizare la UV. Avantajele acestor lentile sunt: - stabilitate mare pe ochi; - zoni optic’ mare; - permit o bund circulatie a filmului lacrimal; ~ bine tolerate de pacienti pentru cd lentila nu vine in contact direct cu suprafata comeci si pentru c& pleopele nu sunt jenate la fiecare clipire de marginea lentilei. Domeniile de utilizare ale lentilelor sclerale - afakie (35%) - astigmatisme mari si forte (38%) ~ astigmatisme mari (15%) - keratocon (9%) = nistagmus (3%) Tipuri constructi a) lentile cu rezervor lichid Acestea au in zona centrala un interstifiu, de citeva zecimi de milimetru, plin cu lichid fiziologic. Din aceste motive partea scleral’ trebuie si adere foarte bine pentru a nu se pierde lichidul interstitial 1b) lentile cu o degajare minima La aceasta variantd se permite circulatia lacrimilor pacientului, ca lichid fiziologic intermediar, prin adaptare paralela. Lentilele de contact sclerale prezinta trei zone pe suprafata interna: zona centrald (corneeana) ona de tranzitie ~ zona scleral Zona comeeana nu este in contact cu comeea si in general are forma sferied cu o raza superioara celei corneene. Diferenta de raza trebuie sa fie de 0, 5-1 mm. Diametrul zonei corneene este de minimum 8 mm. Zona de tranzitie este necesard pentru a evita contactul cu limbul si poate avea diferite forme. in cazul cel mai frecvent este sub forma unui canal de aproximativ 2 mm, pozitia acestuia va fi diferita de la pacient la pacient, Circulatia filmului lacrimal se poate obtine gi prin realizarea unei perforafii in zona de tranzitie cu diametrul de 0, 7 mm sau in partea sclerali. in partea de tranzitie se formeaza o lentila de aer ce asigura contactul cu lichidul interstitial. Canalele au 0 orientare supero-temporala spre infero-nazal (orientarea corespunde sensului de curgere al lacrimitor ). 2.5. LENTILE DE CONTACT PENTRU PORT EXTINS, in mod curent sunt dou optiuni pentru portul lentilelor :zilnic si extins. Principalele tipuri de lentile utilizate pentru portul extins sunt cele moi si RGP. Lentilele pentru port extins sunt proiectate gi fabricate din materiale care s& pemitd trecerea unei cantititi mai mari de oxigen edtre comee. Lentilele zilnice sunt scoase in fiecare noapte si sunt pastrate gi dezinfectate in fiecare dimineaté inainte de aplicare. Lentilele pentru port extins sunt purtate zi si noapte fra a scoase cel putin 7 zile. Portul lentilelor in timpul somnului comporta un grad de rise pentru slndtatea comeei, datorita faptului ca nu se poate oxigena cornea, pleoapele find inchise. O alta optiune mult mai sigurd este aceea de port zilnie si ocazional port extins, Este foarte important de amintit c& cele mai noi lentile sunt cele pentru un port extins. Aceasta reprezinta si o noua generajie de materiale care sunt total diferite de materialele clasice pentru aceste lentile. 12Cel mai nou material, LOTRAFILCON A, este un polimer bifazic cu doua retele distincte de flurosiloxan. O ret pentru transmisia unei cantitati mari de oxigen si reteaua de absorbfie a apei. Datorita unui strat superficial de silicon, lentila va avea 0 mobilitate buna, necesard intr-un port extins, si o intrefinere corespunzitoare a secretiei lacrimale. Acest tip de material asigurd o transmisibilitate a oxigenului de 175 Dki/t, practic de 6 oti mai mare decat a lentilelor obignuite. 2.6. ENTILE DE CONTACT CU INLOCUIRE FRECVENTA Lentilele cu inlocuire freeventa saw/si jetabile sunt proiectate pentru a fi purtate 0 perioada de timp, aruncate si inlocuite de lentile noi Pentru fabricarea acestor variante de lentile se folosesc cele mai noi tehnologii, pentru productie de masa, pentru a determina un cost foarte sciizut. Materialele sunt cele clasice pentru lentile moi si pentru cele RGP. Acest tip de lentil este foarte popular pentru ca fac portul lentilelor de contact mult mai sigur din punet de vedere al sinatatii comneei. Sunt intr-o mare varietate din punct de vedere al programului de inlocuire, care include lentile pentru o zi, sptiménale, bi- sptdmanale, lunare, bi-lunare i trimestrial. Termenul de jetabile se referd in general la lentile cu inlocuire bi-saptamanala i mai mica. Peste aceasta perioada sunt considerate cu inlocuire freeventd. Ambele variante sunt disponibile atét pentru un port zilnic cat si pentru un port extins. Deasemenea sunt fabricate pentru corectia astigmatismelor mi 2.7. LENTILE DE CONTACT COLORA’ Lentilele de contact pot fi colorate pentru a realiza adsorbtia luminii, cu aspect cosmetic sau pentru mai usoara identificare in solutia de pastrare. De obicei se intilnese urmatoarele variante de culoare:gri, albastru, maro, verde, violet cu nuoante de culoare deschisa, inchisa si medie. Deasemenea se pot realiza, dar mai pufin utilizate, nuante de rogu, mov, albastru sau ciprui. Culorile pot avea denumiri diferite la diferiti producatori, dar ele sunt sensibil apropiate. Lentilele de contact colorate ofera posibilitati de filtrare selectiva a luminii, ce ar putea deranja ochiul. Lentilele care sunt colorate intr-o singura nuoanta de culoare au un 13minimum de adsorbtie, si purtatorul este grav afectat de reducerea aparent a strdlucirii mediului inconjurator. © colorajie medie produce o reducere controlata a luminii, dar acest ucru este acceptat mai greu in locul unor ochelari de soare, Pentru o mare parte a lentilelor de contact colorate nu sé poate spune ca redue radiatiile ultraviolete din domeniul 250-300 nm, cum se realizeaz in cazul lentilelor de ochelari Aproape toate lentil ede contact colorate adsorb radiatile ultraviolete intr-un domeniu apropiat de 300 nm, Lentilele de contact pot fi realizate pentru a creste absorbtia in domeniul UV, dar nu vor realiza avantaje deosebite pentru purtitor. Poate fi adnotat ca efectele fiziologice ale radiatiilor asupra ochiului sunt mai pregnante in cazul lentilelor de ochelari decat in cazul lentilelor de contact, la 0 acceasi absorbtie. O lentil de contact colorata realizeazai protectia comeei si a mediului din spatele acesteia, Expunerea la radiatii ultraviolet intens reflectate de nisip, zipadii sau apa pot determina deasemenea inflamaj ale conjunetivei si a zonei limbale, Lentilele de contact pot realiza o buna protectie {mpotriva radiatiilor infrarosii, dar sunt rar utilizate in acest aspect. 143. MATERIALE PENTRU LENTILE DE CONTACT. 3.1, Natura materialelor Sticla este materialul care la ricire trece direct din starea lichida in stare solida firrd nici o stare intermediara cu conditia ca cele dowd faze sa fie in echilibru termodinamic. Exista mai multe tipuri de sticla optica, dupa denumire se disting doud grupe principale: - sticla Crown care nu confine plumb - sticla Flint care contine plumb 3.2. Polimerii Caracteristica lor principal este structura molecular, determinat de proprietafile anumitor atomi de a realiza legaturi covalente stabile, Cele mai reprezentative sunt siliciul si carbonul 3.3. Principali constituienti ai materialelor lentilelor de contact: -BMA n-butilmetacrilat; CAB-butirat de acetocelulozi; EGDMA-etoxetil de metacrilat; EVA-acetati de vinil etilena; F-fluorocarbonul; HEMA-hidroxileteil metacrilat; HBMA-hidroxibutil metacrilat; AS-metacrilat de sodiu; MMA- metilmetacrilat; SIMA- siloxalmetacrilat; VP-vinilpirolidon; EDGMA-stabilizator. 3.4. Proprietitile materialelor lentilelor de contact Multe proprietati ale materialelor, destinate fabricarii lentilelor de contaet sunt importante in adaptarea acestora pe comeea umana. Importanta lor este cu atat mai mare atunci ednd trebuie si se fina cont de particularitatile fs arei adaptari, de la un pacient la altul, a) Proprietati fi Opti indice de refractie - coeficient de dispersie ~ transparenfa (transmisia luminii) Mecanice - rezistentd la alungire - alungirea specifica = rezistenta la forfecare - rezistenté la rupere = duritatea - greutatea specifica (densitatea) 15Superficiale —- unghiul de contact ~ capacitatea de inmuiere ~ umflarea = starea suprafefei bb) Proprietati de biocompatibilitate Biof © = permeabilitatea la 2 la CO> - permeabilitatea la HO - hidrofilia gi lipofilia extractibilitatea Biologice _- capacitatea de sterilizare - gradul de favorizare a cresterii microbilor - stabilitate lacrimal ~ capacitatea de a se murdairii Clini ~ adaptabilitate - respectul metabolismului cornecan - posibilitatea de purtare prelungita a lentilelor - capacitatea ca organismul sa se poatd obisnui cu materialul ©) Tehnologicitatea - capacitatea de a se prelucra folosind procedee tehnologice simple. 4d) Caracteristici cosmetice - culori care si asigure o esteticd corespunzitoare cu cea naturald, PROPRIETATI OPTICE, Indicele de refract e (nd) Indicele de refractie este un parametru optic al materialului care influenteazi calculul razelor de curbura gi al grosimii la centrul lentilei. Cu un indice de refractie mai mare centrul optic al unei lentile pozitive poate fi micsorat si intr-o anumit& masura greutatea, Pentru masurarea indicelui de refractie se pot folosi mai multe metode, dar nici una din ele nu permite masurarea acestuia pe lentila finala. 16(Odata cu determinarea indicelui de refractie se poate determina dispersia medie (nd- nt) si coeficientul lui Abbe (Vd). Transparenta Nici un material nu e perfect transparent. Aceasta depinde de compozitia chimica, de puritate, hidratare si de alte proprietati. PROPRIETATI MECANICE Verifi rea proprietatilor mecanice pentru materialele lentilelor de contact presupune o serie de incercati, acestea sunt urmatoarele: - intindere/rezistenjd la intindere-incercare de intindere - Rezistenfa la presare/tensiune de presare ~incercare de presare - Rezistenta la indoire/tensiune la indoire —incercare de indoire - Modul de elasticitate -incercare de intindere si presiune ~ Timp de dilatare la 23° C -incereare de timp - Timp de dilatare la 60° C-incercare de timp ~ Modul de tragere ~incercare de timp - Timp de oscil -asemdinitor cu incercare de oscilafie permanent - Durabilitatea formei Martens - Durabilitatea formei Duritatea Duritatea este definita ca rezistenta pe care o depune un material unui corp intrus. Comportarea ta deformari Comportarea mecanicd a materialelor la deformari este caracterizata prin modul de elasticitate, prin revenirea elastic’, rezistentd la intindere gi alungire. Aceste caracteristici sunt legate de temperatura Rezistenta la impact Reprezinta forta necesara pentru a sparge un specimen de material dat in general Revistenta la rupere Lacrimarea poate fi consideratd problema la lentilele flexibile. Rezistenta la 7garieri Capacitatea materialelor de a rezista la adancimi abrazive pe suprafete reprezinta 0 calitate foarte importanta. 7Greutatea specific’ (densitatea) Greutatea specificd are importanta in alegerea unei lentile mai usoare, determinaté de © greutate mai micd, Scaderea greut este avantajoasi atunei céind lentila nu se pozitioneazai bine pe cornee pentru ca aluneca din cauza gravitafiei si a fluxului de film lacrimal. Pe de alta parte, o greutate specific’ mare este necesara atunci cand lentilele sunt proiectate si se ageze gravitational pe comee. Conductabilitatea termici Cand un material este asezat pe comee, pierderea de cildura pe suprafata acesteia scade, rezultand o crestere anormald de temperatura, Aceasta situatie poate determina la purtatorul de lentil de contact senzatia de arsurd la ochi si poate afecta metabolismul comeei, Un material care ar permite transferul de caldura de la cornee citre exterior ar fi foarte avantajos, Capacitatea de modelare,punet de inmuiere Ori material folosit in fabricarea lentilelor de contact nu trebuie afectat de temperatura ambiantd sau de temperatura corpului. Midratarea Marea majoritate a materialelor lentilelor de contact absorb apa daca sunt aflate la umezcala. Cantitatea absorbitd poate fi exprimati procentual ca modificare a greutafii, cel mai des, sau ca modificare a volumului. Umectabilitatea Unmectabilitatca suprafetei lentilei de contact este tot timpul importanté. Daca nu este umedi lentila produce discomfort si sciderea clarity Reristenta la agenti chim Agentii chimici pentru curairea lentilelor de contact trebuiese alesi in functie de tipul materialului. Rezistenta este de regula testatd cu acizi slabi si tari, alcalini, alcoolini, ketoni, eteri, uleiuri si hidrocarburi limfatice si aromatice. Se urmareste de regula aspectul, greutatea, dimensiunile si tensiunile. Influenta unui chimical este testatd toxicologic. Daca un material pastreaz un chimical care in timpul purtarii iese poate cauza arsuri comeene sau iritatii conjunetivale. Porozitatea si permeabilitatea Unele materiale pentru lentilele de contact sunt fabricate cu goluri in refeaua cristalina a polimerulu Dimensiunea acestor goluri sau pori este importanta comparativ cu cea a moleculelor, particulelor, virusuri sau microorganisme, wre pot fi intdlnite in material. 18Materialele pentru lentilele de contact au dimensiunea porilor mult mai mica decdt cea a microorganismelor sau chiar i pentru molecula de proteine si lipide. Permeabilitatea, termenul folosit pentru a defini procesul de trecere a unei substanfe de o parte a membranei si de alta. Permeabilitatea sau difuzia ionilor sau ‘moleculelor printr-o lentilai de contact reprezintd un avantaj in menfinerea unei come, psihologie, normal i. Permeabilitatea este influentata de o serie de factori cum ar fixconcentrafia initiala, temperatura, grosimea membranei, rezultatele fiind exprimate in funcjie de unitatea de grosime. PROPRIE TL ELECTRICI Cateva proprietaji sunt de mentionat, cum ar fi :constanta dielectried, factor de disipare si rezistent Acestea pot fi specificate pentru fiecare substata dar in cazul lentilelor de contact nu pot cauza deca elemente de ingrijorare in alegerea materialului 19en 4, PARAMETRIT GEOMETRICI Al LENTILELOR DE CONTACT 4.1. Raza suprafetei posterioare. lentil de contact cornecana este de obic alcatuita din suprafete dioptrice sferice sau asferice, Suprafata posterioard a unei lentile sferice poate avea una sau mai multe raze. Zona centrala de raza Ro se numeste raza suprafetei centrale posterioare a lentilelor masurate in milimetri 4.2. Zona optica. Zona optica este de regula circulard si centrald fata de centrul geometric al lentilei. Daca suprafata posterioara este toric zona poate fi oval ,zona optica poate fi circulard, dar descentratd geometric. 4.3. Razele periferice posterioare. Se noteaz cu R1, R2..... incepand de la prima curba de langa zona centrala. 4.4. Zona optic’ periferica. Marimea zonei optice periferice sau zonele secundare terfiare, intermediare, periferice sunt exprimate in mmm, 4.5. Diametrul lentilei. ‘Suma diametrului zonei opti imea zonelor periferice trebuie si dea diametrul total. 4.6. Combinat Punetele de tranziie intre diverse curbe ale suprafetei posterioare pot fi formate ca zone distincte sau ca 0 curba lent, Formarea acestor zone se numese combinati si sunt clasificate ea: = usoare - medii ~grele 4.7. Suprafata frontala. Suprafata frontald a lentilei de contact poate avea o singurd raz de curburd. Suprafata anterioara poate fi torica, 204.8. Grosimea Grosimea la centru si la margine sunt parametri foarte importanti. Grosimea la centru influenfeaza in primul rind parametti optic ai lentilelor si apoi cei ce determina greutatea, confortul la purtare, deci implicit grosimea la margine 21SISTEMUL VIZUAL 5. 1, VEDERE DE ANSAMBLU corneea reisut / . Seabee _-- vascular’ Pupile ; Nervut on - optic @ ochiului Retina cristalinul Corpul vitros Pecwwnmsii noacon Functia vizuala nu poate fi menjinutd normali decat prin integritatea anatomic’ a tuturor elementelor sale si a jocului fiziologic al mijloacelor de protectie. Lumina patrunde in ochi traversiind, inainte de a atinge retina, mediile transparente gi refringente formate din comee, umoare apoasi, cristalin gi vitros. Cantitatea de lumina patrunsd in ochi este reglatit prin deschiderea pupilard. Mediile transparente gi reftingente contribuie la convergenta razelor luminoase la nivelul retinei Corneea este primul dioptru ocular care datorita transparentei sale absolute si puterii sale refractive are un rol fundamental in transmiterea, refractia si reflexia luminii, contribuind prin aceasta la calitatea imaginii retiniene Cristalinul permite prin transparenta sa, transmiterea luminii, iar prin puterea sa acomodativa focalizarea acesteia la nivelul retinei. Cristalinul isi modifica refractia dupa cum ochiul este utilizat pentru vederea de departe si aproape. ‘Vitrosul este un fesut vascoelastic transparent si posed o putere refringentd nemodificat’. 22Uveca este membrana vascularit a ochiului aleatuita din iris, corp ciliar $i coroida. Irisul, partea cea mai anterioard a uveei, este o membrana situata in plan frontal sub centru un orificiu circular-pupila. Rolul fundamental forma de dise perforat ce prezinta i al irisului este optic realiznd un diaftagm cu deschidere variabila, controlénd intensitatea luminii ce patrunde in interiorul ochiului. Corpul ciliar este segmentul intermediar al uveei constituit din procesele ciliare ce au rol in sceretia umorii apoase si muschiul ciliar, cu rol in acomodatia cristalinului prin intermediul zonulei lui Zinn, Coroit are rol termic asigurand o ambianta izoterma pentru desfuisurarea proceselor fotochimice de asigurd elementele nutritive pentru epiteliul pigmentar si fotoreceptorii retinei, la nivelul retinei, corecteaza valorile oftalmotonusului_ prin intrarea si iesirea unei cantitati de sdnge din patul su vascular, are rol de camera obscura prin prezenta celulelor pigmentare. Retina, membrana nervoasd a ochiului este un receptor selectiv pentru radiatiile clectromagnetice Prima etapa a percepjiei luminoase este la nivelul fotoreceptorilor, care transforma energia electricd in energie luminoasd datoritd fotopigmentilor ce confin rodopsing. Imaginile de la nivelul retinei sunt transmise prin caile optice la centrul cortical al vederii Globul ocular este agezat in cavitatea orbitara care il protejeaz impotriva traumatismelor exteme. Pleoapele sunt formafiuni anatomo-musculo-mucoase care inchid inainte orbits, protejeaz segmentul anterior al globului ocular, umectind cornea. Globul ocular posed propictatea de a orienta axa vizuali in directia ochiului fixat prin musculatura extrinsecd care il roteste in jurul lui, Muschi sunt comandagi prin nervii oculomotori, Cei doi ochi actioneaza simultan ca un singur ochi, pentru a realiza vederea binocular si stereoscopic’, 23eee: 5.2. ANATOMIA $I FIZIOLOGIA STRUCTURILOR CARE VIN iN CONTACT CU LENTILELE, 5.2. 1, CORNEEA Corneea este structura transparent anterioara care formeaza impreuna cu sclera tunica externa a globului ocular.Ea se caracterizeaz prin aceea ca este transparent, din care cau se mai numeste corneca transparenta. La limita dintre sclera si comee se afla limbul corneean, la nivelul caruia fibrele scleroticei se continua cu ale corneei. Comeea este formaté din 5 straturi a) stratul epiteliul anterior, format dintr -un epiteliu stratificat pavimentos, nekeratinizs ) membrana bazala(elastica) anterioara sau membrana bowmann este o membrana clastic’, care nu se regenereaz daca este lezaté ¢) stroma comeana este cel mai important strat al ei. Este aleatuit din fibre de colagen dispuse in retea, matricea extracelulara si keratocite; d) membrana bazala(elasticd) posterioara sau membrana descemet este 0 membrana clastic’, care la periferia corneei se ingroasa formand un inel tendinos. Prin acest inel se leaga pe de o parte cu sclerotica si corpul ciliar, iar pe de alta parte a irisului; 6) stratul epitelial (endoteliul) posterior este format dintr —un epiteliu unistratificat format din celule de forma hexagonala.. in partea centrala comeea este mai subfire (0, 54mm) iar la periferie mai groasa (Imm). Ea este lipsita de vase sanguine si se hraneste prin limfa care circuld prin lacune. in schimb este foarte bogata in terminatii nervoase libere, care ajung in stratul epitelial anterior ce provine din nervii ciliari, ramuri ale nervului oftalmic. .2. PLEOAPELE, Pleoapele sunt doud membrane cutanate (superioara si inferioard ,intre ele aflandu-se fi Pleoapele sunt captusite cu o mucoasa numita conjunctiva palpebrala Pe marginea liberd a ta palpebrala) asezate in fatd orbitei si care acoperd fafa anterioara a globului ocular. pleoapelor se afla fire de par care formeaz genele si care au rol de aparare. in grosimea pleoapelor se gasesc glandele Meibomius, glandele ciliare Moll, glandele ciliare Zeiss si zona palpebral a muschiului orbicular al ochiului. Glandele 24renee Meibomius sau glandele tarsale sunt glande sebacee modificate. Ele se afld in grosimea bandeletelor tarsale gi se deschid pe marginea libera a pleoapelor, producdnd un lichid ‘numit sebum palpebral. Glandele ciliare Moll sunt glande sudoripare modificate si se deschid tot pe marginea liber’ a pleoapelor, intre gene. Glandele ciliare Zeiss sunt glande sebacee si se afld la radacina genelor, Vascularizatia este asigurata de arterele palpebrale . Venele sunt superioara i inferioara (pentru fiecare pleoapa), ramuri ale arterei_oftalmick in numar mult mai mare. Ele sunt reprezentate prin venele palpebrale si venele conjunctivale, care se varsi in vena oftalmica. Limfaticele formeaza. doua grupe de vase: una interna care se varsi in ganglionii submaxiliari, si alta externa, care se vars in ganglionii preauriculari si parotidieni. Inervatia palpebral motorie este asiguratd de fibre ale nervului facial (VII) iar cea senzitiva de fibre ale nervului oftalmic (V). Pleoapa superioard este ridicata de muschiul ridicator al pleoapei superioare 5.2.3. CONJUNCTIVA Conjunetiva este 0 membrand mucoasi foarte subjire transparent care acoperd partea anterioard a globului ocular, si apoi indoindu-se, cAptuseste pleoapele. Tinand scama de regiunile peste care se intinde i se pot deserie - Portiunca palpebrala, la nivelul pleoapelor : = Fundurile de sac, locul de rasfringere a conjunctivei palpebrale pe globul ocular (fornixul conjuctival superior gi inferior): - Porfiunea bulbard, care acoperd sclera; in unghiul intern al ochiului, conjunctiva acoperd si da nastere la dows formaiuni caruncula si pliul semilunar. Caruncula este o proeminenta de culoare rosiatica, aledtuita din 10-12 foliculi pilosi si glande sebacee, acoperité de conjuncti Pliul semilunar este un repliu ce se afld in afara carunculei si reprezinté un vestigi al celei de a 3 a pleoape. Vascularizatia arteriala se imparte in doud teritorii : un teritoriu palpebral (pentru conjunctiva palpebral, fundul de sac si o parte din conjunctiva bulbara), asigurat de arteriolele palpebral, nazali, lacrimald ete, yi un teritoriu ciliar (la periferia comeci), vascularizat de ramuri ale arterei ciliare anterioare. Venele conjunctivei aduna singele din cele dowd teritorii gi-1 varsd in venele pleoapelor si in vena oftalmicd. Vasele limfatice formeaza refele limfatice superficiale gi 25cate prereset profunde: unde se indreapta spre unghiul intern al orbitei gi se vars in ganglionii submaxiliari, iar altele, prin unghiul exter, ajung la ganglionii parotidieri. Inervajia conjunctivei este asigurata de nervul nazal side nervul lacrimal, pentru pirjile de nervii ciliari. interna gi externa, iar pentru partea comecanii, 5.2.4. APARATUL LACRIMAL. Este format din : glanda lacrimala si calle lactimale. Glanda lacrimala este o gland’ acinoasd, agezatd in partea antero-superioara si laterali a orbitei. [se disting o regiune orbital, care este agezata in orbitd, si o regiune palpebrala, agezata sub pleoapa superioari. Din cele dou regiuni pomnese caniculele excretoare (18-20), care se deschid in partea externa superioard a conjunctivitei (fundul de sac). Glanda produce lacrimile, care se scurg pe suprafaja anterioara a globului ocular si apoi, prin misearea pleoapelor, ajung in unghiul intern al ochiului, in sacul lacrimal Canalele lacrimale, sacul lacrimal, si canalul nazolacrimal formeaza caile lacrimale. Aparatul lacrimal are rolul de a mentine umiditatea conjuetivei bulbare si dea indeparta corpurile straine care au ajuns pe suprafafa globului ocular. Vascularizatie, Artera lacrimala asigura circulajia arteriald, iar venele lacrimale duc mi sangele in vena oftalmicd. Inervajia este realizata prin fibrele simpatice ale ganglionilor cervicali, care produc vasoconstrietie, si prin fibrele parasimpatice ale nervului facial (VID), care produc vasodilatatic (secretie), cu centrul in nucleul lacrimal din punte. Filmul lacrimal este constituit din 3 straturi 1. Stratul superficial are 0 grosime de 0, lum gi este constituit din lipide, provenind din glandele lui Meibomius. in compozitia sa intra esteri ai colesterolului, trigliceride, acizi grasi si fosfolipide. 2. Stratul intermediar, apos cu o grosime de 6-10 um contine substante necesare metabolismului comeean sAruri, glucoza, uree, diferite glicoproteine, este produsul glandei lacrimale orbitare. 3. Stratul intern, mucos, aplicat direct pe epiteliul corneean, are grosimea de 0, 02-0, ie format din mucus secretat de celulele calciforme ale conjunetivei si in 05 um. mica masurd de celulele epiteliale. O parte din mucus este produsul glandei lacrimal. 265.3. SCHEMA SISTEMULUI OPTIC AL OCHIULUI Ochiul este un sistem optic focal format din: comee, umoare apoas, cristalin, corp vitros, retina. MODELUL OCHIULUI (Gullstrand-LeGrand) CORNEE Ris SCLERA —COROIDA RETINA FOVEEA CRISTALIN =10,20mm (5,33) 0mm (-5:33) ‘b.= 14,000pt 27Schema sistemului optic al ochiului: | | : F -focarul obiect F - focarul imagine pentru ochi emetrop SI, $2 - varfurile dioptrilor comeei. 11, H2 - punctele principale. P si P* - pupile de intrare gi de iesire. $3, S4- varfurile dioptrului cristalinului. - centrul de rotatie al globului ocular. N,N? - puncte nodale F - focarul obiect F° - focarul imagine pentru ochi emetrop SI, $2 - varfurile dioptrilor comeei HI, H2 - punctele principale. P si P* - pupile de intrare gi de iesire. S3, S4- varfurile dioptrului cristalinului Q’ - central de rotatie al globului ocular. N, N’ - puncte nodale. 286, UTILIZAREA LENTILELOR DE CONTACT, 6.1. VICH DE REFRACTIE Emetropia Se numeste emetrop (normal din punet de vedere al refractie Jochiul in care razele paralele care patrund prin pupild si sunt refractate, sunt adunate, intr -un punct (focar)asezat pe retina. ice in care fascicolul de raze paralele venite Reprezintd modificari ale retractiei sta de la infinit se intalnesc intr-unul sau mai multe focare situate fie inaintea, fie inapoia retinei, Ametropia Se numese ametropi ochii in care razele nu isi formeaz focarul pe retina. Ametropia este 0 tulburare a refractiei statice adicd a refractiei ochiului in stare de repaus. Aceasti stare corespunde situatiei cand ochiul priveste la infinit adicd razele care patrund in ochi sunt paralele. Practic un ochi poate fi considerat ca este in repaus ~ adicd priveste la infinit ~ atunei cand obiectele fixate se afla la o distanta mai mare de Sm (infinitul oftalmologic). Ametropiile pot fi: -sferice (stigmice): hipermetropia si miopia -asferice(astigmice): astigmatismul. Hipermetropia Este un viciu de refractie in care imaginea unui obiect situat la infinit nu se formeaza_ pe retina, ci inapoia ei. Imaginea poate fi adusa pe retind numai printr-un efort acomodativ, deoarece puterea de refractie a ochiului este insuficienta. Hipermetropul, in conditii de repaus acomodativ, nu vede bine nici la distanta nici aproape. Pentru a-si corecta tulburarea de vedere, persoana respectiva utilizeaz& permanent acomodatia, suferind de astenopie acomodativa. Hipermetropia este ametropia cea mai freeventa si apare mai ales la copil in primul an de viatd, Pe masurd ce acesta ereste, hipermetropia scade, ochiul putdnd deveni emetrop sau chiar miop, alteori putind deveni stationari Hipermetropia poate fi din punct de vedere etiologic: axial: axul antero-posterior al ochiului este mai scurt ; este constitutional, se transmite dominant; este etiologia cea mai freeventa a hipermetropiei, 29-de curburii:diminuarea curburii comeei antrencaza o hipermetropie . Este modalitatea cea mai rari de producere a hipermetropici le indice:datorité unui indice de refractie mai scdzut al cristalinului(diabet zaharat). Dupa gradul sau, hipermetropia poate fi -micd : pand la 3D; -mijlocie: 3-6D; -mare :peste 6D. Dupa raportul cu acomodatia, hipermetropia poate fi -manifesti:care nu poate fi compensati de acomodatie (la aduli i la copii); -latenta:care este compensati de acomodatie (la copii); -totald:reprezintd suma dintre hipermetropia latent si cea manifesta si se obtine prin paralizia acomodatici Hipermetropul, folosind acomodatia in exces foloseste exeesiv si convergenta, de aceea la copilul cu hipermetropie se poate asocia si stabismul convergent insofit sau nu de ambliopie functionals, Simptomatologia clinica a hipermetropiei se manifesta, in functie de gradul sau, prin: cefalee, discomfort, tulburari pasagere de vedere, oboseala oculard, Hipermetropiile mari peste 6D se insofese de scdderea important a vederii, uneori chiar de ambliopii bilaterale. Examenul polului anterior al ochiului poate evidentia dimensiuni mai reduse, camera anterioara mai redusa ca profunzime, unghi camerular mai ingust. Corectia hipermetropiei se face cu lentile sferice convexe (convergente sau , +") att Pentru aproape cat si pentru distan{a, prescriindu-se lentila cea mai puternic& cu care bolnavul vede bine, pentru a relaxa acomodatia. Miopi Miopia este un viciu de refractic in care imaginea unui obiect situat la infinit se formeaza inaintea retinei. Cu cat obiectul se apropie de ochi cu atat imaginea sa se formeaza mai aproape de retina. ia este mai putin freeventa decat hipermetropia, constatandu-se numai exceptional la nastere. Fa are o important mai mare datorita caracterului sau progresiv, alterarii membranelor oculare si complicatiilor pe care le poate aduce. Miopia poate fi -axialicprin eresterea axului antero-posterior al globului; -de indice:prin cresterea indicelui de refracjie al mediior oculare ; 30suprafetelor refringente. in functie de .gradul siu ‘curbur&cprin marirea curb avem: -micd :pina la 3D: -medie:intre 3-6D; ~mare:intre 6-9D; ~forte:peste 9D, Duy Miopia benignd sau miopia simp apare la 6-7 ani si se dezvolta in perioada de modul de evolujie putem vorbi despre miopie beningna si miopie maligna. scolarizare.Eiste denumita si miopia scolarului. Are originea constitutionala si un caracter slab evolutiv. Clinic, acesti copii nu vad bine la distanta, dar vad bine aproape gi au tendinta de a apropia obiectele de ochi. Miopia maligna valori de 20-40D. Miopia maligna este de natura geneticad cu transmitere poligenica si au miopia degenerativa evolueazi progresiv toatl viata, atingand reprezinta 1-4% din toatalul miopiilor. Se asociaz4 cu o diminuare a functici vizuale si modificari ale funduhui de sac. tamentul de baz al miopiei este corectia opticd cu lentile sferice divergente (concave) pe care miopul le va purta permanent, indicandu-se cea mai slaba lentilé care permite pacientului sa vada bine. La copii si tineri se prescriu accleasi lentile si pentru aproape si pentru distant, La adulti se prefera o corecdie partial’, pentru distanta ndu-se 0 corectie totald, iar pentru aproape o lentila mai slaba, lasdnd trei dioptrii presci necorectate. in miopia maligna se impune un tratament general igienodietetic gi ‘medicamentos (iluminarea corectd, limitarea eforturilor vizuale, vasodilatatoare, vitamine din grupele A, B, C, E). Astigmatismul Spre deosebire de miopie si hipermetropie care sunt considerate tulburdri ale refractiei sferice este o tulburare de refractie astigmatic’. in timp ce in tulburarile sferice fiecare meridian al mediilor transparente are aceeasi refractic in astigmatism exista o diferenja intre refractia diferitelor meridiane, astfel incat in tulburarile de refractie sfericd, ci cilindrica. imaginea din focar nu va fi punctiform: in astigmatism nu vom avea un singur focar, ci doud fiecare meridian daca le consideram numai pe cele doua principale, perpendiculare unul pe altul forméndu-si imaginea in alt loc, siinapoia ei. in afara refractici inainte gi pe retin’, inainte si inapoia retinei sau pe reir statice ochiul poseda si o refractic dinamicd. El are capacitatea si-i modifice refractia, in 31| | | funetie de distanja ochiului privit prin intervengia muschiului ciliar gia cristalinului. Aceasta refractie dinamica se numeste in mod curent acomodatie. Daca tulburarile de refractie descrise se mai numese si tulburari de refractie sferies au stigmatice din cauza imaginii punctiforme a focarului posterior. Astigmatismul este 0 tulburare de refractie sfericd sau astigmatica din cauza imaginii liniare a focarului posterior Astigmatismul neregulat se caracterizeaza prin existenfa pe aceeasi meridian a dioptrului ocular a unor neregularitati care provoaca refringente diferite. Astigmatismul regulat este caracterizat printr-o diferent de refractie a dou meridiene ale dioptrului ocular perpendicular unul pe altul. in conditii filozofice meridianul vertical este mai reftigent decat cel orizontal. Accasta refrigent& crescuta (miopicajnu depaseste ins -0, 50dptr sau maximul -I dptr si este compatibila cu vederea normal. Astigmatismul acesta se numeste fiziologic. Dacit insa diferenta intre cele doua ~meridiane depaseste o dioptrie atunci vorbim de un astigmatism propriu-zis care necesita corectia optica, vederea find redusa atat pentru distanta cat si pentru aproape. Astigmatismul este prezent la nastere si ramane stajionar toatd viata, micile variafii din cursul viet fiind neglijabile. Vorbim de astigmatism simplu end unul din meridiene are un defect de refractie, iar celalalt este emettop. El poate fi deci hipermetropic si miopic. Astigmatismul compus este tulburarea de refractie in care ambele meridiene sunt ametrope, dar de grade diferite hipermetropice sau miopice Astigmastismul mixt se caracterizeaza prin existenta unui meridian miopic stigmatismul indiferent de forma deseris perpendicular pe un meridian hipermetropic, anterior poate fi conform regulii sau direct atunci cdnd meridianul vertical este mai reftingent decait cel orizontal, adica atunci cAnd imita astigmatismul fiziologic si contrar regulii sau indirect atunci cand meridianul orizontal este mai refringent. Uneori cele doua meridiane ale ochiului astigmat desi perpendiculare, nu au o pozitie vertical’ si orizontala ci sunt inclinate. in acest caz vorbim despre astigmatism oblic sau cu axe inclinate. Determinarea obiectiva a astigmatismului se face prin refractometrie gi astigmometrie cu ajutorul unor aparate adecvate. Corectarea astigmatismului se face cu ajutorul lentilelor cilindrice care au notate pe cle un ax (ax inactiv) acest ax se aseaz perpendicular pe meridianul ametrop. Astigmatismul compus necesita o coreclie combinata cu lentile sferice gi cilindrice. Corecfia astigmatismului trebuie s& fie totala sau cat mai apropiatd de valoarea astigmatismului 32