Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Proiect - Cooperatia in economia rurala

Dezvoltarea sectorului cooperatist in agricultura Romaniei prin PNDR

Studenti:

Ciobota Alexandru

Ciobota Ioan Daniel

Ciornohuz Alexandra Catalina

Constantin Cosmina Claudia

Vasile Lacramioara Alina

 Cuprins

Capitolul I. Abordari teoretice privind cooperativele

1.1. Cadrul conceptual

1.2. Rolul cooperativelor in agricultura romaneasca
1.3. Principalele caracteristici ale actiunii cooperativelor

Capitolul II. Cooperativele astazi

2.1.Forme de asociere in agricultura

2.2.Avantaje/ Dezavantaje ale cooperarii
2.3.Finantarea cooperatiilor garantia finantarii unei cooperatii

Capitolul III. Cooperativele in viitor

3.1.Perceptii privind asocierea in agricultura

3.2. Cooperativele agricole, mijloc pentru transformarea exploataiilor agricole mici n afaceri
profitabile

3.3.Cooperativele transnationale

Concluzii si propuneri

Bibliografie

Capitolul I. Abordari teoretice privind cooperativele

1.1 Cadrul conceptual

 Cooperatia reprezinta un sector specific al economiei care functioneaza prin societati cooperative
si alte forme de asociere a acestora la nivel teritorial si national.

Societatea cooperativa este o asociatie autonoma de persoane fizice si/sau juridice, dupa caz,
constituita pe baza consimtamantului liber exprimat de acestea, in scopul promovarii intereselor
economice, sociale si culturale ale membrilor cooperatori, fiind detinuta in comun si controlata
democratic de catre membrii sai in conformitate cu principiile cooperatiste.

Societatile cooperative pot fi constituite sub doua forme:

Societatea cooperativa de gradul 1 definita ca fiind persoana juridica constituita de persoane

fizice si inregistrata in conformitate cu prevederile legii nr. 1 din 2005;
Societatea cooperativa de gradul 2 definita ca fiind persoana juridica constituita din societati
cooperative de gradul 1, in majoritate, si alte persoane fizice sau juridice.

Principiile reprezint mijloacele prin care cooperativele i pun n aplicare valorile. Exist apte
principii enunate de ctre ICA, dar cooperativele sunt libere s le schimbe, n funcie de nevoile
specifice acestora. Cele apte principii enunate de ICA evolueaz n funcie de nevoile
membrilor cooperativelor, iar n prezent acestea sunt urmtoarele:

1.Voluntariat i libertate de afiliere: cooperativele sunt organizaii de voluntariat, deschise tuturor

persoanelor dornice s utilizeze serviciile furnizate de acestea i care accept de bunvoie
responsabilitatea dobnditn urma obinerii calitii de membru, fr existena vreunei
discriminri sociale, de sex, rasiale, politice sau religioase.

2.Control democratic, exercitat de membri: cooperativele sunt organizaii democratice controlate

de proprii membri, care particip activ n stabilirea politicilor i n procesele de luare a deciziilor.
Membrii cooperativelor dein drepturi egale de vot (opersoan, un vot).

3.Participarea economic a membrilor: membrii contribuie n mod echitabil la capitalul propriei

cooperative, exercitnd un control democratic asupra acestuia. Cel puin o parte din acest capital
este, de obicei, proprietatea comun a cooperativei.

4.Autonomie i independen: cooperativele sunt organizaii autonome de autoajutorare,

controlate de proprii membri. Dac acestea ncheie acorduri cu alte organizaii, inclusiv guverne,
sau primesc capital din surse externe, acestea se ncheie n termeni care asigur controlul
democratic al propriilor membri i pstrnd autonomia cooperativei.

5.Educaie, formare i informare: cooperativele asigur educare i formare propriilor membri,

reprezentanilor alei, managerilor i angajailor, astfel nct acetia s contribuie n mod eficient
la dezvoltarea organizaiei.
6.Cooperare ntre cooperative: cooperativele servesc interesele propriilor membri cel mai eficient
i, totodat, consolideaz micarea cooperatist, lucrnd mpreun prin structuri locale,
regionale, naionale i internaionale.

7.Interes fa de comunitate: cooperativele lucreaz pentru dezvoltarea durabila a comunitilor

din care fac parte prin politici aprobate de proprii membri.

Aplicarea n practic a principiilor cooperatiste presupune crearea de reele, lucrul n echip,

management participativ, un proces democratic de luare a deciziilor, transparen i schimb
de informaii, toate acestea contribuind la creterea probabilitii de apariie i dezvoltare
a capitalului social i a antreprenoriatului social.

1.2.Rolul cooperativelor in agricultura romaneasca

n Romnia, formele asociative sunt binecunoscute din perioada comunist, ns au

sczut mult de atunci n zonele rurale. ara noastr are unele dintre perspectivele cele mai
favorabile pentru dezvoltarea de asociaii agricole productive, dar acestea nu sunt valorificate
suficient pentru a deveni un adevrat pilon n susinerea economiei locale.

Alegerea formei de asociere de ctre proprietarii de terenuri, ca modalitate de desfurare a

activitii lor, este determinat de posibilitile individuale sczute de capitalizare a
gospodriei familiale proprii, care nu-i permit acesteia s-i asigure toate mijloacele
necesare desfurrii activitilor. Prin asociere, mai ales dac membrii dispun de mijloace
materiale, se poate aciona n sensul anihilrii efectelor nedorite ale lipsei de capital.
Asocierea n agricultur trebuie s reprezinte ntr-adevr un fenomen organic, de jos n sus,
iar pentru ndeplinirea acestui obiectiv este nevoie de eforturi concertate de informarei
consultan oferit fermierilor privind aceast opiune i, mai mult, de animare a comunitilor
prin metode participative.

Societatea agricola cooperatista urmareste:

- sa asigure conditiile necesare pentru obtinerea avantajelor economice de catre toti membrii
cooperatori;

- sa satisfaca cerintele membrilor cooperatori in aprovizionarea cu mijloace necesare productiei

agricole;

- obtinerea de bunuri agricole de origine vegetala, animala si piscicola, conform standardelor de

piata;

- crearea de conditii pentru procesarea produselor agricole de origine vegetala, animala si

piscicola si obtinerea de produse alimentare finite la calitatea standardelor de piata si de consum;
 - valorificarea productiei realizate;

- dezvoltarea economico-sociala a spatiului rural.

Cooperativele agricole sunt o pies important n puzzle-ul dezvoltrii rurale.

Cooperativele agricole contribuie la mbuntirea productivitii exploataiilor agricole de mici

dimensiuni i fac posibil accesul la marketingul produselor, la economii, creditare, asigurri i
tehnologie. Cooperativele agricole servesc drept puni ntre fermieri i piee, prin agregarea
produselor, facilitarea adoptrii de noi tehnologii i input de materie prim.

De asemenea, ele contribuie la creterea produciei de alimente, la diversificarea culturilor i

le ofer micilor productori o platform de comunicare pentru luarea deciziilor care le
influeneaz activitile.

n perioada 2010-2012, numrul cooperativelor agricole a crescut cu 180%, activele au

sporit cu 153% i veniturile cu 164%, iar numrul de angajai s-a mrit cu 10%. n plus, la
nivelul agricultorilor, n special tineri, exist o percepie pozitiv privind asocierea. Un studiu
realizat n ianuarie 2014 de Centrul Romn pentru Politici Europene arat c dintre cei 100
de tineri chestionai, 64% intenioneaz s se asocieze n urmtorii doi ani.Pe de alt parte,
pentru a-i sprijini pe micii fermieri, n noul Program Naional de Dezvoltare Rural au fost
introduse msuri i forme de sprijin suplimentare dedicate, avnd n centru ferma de familie,
toate acestea cu scopul de a susine dezvoltarea micilor productori.

1.3. Principalele caracteristici ale actiunii cooperativelor

Din punct de vedere economic, cooperativele sunt considerate a fi ntreprinderi economice mici
i mijlocii, care prezint unele caracteristici importante (Sulean, 1998):

sunt constituite dintr-un grup de persoane care au n comun un interes economic;

scopul este de a satisface nevoile membrilor prin aciune comun i asisten mutual;

obiectivul principal l constituie producia de bunuri i servicii care s susin financiar

membrii i familiile lor.

Caracteristicile care difereniaz cooperativele de societile comerciale sunt legate de scopul

activitii lor, de modul de guvernare, mprirea profitului i modul de recuperare a
investiiei. Astfel:

- scopul unei societi comerciale este de a maximiza profitul, n timp ce al unei cooperative este,
pe lng obinerea de profit, i acela de a satisface nevoile membrilor de natur social, cultural,
educaional etc.;
- ntr-o societate privat, cei care dein aciunile sunt cei care conduc, iar votul depinde de numrul
de aciuni pe care l deine o persoan. n cooperativ, guvernarea este bazat pe principiul un
om, un vot;
- n cazul societilor comerciale, profitul se distribuie n funcie de capitalul social deinut. La
cooperative, profitul se distribuie proporional cu activitatea derulat;
- la retragerea dintr-o societate comercial, investiia iniial este recuperat n funcie de valoarea
ei comercial din acel moment. La cooperativ, membrii primesc la plecare doar ct au investit.
Drepturile membrilor cooperatori actuali nu se ntind i asupra prii de patrimoniu considerat
indivizibil i care constituie averea creat n timp i destinat dezvoltrii viitoare a
organizaiei.

Capitolul II. Cooperativele astazi

2.1.Forme de asociere in agricultura

Relatiile de asociere si cooperare sunt diversificate in functie de varietatea legaturilor care se
stabilesc intre agricultura si alte ramuri ale economiei nationale, precum si in interiorul
agriculturii, intre agentii economici si unitatile de depozitare, prelucrare si desfacere a produselor
agricole.

Concentrarea productiei in exploatatii de dimensiuni optime, precum si diversificarea si

specializarea productiei agricole sunt strans legate de dezvoltarea relatiilor de asociere si
cooperare de-a lungul fluxurilor tehnologice de producere a materiilor prime agricole, dar si de
prelucrare si valorificare a produselor.

Conform legislatiei in vigoare, in agricultura exista urmatoarele forme de asociere:

societati agricole si alte forme de asociere in agricultura (Legea nr. 36/1991 privind
societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, cu modificarile si completarile
ulterioare);

asociatii (OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata prin Legea nr.
246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare);

cooperative agricole (Legea nr. 566/2004 privind cooperatia agricola, cu modificarile si

completarile ulterioare).

Avand in vedere prevederile OG nr. 37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor si

organizatiilor de producatori pentru comercializarea produselor agricole si silvice, formele
asociative mentionate anterior pot fi recunoscute ca grupuri de producatori.

Grupurile de producatori sunt persoane juridice cu scop lucrativ si gestiune economica proprie si
asociatii de fermieri care comercializeaza la comun produsele obtinute. Aceste grupuri asigura
productia planificata si adaptata cererii pietei, conform conditiilor de calitate si cantitate. De
asemenea, promoveaza aprovizionarea si plasarea pe piata a produselor obtinute de membrii lor.
Grupului ii revine sarcina de a optimiza costurile de productie, de a stabili preturile la producator
si de a promova utilizarea practicilor de cultivare, a tehnicilor de productie si a practicilor de
gestiune a deseurilor care sa nu dauneze mediului inconjurator.

Membru al unui grup de producatori poate fi oricine detine legal o baza de productie, isi declara
in scris intentia de a comercializa productia agricola proprie si plateste cotizatia, in conformitate
cu statutul grupului. Membrii sunt obligati sa aplice reglementarile adoptate de organizatia de
producatori cu privire la raportarea productiei si protectia mediului inconjurator. De asemenea,
trebuie sa faca parte doar dintr-o organizatie de producatori pentru comercializarea unuia sau mai
multor produse care fac obiectul organizarii comune de piata, conform legislatiei in vigoare, si sa
comercializeze cea mai mare parte a productiei.

Societatea agricola, cea mai importanta forma de asociere in agricultura, este o societate de tip
privat, cu capital variabil si un numar nelimitat si schimbator de asociati, avand ca obiect
exploatarea agricola a pamantului, animalelor si altor mijloace aduse in societate, precum si
realizarea de investitii de interes agricol. Obligatiile societatii agricole sunt garantate cu
patrimoniul social, asociatii fiind raspunzatori numai cu partile lor sociale.

Asociatia este subiectul de drept, constituit din trei sau mai multe persoane care pun in comun
(pe baza unei intelegeri) si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul
lor in munca, pentru realizarea unor activitati in interes general, comunitar sau, dupa caz, in
interes personal nepatrimonial.

Cooperativa agricola reprezinta o asociatie autonoma de persoane fizice si/sau juridice, dupa caz,
persoana juridica de drept privat, constituita pe baza consimtamantului liber exprimat de parti, in
scopul promovarii intereselor membrilor cooperatori (in conformitate cu principiile cooperatiste)
si al implementarii politicilor agricole de stimulare a asocierii producatorilor din domeniu, care
se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor legii.

La intrarea in cooperativa agricola, bunurile mobile si imobile care se constituie ca aport la

capitalul social sunt evaluate pentru a se determina valoarea partilor sociale subscrise in natura
de membrii cooperatori. In cazul cooperativelor pentru administrarea si gestionarea terenurilor
agricole, bunurile care sunt aduse in folosinta si terenurile de orice fel raman in proprietatea
membrilor cooperatori, cooperativa agricola avand dreptul de uzufruct.

Activitatile cooperativelor agricole sunt axate indeosebi pe furnizare de servicii, achizitii si

vanzari, procesare a produselor agricole, manufacturiere si de mica industrie in agricultura,
exploatare si gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole si a efectivelor de animale,
finantare, asistenta mutuala si asigurare agricola.

2.2.Avantaje/ Dezavantaje ale cooperarii

Constituirea producatorilor agricoli in forme asociative deschide noi oportunitati de dezvoltare

economica, prin atragerea unor avantaje locale, zonale sau regionale, si foloseste puterea
colectiva in scopul cresterii prosperitatii membrilor, a familiilor lor si a comunitatilor din care fac
parte. Indiferent de forma de organizare de care apartin (asociatii, cooperative sau grupuri de
producatori), membrii formelor asociative au drepturi stabilite democratic, iar acesta reprezinta
unul dintre cele mai mari beneficii.

Avantajele grupurilor de producatori:

 reducerea costurilor de productie (de exemplu, prin achizitionarea de utilaje care sunt
folosite in comun de toti membrii);

exploatarea unor suprafete de teren care permit aplicarea tehnologiilor moderne,

competitive de productie si de gestiune a deseurilor, in vederea conformarii cu normele de
protectie a mediului si de conservare a biodiversitatii de care suntem obligati sa tinem cont ca
membri ai UE;

posibilitatea planificarii si modificarii productiei conform cererii cantitative si calitative

de pe piata;

accesul mai usor la fondurile europene si la contractarea creditelor bancare;

facilitarea comunicarii intre fermieri, precum si intre reprezentantii lor si institutiile

guvernamentale (asociatia reprezinta un for de discutii, de schimburi de opinii, de solutionare a
unor probleme dintre membri, ofera posibilitati de intrajutorare si accesare de informatii, iar
reprezentantii asociatiilor sunt un partener pertinent de dialog cu MADR, in elaborarea deciziilor
care privesc producatorii agricoli si interesele acestora);

cresterea capacitatii de negociere, in vederea obtinerii unor preturi mai bune atat la
cumpararea in comun a materiilor prime necesare productiei, cat si la valorificarea produselor,
prin ofertarea unor cantitati mai mari, in conditii de calitate ridicata;

promovarea mai eficienta a productiei, atat pe piata interna, cat si pe cea externa.

In conditiile mediului puternic concurential, aceste aspecte, carora le pot fi adaugate si altele, pot
duce la cresterea veniturilor producatorilor agricoli si la constientizarea de catre ei a
responsabilitatilor pe care le au ca factori cu drepturi si obligatii pe piata.

Avantajele cooperativelor agricole:

caracterul democratic al mecanismelor de functionare, care au la baza principiile

cooperatiste moderne;

posibilitatea infiintarii lor si de catre persoane care dispun de un capital mic;

facilitatile fiscale acordate de stat: scutirea de la plata impozitului agricol pentru primii
cinci ani de la constituire, accesul la subventii, la fondurile publice si la fonduri externe
prevazute in programul de sustinere a agriculturii Romaniei, scutirea de la plata taxelor vamale
pentru importurile de tractoare, masini si utilaje agricole sau echipamente de irigat, recunoasterea
si asimilarea cooperativelor agricole de catre MADR ca grupuri de producatori, pentru a
beneficia de toate drepturile prevazute de legislatia in vigoare, contributia la dezvoltarea rurala,
prin crearea de noi locuri de munca, si angajarea tinerilor intr-o forma de activitate organizata.
Avantajele asociatiilor:

ECONOMICE:

posibilitatea de negociere a unui pret mai bun al produselor;

degrevarea producatorului de responsabilitatea vanzarii;

un branding si un marketing mai bun al produselor;

posibilitatea de negociere a unui pret mai mic al inputurilor (costuri mai reduse);

extinderea productiei si capitalizarea membrilor;

cresterea standardului de viata al membrilor;

accesul membrilor la informatie, inovatie, proiecte de colaborare si clustere;

oferirea de servicii diverse catre membri (servicii tehnice, de informare si consultanta);

posibilitatea investitiilor in infrastructuri de depozitare sau procesare;

trecerea de la vanzarea produselor agricole neprocesate la cele cu valoare adaugata;

punerea in valoare a resursele locale si crearea de produse locale;

apropierea de consumator (pot fi initiate lanturi scurte de distributie);

imbunatatirea accesului produselor locale la consumator;

vanzarea prin intermediul marilor retaileri, targuri, magazine (asociatia creste astfel
puterea de negociere a membrilor);

accesarea mai usoara a fondurilor europene;

o gestiune mai buna a riscurilor in agricultura (de exemplu, prin crearea unor fonduri
mutuale);

realizarea parteneriatelor benefice pentru membri (de exemplu, parteneriate cu institute

de invatamant, pentru transferul de inovatie);

crearea locurilor de munca permanente si sezoniere.

SOCIALE:

cresterea capitalului social (se reface sentimentul de comunitate);

 comunicarea si sprijinul intre membri.

POLITICE:

formarea liderilor in agricultura (acestia reprezinta interesele fermierilor);

preluarea unei parti din atributiile statutului (de exemplu, control-performanta),

reechilibrand balanta de putere dintre stat si fermieri.

DEZAVANTAJE:

Puterea de negociere mai mare a cooperativei care decide pretul de ex. fata de pozitia
agricultorului individual sa negocieze cu cumparatorii si sa se angajeze in productia pe scara
larga.

Legislaia cooperativelor - Legislaia cooperativelor de multe ori tinde s fie restrictiv,

mai degrab dect tolerant ori permisiv, ea limiteaz sectoarele n care cooperativele pot opera,
precum i scopul activitilor care pot fi desfurate de ctre membri si stabilirea unui numr
minim elevat de membri sau de active necesare pentru nfiinarea unor cooperative.

Reglementrile pieei - Cooperativele pot fi mpiedicate s-i exploateze pe deplin

avantajele lor competitive prin reglementrile pieei.

Practici de management i de guvernare

Managementul slab are mai multe consecine negative: ncurajeaz cooperativele s imite
practicile firmelor pentru-profit; mpiedic cooperativele din a-i exploata avantajelor lor cheie,
n special cele care rezult din angajamentul puternic i activ al membrilor; stimuleaz
demutualizarea de ctre membri i manageri oportuniti.

2.3. Finantarea cooperatiilor garantia finantarii unei cooperatii

Submasura 4.1 (Investitii in exploataiile agricole) are ca obiectiv sprijinirea investitiilor
orientate spre cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole, prin dotarea cu utilaje si
echipamente performante, in raport cu structura agricola actuala, precum si investitii pentru
modernizarea fermelor. Operatiunile propriu-zise de manifestare a acestei submasuri sunt:

- investitiile in infiintarea, extinderea si modernizarea fermelor zootehnice, inclusiv a tehnologiilor

eficiente de reducere a poluarii
- investitiile in scopul indeplinirii standardelor comunitare in cazul tinerilor fermieri
- infiintarea si modernizarea cailor de acces in cadrul fermei, utilitati precum si racordari la
retelele principale
- investitii in procesarea produselor agricole la nivel de ferma, dar si a investitiilor in vederea
comercializarilor produselor din cadrul fermelor
- investitii in producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile in cadrul fermei ( energie din
sursa regenerabila precum: solara, eoliana, geotermala, din deseuri sau produse secundare
rezultate din propria activitate)
- dar si investitii necorporale (software-uri, licente, brevete)

Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii

(FNGCIMM) va acorda in parteneriat cu CEC Bank garantii pentru o noua categorie de
beneficiari societati agricole si cooperative agricole. Societatile agricole si cooperativele
agricole care desfasoara activitati economice vor completa beneficiarii traditionali ai
FNGCIMM, reprezentati de IMM-uri definite potrivit Legii nr. 346/14.07.2004, privind
stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Garantia FNGCIMM este solicitata de banca si ofera mai multa libertate in alegerea
finantarii unei afaceri viabile, la un pret accesibil. FNGCIMM garanteaza maximum 80% din
valoarea finantarilor pe termen mediu si lung de tipul creditelor pentru investitii si pana la 70%
din valoarea finantarilor pe termen scurt pentru asigurarea capitalului de lucru sau din valoarea
scrisorilor de garantie bancara.
In functie de solicitarile primite din partea celorlalti finantatori, FNGCIMM va incheia
noi acte aditionale menite sa diversifice categoriile de potentiali beneficiari.
Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii este o
institutie financiara nebancara, cu capital de risc, infiintata in scopul facilitarii accesului IMM-
urilor la finantari, prin acordarea de garantii pentru instrumentele de finantare contractate de la
banci comerciale sau din alte surse.
FNGCIMM instrumenteaza programe guvernamentale destinate relansarii economice,
dezvoltarii mediului de afaceri, precum si crearii si sustinerii de locuri de munca, functionand ca
o societate comerciala pe actiuni, cu actionar unic statul roman, sub supravegherea prudentiala a
Bancii Nationale a Romaniei. Garantia FNGCIMM este de maximum 80% din valoarea
imprumutului, fara a depasi suma de 2,5 milioane euro/beneficiar si se emite la solicitarea
institutiilor finantatoare partenere, pentru finantari aprobate, pe baza analizei documentelor
prezentate de catre finantator.
Capitolul III. Cooperativele in viitor

3.1.Perceptii privind asocierea in agricultura

Agricultura este principala surs de venit din zonele rurale. Cooperativele agricole joac un rol
important n sprijinirea productorilor agricoli i a grupurilor marginalizate, cum sunt tinerii i
femeile. Acestea dezvolt zonele rurale ntr-un mod durabil, prin crearea de locuri de munc i
implementarea unor modele de afaceri rezistente la fluctuaiile economice.

Prin cooperare, productorii au acces la o gam larg de servicii: noi piee, resurse naturale,
informaii, tehnologie, forme de creditare, activiti de instruire i formare etc. De asemenea,
aceasta faciliteaz participarea productorilor n procesul decisional la toate nivelurile i i
sprijin din punct de vedere juridic i n negocierea contractelor ncheiate cu furnizorii de materii
prime i utilaje agricole.

Dei avantajele existenei formelor associative sunt incontestabile n ntreaga lume, fermierii
romni ezit atunci cnd vine vorba s se uneasc ntr-o cooperativ agricol. n prezent, sub 1%
dintre fermierii romni fac parte dintr-o form asociativ. Comparativ, n Uniunea European,
media de organizare este de 34%. Motivul poate fi faptul c, n ara noastr, termenul de
cooperativ este, de regul, privit cu suspiciune, dat fiind c nfiinarea acelor cooperative
din comunism i-a desproprietrit pe rani i, n loc s se cultive spiritul de asociere i de
ncredere (adic pilonii de baz ai unei ntreprinderi cooperatiste), s-au desfiinat comunitile
organice, alterndu-se complet relaiile dintre oameni, prin masificarea i dezrdcinarea
rezultate n urma colectivizrii.

n Romnia, formele asociative sunt binecunoscute din perioada comunist, ns au sczut mult
de atunci n zonele rurale. ara noastr are unele dintre perspectivele cele mai favorabile pentru
dezvoltarea de asociaii agricole productive, dar acestea nu sunt valorificat suficient pentru a
deveni un adevrat pilon n susinerea economiei locale. n UE27, dintr-un total de 13,7 milioane
de ferme, 3,9 milioane sunt situate n Romnia, reprezentnd circa 28,7%.

Dac dimensiunea medie UE a unei ferme este de 12,6 hectare, aceasta este de numai 3,5 hectare
n Romnia, adic aproximativ de patru ori mai mic. Diferenele sunt i mai vizibile cnd se
analizeaz dimensiunea exploataiei: n UE, media este de 11,3 UDE, iar n Romnia, 1 UDE.

Alegerea formei de asociere de ctre proprietarii de terenuri, ca modalitate de desfurare a

activitii lor, este determinat de posibilitile individuale sczute de capitalizare a gospodriei
familiale proprii, care nu-i permit acesteia s-i asigure toate mijloacele necesare desfurrii
activitilor. Prin asociere, mai ales dac membrii dispun de mijloace materiale, se poate aciona
n sensul anihilrii efectelor nedorite ale lipsei de capital.

Asocierea n agricultur trebuie s reprezinte ntr-adevr un fenomen organic, de jos n sus, iar
pentru ndeplinirea acestui obiectiv este nevoie de eforturi concertate de informare i consultan
oferit fermierilor privind aceast opiune i, mai mult, de animare a comunitilo prin metode
participative.

n ceea ce privete asocierea n agricultur, Centrul Romn pentru Politici Europene a efectuat
mai multe cercetri, prin care s-a constatat c, n prezent, micii fermieri ntmpin dificulti n
a-i desfura activitile pe pieele de desfacere. n acelai timp, comercializarea produciei
agricultorilor se dovedetea fi dificil, n situaia n care marile lanuri de magazine au exigene
ridicate legate de cantitate, calitate ori modalitatea de livrare. Din aceste motive, deriv i lipsa
de contractare, n ciuda faptului c numrul de lanuri de magazine, comerciani i procesatori
crete. De asemenea, dificultile cu care se confrunt fermierii mai sunt legate de lipsa de
formare i informare i de costurile ridicate pe care le presupun serviciile de promovare i
marketing, cele care le-ar facilita i ridica standardele n relaia cu lanurile de retail.

Astfel, prin Programul Naional de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, se dorete crearea de
grupuri operaionale care s faciliteze accesul fermelor la inovaie i susinerea cooperrii pe
orizontal i vertical ntre actorii din lanul de aprovizionare, ce vor avea efecte pozitive
asupra gradului de asociere al productorilor i al lanurilor de retailer-i.

Sprijinul pentru a forma structuri asociative i mai ales pentru ca acestea s fie sustenabile pe
termen mai ndelungat, este dat de necesitatea unei msuri dedicate dezvoltrii structurilor
asociative n agricultur prin programe integrate, care s susin costurile de incubare ale acestor
asociaii, de la consultan pe constituire i dezvoltare organizaional, planificarea afacerii i a
desfacerii pe pia, pn la obinerea de finanare. Cu alte cuvinte, necesitatea unei promovri
mai eficiente i clare a msurilor corelate cu asocierea n agricultur i a avantajelor asocierii,
cum sunt reducerea costurilor de producie i obinerea mai uoar de finanri i subvenii, astfel
nct productorii s capete mai mult ncredere.

3.2. Cooperativele agricole, mijloc pentru transformarea exploataiilor agricole mici n afaceri
profitabile

n Romnia, agricultura este principala surs de venit n mediul rural. Potrivit datelor statistice
prezentate de INSSE, n 2010 erau peste 3 800 000 de exploataii agricole, totaliznd 15 600 000
de hectare. Dintre acestea, peste 3 500 000, acoperind 4 245 000 de hectare, sunt exploataii
agricole mici, cu o suprafa de pn la 5 hectare.

Exploataiile agricole de mici dimensiuni sunt pstrtoarele tradiiilor economice, gastronomice,

culturale i ale patrimoniului, acestea fiind atribute care definesc identitatea naional, local,
regional i a ruralului romnesc. De asemenea, ele consolideaz agricultura n privina
stabilitii i contribuie la asigurarea securitii alimentare la nivel general i la reducerea
srciei.
 Cooperativele agricole contribuie la mbuntirea productivitii exploataiilor agricole de mici
dimensiuni i fac posibil accesul la marketingul produselor, la economii, creditare, asigurri i
tehnologie. Cooperativele agricole servesc drept puni ntre fermieri i piee, prin agregarea
produselor, facilitarea adoptrii de noi tehnologii i input de materie prim. De asemenea, ele
contribuie la creterea produciei de alimente, la diversificarea culturilor i le ofer micilor
productori o platform de comunicare pentru luarea deciziilor care le influeneaz activitile.

n termeni simpli, conceptul modern al acestei asocieri nu nseamn c proprietarul i d

pmntul i animalele la cooperativ i muncete normat la CAP, ci c are ferma lui, societatea
lui agricol i producia proprie, dar pentru obinerea unui pre mai bun, comercializarea se face
alturi de ceilali membri ai cooperativei. n acest fel, fermierii se pot gndi la o etap ulterioar,
respectiv la procesare. n Europa de Vest exist i cooperative pentru servicii. Acestea sprijin
fermierii n executarea unor lucrri agricole specializate, ntreinerea i repararea utilajelor, a
instalaiilor din zootehnie, transportul specializat etc.

Pe de alt parte, pentru a-i sprijini pe micii fermieri, n noul Program Naional de Dezvoltare
Rural au fost introduse msuri i forme de sprijin suplimentare dedicate, avnd n centru ferma
de familie, toate acestea cu scopul de a susine dezvoltarea micilor productori.

3.3.Cooperativele transnationale

Dezechilibrele identificate la nivelul negocierii ntre prile contractante din cadrul lanului de
aprovizionare cu alimente au atras atenia Comisiei Europene, care s-a angajat s faciliteze
restructurarea sectorului prin ncurajarea crerii de cooperative de productori agricoli.

Directoratul General pentru Agricultur i Dezvoltare Rural a lansat un studiu denumit Sprijin
pentru Cooperativele agricultorilor, care furnizeaz informaiile de fond menite s-i ajute pe
fermieri s se organizeze n cooperative, ca un instrument pentru consolidarea orientrii lor pe
pia i generarea unui venit solid. Acest raport ofer informaii relevante extrase din patru studii
de caz aferente unor cooperative transnaionale. Astfel, au fost selectate The Greenery, CRV,
FrieslandCampina i Agrifirm.

1. The Greenery este o companie internaional nfiinat n 1996, axat pe comercializarea

produselor vegetale proaspete (fructe i legume), ale crei aciuni sunt deinute integral de
cooperativa Coforta, cu aproximativ 900 de fermieri afiliai. Coforta este una dintre cele mai
mari cooperative din lume, care activeaz n sectorul cultivrii fructelor, legumelor i cartofilor,
cu operaiuni n peste 40 de ri. Are peste 1 500 de angajai i nou filiale, nfiinate pentru a se
asigura c fiecare pia creia i se adreseaz este optim servit. Membrii Coforta au o relaie
strns cu instituia proprie, a crei strategie este de a dezvolta, deschide i stabiliza canale de
pia n care produsele fermierilor din cadrul cooperativei s poat fi comercializate.
2. CRV este o ntreprindere internaional activ n domeniul creterii i mbuntirii reproduciei
i geneticii bovinelor, care i-a luat angajamentul s aduc o valoare adugat fermierilor.
Acionarii sunt cooperativa olandez CR Delta i cooperativa flamand VRV. Unitile nfiinate
de acionari nc din 2009 sunt active n rile vecine, pentru a rspunde optim cerinelor
clienilor. Cooperativa olandez CR Delta are n prezent 22 750 de membri (80% din CRV), n
timp ce Asociaia de mbuntire a situaiei bovinelor flamande VRV are 6 500 de membri (20%
din CRV). Activitile desfurate de cooperativ sunt cercetarea, creterea i comercializarea de
material genetic (material seminal, embrioni), colectarea i prelucrarea de date cu privire la
bovine, servicii desfurate n cadrul fermei (transplant de embrioni, inseminare artificial),
produse de management i publicarea de reviste.

3. FrieslandCampina este o cooperativ de produse lactate, cu 19 850 de fermieri-membri din

Olanda, Germania i Belgia. Produsele cooperativei sunt reprezentate de buturi pe baz de lapte
(pentru sugari i nutriia copilului), brnz, unt, smntn i deserturi. Ambiia FrieslandCampina
este dublu orientat: n primul rnd s fie mai atractiv pentru membrii agricultori, apoi s pun
n circulaie i s creasc notorietatea substanelor nutritive eseniale ale produselor lactate
naturale n ntreaga lume. Pentru a realiza aceast strategie, FrieslandCampina pune accent pe
creterea economic i pe crearea de valoare. Relaia dintre cooperativ i membrii ei este foarte
puternic, ceea ce nseamn c membrii au obligaia de a livra, n timp ce FrieslandCampina are
datoria de a le cumpra produsele.

4. din Meppel, i Cehave Landbouwbelang, din Veghel, au fuzionat pentru a forma Coperatie
Agrifirm UA, cu sediul n Apeldoorn, Olanda. n calitate de cooperativ de fermieri i grdinari
de pia, Agrifirm i-a asumat misiunea de a crea valoare pentru membrii ei. Este activ n rile
de Jos, n sectoarele de cretere a animalelor, agricultur i horticultur. Membrii nu au obligaia
de a vinde cooperativei, ns Agrifirm se angajeaz s cumpere toat producia lor. Strategia
Agrifirm este s fie o legtur n lanul de succes al clienilor i partenerilor i s genereze
valoare pentru membrii ei.

Studiile de caz prezentate arat c internaionalizarea are un rol bine stabilit n strategia tuturor
celor patru cooperative. Aceasta le permite s-i depeasc limitele creterii interne, s intre pe
noi piee, pentru a obine avantaje de cumprare sau s reduc riscurile asociate.

Bibliografie:
https://www.gazetadeagricultura.info/informatii-utile/580-asociatii-agricole/17074-formele-de-
asociere-in-agricultura.html

http://www.euricse.eu/wp-content/uploads/2015/03/venice_romanian.pdf

http://www.ies.org.ro/cooperativele-agricole

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2016/PNDR-2014-2020-versiunea-aprobata-25-
octombrie-2016.pdf