Cteva consecinte ale "inegalit

atii izoperimetrice"
Neculai STANCIU 1
La cursul de Geometrie diferential
a, studentii facult
atilor de matematic
a iau
cunostinta de urm
atoarea teorem
a:
Fie (C) o curba plana, regulata, simpla si nchisa, avnd lungimea L si fie S aria
domeniului D marginit de curba (C). Atunci are loc inegalitatea
4S L2 . ()
Semnul egal are loc daca si numai daca curba (C) este un cerc.
Inegalitatea () poart a numele de inegalitatea izoperimetrica. Demonstrarea aces-
tei teoreme dep aseste cunostintele din liceu. De aceea, ne vom ocupa de cteva con-
secinte importante ale acestei inegalit ati, care pot fi ntelese usor de elevii din liceu
si de cei din clasele terminale din gimnaziu.
Note istorice. 1) n 1827, Jacob Steiner (1796-1863) a demonstrat pentru
prima oar a teorema urm atoare:
Dintre toate figurile plane, convexe, izoperimetrice (adica care au aceeasi lungime)
aria maxima este realizata de cerc.
2) n 1916, Wilhelm Blaschke (1885-1961) demonstreaz
a urm
atoarea teorem
a:
Pentru orice curba plana, nchisa, de lungime L si arie A avem 4A L2 .
4A = L2 curba este un cerc.
3) n 1921, Torsten Carleman (1892-1949) a demonstrat inegalitatea izoperi-
metrica pentru curbe pe suprafete minimale.
4) n 1933, E. F. Beckenbach si F. Rado demonstreaz a inegalitatea izoperimet-
rica pentru curbe pe suprafete de curbura gaussiana negativa.
Propozitia 1 (Zenodor, sec.II .Hr.). Dintre toate triunghiurile izoperimetrice
(care au acelasi perimetru) aria maxima o are triunghiul echilateral.
Demonstratie. Se stie c a daca factorii unui produs au
psuma constant a, atunci
produsul lor este maxim dac a factorii sunt egali. Avem S = p (p a) (p b) (p c),
a+b+c
aria triunghiului si a + b + c = const.(din ipotez a), p = = const; a, b, c -
2
2
variabile. S este maxim a S este maxim a produsul (p a) (p b) (p c) (cu
suma factorilor constant a) este maxim p a = p b = p c a = b = c, q.e.d.
Propozitia 2 (Zenodor). Dintre toate patrulaterele inscriptibile, izoperimetrice,
aria maxima o are patratul.
Demonstratie. Consider am patrulaterul inscriptibil de laturi a, b, c, d. Din
ipotez
a, a + b + c + d = const. Aria patrulaterului inscriptibil, este dat
a de formula
1 Profesor, Grupul S
colar Industrial Berca, Buz
au (e-mail: stanciuneculai@yahoo.com)

117
 p a+b+c+d
S = (p a) (p b) (p c) (p d), unde p = = const. Avem suma
2
(p a) + (p b) + (p c) + (p d) constant a, si rezult
a pa = pb = pc =
= p d a = b = c = d, q.e.d.
Propozitia 3 (enuntata de Christiaan Huygens (1629-1695) n 1675 si demon-
strat
a de Gabriel Cramer (1704-1752) n 1752). Un poligon de laturi date, are aria
maxima, daca este inscriptibil.
Demonstratie. Fie dou a poligoane P si P 0 formate cu aceleasi laturi, cu P nscris
ntr-un cerc si P neinscriptibil. Pe laturile poligonului P 0 purt
0
am exterior segmente
de cerc, corespunz atoare laturilor poligonului P . Obtinem astfel o linie curb a (C 0 )
izoperimetric a cu (C). Din inegalitatea izoperimetric a avem A(C) > A(C 0 ) . ns a
A(C) = A(P ) + A(segm .de cerc) > A(P 0 ) + A(segm .de cerc) = A(C 0 ) , deci A(P ) > A(P 0 ) ,
q.e.d.
Propozitia 4 (Zenodor). Dintre toate poligoanele izoperimetrice cu acelasi nu-
mar de laturi, poligonul regulat are aria maxima.
Demonstratie. Din Consecinta 3 avem c a poligonul de arie maxim a este in-
scriptibil. Pe de alt a parte, acest poligon trebuie s
a aib
a laturile egale. n caz contrar,
presupunem AB 6= BC si construim triunghiul isoscel AB 0 C de acelasi perimetru cu
ABC. Dar A(AB 0 C) > A(ABC) si obtinem un poligon izoperimetric de arie mai
mare, ceea ce este contrar ipotezei. Poligonul cu aria maxim a, are deci toate laturile
egale si, fiind inscriptibil, este regulat.
Propozitia 5. Dintre toate poligoanele echivalente (cu aceeasi arie) si cu acelasi
numar de laturi, poligonul regulat are perimetrul minim.
Demonstratie. Fie P un poligon oarecare, de arie a si perimetru l, si P 0 , P 00 doua
poligoane regulate cu acelasi num ar de laturi ca si P , astfel nct P 0 este echivalent
cu P (a0 = a) si P 00 izoperimetric cu P (l00 = l). Deoarece P 00 este izoperimetric cu
P si P 00 este regulat, rezult
a din Consecinta 4 ca a00 > a. Din faptul c a a00 > a si
0 00 0 00 0 00 0 00 0
a = a rezult a c
a a > a , deci l > l . Din l = l si l > l deducem c a l > l0 ,
0
deci P are perimetrul minim, q.e.d.

Bibliografie
1. N. Mih aileanu - Istoria matematicii, vol. 1, Editura Enciclopedic a Romna, Bu-
curesti, 1974.
2. N. Mih aileanu - Istoria matematicii, vol. 2, Editura S tiintific
a si Enciclopedic
a,
Bucuresti, 1981.
3. L. Nicolescu - Geometrie, Editura Universit atii Bucuresti, 1993.

118