Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece.

Fetele
masoara noua cescute cu apa pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi,
in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul
strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va
ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita. In noaptea de Sf.
Andrei, ca sa-si viziteze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia
cineva graul, se va marita.

Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa
neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sunt masurate cu o coaja de nuca.
Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi mananca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor
veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea.

Fetele mai fac un colac din paine dospita, punand in mijlocul lui cate un catel de usturoi. Dus acasa,
colacul este asezat intr-un loc calduros, unde este lasat vreme de o saptamana. Daca rasare
usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaste ca va fi cu noroc. Daca nu rasare, fata se intristeaza si
spune ca va fi lipsita de noroc. Unele fete merg in aceasta noapte la fantana, aprind acolo o
lumanare de la Pasti si o afunda cu ajutorul galetii. Cand fata apei este luminata bine, fata zice:
"Sfinte Andrei,
Scoate-i chipul in fata apei,
Ca in vis sa-l visez,
C-aievea sa-l vaz!"

Aciune:

Cele dou nopi din an n care manifestrile strigoilor vii ating pragul maxim sunt ajunul Sf. Andrei
(29/30 noiembrie) i ajunul Sf. Gheorghe (22/23 aprilie). n ajunul Sf. Andrei, strigoii i prsesc n
somn corpul i ies din cas pe u sau pe horn. Se rostogolesc de trei ori pentru a se ntrupa ntr-un
animal (lup, cine, pisic, porc, berbec, gina, broasc), apoi ncalec pe meli e, butoaie, cozi de
mtur i merg la locuri necurate (ntre hotare, rspntii de drumuri, poieni din pduri) unde se
ntlnesc cu strigoii mori. Acolo redevin oameni i se bat cu limbile de meli pn cnd iese
nvingtor unul din ei, care le va fi conductor un an de zile.
n ajunul Sngiorzului strigoii i prsesc din nou trupurile i merg s fure mana holdelor, laptele
vitelor, s strice taurii, s lege sau s ia puterea brbailor.
Pentru a se proteja de aciunile nefaste ale strigoilor oamenii se ungeau cu mujdei de usturoi,
ascundeau meliele, ntorceau vasele cu gura n jos, produceau zgomote, aprindeau focuri peste
noapte i pzeau cu atenie vitele.
Fetele care vor s se mrite ascund sub pern un fir de busuioc, pentru a-i visa iubitul.
-La miezul nopii, fetele ntorc un ulcior de lut cu gur n jos, pun pe fundul vasului 3
crbuni ncini i rostesc o incantaie, pentru a cuceri inima biatului iubit.
-Fetele care vor s-i vad ursitul trebuie s stea goale ntre dou oglinzi, la miezul
nopii, cu dou lumnri aprinse n mna. n oglind din spate vor vedea scene din
viitorul lor, inclusiv chipul celui care le va fi so.
-O alt metod pentru a afl cum arat ursitul este urmtoarea: fa ine dou lumnri
aprinse n mna i privete ntr-un pahar cu ap n care a fost aruncat o verighete
sfinit, pentru cununie.
-n aceast noapte, cei care vor s afle dezlegarea unor mistere sau enigme din trecut
trebuie s participe la un ritual bizar n cimitir. ntr-un vas cu ap descntat, ei vor
vedea tot ce s-a ntmplat.
-Spiritele rele nu vor avea acces n cas dac gospodinele vor ntoarce sear toate cnile
i vasele cu gur n jos.
-Tot pentru alungarea spiritelor se aga usturoi la intrare, iar animalelor li se pune n
mncare busuioc i n ap cteva picturi de agheasm.
-Se pune gru la ncolit, pentru c gospodrii s afle cum va fi recolta de anul viitor, dar
i ct de prosper va fi cas i familia lui.