Sunteți pe pagina 1din 7
1 i te “ of 418 / KINETOLOGIE MEDICALA > 3. Hidrokinetoterapia este indi- catf pentru efectele vascdilatatori, ant algice si decontracturante. Dac dupi tratamentul kinetic se instaleazi edemut sau creste temperatura ocalé, hidrokinetoteraia este contra~ indicata 4, Crioterapia celmeazi durerea cAnd temperatura localit este crescuti. in ig OR Erasmas gad mod normal o accentuea2’, deoarece a eens Sth nivelul méinii predomina structurile oste- 1] otigumentare, picile moi fiind reduse | 5, Masajul decontracturant clasie || se aplicd ta nivelul musculaturii umarului si cefei, In caz de cicatrici ale maini masajul utilizeaza tehnici speciale. i 6. Electroterapia se indica in 1} paratizi, hipotonii musculare gi tulburdri de sensibilitate. 7. Terapia ocupationalit este obli gatorie si consti fn prelcrarea unor ma- teriale de consistent diferité, cu supra: fefe si forme variate ig 626 Regie pees Cand reeducarea mainii nu poate fi efectuati, fn amputapii sou agenezii, se Incearcé reeducarea prehensiunii la nivelul membrelor inferioare (Big. 6.26). 6.8.2, Reeducarea mersului ‘Tulburarile de mers au cauze extrem de variate: afectiuni neurologice (pareze, paralizii etc.) si afeefiuni ale aparatului locomotor posttraumatice, degenerative etc, Imposibilitatea exerstrii mersului pentru perioade Iungi de timp poate sterge memoria! pentru acest act motric, De aceea, reeducarea trebuie inifi- ati incl din perioada imobilizarii Ia pat area sui doar in ecu adults a cop area peru ‘Gut ah pact shy fotos hoes epee acest Sapriners uth CAPACITATEA GENERALA DE BFORT/ 419 copinhs —______CAPACITATEA GENERALA DE EFORT 419 Faerie vor prepa memulcumiloace us Pa] titoare, antrennd in acest scop muschii trunehiului si membrelor superioare, MobilizArile vor viza inst ‘nate articulate compulu. Primele exercifii se vor executa din pozifiile decubit si agezat Pacientii care au fost obligeti si mengina timp indelungat decubitul, necesitt acomodarea cu po- 2 tipi); zitia gezind. Exercifiile propriu-zise de mers se exeout cand pacientul este capabil si mentint pozitia stand, in stare de echilibra stabil si s& efectueze miscéiri alternative ale membrelor inferioare. Mersul se reia inijial pe teten plat, cu mij- fe incarcarea parfiali si/sau sprijinul pe Fig. 627 Milos guste celalatt membru inferior (mersul in 3 yb pal Sl simpi); s}Bestn + fnolrcarea ambelor membre inferioare (mersul in 4 timpi). loace ajutatoare, care asigura atdt sprijinul uni- sau bipodal, et si echilibrul Se prefer reeducarea mersului in bazine, datorita condifiilor favorizante oferite de ap’. Sedinfele de reeducare pe uscat sau in apa pot fi precedate de aplicaren unor tebnici de faci- lifare neuromusculara proprioceptiva Mijloacele ajutitoare pentru mers sunt reprezentate de: bare paralele (fig.6.27a), cadru fix (fig. 6.27b), cadru mobil (cn rofi fig. 6.270), carje (fig. 6.274) sau baston (6.27e). Cu mijloacele ajutitoare, mersul se poate cefectua fn 2, 3 si 4 timpi dup& cum este permis: incrcarea unui membru inferior (mersul fn ‘A. Mersul intre bare paralele tre barele paralele, pacientul se sprijind cu fermitate cu ambele , cau si-si menfind corpul in poziic corecti si tnvatt z 420 / KINETOLOGIE MEDICALA —" ridicarea altemativa a picioarelor la diferite intl — flectarea alternativa a genunchilor: ‘ranslarea egal, lateral’ si anterioara a greutifii corpului de pe un ‘membru inferior pe celalalt, de rotatie a coloanei vertebrale gi a bazinului Mersul in 2 timp (membral inferior drept nu permite sprijimal), mpul 1 ~ se prind anterior, cu ambete maint barele, la lungimea unui pas; se repar- tizeazA greutatea corpului pe maini gi se pen- — | guleaza anterior corpul si membrul inferior drept; Timpul 2.— membrul inferior sang se deplaseazii anterior pant in dreptul liniei mainilor SA} (fig.6.28), Messul poate fi ingreunat cand mem- Palle bru] inferior sting deptigeste linia mainilor. Fig 62 Ve ne ‘Mersul in 3 timpi (menbrul inferior drept permite sprijin partial). Timpul 1 ~se prind anterior, cu ambele maini barele, la lungimea ‘unui pas; ‘Timpul 2-membrul inferior drept se deplaseaz’ anterior, pind in dreptul liniei mainilor; Timpul 3~ membrul inferior stang se ageazi Kanga dreptul. Mersul poate fi ingreunat cfind membrul inferior sténg il depaises- te pe dreptul Mersul fn 4 timpi Timpul 1~ména dreapta prinde bara anterior Ja lungimea unui pas; Timpul 2-membrul inferior sting se deplaseazat in dreptul liniei mai- nil drepte; ‘Timpul 3~ mana stingd prinde anterior bara la lungimea unui pas; Timpul 4~membrul inferior drept se deplaseazi in dreptul liniei mai- ni stingi, Mersul poate fi ingreunat prin deplasarea ante- rioard simultant a main drepte gi membrului inferior sting sau a mAinil stangi si membrului inferior drept. Tire exemple urna supent fh meta nro dept seca a fost feat pertind «ow peers desi nee dem « i eal itor floss de Bp in eae se execu ners Capitlul 6 CAPAC EA GENERALA DE EFORT/ 421 B. Mersul eu cadrul fix sau cadral cu roti Aceste mijloace ajutitoare permit, in primele faze, menfinerea echili- brului, apoi executarea mersului in 2, 3 $1 4 timpi. Mersul in 2 timpi Timpul 1 -se deplaseazt anterior cadrul fix sau se impinge cadrul ‘mobil Ia lungimea unui pas; greutatea corpului se zeparti- zeazi pe membrele superioare; corpul gi inembral inferi- or diept penduleazit anterior, Timpul 2 se depleseaz4 anterior membral inferior sting, Mersul tn 3 timspi ‘impul 1 ~se deplaseaza sau se impinge cadrul la lungimea unui pas; Timpal 2 ~ se deplaseaz membrul inferior drept la Jungimea unui as; Timpul 3 —se aseazi membrul inferior sting Hang& dreptul. Mersul poate fi ingreunat prin deplasarea membrului inferior sting cu un pas inaintea celui drept. Mersul in 4 tinpi ‘Timpul 1 ~ se deplaseaza sau sé impinge cadrul la lungimea unui pas; ‘Vimpul 2~ metnbrul inferior drept se deplaseazt anterior a lungimea unui pas; ‘Timpul 3 —se deplaseazti sau se impinge din nou cadyul la lungimea unui pas; Timpul 4~membrul inferior sting se deplaseaz8 anterior la lungimea ‘unui pas. Mersul se ingreuneazi prin impingerea rapida a cadtului si deplasarea cursivii a membrelor inferioare, unu! dupa cefitalt C, Mersul in efirje sau bastoan Cu aveste mijloace se reiau timpii mersului intre barele paralele sau cu ajutorul eadrului, in primut timp cérjefe sau basioanele se deplaseazi anterior cu lungimea unui pas. t Lungimea carjelor sau bastoanelor se stabileste individual, in fanc~ fic de indljimea pacientului si lungimea pasului sau. Pentru menfinerea stabi litayii, distanja dintre ele (depirtarea) trebuie sé fie egal cu litimea umerilor (fig. 6.29). Se utilizeaza carje axilare sau canadiene. li i an iq i 422) KINETOLOGIE MEDICALA | ‘Suportul pentru antebraf mu trebuie sit depitgeased articulatia eotult Reeducatea mersului eu aceste mij- loace ajutitoare se poate executa pe teren plat sau inclinat, sub forma mersului ascen- dent sau descendent, prin ursarea sau: cobo- area treptelor » Mersul cu dowi cfrje pe teren plat Yn cadral mersului cu ajutorul carjelor termenul de “mers in timpi” este cel mai po- ttivit deoarece rezult din asezarea altern {iva pe sol a membrelor infetioare gi c&tjelor Fig. 629" Maul cache Mersul tu 2 timpi ‘Timpul 1 — se ageazé ambele carje anterior la lungimea unui pas; greu talea compului se repartizeazi egal pe efrje, n acelagi timp corpul si membrul inferior drept penduleaz’t anterior (ig. 6.30a); Timpul 2 ~ membral inferior stang se deplaseaza fntre cele doud carje fig, 6.306). Mersul poate fi ingreunat prin deplasatea mem- brului inferior stang anterior de cdrje (fig. 6.30c) a & e | a exp = a> | ap e e Fig 630 Nal on Gijon doar Mersul tn 3 tinpi Timpul 1 ~'se ajeaz’ ambele cérje anterior Ia Tungimea unui pas (fig. 6.31); Timpul 2 ~ membrul inferior drept se deplaseaz’ anterior, astfel ineat antepiciorul s& fie plasat inire cele doua citje (fig. 6.31); Timpul 3— membrul inferior stdng se deplaseazA langa cel drept (fig. 6.3 1c). Mersul poate fi ingreunat astfl: Capito 6 CAPACITATEA GENERALA DB ERORT / 423 Wig 631 Wiel Go ajo we timp a) se va deplasa membrul inferior sting anterior fata de dreptul (fig 6.29d); ) se vor deplasa concomitent carjele si membral inferior drept, iar stangul se va plasa, la lungimea unui pas, anterior fap de dreptul. Mersul eu doui cdrje pe trepte Mersul pe trepte cu dou carje se efectueazi in 2, 3 si 4:timpis este prezentat in tabelul 6.2. urearea gi fn tabelul 6.3, cobordrca, Tabel 62 MERSUL PE TREPTE CU DOUA CARJE EN DOI, TREI $I PATRU TIMPL ‘Mersul ascendlent (urearen) Dip 3 timpi Timpi 2B | Regma sat infin sting | Cl dep ei Br [sedenseet pean | se depieus sanzl po treapta eft aides | tie ea) [Cities simembrat inte] Cirjedreapa se mutt pe | Membral inferior sting ay ror dropt se muta con- | treapia It (ig. 6320). | se deplaseact pe rept { E™ comitent pe acccasi ig. 633). Bltccapta = Clija stangh grinem= | Carja sting se depla- Bo rior dreptse muti pe | Seaz pe teapta E treapta ll (ig. 6.326). | (fig. 6.530). s Membr inferior drape se depasenr pea & fall (fig. 633 Tabel 63 MERSUL PE TREPTE CU DOUA CARIE IN DOF, TREI $I PATRU TIMPT = ‘Mersul descendent (coborfrea) mpi 4 tigi 2.timpi 3 timp 4 inp —“iabele eagjese mut] Membr inferior sang |Catja deals mult Erm ate S| Egpimenrapewenp | pe vena 635) é tal (ig 6.348). Je inferioare se [Cérja dreaptaise muti | Membrul inferior sting. = feAiwtins concoment |petteapat (fig, 34h). | se depaseazd pe reap ‘Beto treapti mai jos, plasin- (fig. 6.35b), E fiuvse inte ede ‘Membru! inferior crept sicdrja stinga se depla- Seaza gi mal jos et 0 ‘reapti (fig. 6340) Caja sting se mut ou cut tree i jos (ig. 6350). & ‘Membr inferior drept Ee] ‘coboarl doul trepte a (fig. 6354). E — Capitola 6 CAPACITATEA GENERALA DE EFORT/ 425 Fig, 635 Mera descendent or dowk cije a pata tinpt ‘2 Mersul pe trepte in 3 timpi cu carji de partea stingt gi balustrada de partea dreapti In acest caz, in locul bastonului sau cArjei de partea membrului inferi~ or drept se foloseste balustrada, Deci, cu balustrada de partca dreapti si bas- ton sau céja de partea stiingti se inva urcarea si coborarea treptelor, Urearea (mersul ascendent) Timpul 1 ~ména dreapta (in) prinde anterior balustrada (fig. 6.36a); ‘Timpul 2 ~ membrul inferior stang se deplaseaza o treapti mai sus (fig. 6.36b); prin sprijin pe ména dreapta se transferd greu- tatea corpului anterior dreapta; i ‘Timpul 3 ~ céja de partea sténgti gi membrul inferior drept se deplasea- aii pe aceeasi treapta cu membrul inferior stang (fig. 6.360). 2 | | 426 | KINETOLOGIE MEDICALA | i ee ee ES Cobordred (mersul descenslent) ‘Timpul I) mina dreaptd alunecd pe balustradai si asigura sprijinul | pice. 6375/8 fly Timpul 3.4, cdrja de partéa stinga $i membrul inferior drept coboara o | | weapea (lig 6.37093) ‘Timpal 3 + membrul inferior sting, se deplaseaza o treaptd mai jos si 'se ageaza Kanga oul (fig, 6.37¢), = Tig GF Na Sa Ho Ul oe ne) wha ep UW hou La i treptclor, cu balustrada si cfrjé, membrul inferior santos va fi deplagat primul, iar la cobordré Gel bolnav, sau cu alte cuvinte “san tosul urea, bolnavul coboars”) | ‘Urcatea si cobordrea treptelor se tealizeaza la inéeput cu ajutorul kine- toterapeutului. | ¥ La urcare kinetoterapental: ~ se va plasa oblic in spatele pacientulut gi cu o ‘eapta mai jos fafa de acesta — va prinde cu mana dreapta balustrada pentru a asigura sprijinul personal si al pacientului in sitoatia dezechilibrarii posterioare; ~ va uplica ména sting’ sub axile sting’ a pacientulai (Hg. 6.38) La coboriire kinetoterepeutul: se va plasa oblic in faja pacientului si cu 0 treapta mai jos fata de acesta; — va prinde cu ména sting balustrada pentru a | | | | Capital 6 preveni dezechilibrarea anterioarl a pacientulti = va aplica mana dreapta sub axila stinga a pacientului (ig. 6.39). © Mersul eu efrja sau baston Pentru ca bastonul sau cdi s& reprezinte fntr-adevar un sprijin se vor fine in mana sténg’ (ig. 6.39), deci de partea sinatoast. Mersul in 2 timpi ‘Timpul 1 — cArja gi membrul inferior drept se plaseazit anterior (fig. 6.40a); ‘Timpul 2 ~ membrul inferior stang se ageazit lang’ dreptul (fig.6.40b). Mersul poate fi ingreunat end membrul inferior sting il depaseste pe drep- 5 © GSD EDP Fig. G40 Mrs fa dol inp ca 0 ci sau Dasion Mersul in 3 timp ‘Timpul 1 — cérja se plaseaza anterior (fig. 6.412); Timpul 2— membrul inferior drept se deplaseaza anterior Inga car (fig. 6416); Timpul 3— membrul inferior sting se deplaseaz Ming’ dreptul (fig. 6.410) sau anterior acestuia, dac& mersul este ingreu- nat (fig. 6.414). Efortul poate fi ingreunat si prin execu- tarea sirmultani a timpilor 1 si 2. e e e e a> eg emp ep emp la b c. d Tig GAL Moral cu oye fn Ge Un povite iniials 428 |. KINETOLOGIE MEDICALA D. Mexsul fir mijloace ajutitoare ‘Mersul flirt mijloace ajutitoare reprezinta o novi etapt a reeductiti, Se execula intr-un tempo de 60-80-100-120 pagi/minut, ct. pauze de 1-5 minute sau mai mult Iniial, mersul se reia pe teren plat, apoi pe planuri tnelinate (mers ascen- dent i descendent). fn mersul pe teren plat se aplic& pe sol mai intai cal- céiul, apoi varful piciorulu Urearea scdrilor (mersul ascendent) dezvolt fa nivelul masculatu membrelor inferioare o forft concentric, iar coborfirea excentrict. Dacé la urcare se produce cea mai importanta inedrcare din activitifile cotidiene, cobordrea solicit numai 1/3 din aceasta, dar necesita stabil genunchiului, datorita suprasoliciticii presionale. in mersul ascendent, trunchiul se inclind usor anterior, genunchiul ‘membrului inferior care realizeaz pigitea se flecteazi mult, iar pe sol se aplic& mai intai varful, apoi eal In mesul descendent, tranchiul se inclina posterior, genunchiul mem- brului inferior care realizeaza pagirea se extinde mull, iar pe sol se eplict! mai intai cAlediul, apoi varful picionului Numiirul “inearcatii cu tepte” se stabileste in funotie de capacitatea de efort si greutatea corporala, Pentru o greutate corporalti medie de 70 ke, {ncdrcarea corespunde unui randament de 75 watti pe ergometrul biciclete. Urcatul incepe cu 5-10 trepte, intr-un tempo de 1 treapta/! secunda, si creste treptat numarul de trepte si/sau tempo-ul tatea E. Mersul ingreunat Mersul ingreunat se executd in ultima parte a programului de reedu- care, Exercifiile sunt extrem de variate si ne vom limita la céteve exemple: ‘mers cu opriti si pomiri bruste, mers pe o linie sinuoas, in cere, mers cu schimbarea direcfiei, cu pasi foarte mari sau foarte mici, pe varfuri, pe eal- fie, ou reducerea controlului senzorial (cu ochii tnchisi sau ou spatele). Reeducarea mersului a prezentat céteva aspecte generale, Fiecate spe- cialitate are in vedere considerafii speciale, de cate se va tine cont in sta- Dilirea programului recuperator. Capiotul Bt ITATEA cmnnaLilh EFORT/ 429 in paralicii sunt necesare oft sibil: 4 1) se poate merge fra sprijin inferior doar dact: 4 | elamembrul afectal tionali; fi + celalalt membru inferior este santos sau ar T evadei- ca mersul si i membru ih partial ianc- cepsul sisau tii anterior fect Oe i 2) se poate merge folosind hen daca sunt paraligai fesierié mari sau bicepsii femurali bilateral or fesierul mare de. ° ih si aw i 5) sunt necesare dou bastoane dack sunt paralizali blgteral muychi soldului,Paciental ii va proieeta gamba anterior prin FSgucitea trun chu si va folosi ca punct de sorijigalieraty, fiecare din cele dou bastoane. sul sural de partea opusi. 4) se poate merge chiar inte-§{pralizie/aambelor metibie inferioare (paraplegic) folosind dowd garje. Condi necesares| || # membrele superioare st aiba o fort normala (in special la nivelul flexorilor degetelor,tricepsului brahial gi al adduc ‘orilor umirului). Bxista cfg adapate gi a cu defi- cienfe fa acest nivel | De exenaplu, cftjele canadiene pot fi agfionate de tri- cepsii brahiali $i adductorii umsirului, iar ¢axjele cu spri- jin axilar necesita pAstrarea unui grad de mobiltatea flex. orilor degetelor si adductorilor umarului; | ‘© mugchii abdominal si fie normali sau daca chi flancu- ui de 0 parte sunt -_ tiebuie st fie stnttosi muschit soldului homolaters in afectiuni posttraumatice piciorul afeetat webuie asgzat pe sol in sprijin virtual, ira incdrcare. Hh il Wyke a aritat cf la nivelul pigiorului dupa 10 sAptamspi dy inutilizare 4 sprijinului podal, concenteajia meganoreceptoilor scade ta mpi putin de ji malate, rezultind un grad "a 4 impreciie Activarea mecanica a Lae { 480 / KINETOLOGIE MEDICAL receptorilor permite conservarea unei proporlii superioare tn reeducarea mersului, este deosebit de important, atét momentul in care se permite incticarea membrului inferior, cat si miirirea progresiva a ‘nearcaturi ‘ i Se incepe cu o tnc&reare de 8-10% din greutatea compului si se creste progtesiy, in functie de reactivitatea individului. Se -va pigi cu un membra inferior pe care se transfer greutatea corpului, realizdndu-se apoi pasirea cu celatalt. BIBLIOTECA EFS. ince ws AMPO/Y Capitola 6 APACITATEA GENERALA DE BFORT / 431 Bibliografie 1. Adams, Raymond; Victor, Maurice — Principles of neurology, Sth edition, Companion Handbook, International Editions, 1994 2. Antanesen Dinu; Obraseu Cornelius Ovezea Alexandrina ~ Corectaren coloa- nef vertebrate, Bucuresti, Editura Medicals, 1993, 3. Apostu, Mihaela ~ Surse de energie. Substratul metabolic al efortului Roferat doctorat ANEFS, Bucuresti, 1998. 4, Baclu, Cl ~ Anatomia functlonalé a aparatulut locomotor, Bucuresti, Editura Stadion, 1972, 5, Baciu, Ch ~ Aparatul locomotor, Bucuresti, Pditura Medicals, 1981 6, Bacio, Cl. ~ Programe de glomasticd medicala, Bucuresti, Editura Stadion, 1974 , . 7, Back, Cl — Kinetoterapla pré- $1 postoperatorle, Bucuresti, Editure Sport- ‘Tarism, 1981 8, Badiu, Gh. Teodoreseu, Exareu, I. ~ Fisiologia sf ffslopatologia sistemutui nervos, Bucuresti, Editura Medicals, 1978, 9, Benezis, C4 Simeray, J; Siaon, L. — Muscles, tendons’ et sport, Fadition Masson, Paris, 1990. ie 10,Bennassy, J. — Truumatologie sportive, 2-c edition, Fd. Masson, Paris, 1981 T.Rerlescu, E, ~ Micd enciclopedie de balneoclimatologie «i Romintel, Bsitura All, Bucuresti, 1996. 12,Bisschop, de G., Dumoulin J, Aaron, Cl. ~ Eléctrothérapte appliquéé’’en Kinésithéraple et réeducation, en rhéumatologte et medecine du sport, 2me Edition, Masson, Paris, 1989. 13,Borgi, Ry Plas F, — Traumatologie et réeducatlon blomecanique, principes herapéutiques, Peau, muscles, espaces de glissement, Edition Masson, Paris, 1982 14.Borgi, Ry Plas, F. - Traumatologle’ et réeducation biomecanique, principes thérapeutiques. Os, cartilage, Edition Masson, Paris, 1982. 15.Rota, Cornelis — Fielologia educayiet ficice si sportului, Bucuresti, Esditure MTS, 1998. 16.Bota, Cornelia; Prodesou, Bogdans ~ Ficiologia educafiei fizice si sportulut + ergoffelologie Rm. Valcea, Edit, Antim Ivireanul, 1997. 17.Burger, Wagner A. - Réeducatlon functionelle et traitment des scotioses, 3eme Edition, Maisson et Cie, Saint-Germain, Paris, 1974, 18.Charriere, Ly Roy J. ~ Kinésithérapie des déviations antero-pasterieures dit rakis et de Vépiphyse vertebrate, Edition Masson, Paris, 1975