Sunteți pe pagina 1din 2

urenii oceanici formeaz sisteme inelare, care de deplaseaz n sensul acelor de ceasornic, n

emisfera nordic, i n sens invers acelor de ceasornic, n emisfera sudic. Circulaia apelor n
curenii oceanici este influenat de configuraia bazinelor oceanice, de rotaia Pmntului (de la
apus spre rsrit) i de viteza de rotaie mai mare la Ecuator i mai mic la cei doi poli. La
contactul cu masele continentale, curenii oceanici se mpart n dou sau mai multe ramuri, i
modific direcia i tind s revin n punctul de plecare formnd sisteme inelare.

Clasificarea curenilor se poate face pe baza mai multor criterii:

1. Dup origine curenii sunt:

de friciune, provocai de vnt, care mic apele cu viteze mai mari la suprafa i mai mici n
adncime. Ei pot fi: cureni de deriv, provocai de vnturile regulate, cureni de vnt, provocai
de vnturile periodice i cureni temporari, generai de vnturi ocazionale. La rndul lor, curenii
de deriv pot fi forai, cnd urmeaz direcia vntului care i-a generat, i liberi, cnd prin inerie
depesc arealul vntului care i-a generat;

provocai de gradientul de gravitaie, rezultat din diferenele de nivel ale oceanului.

2. Dup geneza acestor denivelri ale suprafeei oceanului vom deosebi:

cureni de scurgere, cnd diferena de nivel a oceanului este provocat de vrsarea apelor
curgtoare cu debite foarte mari, de cderea precipitaiilor abundente sau de o evaporare intens;

curenii de nivelare, cnd denivelarea suprafeei oceanului este produs de aportul de ap venit
din alt parte sau cnd masele de ap din larg sunt ngrmdite spre mal (dup ce st vntul,
apele tind s-i refac echilibrul);

cureni datorai diferenei de densitate, care iau natere ntre dou bazine cu densiti diferite. De
exemplu, Curentul Gibraltar, care aduce la suprafa apele din Oceanul Atlantic n Marea
Mediteran n timp ce la fund, apele mai dense din Mediterana se scurg spre Oceanul Atlantic.

3. Dup forma i direcia pe care o au, curenii pot fi: orizontali (de suprafa sau de fund),
verticali (descendeni/cascading) sau ascendeni/upweling), liniari (cnd nu-i schimb direcia)
i circulari, care tind s aib o micare inelar.
4. Dup temperatura apei, curenii pot fi: calzi, cnd aduc apa cald de la latitudini mici spre
latitudini mari i reci cnd duc apa rece de la latitudini mari spre latitudini mai mici.