Reexamining Social Class Differences in the Availability and the Educational Utility of

Parental Social Capital

Robert K. Ream and Gregory J. Palardy

Autorii articolului utilizeaza date statistice si urmaresc sa afle daca anumite forme ale
capitalului social parental creaza sau nu avantaje educationale pentru elevii privilegiati din
punct de vedere socio-economic in comparatie cu omonimii lor mai putin norocosi din punct
de vedere economic. Mai exact, autorii folosesc datele din sondaje pentru a examina daca
legaturile sociale valoroase dintre scolile gimnaziale si retelele parentale sunt mai accesibile si
benefice pentru elevii avantajati din punct de vedere financiar decat pentru cei ai caror parinti
se afla situati mai jos pe scara sociala. Autorii studiaza notiunea corelativa conform careia
relatiile sociale ajuta la trasarea traiectoriei educationale a elevilor fie prin deramarea ori
facilitarea schimbului de resurse.

Pe fondul literaturii de specialitate care se extinde rapid asupra capitalului social in

cercetarile educationale, etnografiile scolare merita o atentie speciala in ceea ce priveste
dezvaluirea a cum arata interactiunea sociala intre indivizi si in cadrul grupurilor. De
asemenea, studiile realizate ana acum pot fi folosite si pentru a arata modul in care capitalul
social poate functiona diferit in functie de gruparile de clasa.

Studiul porneste de la urmatoarele intrebari de cercetare:

Exista oare diferente (intre clasele sociale) in ceea ce priveste disponibilitatea

diferitelor surse de capital social pe parcursul celui de-al optulea an de scoala?
Este capitalul social parental convertibil in rezultate educationale masurabile?

Cercetatorii in educatie au inceput sa includa conceptul de capital social in mod

explicit in anchetele lor privind implicarea parintilor in viata copiiilor, atat acasa, cat si in
mediul scolar formal.

Relatia informala parinte copil. Atunci cand parintii folosesc strategii interactive
care sunt calde, dar ferme in acelasi timp duc la dezvoltarea educationala a copiilor lor, iar
acestia ajung sa se descurce mai bine la scoala si sa mearga la scoli mai bune. In acest sens,
Keith et al (1998) masoara relatiile dintre parinti si copii la nivel de clasa a VIII-a pentru a
prezice performanta scolara a acesora in clasa a X-a, constatand ca, capitalul social parental
manifestat in interactiunile parintilor cu copiii lor au avut un impact pozitiv asupra notelor
scolare a adolescentilor care fac parte din grupuri rasiale si etnice. Din studii reiese faptul ca
parintii saraci si cei care fac parte din clasa muncitoare sunt mai susceptibili de a emite
ordine in loc de a folosi tactici precum rationamentul si explicatia in ceea ce priveste
avantajele economice.

Relatia formala parinte copil. Elevii ai caror parinti participa la activitatile scolare si
mentin o relatie stransa cu personalul scolii demonstreaza, in mod tipic, performante
academice mai mari.

Metoda

Surse de date.

Baza de date a Studiului Longitudinal despre Educatia Nationala din 1988 (NELS:88),
un studiu panel longitudinal reprezentativ la nivel national al unui grup de 25.000 de elevi de
clasa a VIII-a, a fost utilizata in cadrul cercetarii realizate de autorii articolului.

Autorii au analizat baza de data, deoarece acolo au gasit informatii importante despre
parintii si elevii din acel an, cum ar fi statutul socio-economic, numarul de parinti din
gospodarie si relatiile lor cu copiii, rasa si etnia.

Pentru ca scopul cercetatorilor a fost acela de a ajunge la analize comparative pe baza

de clasa, au impartit esantionul de elevi in 3 grupuri largi de clasa sociala: superioara, de
mijloc si lucratoare, si inferioara.

Dei a fost sugerat faptul c utilitatea educaional a capitalului social angajeaz

atenia factorilor de decizie, deoarece reprezint o soluie potenial mai puin costisitoare,
noneconomica la problemele sociale, autorii admit faptul ca afirmaiile cu privire la
importana educaional a capitalului social nu sunt cu siguran destinate s ofere o scuz
pentru factorii de decizie politic sau sa reduc mai multe cheltuieli in mod eficient asupra
colilor i a elevilor.
Rezultatele studiului sugereaza faptul ca anumite forme de capital social parental pot
duce la compensarea resurselor materiale putine, dar ca parintii din clasele sociale inferioare
se lupta pentru a folosi retelele sociale formale care pot fi folosite pentru binele elevilor.
 Dei nimeni nu a venit cu o formul de ncredere pentru a produce solidaritate n
rndul prinilor din toate clasele sociale, legturile sunt ntotdeauna ncorporate n contextul
interblocaj clas, ras, gen i ierarhii. Asta pentru ca, aa cum studiul de fata ne aduce n
minte, capitalul social, cu beneficiile sale educaionale, poate fi modificat prin critica
reflectorizanta i prin progresia instituional, adica programe colare concepute pentru a
ncuraja reelele parentale.